BusinessMagazin

Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • Şi aşa au ieşit din iarnă

    Potrivit acestuia, un preţ rezonabil ar fi de 240-250 dolari/1.000 mc, în timp ce Rusia cere 348 dolari. Oficiali din Rusia, Ucraina şi UE urmează să se întâlnească luna viitoare pentru noi negocieri pe tema livrărilor de gaze.

    Naftogaz, compania naţională de gaze a Ucrainei, şi-a diversificat sursele de aprovizionare, conform unui comunicat al companiei: în 2013, gazele ruseşti reprezentau 92% din totalul importurilor, iar cele din UE 8%, în timp ce în ianuarie-februarie 2015 ponderea gazelor din UE a crescut la 26%.

    În plus, Naftogaz precizează că rezervele de gaze din de-pozitele subterane de pe teritoriul ţării se ridică în prezent la 7,74 mld. mc, cel mai mare volum din Europa (pentru comparaţie, Germania, următoarea cla-sată, are stocuri de 7,15 mld. mc). Naftogaz a încheiat la 13 martie cu firma americană Ryder Scott un contract în valoare de 1,5 mil. dolari în virtutea căruia americanii vor face o analiză independentă a rezervelor de hidrocarburi ale companiei şi a posibilităţilor de majorare a acestora.

  • Nivelul consumului de bere pe cap de locuitor a coborât la 74 l în 2014, de la 81 l.

    “După doi ani consecutivi de contracţie accentuată a consumului având ca principală cauză presiunea fiscală, piaţa berii are nevoie mai mult ca oricând de o gură de oxigen. Toate studiile pe care le-am derulat în ultimii ani au contrazis însăşi raţiunea presiunii fiscale: creşterea accizei la bere nu poate genera venituri mai mari la bugetul de stat, ci dimpotrivă – pe fondul contracţiei consumului, pierderile la bugetul de stat din TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere au depăşit veniturile din acciză”, a declarat Lucian Ghinea, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    În 2013, statul român încasa venituri cu 4% mai mici de pe piaţa berii, ca urmare a creşterii accizei, în condiţiile unui nivel zero de evaziune fiscală în producţia de bere. În 2014 istoria s-a repetat, veniturile încasate la bugetul de stat din acciză, TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere provenite doar de la membrii Asociaţiei au scăzut cu 22 milioane euro.

    Domeniul berii are zero evaziune fiscală pe lanţul de producţie şi 69.700 locuri de muncă create pentru români şi un nivel înalt al valorii adăugate. Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, iar jumătate din preţul unei beri îl reprezintă în prezent taxele.

    Peste 97% din berea consumată de români fiind produsă în continuare local. Mai mult, peste 70% din materiile prime agricole folosite pentru producerea berii provin din România.

    Piaţa berii în 2014

    • Investiţii: peste 1,3 miliarde euro de-a lungul anilor. Totuşi, contracţia pieţei în 2014 a condus la o scădere cu 2 milioane euro a bugetelor investite, acestea ajungând la 60 milioane euro.

    • Importuri: în 2014, importurile de bere s-au diminuat cu 0,09 milioane Hl, atingând 0,45 milioane Hl.

    • Exporturi: au scăzut cu 0,05 milioane Hl, atingând 0,3 milioane Hl în 2014.

    • Tipurile de ambalaje: preferinţele consumatorilor în ceea ce priveşte tipul de ambalaj pentru bere au avut doar mici fluctuaţii faţă de valorile înregistrate în 2013, acestea fiind pentru PET – 53,1% (- 0,1% pp faţă de anul precedent), sticlă – 25,8% (- 0,5% pp faţă de anul precedent), doză – 17,6% (+0,5% pp faţă de anul precedent) şi halbă – 3,5% (+ 0,1% pp faţă de anul precedent).

    • Număr de angajaţi: numărul locurilor de muncă a scăzut în 2014 cu 300, ajungând la 3.700.

    • Impactul scăderii pieţei berii asupra numărului de locuri de muncă datorate berii la nivelul întregii economii a României: scăderea cu 1.4 mil Hl a pieţei berii în volum s-a resimţit prin pierderea a 6.000  locuri de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii, la nivelul întregii economii.

     

    “În ciuda dificultăţilor pe care producătorii de bere le-au întâmpinat în ultimii ani, berea rămâne o băutură iubită de români, fiind aproape nelipsită de pe mesele lor”, a declarat Constantin Bratu, director general, Asociaţia Berarii României. Membrii asociaţiei sunt cei mai importanţi producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi Asociaţia Producătorilor de Hamei.

