BusinessMagazin

Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • Volkswagen vrea să intre pe piaţa low-cost. Nemţii pregătesc maşina care va zgudui Europa

    Gigantul auto Volkswagen a decis să demareze propriul proiect de autovehicule low-cost cu preţuri pornind de la 8.500 de euro, păşind pe urmele concurentului Renault şi a mărcii acestuia Dacia, informează La Tribune.

    Vehiculele produse de Volkswagen vor fi comercializate din 2016 şi vor concura cu maşinile low-cost ale competitorilor din industria auto, modele care au înregistrat creşteri important în ultimii cinci ani, pe fondul crizei economice globale.

    Într-un interviu acordat Der Spiegel, un purtător de cuvânt al Volkswagen a declarat că nemţii sunt interesaţi de producerea unei serii de maşini ieftine. Destinaţiile principale ar fi China, Rusia, America de Sud şi statele cu economii emergente.

    Gama de maşini va pleca de la un preţ low-cost şi va concura mărcile de succes pe acest segment, Dacia şi Datsun. Problema Volkswagen va fi însă modul în care va poziţiona această nouă gamă în raport cu automobilele pe care le produce în prezent.

    “Lucrăm la un vehicul cu preţuri foarte mici, sub standardul curent de 8.500 de euro din China”, a declarat Christian Klinger, membru al board-ului Volkswagen. “Europa de Vest nu este o ţintă prioritară, însă nu putem ştii cum vor decurge lucrurile.”

    Volkswagen a mai avut o încercare în acest sens, realizând o alianţă cu producătorul japonez Suzuki pentru realizarea unor modele low-cost. Diferenţele de strategie dintre cele două companii au dus însă la blocarea tuturor proiectelor. Cu toate acestea, Volkswagen încă deţine 19,9% din acţiunile Suzuki.

    Profitul Volkswagen, cel mai mare producător auto european, a crescut în primul trimestru cu 22%, la 2,86 miliarde euro, datorită vânzărilor record înregistrate de mărcile de lux Audi şi Porsche.Datele se referă la profitul înainte de dobânzi şi taxe (EBIT), care a avansat faţă de nivelul de 2,34 miliarde euro raportat cu un an în urmă, transmite Bloomberg. Rezultatele companiei germane au depăşit estimările analiştilor din piaţă. Veniturile Volkwagen au urcat cu 2,7% în perioada analizată, la 48,7 miliarde euro.

    Dacia vinde anual în Europa circa 300.000 de unităţi. Mai exact, în 2013 s-au vândut 87.681 Dacia Duster, 121.169 Sandero, 33.244 Lodgy, iar restul modele Logan.

  • Automobile Dacia doboară record după record. Cum a început “loganizarea” industriei auto

    Seria recordurilor stabilite de Automobile Dacia în 2013 este dominată de cifra de afaceri de 4,16 miliarde de euro, în creştere cu 45% comparativ cu 2012, în timp ce businessul total al Grupului Renault în România se apropie puternic de pragul de 4,4 miliarde de euro, faţă de 3,92 miliarde de euro în 2012, potrivit datelor oficiale ale grupului. Această cifră include toate diviziile grupului francez în România, de la Renault Commercial Roumanie, divizia de importuri şi vânzări pentru mărcile Dacia, Renault şi Nissan, la uzinele producătoare de motoare, cutii de viteze, centrul de design şi cel de inginerie Renault Technologie Roumanie.

    La începutul anului, Dacia anunţa un alt record, legat de producţie. La Mioveni s-au asamblat anul trecut 342.610 de maşini, cel mai ridicat nivel atins vreodată în uzina românească, marcând un avans de 16% faţă de anul precedent. Un record este şi faptul că nu mai puţin de 17% din maşinile asamblate lângă Piteşti în 2013 reprezintă modele Renault, iar din totalul producţiei modelul Renault Symbol reprezintă 16%, diferenţa de circa un procent fiind adusă de alte modele cu siglă Renault precum Sandero, Logan sau Duster. Spre comparaţie, în 2012 brandul Renault reprezenta 7,6% din totalul producţiei Automobile Dacia, creşterea datorându-se în mare parte modelului Symbol, producţia sa fiind mutată din Turcia în România odată cu lansarea unei noi generaţii.

