BusinessMagazin

Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • Un antreprenor moldovean care şi-a petrecut studenţia arând câmpul are o afacere de 16 milioane de euro: Am stat departe de bănci

    Ce legătură există între un tractor, o fabrică de ferestre şi de uşi, acordarea de francize şi exporturi? Răspunsul: un antreprenor din Moldova, care a pus pe picioare un brand pe care deja îl vinde în Italia, Franţa şi Belgia.  

    Adrian Gârmacea (46 de ani) a absolvit Facultatea de Automatică şi Calculatoare şi a început să câştige primii bani în urmă cu două decenii, când era încă student. Primii bani nu au avut însă legătură nici cu automatica, nici cu calculatoarele. „În timpul facultăţii am avut un tractor şi am lucrat la câmp, unde aram sau discuiam. Am făcut de asemenea o grădină pe o suprafaţă mai mare, unde cultivam varză. După ce am terminat facultatea, am vândut tractorul cu toate accesoriile şi, cu aceşti bani şi cu cei câştigaţi din activităţile agricole, am pornit la drum“, îşi aminteşte Gârmacea. Astfel, în 1995 a înfiinţat compania Electric Plus; iniţial, a căutat un domeniu apropiat celui studiat la facultate şi anume instalarea de sisteme de alarmă sau de supraveghere şi interfoane, concomitent începând şi producţia de jaluzele şi rulouri pentru ferestre. „Trecerea la producţia de tâmplărie, adică ferestre şi uşi, a fost un pas firesc în 2003“, spune Gârmacea. În 2008, compania a deschis prima linie automată de producţie de tâmplărie, în contextul în care cererea începuse să fie din ce în ce mai mare. De altfel, piaţa de tâmplărie termoizolantă (cunoscută şi sub denumirea de termopan) atinsese în România în anul de boom 2008 o valoare de 1 miliard de euro, potrivit datelor revistei Business Magazin.

    În 2010, Gârmacea a decis să creeze un brand pentru tâmplăria pe care o producea, în contextul în care numele companiei, Electric Plus, nu avea nicio legătură cu ferestrele şi uşile, ci cu domeniul în care intrase iniţial antreprenorul în lumea afacerilor. „Aşa am creat brandul Barrier, care transmite ideea de barieră între mediul exterior şi cămin, exact ceea ce fac ferestrele şi uşile“, afirmă Gârmacea. De fapt, anul în care pe piaţă a apărut acest brand a fost şi cel în care antreprenorul băcăuan a pus la punct un plan de afaceri pe mai mulţi ani. „La întrebarea simplă dacă se vor mai produce ferestre peste 20 de ani, răspunsul este da. Nu putem controla preţul energiei, dar putem controla energia disipată prin ferestre. În permanenţă va fi nevoie de ferestre eficiente termic.“

    Electric Plus a ajuns anul trecut la afaceri de peste 16 milioane de euro, iar pentru anul acesta şi-a propus un rulaj de 20 de milioane de euro. Din totalul vânzărilor de anul acesta, antreprenorul se aşteaptă ca circa 10% să fie exporturi, principalele pieţe externe pe care ajung produsele companiei fiind Italia, Franţa şi Belgia. Compania şi-a încercat pentru prima oară norocul pe piaţa externă în 2013, după ce pe piaţa locală cererea s-a redus considerabil, sectorul de tâmplărie termoizolantă ajungând de la un vârf de 
1 miliard de euro în perioada de boom la doar 250-300 de milioane de euro anul trecut. Din acelaşi motiv, o serie de producători români de tâmplărie au început în ultimii ani să urmeze calea exportului. Printre firmele de profil care au început să livreze produse în străinătate în ultimii ani se numără Optimedia, Aplast sau Qfort.

    „Cred că în zece ani România şi Polonia vor deveni ţări lider în Europa la producţia de tâmplărie, aşa cum Spania sau Grecia sunt pentru producţia de ulei de măsline, spre exemplu“, afirmă Gârmacea. El crede că atât România, cât şi Polonia au două mari avantaje la acest capitol: costul mai mic cu forţa de muncă, dar şi înalta tehnologizare a fabricilor de tâmplărie, având în vedere că multe companii au făcut recent investiţii în deschiderea sau modernizarea unităţilor de producţie. De altfel, şi Electric Plus a inaugurat în primăvara anului trecut o fabrică nouă la Bacău, în urma unei investiţii de peste 5 milioane de euro, capacitatea instalată a companiei ajungând astfel la 700-1.000 de unităţi (ferestre şi uşi) pe zi, în două schimburi. La finalul anului trecut compania a intrat şi în producţia de uşi de garaj în urma unei investiţii de 750.000 de euro, iar din vară se pregăteşte să lanseze o unitate de fabricare a geamului termoizolant, în care a investit 2,5 milioane de euro, din care jumătate sunt bani europeni.

  • Albalact se mută la BVB

    De asemenea, acţionarii au aprobat, tot cu unanimitate de voturi, 26 februarie 2015 ca dată de înregistrare care serveşte la identificarea acţionarilor asupra cărora se vor răsfrânge efectele hotărârilor adoptate de AGEA şi au aprobat data de 25.02.2015 ca dată “ex-date”.