    Cele şase companii membre ale Asociaţiei asigură 3.700 locuri de muncă în cadrul celor douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

  • Reţeaua Lem’s a deschis 2 showroom-uri noi şi a ajuns să opereze o suprafaţă comerciala de peste 66.000 mp

    Investiţia necesară pentru deschiderea celor două magazine Lem’s este de 3 milioane de lei şi coincide cu lansarea unei noi colecţii de mobilier pentru hol, sub brandul Domino. Colecţia cuprinde 20 module de mobilă şi se adresează persoanelor cu venituri medii care nu sunt la prima achiziţie de mobilier.

    Magazinul Lem’s din Miercurea Ciuc se întinde pe o suprafaţă de 1500 de mp şi a fost realizat în urma unei investiţii de aproximativ 1,35 milioane de lei.

    Magazinul Lem’s din Miercurea Ciuc este situat într-o zonă circulată a oraşului, lângă fabrica de bere, în strada Harghitei.

    Magazinului Lem’s din Focşani este cea mai mare investiţie a Lemet din Moldova şi se întinde pe o suprafaţă de 2100 de mp. Lem’s Focşani este a doua cea mai mare suprafaţă de showroom a reţelei de mobile din România, după magazinul din Bucureşti, de la Vulcan Value Center.

    Investiţia necesară deschiderii acestui magazin a fost de aproximativ 1,7 milioane de lei.

    Cu aceste spaţii, reţeaua LEM’S deţine o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de peste 66.000 de mp.

    In 2015 Lem’s işi continuă strategia de dezvoltare a reţelei la nivelul intregii ţari, după ce anul trecut au fost deschise 4 noi magazine a căror suprafaţă însumată depăşeşte 6.000 de mp. Dintre aceştia 2.000 mp sunt doar în Bucureşti, capitala însumând acum peste 5.000 de mp de showroom de mobilier Lem’s.

    LEM’S are în ofertă un plan de achiziţie în 10 rate fără dobândă prin intermediul CEB (Card Avantaj), Raiffeisen, BCR, Banca Transilvania, BRD, Garanti, Bancpost cât şi servicii de finanţare a produselor direct în magazine prin UniCredit Consumer Financing IFN.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. In prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 66.000 mp de retail amenajati în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi. Reţeaua de magazine Lem’s a încheiat 2014 cu o cifră de afaceri în creştere cu 10% faţă de anul precedent. Afacerile reţelei s-au ridicat la 255 milioane lei.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost infiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţa de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabriciilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazandu-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

     

  • Arcon a crescut la 2 luni cu 23%

    “Manifestăm un optimism rezervat şi credem că trendul ascendent nu poate fi menţinut fără investiţii directe în economie din partea statului sau prin programe de stimulare a investiţiilor private. Varianta îmbunătăţită a programului Prima Casă ar putea avea efecte pozitive asupra economiei în general şi asupra sectorului construcţiilor în particular,” declară Ioan Ţiţeiu. 

    Anul trecut Arcon a vândut peste 900 mii de mp de termosistem Arco, pe fondul unei creşteri a pieţei de termoizolaţii de circa 10 procente, datorată, în principal, termoizolărilor în regim privat. „În 2014, livrările din Bucureşti şi Sfântu-Gheorghe ne-au ajutat la eficientizarea costurilor de transport. Ritmul termoizolarii în România este însă lent, dat fiind că din cele peste 80 de mii de blocuri construite înainte de 1990, luate în calcul pentru îmbunătăţirea confortului termic, au fost reabilitate până în prezent mai puţin de 2000,” declară Sorin Cristea, director de vânzări Arcon.

    La jumătatea anului trecut, grupul a lansat sub propria marcă Arco o noua gama de adezivi de gresie şi faianţă, gleturi, şape, mortare de zidărie şi adezivi pentru termosisteme

    În 2014, Arcon Amvic si Arcon Corina Gealan şi-au îmbunătaţit performanţele economice în urma aplicării planului de rentabilizare derulat după preluare. Cele două companii au înregistrat EBITDA pozitiv la finalul lui 2014, reuşind să-şi acopere cheltuielile de exploatare. „La nivel de personal am reuşit o serie de reconversii profesionale, în încercarea noastră de a păstra personalul prezent în fabrici la momentul achiziţionării acestora, aproximativ 60 de angajaţi. Exportul către Franţa, Germania, Belgia sau Italia a fost, în ultimii ani, un colac de salvare pentru întreaga industrie a tâmplăriei PVC şi aluminiu. „Rezidenţialul din România încă nu poate susţine industria de tâmplărie”, declară Ioan Ţiţeiu.

    Cererea internă de membrane a scăzut în 2014 cu aproximativ 10 procente, în raport direct cu contracţia pieţei de construcţii, pe fondul stopării investiţiilor publice. Pe segmentul hidro şi termoizolărilor, piaţa în 2014 a scăzut dramatic tocmai în lunile de plin sezon pentru acest sector, din august până în noiembrie, din cauza sistării finanţărilor publice, anterior alegerilor din toamnă. Situaţia geopolitica din Ucraina a creat instabilitate în zona, fapt ce a impactat negativ consumul şi mediul de afaceri,” declară Ioan Ţiţeiu.