    Avantajul de a produce modele Renault la Mioveni constă în faptul că acestea atrag după sine şi venituri mai mari pentru companie, deoarece au dotări mai multe şi implicit un preţ mai mare. Spre exemplu, în Turcia un Symbol ajunge la 15.700 de euro, în timp ce un model Dacia Sandero ajunge la cel mult 13.100 de euro, Logan nefiind disponibil pe piaţa turcă.
    Cifra de afaceri a Automobile Dacia a fost susţinută în 2013 nu doar de creşterea producţiei sau de creşterea procentului de maşini asamblate sub emblema Renault, ci şi de faptul că în cadrul companiei a fost integrată Renault Industrie Roumanie (RIR). Aceasta este responsabilă de „producţia„ şi exporturile de colecţii CKD (maşini complet dezasamblate). Anul trecut compania a produs aproximativ 350.000 de astfel de colecţii, iar în 2012 aceasta a înregistrat o cifră de afaceri de 1,22 de miliarde de euro, în creştere de la 933 milioane de euro în 2011.

    Salariile angajaţilor au crescut în ultimii ani de criză, iar în primăvara acestui an muncitorii au primit o nouă majorare brută de 180 de lei, pe lângă alte prime. Pe lângă acestea, în 2013 salariaţii au reuşit să obţină salarii cu 6% mai mari faţă de anul precedent, ceea ce a făcut ca salariul mediu brut al acestora să ajungă la aproape 4.500 de lei, adică mai mult de 3.100 de lei net pe lună, dublu faţă de media naţională în industrie.

    Pe de altă parte, toate aceste recorduri vin în contextul în care francezii au investit deja peste un miliard de euro în uzina din Tanger, unde lucrează peste 5.200 de muncitori care au asamblat anul trecut peste 100.000 de automobile Dacia, la care se adaugă cele aproape 70.000 de unităţi asamblate la Casablanca.

    Nicolas Maure, care a preluat la începutul anului mandatul de director general al Automobile Dacia, dar şi cel de preşedinte al consiliului de administraţie, declara în cadrul evenimentului Meet the CEO organizat de Business Magazin faptul că şi în România, şi în Maroc Dacia produce o maşină la 55 de secunde. Diferenţa constă în faptul că aici se lucrează la o capacitate de 100%, în timp ce în Maroc capacitatea ocupată este la 55%, dar şi faptul că din Tanger se pot livra mai rapid şi mai ieftin maşini către Europa de Vest, principala piaţă a Dacia.

    În timp ce de la Piteşti nu există autostradă spre Sibiu pentru a traversa munţii pe culoarul european, Tanger este la doar câţiva kilometri de coasta Spaniei şi cea mai modernă infrastructură de autostrăzi a Europei. Spre comparaţie, în România un tren cu maşini de la Mioveni la Constanţa face 24 de ore, iar viteza medie pe Valea Oltului, principala rută de export a ţării, este de 37 km/h.

  • Noile planuri ale managerului care a coordonat afacerile KazMunayGas din Franţa şi Spania

    CĂTĂLIN DUMITRU ESTE VESEL ŞI DEZINVOLT. Vorbeşte repede şi transmite mult. Se consideră un lider atent şi un manager prietenos. Crede că stilul său de management s-a schimbat mult în cei nouă ani în care a fost expat în Franţa. Şi-a lăsat familia acolo (cei doi copii sunt încă la şcoală), s-a mutat într-un birou mare în City Gate şi şi-a luat viză cu multiple intrări pentru Kazahstan.