    În urma deciziei de astăzi, consiliul de administraţie al Albalact poate începe toate demersurile şi formalităţile necesare pentru mutarea pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti, proces pentru care compania îndeplineşte criteriile tehnice solicitate.

    “O parte din succesul companiei Albalact se datorează faptului că a existat pe piaţa de capital, a fost vizibilă nu doar pentru consumatori, ci şi pentru investitori şi a ştiut să comunice corect în direcţia potrivită. Vrem să creştem în continuare pe piaţa de capital, aşa cum am crescut şi vrem să creştem în industrie, iar pentru asta avem nevoie de investiţii noi. Eu privesc cu multă încredere evoluţia şi perspectivele Bursei de Valori Bucureşti şi mai cred că, în prezent, există o mare dorinţă a populaţiei de a-şi plasa banii în companii româneşti”, declară Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact.

    La sfârşitul anului trecut, a fost promulgată Legea 151/2014 de clarificare a statutului pieţei RASDAQ, în urma căreia companiile listate pe această piaţă trebuie să aleagă dacă se transferă pe piaţa reglementată a bursei sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare. Piaţa RASDAQ îşi va înceta activitatea în luna octombrie a acestui an.

    Albalact se află, astăzi, pe locul 2 în topul producătorilor din industria românească de lactate. În primele nouă luni ale anului 2014, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 346,8 milioane de lei, cu 12,7% la sută mai mare decât cifra de afaceri raportată în aceeaşi perioadă a anului precedent (307,9 milioane de lei). Profitul înregistrat în trimestrul al treilea 2014 a fost de 12,4 milioane de lei.

    În 2014, Albalact a investit aproximativ 8 milioane de euro în modernizarea şi extinderea capacităţii de producţie a fabricii de la Oiejdea, din judeţul Alba. Investiţiile au fost gândite să susţină creşterea companiei în următorii ani şi să-i consolideze poziţia pe mai multe segmente de piaţă.

    Albalact este lider cu brand-ul Zuzu pe segmentul laptelui pasteurizat, dar este lider cu Zuzu şi în total piaţă de lapte (lapte UHT şi lapte pasteurizat). Albalact este de asemenea lider de piaţă pe segmentul untului de masă şi pe segmentul smântână, cu brand-ul omonim De Albalact. Extinderea în categoria iaurt cu portofoliul Zuzu a adus compania între primii trei producători de iaurt din ţară, iar cu brand-ul Rarăul şi portofoliul său de brânză proaspătă de vaci, lansat acum doi ani, compania a urcat pe locul 2 în această categorie.

    Albalact – Alba Iulia este cea mai mare companie cu capital majoritar românesc din industrie. Înfiinţată în anul 1971 şi transformată în societate comercială pe acţiuni în 1990, Albalact a fost privatizată în 1999. Compania Albalact are peste 800 de angajaţi şi peste 6000 de acţionari şi este listată la categoria Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti. Albalact deţine şi 99,01% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc. Albalact comercializează produse proaspete pasteurizate şi UHT sub brand-urile sale Fulga, Zuzu, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

  • Bilka a încheiat 2014 cu afaceri în creştere cu 29% şi o cotă de piaţă de 24%

    În topul vânzărilor rămâne ţigla metalică cu o pondere de 54% din totalul vânzărilor. Aceasta este urmată de accesorii, tablă cutată şi panouri termoizolante care reprezintă aproximativ 31% iar sistemul pluvial (jgheaburi şi burlane) reprezintă 15%. În materie de culoare, anul trecut, compania a înregistrat o creştere pentru nuanţele închise, maro, ciocolatiu sau negru care au reprezentat aproximativ 50% din volumul vânzărilor, 2 milioane mp.

    ”Considerăm 2014 ca fiind cel mai bun an din istoria Bilka. Vorbim de un an la sfârşitul căruia am tras linie şi avem: performanţe financiare mult peste media jucătorilor din această piaţă şi în conformitate cu obiectivele stabilite la început de an, investiţii de 3 milioane euro, hale noi care se întind pe 27.000 mp, două noi linii de producţie şi aproximativ 26.000 de case acoperite” declară Horaţiu Ţepeş, proprietar Bilka.

    Conform estimărilor interne, în 2014 compania a înregistrat o creştere şi pentru cota din piaţa de ţiglă metalică. Dacă în 2013 deţinea 21% din piaţa autohtonă de ţiglă metalică, în 2014 a ajuns la 24%.

    ”2014 a fost un an dificil pentru mediul de business, lipsit de predictibilitate şi marcat de insolveţe. Am ştiut încă din primul an de activitate că evoluţia companiei trebuie să fie influenţată în cea mai mare măsură de strategia internă de business. Astfel timp de 8 ani am investit peste 9 milioane de euro şi obiectivul principal a fost acela de a ajunge la o capacitate de producţie optimă, un sistem logistic performant, o gamă largă de produse şi o distribuţie la nivelul întregii ţări”, precizează Horaţiu Ţepeş.