    „Piaţa de membrane la export s-a diminuat şi în alte tări unde politicul a contat mai mult decât ar fi normal, Grecia de exemplu,” declară Ioan Ţiţeiu. În prezent brandul de membrane Arco se află pe pieţe ca Bulgaria, Grecia, spaţiul fostei Iugoslavii, Malta, Cipru, Ungaria, Cehia, Slovacia etc.

    Din perspectiva consumului de membrane hidroizolante România este o piaţă evoluată, similară cu pieţele din Vest. Aici consumul de membrane cu elastoplastomeri este aproape exclusiv. „Din zona CSI intră însă membrane de calitate inferioară, produse în fabrici care folosesc bitumul oxidat, tehnologie uitată de mult în Europa. Marea problemă este că aceste membrane sunt aparent ieftine, dar au garanţie de doar 2-3 ani, nu de 10 ani precum cele cu elastoplastomeri. Majoritatea acestor produse nu respectă standardele europene, nici caracteristicile din fişele tehnice de produs, şi uneori aceste membrane nu sunt nici măcar insoţite de declaraţii de performanţă. În aceste cazuri, cel mai rău iese consumatorul român pentru că nu ştie ce cumpără în realitate. Lipsa unor controale care să vizeze calitatea produselor comercializate pe piaţa internă a materialelor de construcţii, şi nu numai, duce la scăderea duratei de viaţă a lucrărilor realizate cu astfel de materiale,” declară Sorin Cristea.

    Anul trecut grupul Arcon a înregistrat o cifră de afaceri totală de 35,5 milioane de euro, din care export peste 4 milioane de euro şi un profit brut de 1,25 milioane de euro. Exporturile grupului sunt constituite din membranele cu elastoplastomeri produse la Sfântu Gheorghe şi din tâmplăria PVC şi aluminiu procesată în fabrica din Bucuresti.

    Investiţiile din 2014 s-au ridicat la puţin peste 0,5 milioane euro. Pentru 2015 valoarea investiţiilor poate atinge 2 milioane de euro. „În prezent operăm cu două linii de polistiren la Sfântu Gheorghe şi una la Bucureşti. Intenţia noastră este relocarea unei linii din Sfântu Gheorghe la Cluj sau la Craiova. În ambele locaţii avem deja discuţii avansate pentru amplasamente. Este vital pentru orice companie din industria noastră să acopere cât mai bine teritoriul României,” declară Ioan Ţiţeiu.

    Arcon are 250 de angajati specializaţi în sectorul industrial şi de construcţii. Grupul deţine compania Arcon, înfiinţată în anul 1994 la Sfântu Gheorghe, cea mai mare companie românească producătoare de membrane bituminoase cu elastoplastomeri pentru hidroizolaţii. O altă direcţie de dezvoltare industrială reprezintă producţia de polistiren expandat, în prezent acesta deţine una dintre cele mai mari şi mai moderne capacităţi de producţie la nivel naţional, cu o fabrică la Sfântu Gheorghe şi una la Bucuresti .O a treia direcţie de business a este compania Arcon Corina Gealan, specializată în producţia de tamplărie PVC şi aluminiu. Din 2011 grupul produce tencuieli decorative şi vopsele la Sfântu Gheorghe, iar din 2014 vinde propria marcă de mortare uscate şi adezivi sub brandul Arco.

  • A preluat conducerea firmei Mecanica Ceahlău în ianuarie 2014 şi a crescut profitul de şase ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului trecut CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Mai mult de jumătate dintre români îşi doresc un prânz mai sănătos

    2 din 3 români îşi doresc o alimentaţie sănătoasă şi variată în timpul mesei de prânz. Cu toate acestea, în topul preferinţelor culinare ale românilor se află, pe lângă clasicul grătar de pui cu legume (34%), feluri de mâncare precum şniţel cu cartofi copţi (26,9%), pizza (25,6%) sau pulpe de pui la cuptor cu cartofi prăjiţi (17%), conform studiului citat.

    Întrebaţi despre piedicile care stau în calea unui prânz sănătos şi variat, marea majoritate a românilor nominalizează lipsa timpului (51%) precum şi absenţa ideilor pentru pregătirea unui meniu variat (13%) drept principalele motive. Pentru a schimba acest aspect, 2 din 10 români ar urma sfaturile unui specialist în nutriţie (21,9%), în timp ce alţi 2 din 10 respondenţi preferă idei sănătoase şi variate, se arată în acelaşi studiu. De asemenea, cei mai mulţi dintre românii cu loc de muncă (64%) preferă mâncarea gătită acasă, iar aproape o treime (27,6%) apelează la un serviciu de catering la birou sau iau masa în oraş.