    Va călători mult acolo odată cu noile responsabilităţi pe care le-a primit în cadrul grupului – Cătălin Dumitru, cel care a condus Dyneff (compania franceză cumpărată de Rompetrol în 2005) de la achiziţia de către români până anul trecut, s-a întors în România şi a preluat poziţia de vicepreşedinte responsabil cu operaţiunile. După ani consecutivi de numiri kazahe la vârful Rompetrol Grup, revenirea din Franţa a lui Cătălin Dumitru pe o poziţie în prima linie de management a companiei pare surprinzătoare. Raţiunea din spatele deciziei este însă de a replica modelul învăţat în Franţa asupra întregii companii şi a strategiei ei regionale.

    ACTIVITATEA ROMPETROL DIN FRANŢA ESTE SUBEVALUATĂ ÎN ROMÂNIA, TRANSPARE DIN PRIMELE PROPOZIŢII ALE LUI CĂTĂLIN DUMITRU ÎN PRIMUL SĂU INTERVIU DE LA REVENIREA ÎN ROMÂNIA. Dyneff, filiala KazMunayGas din Franţa şi Spania, reprezintă acum 35% din afacerile de 11,5 miliarde de USD ale KMG International (fostul Rompetrol Grup), ceea ce înseamnă aproximativ 2,5 miliarde de euro. Businessul Dyneff nu este dominat însă de retail, aşa cum este businessul Rompetrol din România, ci de activitatea de trading. De fapt, doar un procent de 10% din Dyneff este reprezentat de cele 115 staţii de retail, cota de piaţă a companiei fiind de 3,7% în Franţa şi de 1,3% în Spania.

    „Aceste procente pot părea ridicole dacă raportăm la piaţa din România, unde cota de piaţă totală a Rompetrol este de 25% (retail şi wholesale). În România vorbim însă de o piaţă totală de 6 milioane de tone, pe când în Franţa vorbim de aproape 65 de milioane de tone. Volumele tranzacţionate de companie în Franţa şi Spania sunt în jur de 1,8-1,9 milioane de tone„, explică Dumitru mecanismul businessului în care a lucrat în ultimii nouă ani.

    Din păcate, nu prea s-a vorbit despre Dyneff în România, spune cu părere de rău managerul, care a găsit în Franţa un model de business din care speră să replice cât mai mult în România. Când a ajuns acolo, în 2005, a fost întâmpinat cu precauţie de către partenerii de afaceri şi nu numai: „Începutul din Franţa a fost destul de impactant, deoarece era prima mare investiţie de capital din est. Ne-am trezit că toate băncile cu care Dyneff lucra în mod istoric au dorit o reaşezare a condiţiilor financiare, oarecum în detrimentul nostru, iar, în ce priveşte furnizorii, aceştia au dorit măsuri suplimentare de siguranţă, cum ar fi scăderea numărului de zile pentru decontare„. Lucrurile s-au aşezat însă destul de repede, îşi aminteşte Cătălin Dumitru, iar strategia imaginată de Antoine Lecea, vânzătorul afacerii Dyneff, a fost continuată.

  • Miraculosul PIB nigerian şi ascensiunea celei de-a 26-a economii a lumii. Va repeta Africa povestea de succes a Asiei?

    Miracolul a fost de fapt unul statistic: trecuseră 24 de ani de când Nigeria îşi reînnoise metoda de calcul a produsului intern brut, operaţiune pe care cele mai multe state o derulează la fiecare cinci ani. Când guvernul nigerian, prin oficiul naţional de statistică (NBS), a calculat corect toate bunurile şi serviciile produse în ţară, rezultatul a fost năucitor: 510 miliarde de dolari.

    Rezultatele obţinute prin noua metodologie arată o creştere economică de 12,7% pentru anul 2013, iar actualul PIB depăşeşte previziunile firmei londoneze Renaissance Capital, care estimase în luna decembrie că rezultatele noului mod de calcul vor duce la o cifră cu aproximativ 60% mai mare.