    În 2015 o direcţie importană în strategia de business a companiei este continuarea  planului investiţional demarat anul trecut care se ridică la 5 milioane de euro. Acesta vizează în primul rând creşterea şi diversificarea producţiei.

    ”Pentru 2015 continuăm planurile de dezvoltare. Avem de acoperit cu utilaje de producţie halele achiziţionate anul trecut şi investiţii bugetate pentru opt noi linii de producţie pentru ţiglă metalică, elementele sistemului pluvial şi accesorii pentru acoperiş. Odată instalate aceste utilaje, vom lansa şi noi produse. Strategia noastră de business este o premisă care ne permite să considerăm că în 2015 vom rămâne numărul 1 în piaţă şi vom continua povestea de succes, a celor 7 ani de creştere consecutivă”, precizează Horaţiu Ţepeş.

    Creşterea suprafeţei de producţie continuă să facă parte din strategia de dezvoltare a companiei pentru următorii ani. Pentru a ajunge la suprafaţa optimă şi necesară investiţiilor bugetate pentru următorii ani, Bilka are în vedere achiziţionarea unei noi suprafeţe de 15.000 mp de teren aflată în apropierea fabricii din Braşov. Achiziţionarea unui competitor local continuă să fie unul din obiectivele Bilka pe termen mediu.

    Bilka a înregistrat în 2014 afaceri de 134 milioane de lei.  Fabrica companiei se întinde în prezent pe o suprafaţă de 45.000 mp cu destinaţie hale de producţie, depozitare şi birouri. Pe poarta fabricii au ieşit doar anul trecut peste 4 milioane mp de ţiglă metalică. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

     

  • Cristian Crăiniceanu a a fost numit de director al Policolor Automotive

    Acesta îl inlocuieşte în funcţie pe Bogdan Jambori, care a devenit director de dezvoltare produs al Policolor Automotive.

    Cristian Crăiniceanu va implementa politicile comerciale ale grupului la nivelul diviziei şi va coordona operaţiunile şi activităţile de vânzări ale singurului producător local de lacuri şi vopsele autorefinish.

    ”În domeniul auto trebuie să ieşi constant din zona de confort şi să inovezi”, a declarat Cristian Crăiniceanu. Policolor Automotive, cu o cotă de 38% din volumul pieţei de lacuri şi vopsele pentru autorefinish din România, are în derulare un proiect de investiţii în valoare de circa 6 milioane de euro pentru construcţia unei noi fabrici. Proiectul va fi implementat în urmatorii doi ani, odată cu relocarea activităţilor din Bd. Theodor Pallady.

    Absolvent al Facultăţii de Mecanică Fină din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti şi al programului Executive MBA al Kennesaw State University, Cristian Crăiniceanu are o experienţă profesională de peste 17 ani în marketing şi managementul vânzărilor în industria bunurilor de consum.

    Noul director al Policolor Automotive a implementat strategii de vânzări şi marketing la nivel naţional sau la nivel de grup pentru multinaţionale precum Quadrant Amroq Beverages, Interbrew (ulterior Inbev) sau Kotanyi România. A făcut parte din grupul de lucru care a realizat prima standardizare a politicilor comerciale în Europa Centrală şi de Est ale Interbrew şi a participat la negocierile la nivel mondial ale grupului cu marile lanţuri de retail, precum Metro, Carrefour sau Rewe. Din poziţia de country manager al Kotanyi România a construit şi consolidat strategia de dezvoltare a companiei în piaţa locală.

    Policolor Automotive este divizia specializată în vopsele auto a Policolor, care are o istorie de 50 de ani în industria vopselelor auto OEM, aftermarket şi de sisteme complete pentru refinisarea autovehiculelor. Grupul Policolor – Orgachim operează două unităţi de producţie: Policolor România şi Orgachim Bulgaria.

  • Vânzările Agricola la carnea de pasăre au crescut cu 10% în 2014

    „Vânzările Agricola de carne de pui au crescut faţă de anul precedent în principal datorită creşterii ponderii în mixul de produse comercializate a sortimentelor cu valoare adăugată mare – produse refrigerate tranşate şi dezosate, în detrimentul carcasei de pasăre.

    Am crescut, de asemenea, cantităţile de produse de nişă, cum sunt Puiul Fericit, Puiul Familist, Puiul Antistres, gama Uşor de Gătit si, respectiv, sortimentele din carne de curcă, raţă şi chiar iepure. Rezultatul continuă trendul crescător pe care Agricola îl menţine în ultimii şase ani – vorbim de o dublare a vânzărilor în acest interval – în contextul în care piaţă cărnii de pasăre înregistrează o creştere lentă în 2014 faţă de 2013, de 2%, iar preţul mediu al cărnii de pasăre urmează un trend negativ în Europa, respectiv de – 3 procente în piaţa internă, în aceeaşi perioadă.