    Bunge Prio este un joint-venture creat în 2012 între Bunge şi Nutre Group, care integrează capacităţile de colectare şi procesare a seminţelor oleaginoase deţinute de cele două companii în România si Bulgaria. Grupul este unul dintre cei mai importanţi traderi de pe piaţa locală şi lider în piaţa de ulei îmbuteliat şi în producţia de bio-diesel. Prin facilităţile sale integrate de producţie din Buzău şi Lehliu, Romania, Bunge Prio are o capacitate de prelucrare seminte oleaginoase de peste 1 milion de tone.

    Bunge Limited are la nivel global activităţi domeniul agribusiness şi alimentar, operând în peste 40 de ţări cu 35.000 de angajaţi. Bunge comercializează, depozitează şi transportă seminţe oleaginoase si cereale pentru clienţi din toată lumea. Compania procesează seminţe pentru a produce uleiuri comestibile şi industriale sau concentrate proteice pentru hrana animalelor; de asemenea prelucrează trestie de zahăr pentru a obţine zahăr şi etanol. Bunge este activ şi în domeniul morăritului cerealelor (grâu, porumb şi orez) din care obţine ingrediente utilizate de companiile din domeniul alimentar dar comercializeaza de asemenea si fertilizanti in America de Sud. Fondată în 1818, compania are sediul în White Plains, New York.

    Nutre este un grup agro-industrial care operează într-o manieră integrată: de la producţia agricolă până la comercializarea produselor industriale si alimentare.

    * Sondajul “Prânzul la români” s-a desfăşurat la cererea Bunge Prio, în perioada 10 – 22 septembrie 2014 pe un eşantion de 4105 respondenţi, utilizatori ai platformei iVox.ro. Eşantionul reproduce din punct de vedere al principalelor caracteristici structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România,aşa cum decurge din cercetarea Gallup, „Piaţa serviciilor de acces la Internet”, (Gallup, aprilie 2010) realizată la cererea ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii).

    Prin urmare, rezultatele acestui sondaj pot fi extrapolate, cu o minimă marjă de eroare, populaţiei utilizatorilor de internet din România, cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban. Universul cercetării reprezintă populaţia adultă neinstituţionalizată a României care beneficiază de acces la internet.

  • Mai mult de jumătate dintre români îşi doresc un prânz mai sănătos

    2 din 3 români îşi doresc o alimentaţie sănătoasă şi variată în timpul mesei de prânz. Cu toate acestea, în topul preferinţelor culinare ale românilor se află, pe lângă clasicul grătar de pui cu legume (34%), feluri de mâncare precum şniţel cu cartofi copţi (26,9%), pizza (25,6%) sau pulpe de pui la cuptor cu cartofi prăjiţi (17%), conform studiului citat.

    Întrebaţi despre piedicile care stau în calea unui prânz sănătos şi variat, marea majoritate a românilor nominalizează lipsa timpului (51%) precum şi absenţa ideilor pentru pregătirea unui meniu variat (13%) drept principalele motive. Pentru a schimba acest aspect, 2 din 10 români ar urma sfaturile unui specialist în nutriţie (21,9%), în timp ce alţi 2 din 10 respondenţi preferă idei sănătoase şi variate, se arată în acelaşi studiu. De asemenea, cei mai mulţi dintre românii cu loc de muncă (64%) preferă mâncarea gătită acasă, iar aproape o treime (27,6%) apelează la un serviciu de catering la birou sau iau masa în oraş.

    Bunge Prio este un joint-venture creat în 2012 între Bunge şi Nutre Group, care integrează capacităţile de colectare şi procesare a seminţelor oleaginoase deţinute de cele două companii în România si Bulgaria. Grupul este unul dintre cei mai importanţi traderi de pe piaţa locală şi lider în piaţa de ulei îmbuteliat şi în producţia de bio-diesel. Prin facilităţile sale integrate de producţie din Buzău şi Lehliu, Romania, Bunge Prio are o capacitate de prelucrare seminte oleaginoase de peste 1 milion de tone.

    Bunge Limited are la nivel global activităţi domeniul agribusiness şi alimentar, operând în peste 40 de ţări cu 35.000 de angajaţi. Bunge comercializează, depozitează şi transportă seminţe oleaginoase si cereale pentru clienţi din toată lumea. Compania procesează seminţe pentru a produce uleiuri comestibile şi industriale sau concentrate proteice pentru hrana animalelor; de asemenea prelucrează trestie de zahăr pentru a obţine zahăr şi etanol. Bunge este activ şi în domeniul morăritului cerealelor (grâu, porumb şi orez) din care obţine ingrediente utilizate de companiile din domeniul alimentar dar comercializeaza de asemenea si fertilizanti in America de Sud. Fondată în 1818, compania are sediul în White Plains, New York.

    Nutre este un grup agro-industrial care operează într-o manieră integrată: de la producţia agricolă până la comercializarea produselor industriale si alimentare.