    „Recalcularea nu schimbă ceea ce era deja aici„, a declarat Yemi Kale, preşedintele NBS. „Este vorba doar de o măsurătoare mai bună şi mai precisă. Nu înseamnă că un miracol s-a produs peste noapte.„

    Cu toate acestea, Nigeria este cotată acum ca a 26-a economie a lumii. Problema rămâne însă cea a venitului pe cap de locuitor, acolo unde Nigeria se situează pe locul 121. Un sondaj al NBS arată că numărul de nigerieni care trăiesc în sărăcie a crescut de la 52% în 2004 la 61% în 2010. În cadrul studiului, nivelul de sărăcie a fost determinat ca fiind traiul cu mai puţin de un dolar pe zi.
    Pentru recalcularea produsului intern brut, NBS a crescut numărul sectoarelor de la care se preiau date. Astfel, sistemul vechi lua în considerare 33 de sectoare, iar cel nou 46.

    În vechea formă de calcul al PIB-ului autorităţile nigeriene nu includeau sectoare în plină dezvoltare precum cel al filmului sau cel al telecomunicaţiilor. Industria cinematografică nigeriană, numită – cum altfel? – Nollywood, produce anual circa 600 milioane de dolari şi susţine peste un milion de locuri de muncă, fiind al doilea sector ca număr de angajaţi după agricultură.

    Cât despre zona telecom, este suficient de spus că, dintr-o populaţie de 170 de milioane de oameni, 120 de milioane sunt abonaţi la reţelele de telefonie mobilă. Nigeria şi Africa de Sud sunt cele mai mari pieţe din Africa pentru dispozitivele mobile, numărul utilizatorilor înregistrând o creştere uluitoare în ultimii şapte ani.

    Nigeria mai face parte şi din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi este cel mai mare producător de pe continent. Guvernul nigerian se aşteaptă ca încasările din petrol să atingă suma de 40 de miliarde dolari în 2014. „Această schimbare pozitivă care s-a produs este încă un exerciţiu în lucru. Indiferent de încercările de astăzi, această ţară are asigurat un loc la masa celor mari„, a declarat Jonathan Goodluck, preşedintele Nigeriei.

    Analiştii par a fi de acord cu liderul statului african. „Ne putem aştepta la politici care să încerce creşterea acestor rezultate economice în perioada următoare, fapt care ar trebui să aibă o influenţă pozitivă asupra creşterii produsului intern brut„, au declarat Chris Becker şi Catherine Bennet, specialişti în cadrul ETM Analytics din Johannesburg. „Anunţarea unui buget ce se concentrează pe expansiune nu ar trebui să deranjeze pieţele momentan.„

    Instituţiile financiare atrag însă atenţia asupra pericolului ce poate veni din efervescenţa acestor ştiri. „Trebuie să ne asigurăm că această creştere este una sustenabilă şi de asemenea inclusivă„, a subliniat Bertrand Badre, CFO al Băncii Mondiale.

  • Piaţa care rulează anual peste 3,5 miliarde de euro şi nu se opreşte din creştere

    Piaţa creşte, dar segmentele pe care se pot baza în continuare jucătorii din logistică sunt cele legate de retail, farma şi bunuri de larg consum. „Retailerii deschid în continuare magazine. Se deschid multe magazine în franciză mică. Cu cât se deschid mai multe astfel de magazine, se mută tot mai mult stoc din depozite în magazine, deoarece volumul total de marfă şi clientela rămân aceleaşi. Iar acest lucru înseamnă o activitate mai mare pe supply chain, de la transportator la logistician”, explică mecanismul creşterii pieţei Cătălin Olteanu, director general al FM România. În opinia sa, următorul pas de extindere a retailului este în mediul rural, în statele şi comunele României, unde comerţul tradiţional va fi înlocuit treptat de comerţul modern.

    În afară de companiile de retail care apelează la logisticieni s-au extins şi cei care îşi fac propria logistică, precum Kaufland şi Lidl. Pe de altă parte, în opinia şefului FM logistica este în general o activitate pe care marii jucători preferă să o externalizeze deoarece necesită personal suplimentar.