    În 2014, 85% din carnea de pui comercializată a fost refrigerată. Exporturile s-au diminuat  cu aproximativ 30% faţă de anul trecut (circa 8% din producţia de carne) deoarece, pe de o parte, ne-am concentrat mai mult pe piaţa internă, în special în zona retailului tradiţional, unde livrăm astăzi 36,5% din producţia de carne, iar pe de altă parte exportul a fost orientat exclusiv pe marfă cu valoare adăugată mare, o parte semnificativă a acesteia fiind vândută sub brand Agricola”, a declarat Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău.

    Grupul de firme Agricola a înregistrat în 2014 o cifră totală de afaceri de peste 616 mil. lei (aprox. 138,5 mil. euro), cu 4% mai mare decât cea înregistrată anul precedent,.

    La toate celelalte categorii de produse compania a înregistrat creşteri. Astfel, la categoria mezeluri (salamurile crud-uscate şi preparatele fiert-afumate obţinute la Salbac SA, companie din cadrul grupului de firme Agricola), valoarea totală a vânzărilor a fost cu 11% mai mare decât în 2013, în condiţiile în care această piaţă a continuat să se contracte.

    Pentru al şaselea an consecutiv salamurile crud-uscate ale companiei au înregistrat o creştere valorică a vânzărilor, care anul trecut s-a plasat la 16% în valoare şi respectiv 14% în volume.

    „Ne consolidăm poziţia de lideri de piaţă în România la grupa salamurilor crud-uscate, cu vânzări de 16% din total segment. Salamul de Sibiu Agricola a înregistrat pe parcursul anului trecut o cotă de piaţă medie valorică de 51%, respectiv o cotă medie în volum de 50% din total segment Salam de Sibiu comercializat pe piaţa internă. Anul trecut am vândut cu 11% mai mult Salam de Sibiu Agricola decât în anul 2013”, a precizat Grigore Horoi.      

    Europrod SA, care comercializează semipreparate şi produse tip ready-meal, si-a menţinut anul trecut, cumulat, o cotă de piaţă de 19% în categorie. Astfel, în 2014 faţă de anul precedent vânzările companiei Europrod de semipreparate şi produse ready meal au crescut cu 18% în valoare, în condiţiile unei creşteri de 19% a volumelor comercializate.

    La ouă consum, produse la Avicola Lumina Constanţa, s-a înregistrat o creştere cu 13% a cifrei de afaceri în 2014, respectiv o creştere cu aproape 6% a bucăţilor vândute în 2014 (57,894 mil. buc.).

    ”Vorbim în continuare de o perioadă în care preţul mediu înregistrează un trend descrescător, similar celui european. Pentru anul 2015 ne-am propus o menţinere a cantităţilor vândute la carnea de pasăre, o creştere de 10% la mezeluri şi semipreparate. Ne îndreptăm atenţia către creşterea profitabilităţii, în special prin selecţia riguroasă a portofoliului de produse”, a încheiat preşedintele Grigore Horoi.  

    Agricola este unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România şi principalul exportator din această categorie, care în septembrie 2014 a împlinit 22 de ani de la înfiinţare.

    În 2014, Agricola deţine 16% din piaţa cărnii de pui, 19% din piaţa de semipreparate şi produse de tip ready-meal, iar Salamul de Sibiu Agricola este lider în total segment Salam de Sibiu comercializat în România cu 52% cotă de piaţă în valoare.

  • În 2014 contrabanda cu ţigarete a bătut recordul ultimilor patru ani

    “În 2014, media anuală a comerţului ilegal cu ţigarete a crescut în toate regiunile ţării, comparativ cu 2013, cu excepţia zonelor de nord-vest (minus 3,1 p.p. până la 16,9%) şi vest (relativ constant, situându-se la 27,9% în 2014, faţă de 27,7% anul precedent). Regiunea cea mai afectată de piaţa neagră în 2014 a fost nord-est (plus 7,2 p.p. faţă de 2013, până la 33,2%). O creştere importantă s-a înregistrat şi în sud-est (plus 4,2 p.p. faţă de 2013, până la 14,6%).

    Din punct de vedere al provenienţei, şi în 2014 „cheap whites” au continuat să deţină cea mai mare pondere, de 46%, în creştere cu 12,6 p.p. faţă de 2013. Totodata, în 2014, comparativ cu 2013 a scăzut ponderea produselor provenite din Moldova (cu 3,4 p.p. până la 19,5%), Ucraina (cu 5,2 p.p. până la 19,3%) şi Serbia (cu 6,7 p.p. până la 2,6%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de Cercetare Novel Research.