    * Sondajul “Prânzul la români” s-a desfăşurat la cererea Bunge Prio, în perioada 10 – 22 septembrie 2014 pe un eşantion de 4105 respondenţi, utilizatori ai platformei iVox.ro. Eşantionul reproduce din punct de vedere al principalelor caracteristici structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România,aşa cum decurge din cercetarea Gallup, „Piaţa serviciilor de acces la Internet”, (Gallup, aprilie 2010) realizată la cererea ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii).

    Prin urmare, rezultatele acestui sondaj pot fi extrapolate, cu o minimă marjă de eroare, populaţiei utilizatorilor de internet din România, cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban. Universul cercetării reprezintă populaţia adultă neinstituţionalizată a României care beneficiază de acces la internet.

  • Una din cinci ţigarete aflate pe piaţă este de contrabandă

    A fost lansată o nouă campanie publică de conştientizare a efectelor profund negative ale contrabandei, care se va derula în perioada martie – iunie, în 15 judeţe din apropierea graniţelor de vest, sud-vest, nord şi nord-est, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Campania se va desfăşura în parteneriat cu Direcţia Generală a Vămilor, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu sprijinul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara şi al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, fiind iniţiată de Euromonitor Business Consulting Services, prin www.faracontrabanda.ro, cu sprijinul JTI. Mesajele campaniei vor fi distribuite prin intermediul mai multor canale: presă, panotaj stradal, comunicare directă.

    Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut brusc în ianuarie 2015 la 19,2%, faţă de 15,4% în noiembrie anul trecut, conform datelor companiei de cercetare Novel. Procentul de 19,2% bate recordul ultimilor patru ani, perioadă în care media comerţului ilegal cu ţigarete s-a situat la 14,7%.

     „Lansăm această campanie publică în regiuni de frontieră, pentru că aceste zone sunt, dintotdeauna, cele mai vulnerabile la contrabandă. În ţările vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care aplică alt sistem de taxare decât cel comunitar, preţul unui pachet de ţigarete este şi de 5-6 ori mai mic decât în România. Drept urmare, profitul contrabandiştilor este imens. Mesajul campaniei, «Aparenţele înşală», are rolul de a evidenţia faptul că reţelele de contrabandişti, începând cu furnizorii şi terminând cu vânzătorii, profită îndeosebi de pe urma celor cu venituri modeste. Este nevoie ca fiecare dintre noi să înţeleagă că piaţa neagră e o plagă pentru societate, iar cine cumpără un pachet de ţigarete aparent «ieftine», de contrabandă, se lasă de fapt furat şi contribuie direct la creşterea criminalităţii”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services.

    „Avem cea mai extinsă frontieră externă a UE, de peste 2.000 de kilometri. Contrabanda cu ţigarete, prin magnitudinea pierderilor cauzate la buget, este o problemă foarte serioasă la nivel naţional. Aşa cum am mai declarat, este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat  de către toate instituţiile responsabile. DGV va continua şi pe viitor să acţioneze ferm în vederea reducerii contrabandei şi va încuraja iniţiative precum cea de faţă, menite să conştientizeze gravitatea fenomenului. În momentul de faţă, sunt active în aceste puncte, cu sprijinul producătorilor de ţigarete, 33 de echipe canine specializate îndetectarea ţigaretelor şi 11 echipe canine cu dublă specializare – depistare droguri şi ţigarete. Au fost semnate protocoale de colaborare între ANAF şi marii producători de ţigarete, între DGV şi Administraţia Vamală din Moldova şi Serbia, cu obiectivul combaterii traficului ilegal cu ţigarete. Un document similar va fi convenit cu Ucraina. De asemenea, vom dispune măsuri specifice de control al traficului în punctele vamale”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Având în vedere inclusiv prejudiciile aduse bugetului de stat, Poliţia de Frontieră Română a întreprins şi va continua să aplice, independent sau împreună cu celelalte instituţii abilitate, măsuri ferme în toate zonele de competenţă, în vederea depistării şi sancţionării persoanelor implicate în traficul ilegale cu bunuri de larg consum şi produse accizabile, precum şi reţinerii în vederea confiscării a mărfurilor traficate. Dovadă stau acţiunile operative desfăşurate permanent de instituţia noastră pentru anihilarea grupurilor infracţionale, precum şi capturile de ţigarete de contrabandă înregistrate în zona noastră de competenţă.