    „Cu cât ai mai mulţi angajaţi  în depozit, cu atât îţi erodează indicatoarele financiare deoarece productivitatea trebuie să se împartă la toţi angajaţii, nu doar la o parte. În plus, companiile de logistică vin şi cu diverse optimizări, cum ar fi că în această perioadă cresc mult stocurile, inclusiv pentru perioada de vară„, a spus Olteanu.

    Deşi este creştere în piaţă, cifra de afaceri a FM România înregistrată între 1 aprilie 2013 şi 31 martie 2014 a scăzut cu 6%, pe fondul pierderii unui client. „Anul trecut am pierdut un client mare, Procter & Gamble, iar acest lucru a determinat raportarea unei cifre de afaceri în scădere, dar ne-am revenit. S-a văzut că piaţa are potenţial. Noi mizam pe o creştere la 22-23 milioane de euro în exerciţiul financiar care s-a încheiat la 31 martie„, a subliniat Olteanu.

    Pe de altă parte, în exerciţiul financiar curent, cifra de afaceri poate fi susţinută inclusiv de introducerea noii accize de 7 eurocenţi la combustibili, care va creşte, artificial, businessul logisticienilor şi nu numai. „Cifra de afaceri din acest an înregistrată de FM România va fi mai mare, dar este o creştere falsă. Noi trebuie să mărim preţurile deoarece a crescut costul cu combustibilul. Partenerii mei vor creşte preţurile, iar acest lucru va genera un efect în cascadă, ce va duce la creşterea cifrei de afaceri pentru că am facturat mai mult.„

    Pe de altă parte, sunt sectoare a căror activitate va fi puţin sau chiar deloc influenţată de creşterea tarifelor de transport pe baza accizei. „Avem spre exemplu sectorul farmaceutic. Când eşti bolnav, eşti bolnav, nu te mai interesează banii. Cei care au probleme caută peste tot soluţii. Farma este un business emoţional. Acolo greu scade consumul. Cel mult pot creşte frauda şi importurile paralele din ţări unde se pot găsi astfel de produse la preţuri mai mici„, este de părere şeful FM România. Un al doilea exemplu este cel alimentar „de nişă„, cum ar fi hrana pentru copiii mici sau foarte mici, unde de asemenea clientul cel mult poate căuta alternative, dar nu renunţă.

  • Cum arată investiţia de 300 de milioane de euro a Mercedes-Benz de la Sebeş – GALERIE FOTO

    Municipiul Sebeş, din judeţul Alba, a devenit în ultimii cinci ani unul dintre cele mai atrăgătoare pentru investitorii locali şi străini, conducând la dispariţia şomajului în zonă şi la creşterea nivelului de trai. 

    Grupul Daimler, prin divizia Star Transmission, producătorul de cutii de viteze pentru automobilele Mercedes-Benz, a anunţat extinderea capacităţii de producţie la uzina din Sebeş printr-o nouă investiţie de 300 mil. euro ce va crea 500 de noi locuri de muncă, pe lângă cele 1.200 din prezent.

    „Eforturile pentru dezvoltarea cutiilor de viteze sunt foarte mari. Din păcate nu avem în România uzină auto, dar avem uzină de transmisii. Este posibil ca numărul angajaţilor de aici să ajungă în anii următori la 2.000 de salariaţi. Dacă ne uităm, sunt uzine auto cu mai puţini angajaţi, ceea ce arată impactul noii unităţi de producţie asupra economiei“, a spus Markus Schafer, membru în consiliul de administraţie al Mercedes-Benz Cars, responsabil pentru managementul producţiei şi furnizori.

    Oficialii companiei nu au precizat capacitatea de producţie a uzinei sau cifra de afaceri, dar în 2012 cu numai 700 de angajaţi Star Transmission a rulat afaceri de aproape 30 mil. euro, potrivit Ministerului Finanţelor.