    „Creşterea pieţei negre în 2014, comparativ cu 2013, este cauzată de lipsa unei strategii fiscale coerente, pe termen lung, deciziile în domeniul fiscal fiind punctuale, circumstanţiale, insuficient analizate sau fundamentate, dictate de necesitatea imediată de a arăta FMI creşteri de venituri pe hârtie. E ca şi cum măsurile din Codul Fiscal ar fi gândite de lingvişti, traducători şi PR-isti. În 2014, an electoral, în care “nu dădea bine la imagine” să anunţi direct o creştere de taxe, creşterea accizei a fost mascată printr-un artificiu lingvistic numit indexarea artificială a cursului de schimb la care să fie plătite taxele (fixate în euro şi, doar aparent, neschimbate). Momentul adevărului a venit abia după alegeri, când autorităţile au fost nevoite să recunoască faptul că accizele au crescut în termeni reali şi că nu mai există drum de întoarcere. Prin urmare, pentru 2015, s-a apelat la un alt artificiu, de “traducere” a accizei din euro în lei, însă la cursul artificial inventat pentru 2014. Prin urmare, vom atinge încă de anul acesta nivelul  minim de accizare prevăzut de Directiva europenă privind taxarea ţigaretelor pentru 2018: 90 euro/1.000 ţigarete! Ardem astfel etapele calendarului de creştere a accizei, îl ardem pe consumator la buzunar şi, dat fiind că 80% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă taxe, ardem şi din veniturile bugetare, prin erodarea bazei pieţei legale şi favorizarea contrabandei cu ţigarete ieftine. Pe durata respectării acestui calendar, care din 2015 nu mai există, contrabanda s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 13%. Lipsa de predictibilitate din ultima perioadă îşi arată efectele: piaţa neagră a ajuns la o medie anuală de aproape 16%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani!”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    „În noiembrie 2014, contrabanda cu ţigarete s-a menţinut la nivelul din septembrie, si anume 15,4%. Aceasta în condiţiile în care, în ultimele luni, aproape în fiecare zi aflăm ştiri despre desfăşurări de forţe ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Direcţiei Generale a Vămilor, Poliţiei de Frontieră sau ale Poliţiei: zeci de percheziţii, de arestări, capturi uriaşe de tigarete de contrabandă – ca să dau un singur exemplu, 500.000 pachete în Portul Constanţa. Iată cum menţinerea pieţei negre la un nivel constant pentru doar patru luni la rând s-a făcut cu resurse suplimentare din partea autorităţilor, susţinute şi de industrie. Recent, a fost semnat un Protocol între Direcţia Generală a Vămilor şi producătorii de ţigarete, care se constituie într-un cadru pentru programe comune anticontrabandă. Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire între conducerea Direcţiei Generale a Vămilor şi reprezentanţii industriei tutunului. În urma discuţiilor, ambele părţi au concluzionat că este absolut necesară o Strategie Naţională care să cuprindă îmbunătăţirea cadrului de reglementare, principalele direcţii de acţiune şi măsurile concrete care trebuie implementate de instituţiile responsabile în combaterea contrabandei, la nivel naţional, în perioada 2015-2018. Aşa cum a anunţat Direcţia Generală a Vămilor, pe termen scurt, întrucât analizele Vămii, cât şi studiul Novel relevă o creştere a pieţei negre în zona de Nord, Vest şi Nord-Est, imediat ce capacitatea administrativă va permite, va fi reintrodusă la Birourile Vamale de Frontieră Sighet, Halmeu şi Siret monitorizarea micului trafic de frontieră cu anumite produse, inclusiv ţigaretele. Costurilor suplimentare ale instituţiilor de aplicare a legii, ca şi ale companiilor de tutun, li se adaugă pierderile la buget. Procentul de 15,9% înregistrat de piaţa neagră înseamnă peste 500 de milioane de euro pierderi anualizate. Dacă guvernul nu concepe o politică fiscală corelată cu strategia autorităţilor care trebuie să colecteze taxele şi să combată piaţa neagră, toţi actorii implicaţi – statul, companiile vor continua să înregistreze pierderi”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    “În 2014, nivelul contrabandei cu tigarete a înregistrat cea mai mare creştere faţă de perioada 2011 – 2013, fapt care ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorităţi, din perspectiva veniturilor bugetare, industria tutunului generând peste 40% din total venituri colectate din produse accizabile.

    În acelaşi timp, ponderea ţigaretelor ilicite în zona cea mai afectată din România – zona de vest – a înregistrat o reducere substanţială, de la 42,1% în septembrie 2014, la 23,2 % în noiembrie 2014, conform datelor furnizate de studiul Novel.  Această scădere a survenit şi ca urmare a acordului încheiat între autorităţile vamale din România şi Serbia, dar şi a acţiunilor întreprinse în ultima perioadă de autorităţi. Este o demonstraţie clară că fenomenul comerţului ilicit poate fi combătut prin eforturile corelate şi susţinute ale tuturor părţilor afectate de acest flagel transfrontalier, şi salutăm pe această cale iniţiativa ANAF şi DGV de cooperare cu statele vecine pentru reducerea comerţului ilicit. 2014 a arătat că în industria tutunului este nevoie de coerenţă în materie de reglementare şi taxare – în beneficiul pieţei legale şi al bugetului de stat – dar şi de intervenţia coordonată a structurilor de control pentru prevenirea şi reducerea fenomenelor ilicite, până la asumarea unui obiectiv naţional în privinţa nivelului comerţului ilicit. Acesta se află, în acest moment, cu aproape 60% peste media înregistrată la nivelul statelor UE” a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria.