    Totodată, consider că un rol important în prevenirea şi combaterea acestui fenomen îl au cetăţenii, care pot sprijini autorităţile statului prin semnalarea unor astfel de activităţi infracţionale. Drept urmare, dorim să atragem cetăţenii de bună credinţă de partea autorităţilor de aplicare a legii. Astfel, oamenii pot apela cu încredere numărul de urgenţă al Poliţiei de Frontieră, 021/9590, unde pot semnala sau sesiza săvârşirea unor fapte ilegale în zona noastră de competenţă”, a declarat comisarul şef Iliuţă Cumpănaşu, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

    „În cadrul activităţilor de combatere a criminalităţii organizate, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, alături de celelalte structuri teritoriale ale M.A.I., acţionează pe sectorul transfrontalier pentru combaterea contrabandei cu ţigarete şi  tutun, în special pe căile de comunicaţie şi în localităţile de la frontiera cu Serbia. Astfel, sub coordonarea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al procurorilor D.I.I.C.O.T., se desfăşoară frecvent activităţi, în sistem integrat, cu poliţişti de frontieră, beneficiind de suportul de specialitate al ofiţerilor D.I.P.I., pentru identificarea persoanelor şi a grupărilor infracţionale organizate, implicate în acte de contrabandă. În baza Planurilor de Cooperare, împreună cu I.J.J. Timiş şi Poliţiile locale, permanent se organizează acţiuni specifice în municipiile şi oraşele timişene, pentru combaterea faptelor ilegale de comercializare stradală a ţigaretelor şi a altor produse accizabile. În colaborare cu reprezentanţii administraţiei fiscale se realizează un cumul de competenţe şi o coordonare unitară pentru concentrarea resurselor în vederea combaterii eficiente a contrabandei, acontrafacerii şiacomerţului ilegal cu produse din tutun. Obiectivul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş este dinamizarea activităţilor desfăşurate de poliţişti în acest domeniu, pentru optimizarea rezultatelor”, a declarat comisarul şef de poliţie Ion Mirescu, Împuternicit şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş.

    „Creşterea abruptă a contrabandei din ianuarie este în mare măsură rezultatul politicilor fiscale necorelate cu eforturile de combatere. La aceasta se adaugă contextul geo-politic: conflictul din Ucraina, deprecierea grivnei şi a leului moldovenesc, inflaţia din Republica Moldova se reflectă în preţurile ţigaretelor din ţările vecine şi reprezintă un stimul pentru escaladarea contrabandei. În curând, intră în vigoare acordul de mic trafic România-Ucraina, ceea ce înseamnă că cetăţenii din zonele limitrofe vor putea circula fără viză. Este, fără îndoială, un lucru lăudabil pentru istoria bunelor relaţii dintre cele două ţări, dar infractorii vor profita de această breşă. Chiar şi o realizare îndelung aşteptată în domeniul infrastructurii, cum este inaugurarea podului de la Vidin-Calafat, are impact negativ asupra pieţei legale a ţigaretelor. Pentru că, pe frontiera internă a UE, între Bulgaria şi România, nu mai există control vamal, transporturile de tutun şi ţigarete «cheap whites» sunt în creştere alarmantă. De aceea, este în interesul nostru să sprijinim eforturile autorităţilor şi campaniile de acest gen”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

  • Una din cinci ţigarete aflate pe piaţă este de contrabandă

    A fost lansată o nouă campanie publică de conştientizare a efectelor profund negative ale contrabandei, care se va derula în perioada martie – iunie, în 15 judeţe din apropierea graniţelor de vest, sud-vest, nord şi nord-est, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Campania se va desfăşura în parteneriat cu Direcţia Generală a Vămilor, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu sprijinul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara şi al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, fiind iniţiată de Euromonitor Business Consulting Services, prin www.faracontrabanda.ro, cu sprijinul JTI. Mesajele campaniei vor fi distribuite prin intermediul mai multor canale: presă, panotaj stradal, comunicare directă.

    Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut brusc în ianuarie 2015 la 19,2%, faţă de 15,4% în noiembrie anul trecut, conform datelor companiei de cercetare Novel. Procentul de 19,2% bate recordul ultimilor patru ani, perioadă în care media comerţului ilegal cu ţigarete s-a situat la 14,7%.

     „Lansăm această campanie publică în regiuni de frontieră, pentru că aceste zone sunt, dintotdeauna, cele mai vulnerabile la contrabandă. În ţările vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care aplică alt sistem de taxare decât cel comunitar, preţul unui pachet de ţigarete este şi de 5-6 ori mai mic decât în România. Drept urmare, profitul contrabandiştilor este imens. Mesajul campaniei, «Aparenţele înşală», are rolul de a evidenţia faptul că reţelele de contrabandişti, începând cu furnizorii şi terminând cu vânzătorii, profită îndeosebi de pe urma celor cu venituri modeste. Este nevoie ca fiecare dintre noi să înţeleagă că piaţa neagră e o plagă pentru societate, iar cine cumpără un pachet de ţigarete aparent «ieftine», de contrabandă, se lasă de fapt furat şi contribuie direct la creşterea criminalităţii”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services.