  • O dispută cu miză de miliarde: încălzirea globală, o ameninţare tot mai serioasă

    Schimbările climatice au consecinţe tot mai severe în întreaga lume, iar impactul acestora va deveni mult mai grav până la sfârşitul secolului dacă omenirea nu va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite şi American Association for the Advancement of Science în rapoarte publicate recent, care au revigorat dezbaterea privind încălzirea globală. Cele mai vulnerabile sunt ţările cu economii emergente – unde industrializarea accelerată din ultimii 20 de ani a fost realizată iresponsabil, în contextul unor norme de mediu relaxate sau inexistente şi ocolite cu uşurinţă din cauza corupţiei -, dar şi statele sărace, neindustrializate, care au o contribuţie modestă la fenomen, însă suferă cel mai mult de pe urma creşterii nivelului mărilor şi oceanelor şi a fenomenelor meteorologice extreme, precum seceta.

    RAPORTUL COMISIEI INTERGUVERNAMENTALE PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE (IPCC) DIN CADRUL ONU ARATĂ CĂ ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ REPREZINTĂ O AMENINŢARE TOT MAI SERIOASĂ LA ADRESA SĂNĂTĂŢII, perspectivelor economice şi surselor de alimentare cu hrană şi apă potabilă a miliarde de oameni din întreaga lume. Efectele fenomenului au potenţialul să genereze foamete sau dezastre naturale şi riscă să provoace tensiuni sociale, violenţe şi chiar războaie, avertizează oamenii de ştiinţă.

    „Lumea, în multe cazuri, este prost pregătită pentru riscurile generate de schimbările climatice„, se arată în comunicatul publicat la începutul săptămânii trecute de agenţia ONU, care avertizează totodată că accentuarea fenomenului încălzirii globale creşte probabilitatea apariţiei unor efecte la scară largă, greu de anticipat şi posibil ireversibile.

    IPCC estimează că o creştere cu 2 grade Celsius a temperaturilor medii ar putea cauza o încetinire cu 0,2 – 2 puncte procentuale a producţiei economice globale. Multe guverne consideră această prognoză drept una conservatoare.
    IN URMĂTOARELE DECENII, SCHIMBĂRILE CLIMATICE VOR AVEA EFECTE PREDOMINANT NEGATIVE. CEI SĂRACI ŞI VULNERABILI VOR FI CEI MAI AFECTAŢI„, spune secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Meteorologiei, Michel Jarraud. El a identificat riscuri mai severe în ceea ce priveşte poluarea din mediile urbane, alimentarea cu apă potabilă şi deteriorarea unor ecosisteme.

    Raportul prezintă măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră drept o „poliţă de asigurare„ globală. Cei mai expuşi sunt locuitorii zonelor de coastă şi ai insulelor mici, unde furtunile violente, inundaţiile şi creşterea nivelului mării pot avea consecinţe severe, de la dislocarea comunităţilor până la pierderea de vieţi.

    Avertismentele au fost luate în serios de înalţi oficiali. „Dacă nu acţionăm dramatic şi urgent, ştiinţa ne spune că condiţiile climatice şi modul nostru de viaţă sunt în pericol. Dezminţirea ştiinţei reprezintă malpraxis. Din unele direcţii auzim că nu ne putem permite să acţionăm. De fapt, nu ne permitem să aşteptăm. Costurile letargiei sunt catastrofale„, a declarat secretarul american de stat John Kerry într-un comunicat.

    Încălzirea globală va înrăutăţi riscurile la adresa sănătăţii publice, va afecta agricultura şi va produce inundaţii în multe zone ale lumii, avertizează IPCC. Totodată, fenomenul poate agrava sărăcia şi poate accentua tipurile de şocuri economice care conduc la conflicte.

    Înainte de a se angaja la investiţii de miliarde de dolari în energie regenerabilă sau infrastructură de protecţie împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice extreme, multe ţări aşteaptă ca ştiinţa să producă rezultate mai concludente, care să arate cu certitudine evoluţia încălzirii globale şi contribuţia omului la schimbările climatice.
    Raportul IPCC arată că există o probabilitate de cel puţin 95% ca încălzirea globală să fie cauzată de om, faţă de cifra de 90% înaintată în 2007.