    În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

     

  • Veka România: piaţa de tâmplărie termoizolantă scăzut în 2014 cu aproximativ 5%

    Veka este în România singurul furnizor de sisteme de profiluri extrudate exclusiv în clasa A de calitate conform normativului european EN 12608. În pofida tendinţelor actuale de achiziţie a preţului mai mic în detrimentul calităţii, Veka a menţinut exclusiv profiluri de clasa A.

    Pe parcursul ultimelor 12 luni compania şi-a crescut exporturile către partenerii de pe pieţele tradiţionale (Italia, Germania, Austria, Elveţia, Belgia, Franţa, Canada şi SUA) şi non-tradiţionale precum zona nord-americană şi Orientul Mijlociu. Astfel, exporturile de tâmplărie PVC realizate din profiluri Veka, facilitate de companiile partenere din România, au cunoscut cea mai mare creştere din ultimii ani, de aproximativ 30%. Practic, în 2014, creşterea exporturilor de tâmplărie a contrabalansat scăderea abruptă a cererilor locale.

    „Cea mai mare provocare a anului 2014 a rămas lipsa investiţiilor, fie că vorbim despre proiecte noi sau despre reabilitări. Pe o piaţă aflată într-un uşor declin şi încă dominată de modelul de achiziţie a celui mai mic preţ, Veka a reuşit în România să depăşească nivelul anului 2013 şi să-şi consolideze volumul vânzărilor locale”, spune Gabriel Nicolaescu, deputy general manager la Veka România.

    Fondată în anul 1969, ca urmare a preluării producătorului german Vekaplast, care la acea dată avea doar 8 angajaţi, Veka a devenit, în 2011, lider mondial pe piaţa sistemelor de profiluri PVC-U pentru uşi, ferestre şi obloane, numărând astăzi mai mult de 3.600 de angajaţi şi înregistrând vânzări de aproape 800 de milioane de euro în întreaga lume. Prezent pe 6 continente, grupul Veka îşi desfăşoară activitatea în 25 de locaţii la nivel mondial, operând 16 locaţii de producţie. 

    Veka România, înfiinţată în anul 2000, este deţinută în totalitate de către Veka AG Germania şi are peste 30 de angajaţi, în prezent derulând afaceri cu peste 180 de parteneri în întreaga ţară. Sistemele de profiluri sunt disponibile în peste 50 de nuanţe, precum şi profiluri cu design specific, fiind reciclabile în proporţie de 100%.

  • Managerul de 35 de ani care a vândut zece Bentley şi trei Lamborghini în 2014

    Piaţa locală a automobilelor de lux şi supersport a atras în ultimii şapte ani toate marile companii din domeniu, pornind de la Ferrari, Maserati şi continuând cu Bentley şi Lamborghini. Clienţii români au prins curaj şi au cumpărat anul trecut peste 20 de astfel de unităţi.

    “Am închis anul cu zece vânzări Bentley şi trei Lamborghini, ceea ce înseamnă că ne-am atins targetul şi chiar l-am depăşit la Lamborghini cu o unitate“, spune dintr-o suflare Mihaela Tudorică, brand manager Bentley şi Lamborghini în cadrul Porsche Inter Auto, divizia de retail a Porsche Holding în România.

    Cu un an în urmă, doar opt Bentley-uri şi două Lamborghini plecau din showroomul exclusivist din Pipera. Cu toate că cifrele sunt foarte mici, în raport cu piaţa toală, sau chiar şi cu piaţa premium şi de lux pe care anul trecut s-au vândut aproape 7.000 de maşini, cifrele mici de vânzări ascund cifrele mari legate de preţul acestor automobile, pentru care unii clienţi se decid chiar şi după un an de la prima intrare în showroomul unei astfel de mărci.

    Cine este clientul care este dispus să cheltuiască chiar şi peste 240.000 de euro pe o limuzină de lux, cum este Bentley Flying Spur? „Clienţii de Bentley sunt antreprenori, avocaţi, proprietari de business. Nu am avut executivi printre clienţi. De asemenea, acelaşi lucru se repetă şi la Lamborghini“, a spus brand managerul celor două mărci. Clientul unui astfel de automobil este, în cele mai multe cazuri, un colecţionar de automobile exclusiviste.

    „În cele mai multe cazuri, pe lângă Bentley mai au cel puţin alte două automobile, sau au cel puţin un Bentley şi un SUV mare sau au şi un automobil de weekend. La Lamborghini este mai «delicată» situaţia deoarece în cele mai multe cazuri au şi Bentley, şi Ferrari, sunt colecţionari de astfel de automobile. Un proprietar de Lamborghini are cel puţin trei maşini în garaj şi unul de Bentley minimum două“, subliniază Mihaela Tudorică, care consideră că „în România este greu de vândut un Lamborghini Aventador deoarece are preţul este foarte mare, de peste 300.000 de euro. Un client ca să dea 200.000 de euro găsim mai uşor.

    Cei mai mulţi români sunt precauţi deoarece nu ştiu ce le rezervă anul următor. Clienţii de Huracan însă doresc ca următorul lor Lamborghini să fie un Aventador“. Din cele trei Lamborghini vândute anul trecut în România, două au fost Huracan, unul livrat şi unul ce urmează a fi înmatriculat în perioada următoare, iar cel de-al treilea a fost un Aventador Roadster de 330.000 de euro fără TVA, care se va livra în luna martie unui client din Bulgaria.

    „În afară de clientul din Bulgaria nu am mai avut alţi clienţi din regiune. Discutăm şi cu cei din Republica Moldova, dar sunt doar discuţii, nu am închis niciun contract. Pentru anul următor, discutăm cu Bulgaria şi pentru Bentley, şi pentru Lamborghini. Cei din Republica Moldova sunt mai apropiaţi de Viena. Aceasta este o piaţă foarte bună pentru astfel de maşini deoarece pentru ei contează foarte mult confortul şi imaginea. Sperăm însă ca în Bulgaria să livrăm cel puţin un Mulsanne. Clienţii mai pot fi convinşi şi prin teste, după ce văd şi merg cu acest automobil“, rezumă planurile din regiune Mihaela Tudorică.

    Cel mai scump Bentley vândut anul trecut de Porsche Inter Auto nu este unul sport, ci o limuzină, un Flying Spur V8 de aproape 250.000 de euro cu TVA. „Clienţii au optat anul trecut pentru mai multe opţionale. Spre exemplu am vândut o limuzină Flying Spur V8 al cărei preţ cu opţionale depăşea preţul uneia Flying Spur W12 prin accesorii“, a spus Mihaela Tudorică. Sunt şi clienţi care se limitează doar la opţiunile strict necesare şi nu vor nimic suplimentar, dar şi alţii care au dorit perne pentru locurile din spate sau frigider cu pahare de şampanie, care de obicei sunt disponibile doar pe Mulsanne, iar pentru aceştia Bentley Bucureşti a realizat o solicitare specială. „În cazul clienţilor care au aşteptat mai mult până au depus comanda, aceştia comandă mai multe opţionale şi alocă, din timp, un buget mai mare achiziţiei. Au fost astfel şi clienţi care au aşteptat un an până când au fost depus oficial comanda“, a subliniat directorul de marcă.

    În total, Porsche Inter Auto a livrat anul trecut şase maşini, iar restul reprezintă modele comandate de clienţi care încă nu au fost livrate. Pe de altă parte, în înmatriculările de la poliţie apar 11 Bentley-uri înmatriculate, diferenţa de cinci maşini fiind reprezentată de automobile achiziţionate noi de pe alte pieţe.

    „Clienţii au preferat să aştepte anul trecut şi nu au optat pentru un model de pe stoc pentru a avea o maşină mai viu colorată. Clienţii nu au mai dorit automobile negre, albe sau gri, ci bronz, oranj Sunburst şi inclusiv la interior s-a optat pentru culori mai exotice, cum ar fi un verde închis“, a spus Mihaela Tudorică. În ceea ce priveşte targetul pe 2015, acesta este simplu – de a egala sau a depăşi cifrele pe anul trecut, lucru greu pe o piaţă a autoturismelor ce abia a depăşit 70.000 de unităţi înmatriculate, chiar şi cu o creştere de 21% faţă de 2013. „O medie bună anuală ar fi o maşină Bentley pe lună pentru ca businessul să fie funcţional. Din septembrie 2012, de când am preluat această funcţie, piaţa acestor automobile s-a îmbunătăţit simţitor. Clienţii au mai multă încredere şi discuţiile cu aceştia se închid printr-o vânzare.“

  • Duraziv, a doua afacere înfiinţată de antreprenorul Daniel Guzu, a ajuns la vânzări de 80 de milioane de lei

    Duraziv este a doua afacere fondată de antreprenor, care anterior a fondat, dezvoltat şi ulterior a vândut afacerea Guzuchim (acum Fabryo) către fondul de investiţii Oresa Ventures.

    “În 2014, obiectivul principal a fost creşterea diviziei de vopsele în cadrul întregului business Duraziv. Am intensificat investiţiile începute în 2013, am crescut numărul de maşini de colorat, am lansat noua cartelă ColorPRO şi am relansat siteul companiei”, spune Marga Carp, director de marketing la Duraziv.

    În 2014, divizia de vopsele a înregistrat o creştere de 23% faţă de 2013, reprezentând în prezent un sfert din veniturile companiei. Evoluţia s-a datorat, în principal, creşterii numărului de showroom-uri şi, implicit, a numărului de maşini de colorat la peste 120. În paralel, compania a lansat noua cartelă ColorPRO, a relansat gama de pigmenţi pulbere Duraziv Essenza şi a susţinut prezentări de produse pentru meseriaşi, în parteneriat cu distribuitori locali şi reţele de bricolaj.

    Segmentul de adezivi a avut în 2014 o evoluţie de 14%, deţinând o pondere mai mare de o treime din total cifră de afaceri, în creştere faţă de anul precedent. Cu o pondere de 40%, segmentul de profile metalice s-a menţinut anul trecut la nivelul celui din 2013.