    „Avem cea mai extinsă frontieră externă a UE, de peste 2.000 de kilometri. Contrabanda cu ţigarete, prin magnitudinea pierderilor cauzate la buget, este o problemă foarte serioasă la nivel naţional. Aşa cum am mai declarat, este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat  de către toate instituţiile responsabile. DGV va continua şi pe viitor să acţioneze ferm în vederea reducerii contrabandei şi va încuraja iniţiative precum cea de faţă, menite să conştientizeze gravitatea fenomenului. În momentul de faţă, sunt active în aceste puncte, cu sprijinul producătorilor de ţigarete, 33 de echipe canine specializate îndetectarea ţigaretelor şi 11 echipe canine cu dublă specializare – depistare droguri şi ţigarete. Au fost semnate protocoale de colaborare între ANAF şi marii producători de ţigarete, între DGV şi Administraţia Vamală din Moldova şi Serbia, cu obiectivul combaterii traficului ilegal cu ţigarete. Un document similar va fi convenit cu Ucraina. De asemenea, vom dispune măsuri specifice de control al traficului în punctele vamale”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Având în vedere inclusiv prejudiciile aduse bugetului de stat, Poliţia de Frontieră Română a întreprins şi va continua să aplice, independent sau împreună cu celelalte instituţii abilitate, măsuri ferme în toate zonele de competenţă, în vederea depistării şi sancţionării persoanelor implicate în traficul ilegale cu bunuri de larg consum şi produse accizabile, precum şi reţinerii în vederea confiscării a mărfurilor traficate. Dovadă stau acţiunile operative desfăşurate permanent de instituţia noastră pentru anihilarea grupurilor infracţionale, precum şi capturile de ţigarete de contrabandă înregistrate în zona noastră de competenţă.

    Totodată, consider că un rol important în prevenirea şi combaterea acestui fenomen îl au cetăţenii, care pot sprijini autorităţile statului prin semnalarea unor astfel de activităţi infracţionale. Drept urmare, dorim să atragem cetăţenii de bună credinţă de partea autorităţilor de aplicare a legii. Astfel, oamenii pot apela cu încredere numărul de urgenţă al Poliţiei de Frontieră, 021/9590, unde pot semnala sau sesiza săvârşirea unor fapte ilegale în zona noastră de competenţă”, a declarat comisarul şef Iliuţă Cumpănaşu, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

    „În cadrul activităţilor de combatere a criminalităţii organizate, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, alături de celelalte structuri teritoriale ale M.A.I., acţionează pe sectorul transfrontalier pentru combaterea contrabandei cu ţigarete şi  tutun, în special pe căile de comunicaţie şi în localităţile de la frontiera cu Serbia. Astfel, sub coordonarea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al procurorilor D.I.I.C.O.T., se desfăşoară frecvent activităţi, în sistem integrat, cu poliţişti de frontieră, beneficiind de suportul de specialitate al ofiţerilor D.I.P.I., pentru identificarea persoanelor şi a grupărilor infracţionale organizate, implicate în acte de contrabandă. În baza Planurilor de Cooperare, împreună cu I.J.J. Timiş şi Poliţiile locale, permanent se organizează acţiuni specifice în municipiile şi oraşele timişene, pentru combaterea faptelor ilegale de comercializare stradală a ţigaretelor şi a altor produse accizabile. În colaborare cu reprezentanţii administraţiei fiscale se realizează un cumul de competenţe şi o coordonare unitară pentru concentrarea resurselor în vederea combaterii eficiente a contrabandei, acontrafacerii şiacomerţului ilegal cu produse din tutun. Obiectivul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş este dinamizarea activităţilor desfăşurate de poliţişti în acest domeniu, pentru optimizarea rezultatelor”, a declarat comisarul şef de poliţie Ion Mirescu, Împuternicit şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş.

    „Creşterea abruptă a contrabandei din ianuarie este în mare măsură rezultatul politicilor fiscale necorelate cu eforturile de combatere. La aceasta se adaugă contextul geo-politic: conflictul din Ucraina, deprecierea grivnei şi a leului moldovenesc, inflaţia din Republica Moldova se reflectă în preţurile ţigaretelor din ţările vecine şi reprezintă un stimul pentru escaladarea contrabandei. În curând, intră în vigoare acordul de mic trafic România-Ucraina, ceea ce înseamnă că cetăţenii din zonele limitrofe vor putea circula fără viză. Este, fără îndoială, un lucru lăudabil pentru istoria bunelor relaţii dintre cele două ţări, dar infractorii vor profita de această breşă. Chiar şi o realizare îndelung aşteptată în domeniul infrastructurii, cum este inaugurarea podului de la Vidin-Calafat, are impact negativ asupra pieţei legale a ţigaretelor. Pentru că, pe frontiera internă a UE, între Bulgaria şi România, nu mai există control vamal, transporturile de tutun şi ţigarete «cheap whites» sunt în creştere alarmantă. De aceea, este în interesul nostru să sprijinim eforturile autorităţilor şi campaniile de acest gen”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

  • Un francez şi-a făcut o afacere de 40 de milioane de euro cu 1.000 de angajaţi din cel mai sărac judeţ al Moldovei

    Gerard Losson s-a născut în urmă cu 46 de ani într-o familie de agricultori francezi, dar nu a dus mai departe tradiţia agricolă a familiei, mai ales că şi părinţii l-au încurajat să facă mai mult. A decis să meargă la facultate, să devină inginer textilist de meserie şi încă de la absolvire a lucrat în domeniu pentru o firmă franceză. Jobul pe care l-a avut timp de trei ani l-a purtat în SUA, China sau Coreea, dar în 1993, când industria de textile din Franţa a început să cedeze la presiunea pieţelor mai ieftine, mai ales pe nişa pentru bărbaţi, Losson a decis să folosească spiritul antreprenorial din familia sa şi să pornească un business.

    L-a cooptat pe fostul său coleg de cameră din facultate (Thomas) care avea experienţă ca buyer de costume şi au început afacerea cu textile în afara graniţelor Franţei, întâi în Portugalia şi apoi în Tunisia, dar costurile erau prea mari, iar tunisienii nu aveau tradiţie în confecţii.

    Apoi au vizitat România pentru prima dată, în 1997, şi au ales să rămână aici şi să facă afaceri. Sunt în România şi acum. „Am ajuns pe aeroportul din Otopeni şi m-am îndreptat direct către zona de nord, către Botoşani, căci ştiam că judeţul are o mare tradiţie în industria textilă şi că încă sunt oameni care mai ştiu această meserie. Din anii ’80 Franţa avea o legătură cu Botoşaniul prin firmele care cumpărau ţesături de aici“, spune Gerard Losson.

    Iniţial, cei doi francezi erau intermediari care preluau comenzi de la jucători din Franţa şi le plasau la textilierii locali. În 1999 compania deschisă de ei în Botoşani avea afaceri de 15 milioane de euro, cu 12 angajaţi, motiv pentru care ofertele de cumpărare de la investitori străini, francezi în special, nu au întârziat să apară. Dar fiecare a fost refuzată de Gerard Losson pentru că nu i-a plăcut niciodată să lucreze pentru alţii şi mai ales în entităţi organizaţionale prea stricte.

    Propunerile făcute de investitori i-au dat însă o idee – să renunţe la activitatea de intermediere şi să devină producători. Astfel, au înfiinţat prima lor companie de producţie din România şi în 1999 au cumpărat primii câţiva mii de metri pătraţi dintr-o fostă filatură din Botoşani – astăzi „inima şi creierul“ businessului Formens. Au utilat fabrica din Botoşani cu echipamente cumpărate la licitaţie în Franţa, de la foste fabrici care se închiseseră. „La nici 30 de ani ne aflam la o licitaţie cu oameni care aveau mult mai multă vechime ca noi în industrie şi cumpăram tot din fostele fabrici. Am plecat de acolo cu 27 de tiruri de echipamente.“

    Producţia fabricii a început în primăvara anului 2000, iar doi ani mai târziu au deschis o altă fabrică la Dărăban, pentru care au folosit aceeaşi reţetă de utilare, dar de data aceasta cu echipamente provenite din fabrici scoţiene. Gerard Losson avea pe atunci 33 de ani şi 1.250 de angajaţi în cele două fabrici.

    După alţi trei ani verişorul lui Thomas (partenerul său de afaceri), care avea şi el o fabrică de confecţii în Botoşani în care lucrau 400 de oameni, le-a propus să-şi unească forţele într-un singur grup. Deja-vu: Losson a refuzat iar oferta, ceea ce a dus la separarea de asociatul său. Gerard Losson a rămas cu fabrica de la Botoşani, iar Thomas cu cea de la Dărăban pe care a alipit-o businessului pe care îl avea verişorul său în România.

    Practic, ceea ce astăzi se numeşte Formens a luat naştere în 2005, când cei doi francezi care au venit împreună în România au ales să o ia pe drumuri diferite.

    „Eu am avut atunci altă viziune. În 2005 piaţa a fost liberalizată şi toată industria de costume pentru bărbaţi din Europa Centrală a murit. În doi ani s-au desfiinţat sute de mii de locuri de muncă şi pentru a nu fi afectaţi de această criză eu mi-am dorit să ne îndreptăm şi spre nişa «made to measure» pentru că nu mai puteam ţine pieptul doar cu serii mari şi fără valoare adăugată“, explică Losson. Aşa că toţi banii pe care i-a câştigat în 2005 i-a investit în echipamente mai bune şi a început să caute clienţi care să aibă nevoie de serii mai mici de costume, dar la o calitate mai bună.

    Linia made to measure a fost însă lansată abia în 2010, când Losson a adus un director tehnic francez, care rămăsese fără loc de muncă după prăbuşirea industriei din Franţa.