    Credibilitatea IPCC a fost pusă însă sub semnul întrebării după ce unul dintre rapoartele agenţiei, publicat în 2007, a prezentat estimări exagerate privind topirea gheţarilor din zona Himalaya. Evaluările ulterioare au indicat că eroarea nu dezminte concluziile cheie ale raportului.

    Totodată, unul dintre autorii raportului publicat recent, profesor la Universitatea Sussex din Anglia, s-a retras recent din echipa de contribuitori, considerând că concluziile sunt prea „alarmiste„.

  • Salesianer Miettex a investit 6 milioane de euro în noua fabrică de la Oradea

    “Inaugurarea de la Oradea marchează a 23-a fabrica Salesianer Miettex la nivel internaţional şi prima din zona de vest a României. Ne adresăm operatorilor din industria hotelieră, medicală şi companiilor din industrie din această regiune”, a declarat Victor Ioane, Managing Director CEE Salesianer Miettex. Locaţia a fost aleasă pentru a putea răspunde atât cerinţelor venite de la clienţi din România, cât şi a celor venite de la compania din Ungaria.

    Din investiţia de 6 milioane de euro, un milion a fost destinat normelor de protecţie a muncii, iar alte două au fost utilizate pentru achiziţionarea maşinilor de spălare profesională. Fabrica de la Oradea, cu o suprafaţă de 3600 de mp, are capacitatea de a procesa 25 de tone pe zi, cu 10% mai mult decat unitatea de la Bucureşti. La nivelul întregului grup, Salesianer Miettex procesează în jur de 350 de tone zilnic.

    Odată cu inaugurarea noii fabrici, compania a creat 25 de locuri de muncă, urmând ca acest număr să crească la 60, atunci când activitatea va atinge capacitatea maximă.

    Salesianer Miettex este o companie specializată în oferirea serviciilor complete de închiriere lenjerie şi prosoape în sectorul hotelier şi al spitalelor şi uniforme de lucru pentru angajaţii din sectorul industrial. În România, Salesianer Miettex are o fabrică în Bucureşti, cu o suprafaţă de 6.500 mp şi o echipă de peste 100 de angajaţi. Activitatea Salesianer Miettex a început în 1916 în Austria, iar în prezent compania numără 22 de puncte de lucru în 7 ţări: Austria, Cehia, Croaţia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

    Salesianer Miettex a înregistrat în 2013 în România o creştere de 15% faţă de anul precedent. Fabrica Salesianer Miettex din Bucureşti a atins 14 tone de textile procesate pe zi, echivalentul a peste 2.800 de maşini de spălat casnice.

  • Noua planetă din universul GSP

    Cât o fi ea de energie verde, încă este nevoie de petrol şi gaze. Iar tendinţa predominantă este extragerea acestora din mare„, îşi argumentează noua investiţie Gabriel Comănescu, omul de afaceri care deţine Grupul Upetrom, alcătuit din companii precum Grup Servicii Petroliere (GSP), Upetrom 1 Mai, Euroned Engineering, Upetrom Trading & Engineering şi Vega Turism.

    Compania de foraj marin deţinută de constănţean – cu un portofoliu alcătuit în prezent din şapte platforme petroliere, zece nave multifuncţionale, trei nave de construcţii marine şi două macarale plutitoare de mare tonaj – a ajuns în 2013 la afaceri de circa 1,3 miliarde de lei, în creştere cu circa 70% faţă de anul anterior şi un profit de 171 milioane de lei, potrivit estimărilor companiei.

    O prezenţă discretă pentru publicul authohton, aflat mai mult prin avioane în drumul spre negocierea contractelor internaţionale, Comănescu a fost prezent la inaugurarea platformei petroliere GSP Uranus. Unitatea este rezultatul unei investiţii de circa 44 de milioane de dolari, din care EximBank a finanţat 30 de milioane de dolari, cu garanţie de stat de 80%, iar restul a fost acoperit de companie. 