    “În 2014 aşteptările constructorilor au fost mai mari decât realitatea pieţei. Am resimţit mult mai acut lupta care se duce la nivel de prim preţ între producători, dar şi o stagnare a lucrărilor de termoreabilitare în a doua jumătate a anului şi o încetinire a investiţiilor private în construcţii noi. Suntem optimişti în privinţa anului 2015, dar rămânem racordaţi la piaţă şi continuăm să investim în diviziile care s-au dovedit eficiente”, spune Marga Carp.

    Fondată în urmă cu 11 ani sub denumirea Bau Profil şi axată pe producţie de profile metalice şi accesorii pentru gips carton, afacerea s-a extins în domeniul adezivilor şi mortarelor pentru construcţii, a vopselor şi tencuielilor decorative, oferind astfel sisteme complete de finisaj. Compania a ajuns în 2014 la o cifră de afaceri de circa 80 milioane lei şi peste 180 de angajaţi.

  • 2015 este anul maşinii electrice. Volkswagen, Renault şi Ford vor să dezveţe şoferii de benzină şi motorină

    Piaţa locală a maşinilor electrice este aştep­tată să crească semnificativ anul acesta, odată cu intrarea pe acest segment a celor de la Volkswagen cu noile modele „pe baterii“, alături de BMW şi de francezii de la Renault care aduc modelul ZOE, pe lângă Twizy şi Kangoo, deja prezente în ofertă încă de anul trecut.

    „Pentru maşinile electrice, atât timp cât nu există un sistem de încurajare similar cu cele din Europa de Vest, nu cred că putem vorbi de peste 100 de unităţi anual. În cazul hibridelor de tip plug-in, care funcţionează atât ca un au­to­mobil electric cu o autonomie de 50 km, dar care dispun şi de un motor normal, noi ne-am pro­pus comercializarea a 200 de unităţi“, a spus Bogdan Florea, brand manager al Volks­wa­gen Autoturisme în cadrul Porsche România. Chiar şi în acest caz, atingerea unui prag de câteva zeci sau chiar 100 de maşini electrice vândute într-un singur an pe piaţa locală reprezintă un salt uriaş pentru România, unde în întreg 2014 s-au vândut oficial doar trei Mitsubishi iMiEV şi s-au mai importat neoficial două limuzine Tesla produse în Statele Unite.

    În prezent, singurii constructori care co­mer­cializează pe piaţa locală maşini electrice sunt Mitsubishi, care vinde modelul iMiEV cu 32.240 de euro cu TVA (cu toate că noua generaţie costă în Germania numai 23.790 de euro şi vine cu o autonomie mai mare, de 160 km) şi Renault, cu utilitara Kangoo şi cu Twizy, un automobil de mici di­men­siuni, cu două locuri, unul în spatele celuilalt, cu un preţ de pornire de 7.000 de euro cu TVA (plus o chirie lunară de 30 de euro cu TVA pentru baterie).

    Volkswagen are în plan lansarea a două mo­dele electrice – e-up! (26.900 de euro cu TVA, preţ de pornire în Germania) şi Golf Elec­tric (34.900 de euro cu TVA, preţ de por­nire în Germania), alături de două hibride plug-in ce pot fi alimentate de la priză – Golf GTE (36.900 de euro) şi Passat GTE, care încă nu a fost lansat pe piaţa europeană.

    „Am comandat deja primul e-up! Electric care va ajunge în luna februarie, Golf Electric şi Plug-in Hybrid vor fi disponibile la jumă­ta­tea anului viitor, iar Passat GTE va fi dispo­ni­bil în toamnă. Avem încredere mai ales în hi­bri­dul plug-in. Acest segment al maşinilor elec­tri­ce se află într-o perioadă de incertitudini acum şi multe întrebări din partea clienţilor. Din acest motiv, tocmai un plug-in hybrid, cu o auto­nomie de 50 de kilometri pentru mersul la birou şi un motor termic pentru deplasări mai lungi, ar avea mai mult sens. Avem deja sem­na­le pozitive din partea mai multor potenţiali cli­enţi care abia aşteaptă să se lanseze acest mo­del“, a subliniat Bogdan Florea.

    În primăvara acestui an Renault va lansa modelul Zoe, prezentat anul trecut, în timp ce Ford a introdus în ofertă Focus Electric încă din 2014, iar noul Mondeo Hybrid va fi lansat cel mai probabil în vara anului următor.

    Până la finalul anului trecut era aşteptat şi pri­mul contract cu o firmă de curierat şi distri­bu­ţie interesată de achiziţia de maşini electrice pentru a reduce cheltuielile cu combustibilii.

    „Pentru e-up! am discutat deja cu poten­ţiali clienţi interesaţi de acest model pentru curierat şi distribuţie în oraşe şi sunt în acest moment discuţii avansate. Va fi o flotă de până în cinci maşini la început, cel mai pro­babil“, a spus directorul de marcă. În prezent, cea mai mare piaţă europeană pen­tru maşinile electrice este Norvegia dato­ri­tă avantajelor oferite de piaţă, inclusiv financiare; Nissan a vândut în primele 11 luni ale anu­lui aproa­pe 4.500 de maşini electrice Leaf în Norvegia, iar Tesla a livrat 3.800 de limuzine electrice Model S.