    Îmbrăcat în echipament de protecţie, Gabriel Comănescu a făcut personal prezentarea noii platforme în incinta GSP Shipyard, în Portul Constanţa Sud-Agigea, unde a avut loc şi o parte din lucrările de modernizare a acesteia. Audienţa a fost formată din preşedintele EximBank, Traian Halalai, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Mihai Daraban, precum şi alţi invitaţi din ţară, străinătate şi reprezentanţi ai presei. Toţi au urcat scările platformei avertizaţi de omul de afaceri „Atenţie, să nu cădeţi în mare!„, înainte ca aceasta să fie lansată în larg.

    Omul de afaceri – aflat în topul miliardarilor autohtoni – evită detaliile care ţin de aspectele financiare ale companiei, dar este mai darnic în ce priveşte aspectele tehnice: „Este vorba despre o reparaţie capitală pe care am început-o următoarea zi de la achiziţie; fiecare bucăţică a fost refăcută şi recertificată„, a declarat Comănescu.

    Cumpărată în urmă cu cinci luni de la compania elveţiană de foraj marin Transocean, unde se afla în staţionare de doi ani, platforma a fost transportată dintr-un şantier din Croaţia, iar apoi a intrat în fazele de modernizare, respectiv reclasificare realizate de două companii membre ale Upetrom Group: Euroned Engineering şi GSP Shipyard, cu utilaje americane, europene sau preluate de la producătorul de utilaj petrolier 1 Mai Ploieşti. La lucrări au participat aproximativ 400 de persoane, toţi români: lăcătuşi, sudori şi tubulatori specializaţi în domeniul naval, echipă întărită cu absolvenţi de inginerie navală.

    Platforma astfel modernizată poate efectua săpături de până la 106 metri adâncime de apă şi o adâncime de sondă de forat de 9.000 de metri. Perimetrul în care Uranus va opera este Marea Neagră, iar primul contract, semnat pentru patru sezoane, fiecare a câte şase luni, este cu Petrom: „Vom executa servicii foraj şi foraj şi reparaţii capitale, la ordinul Petrom. Cât are nevoie de noi Petrom, stăm cu ei, pe urmă ne putem întoarce la clienţii vechi, precum Turkish Petroleum, Petroceltic, Sterling„, declara Comănescu.

    Noua unitate se alătură astfel platformei Prometeu, aflată tot în Marea Neagră într-un contract cu Petrom, dar care urmează să treacă la Petroceltic. Alte trei platforme – Atlas, Orizont şi Fortuna – se află în Mexic, contractate de compania petrolieră de stat mexicană; Saturn – cea mai modernă dintre platforme – este în Olanda şi este pe punctul de a fi dusă în Rusia pentru contractul cu Gazprom, iar Jupiter se află în Turcia, în Golful Iskenderun.

  • Sindicatele din industrie ies în stradă, pentru a cere oprirea suprataxării energiei electrice

    Sindicaliştii Cartel Alfa şi cei ai federaţiilor membre din industrie au anunţat marţi protestele, spunând că vor să solicite premierului să convoace de urgenţă o şedinţă comună cu toţi factorii implicaţi, pentru a stabili modificările legislative referitoare la regimul energiei regenerabile şi liberalizarea preţului la gaze şi energie.

    Astfel, miercuri, între orele 12.00 şi 15.00, mai multe persoane vor picheta sediul Curţii Constituţionale, pentru a solicita judecătorilor CC soluţionarea în regim de urgenţă a problemelor Ordonanţei de Urgenţă 57/2013. Aproape 1.000 de sindicalişti vor participa joi la un miting în Piaţa Victoriei, pentru a cere Guvernului urgentarea tuturor actelor normative care vor urma după rezolvarea de către Curtea Constituţională a OUG 57/2013.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro