BusinessMagazin

Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • Adevărul despre prăbuşirea economică. Ce spun principalii indicatori economici la un an de la debutul pandemiei

    Un an de pandemie. Şi pandemia nu s-a terminat. Tăvălugul unui an în care am intrat cu teamă şi temeri în lockdownul din martie 2020 crezând că atunci când vom ieşi totul se va fi terminat. Şi nu s-a terminat. A urmat „alerta”. Starea de alertă pe care o trăim şi azi, alertă care înseamnă, printre altele, nelinişte. Şi pentru mulţi dintre noi, neliniştea defineşte şi prezentul. „Criza generată de pandemie este mai adâncă decât ne-am aşteptat, nu că „a fost”, nu a trecut. Nici acum nu ştim totul, pipăim, bâjbâim încă, primul val, al doilea, al treilea, al zecelea, tulpina britanică, sud africană, braziliană, lockdown 1, 2, 3. Este încă haos peste tot în lume”, spune Gabriel Zbârcea, managing partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii, una dintre cele mai mari case de avocatură din România.

    Neliniştea este încă acolo, la fel şi incertitudinea. „Au fost, cred, pentru toată lumea, zile în care n-am avut nici cea mai vagă idee cum va fi mâine”, arată Doina Cepalis, fondator şi CEO al producătorului de scaune auto pentru copii Te-Rox, parte a grupului Holmbergs.

    Ce am câştigat după un an de pandemie? Am citit mai mult, am gătit, am redescoperit grădina, muzica, satele pitoreşti din Transilvania, Delta Dunării, România sălbatică, am făcut plimbări lungi, am urmărit cele mai multe filme şi seriale din ultimul deceniu, am renunţat la cravată, costume, pantofi şi le-am înlocuit cu pijamale, trening, ţinute foarte lejere şi sneakerşi, spun oamenii din business care au răspuns la întrebările Business MAGAZIN.

    Ce am pierdut după un an de pandemie? Prieteni dragi, călătoriile, veştile bune. Ne-am simţit însinguraţi, departe de cei dragi, de părinţi, de prieteni, am fost mereu în stare de veghe, pregătiţi pentru orice. Ne-am distanţat, iar alternativa de socializare virtuală nu poate umple golul emoţional produs. Am avut nevoie de terapie, fie că terapeutul nostru a fost un specialist, fie familia. Dar nevoia a fost reală.

    „Anul pandemic a fost ca un meci de box în care am intrat în ring cu un adversar mult prea puternic, de la o categorie superioară (pandemia de COVID-19) căruia trebuie să îi facem faţă, iar gongul de final nu mai sună”, povesteşte Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

    Turismul şi industria HoReCa sunt număraţi de arbitru, în meciul de box despre care vorbeşte Călin Ile. Se luptă să nu fie K.O, dar rezistă cu greu. Cifra de afaceri a industriei a scăzut în numai un an cu 60-70%, sunt 4 miliarde de euro care s-au evaporat într-un an, rezultate care trimit industria într-o călătorie în timp, înapoi în 2010. Transporturile aeriene sunt la pământ, la fel şi toată industria evenimentelor. Indicatorii anului 2020 au început să apară, unii arată mai bine decât se estima, alţii doar confirmă proporţiile dezastrului.

    „A fost un an provocator, neaşteptat, paralizant. Industria turistică s-a oprit, practic, peste noapte. Complet paralizant, pentru că nu mă gândeam că în 2020 avioanele pot rămâne la sol cu lunile sau că ţările se pot închide ca nişte fortăreţe. Şi, pe măsură ce speram că lucrurile vor reveni rapid la normal, vedeam că nu e aşa, iar ce ştiam noi a fi normal, devenea doar o amintire sau o aspiraţie”, spune Dragoş Anastasiu, fondatorul grupului Eurolines şi al unor afaceri în domeniul hotelăriei.

    Pentru companii, anul 2020 a fost un adevărat roller coaster, în funcţie de industria din care fac parte. O pagină de ziar cu rezultatele unor firme din turism, energie, comerţ online sau IT&C ar fi o pagină a extremelor. Filmul anului 2020 a fost, în funcţie de „regizor” şi de „actorii principali” o comedie, o dramă, un film de aventură, iar în unele cazuri a luat elemente din filmele de groază.

    A trecut un an. Şi pandemia nu s-a terminat. Paginile scrise sunt mărturia unui an care a schimbat lumea. „Este de aşteptat să rămânem cu traume, care sper totuşi să poată fi vindecate în timp.”

    Indicatori

    Între cele mai negre scenarii, prudenţă şi realitate Cât de severă va fi prăbuşirea? Cât ne va costa pandemia pe fiecare dintre noi, indivizi, companii, societate? Cât pierde economia într-o zi? Câţi oameni rămân fără loc de muncă. Acestea erau câteva dintre întrebările pe care ni le adresam în fiecare zi după lockdownul din martie 2020. Cifrele anului 2020 au început să vină, rând pe rând şi parcă proporţiile dezastrului nu au fost atât de negre.

    Nu doar economia a avut o evoluţie peste aşteptări, însă. Consumul a crescut cu 2,2% în 2020, ţinut în teritoriu pozitiv de apetitul pentru produse electro-IT, mobilă şi medicamente. La polul opus, vânzările de haine, pantofi şi carburanţi au scăzut cu 8-13% în 2020 în contextul în care libertatea de mişcare a fost limitată mai ales în prima parte a anului trecut, iar munca de acasă a devenit deja o normă. Acest context este de altfel şi cel care a dus la o explozie a consumului în online – pentru toate tipurile de produse, de la alimente la bunuri nealimentare -, datele INS indicând un avans de aproape 40%. Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în 2020 cu un ritm de peste trei ori mai lent decât în 2019. Totuşi, acest indicator a rămas în teritoriu pozitiv, în pofida pandemiei de Covid-19. Spre comparaţie, în 2009, primul an de criză financiară, consumul a scăzut cu peste 10%.

    ♦ Economia României a scăzut anul trecut cu doar 3,9% faţă de 2019 – faţă de o cădere anticipată de cel puţin 5% – un rezultat care uimeşte pentru că nimic din seriile de date lunare publicate de Statistică nu anticipau un astfel de răspuns. Rezultatele din trimestrul al patrulea sunt şi ele nu neapărat uimitoare, dar neanticipate de nimeni, pentru că mereu ultimul trimestru din an este ceva mai slab – este un sezon al sărbătorilor, oamenii îşi iau vacanţe, iar economia încetineşte. În trimestrul al patrulea din 2020, faţă de T4/2019, economia a scăzut cu doar 1,5%, ceea ce înseamnă o recuperare semnificativă.

    ♦ Economia ar urma să crească în acest an cu o rată cuprinsă între 3% şi 5%, recuperând însă doar o parte din pierderea din 2020. Totul depinde de campania de vaccinare şi de evoluţia situaţiei medicale. Tot mai multe voci se arată însă optimiste şi încrezătoare într-un 2021 care ar putea să şteargă cu buretele amintirea unui an anterior marcat de pandemie.

    Companiile locale au început anul 2020 cu „un bagaj” în care au strâns trei ani consecutivi de creşteri de două cifre, cu marje de profit pe care nu le ating pe alte pieţe pe care activează, cu planuri de investiţii şi de expansiune. Criza generată de pandemia de Covid-19 a resetat însă toate aceste planuri, a determinat reaşezări rapide ale strategiilor şi a provocat companiile să gândească planuri pe termen scurt construite în principal pe siguranţa angajaţilor. Din acest punct de vedere, 2019 va fi anul reper pentru businessul românesc. Cifra de afaceri este aşteptată să scadă în 2020 cu 20%, însă datele oficiale vor veni abia în toamna acestui an.

    ♦ Cum arată sectoarele din business? Sunt pieţe care suferă puternic. Un raport BNR arată că din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de sectoare dinamica a fost negativă, în timp ce pentru 34 de domenii, dinamica a fost una pozitivă în prima jumătate a anului trecut.

    ♦ Turismul şi industria HoReCA sunt cele mai lovite. Datele oficiale pe cele trei sectoare de activitate – hoteluri şi alte spaţii de cazare, restaurante, baruri şi cafenele şi agenţii de turism – industrii cu o cifră de afaceri cumulată de 6,3 mld. euro în 2019 arată un cutremur puternic în 2020. Scăderile sunt semnificative, astfel că în 2020, operatorii economici au încasat cu circa 60-70% mai puţin faţă de 2019. Nota de plată a industriei în 2020 a fost cu 4 miliarde euro mai mică faţă de anul anterior, conform estimărilor pe baza datelor din piaţă. Şi nu doar atât, câteva mii de localuri şi-au închis definitiv porţile şi 120.000 de oameni au rămas fără loc de muncă într-o industrie care angaja direct sau indirect 400.000 de persoane în 2019. Acum, la început de 2021 mai sunt doar 280.000, iar cifrele pot scădea dacă incertitudinea actuală se prelungeşte.

    ♦ Scădere masivă a înregistrat şi industria auto, motor al economiei şi al exporturilor româneşti. Aceasta a pierdut într-un singur an 5 mld. euro, cât cifra de afaceri a celei mai mari companii din România. Acest sector reprezintă circa un sfert din toate exporturile ţării, astfel că orice dezechilibru e transmis în lanţ.

    ♦ În 2020 exporturile totale, de 62 mld. euro, au fost în scădere cu 9,9%  faţă de anul anterior, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Importurile, de 80,5 mld. euro, au scăzut cu 6,6% faţă de anul anterior. Prin urmare, deficitul comercial a crescut la 18,4 miliarde de euro, cu aproape 1,1 mld. euro peste nivelul din 2019.

    ♦ Numărul de companii nou create (înmatriculările profesioniştilor, cum apar ele la Registrul Comerţului) a scăzut cu 18% anul trecut faţă de 2019. Mediul antreprenorial din 2020 a înregistrat scăderi faţă de anul 2019 atât în ceea ce priveşte radierea companiilor, cât şi în numărul de înmatriculări, dizolvări şi suspendări.

    ♦ Producţia industrială din România, cel mai important indicator pentru mersul industriei, a crescut în decembrie 2020 cu 0,2%, potrivit metodologiei Eurostat, biroul european de statistică. Astfel, evoluţia industriei româneşti este peste evoluţia industriei europene, care a scăzut cu 0,4% în decembrie 2020 an/an. La nivelul întregului an însă, datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că industria a scăzut cu 9,2%, pe metodologia naţională. Industria face peste 20% din economia României şi circa trei sferturi din exporturile de bunuri.

    ♦ Inflaţia a fost de 2,06% în decembrie 2020, un nivel perfect sănătos potrivit analiştilor şi economiştilor. Inflaţia în România urcase până aproape de 8% la începutul crizei trecute, în 2008, iar apoi a scăzut gradual până în 2016. Atunci, indicatorul privind preţurile s-a aflat în teritoriu negativ, la minus 1,6%.

     

    Salariul mediu net s-a majorat anul trecut cu 8,4%, ajungând la 3.620 lei în luna decembrie, cele mai mari valori fiind înregistrate în domenii precum fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (8.350 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.685 lei), un domeniu lovit de pandemie din plin. Angajaţii din HoReCa nu doar că au salarii la jumătate faţă de media pe economie, dar câştigul lor net a scăzut în 2020.

     

    Investitorii străini au creat anul trecut doar 4.080 de companii noi în România, în scădere cu 26% faţă de 2019 şi cel mai redus nivel din ultimele două decenii. Nu doar numărul de firme bate recorduri negative, ci şi valoarea capitalului social adus de străini în firmele locale, şi ea la al doilea cel mai redus nivel din 2002 încoace. În 2020, numărul firmelor noi cu capital străin a fost de 4.080 de entităţi, cu o valoare a capitalului subscris de acţionari străini de 975,6 mil. euro, comparativ cu anul 2019 când au fost create 5.558 de companii şi un capital de 374,6 mil. euro. Deşi în creştere faţă de 2019, capitalul străin plasat în firme locale rămâne pentru al doilea an consecutiv sub 1 mld. euro.

     

    ♦ Volumul creditelor noi în lei pentru populaţie şi companii a urcat în 2020 la maximul ultimilor 14 ani, plasându-se la 68,5 mld. lei. Comparativ cu nivelul din urmă cu un deceniu, volumul creditelor noi în lei este dublu. Iar faţă de 2019, creditele noi în lei au crescut cu 3,4%.

    Pe palierul creditelor noi în euro, retail şi corporate, volumul a ajuns în 2020 la 2,6 mld. euro, echivalentul a 12,6 mld. lei, cu circa 17% sub nivelul din 2019. Faţă de nivelul din urmă cu
    14 ani, volumul creditelor noi în euro este de 5 ori mai mic. Cumulat, creditele noi acordate de bănci în lei, euro şi dolari s-au apropiat de 84 mld. lei în 2020, un an marcat de criza de sănătate COVID-19, fiind uşor peste împrumuturile noi din 2019.

     

    ♦ Măsurile guvernamentale de sprijin oferite mediului de afaceri anul trecut au redus considerabil numărul de insolvenţe, astfel că doar 5.564 de companii care au intrat în insolvenţă în 2020, numărul fiind cu 13% mai mic faţă de anul anterior. Deşi la nivelul lui 2020 pandemia a lovit întreaga economie, mediul de business a fost ţinut pe perfuzii de banii statului. Astfel, la nivelul întregului an au intrat în incapacitate de plată doar 5.600 de firme, cel mai redus număr din ultimul deceniu. Spre comparaţie, în 2019, un an de creştere economică, au fost 6.500, iar în anii de „glorie“ 2012-2013, numărul firmelor care intrau în insolvenţă sărea de 25.000, ba chiar se apropia de următorul prag. Rămâne de văzut cum va evolua 2021 în funcţie de o serie de factori precum evoluţia pandemiei, măsurile pe care le va lua guvernul şi contextul internaţional.

     

     

    Companii

     

    Filmul corporate al anului 2020. Dramă, comedie, film de aventură sau thriller?

    Pentru companii, anul 2020 a fost un adevărat roller coaster, în funcţie de industria din care fac parte. O pagină de ziar cu rezultatele unor firme din turism, energie, comerţ online sau IT&C ar fi o pagină a extremelor. Filmul anului 2020 a fost, în funcţie de „regizor” şi de „actorii principali” o comedie, o dramă, un film de aventură, iar în unele cazuri a luat elemente din filmele de groază.

    Dar cum arată pagina de ziar imaginată de Business Magazin cu rezultatele din 2020 în cazul unor companii lider de piaţă?

    ♦ Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc:

    -12% la vânzări în 2020, până la 340 mil. lei

    -16% la profit în 2020, până la 25 mil. lei

     

    ♦ Românii au cumpărat medicamente în valoare de 18 mld. lei în 2020, în creştere cu 1,3% faţă de anul anterior. În ultimii ani, piaţa medicamentelor a crescut cu peste 10%, însă pandemia a ţinut pacienţii departe de farmacii.

    ♦ Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active:

    -20% la profit în 2020, până la o valoare de 1,4 mld. lei

    +17,2% la active în 2020, până la 107 mld. lei la nivel de grup

     

    ♦ Criza cauzată de COVID-19 a surprins băncile într-o postură mai bună faţă de criza financiară anterioară din 2008 – 2009, cu o capitalizare şi o lichiditate mai bune. Majoritatea măsurilor fiscale şi financiare luate de autorităţile locale în timpul pandemiei de COVID-19 au ţintit sectoarele grav afectate de pandemie, dar au beneficiat şi băncile de aceste măsuri, în mod indirect.

     

    ♦ BCR – a doua cea mai mare bancă din România după active:

    +37% la profitul net al grupului din care face parte banca în 2020, până la o valoare de 814,1 mil. lei

     

    ♦ Profitul net al sistemului bancar a scăzut în 2020 cu circa 19,5% faţă de câştigul din 2019, în condiţiile deteriorării mediului macroeconomic, în contextul pandemiei de COVID-19, care a impus constituirea unor provizioane mai mari la nivelul băncilor pentru eventuale dificultăţi viitoare ale clienţilor în rambursarea creditelor.

    ♦ Construcţii Erbaşu, cel mai mare constructor român după cifra de afaceri:

    +8% la cifra de afaceri în 2020, până la 760 mil. lei

    +4% la profit în 2020, până la 43 mil. lei

     

    ♦ Industria construcţiilor a fost una dintre puţinele care au continuat să meargă bine în ultimul an, în contextul pandemiei. Anul 2020, cu tot cu pandemie, a adus construcţiilor a doua cea mai bună evoluţie an la an din ultimul deceniu, după cum reiese din datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de 2019, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 15,9%. Totuşi, mulţi dintre jucătorii din construcţii se tem ca efectele negative ale pandemiei să nu se vadă abia în 2021 asupra acestei industrii.

    ♦ Carrefour România, unul dintre cei mai mari trei retailerii din comerţul alimentar local

    +3,6% la vânzări în 2020, până la 2,3 mld. euro

    24 de magazine noi inaugurate în 2020, până la un total de circa 370 de unităţi, dar şi o serie de închideri, în total circa 30 de spaţii de vânzare

     

    ♦ Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut cu doar 2,2% în 2020, un ritm de peste trei ori mai lent decât în 2019. Totuşi, acest indicator a rămas în teritoriu pozitiv, în pofida pandemiei de Covid-19.

    ♦ MedLife, cea mai mare companie antreprenorială din piaţa privată de sănătate din România:

    +11,5% la vânzări în 2020, până la 1,1 mld. lei

    +246% la profitul net în 2020, până la 62 mil. lei

     

    ♦ OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze şi cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti, după capitalizare:

    -23% la vânzări în 2020, până la 19,7 mld. lei

    -64% la profit în 2020, până la 1,28 mld. lei

     

    ♦ Orange, liderul pieţei de telecom din România:

    -1% la afaceri în 2020, până la 1,076 mld. euro (5,2 mld. lei)

     

    ♦ Romgaz, singurul producător român de gaze naturale controlat de stat:

    -19% la afaceri în 2020, până la 4,1 mld. lei

    -15% la profit în 2020, până la 1,2 mld. lei

     

    ♦ Zentiva, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România:

    +7,7% la afaceri în 2020, până la 602 mil. lei

    +40% la profit în 2020, până la 61,3 mil. lei

     

    ♦ FanCourier, liderul pieţei locale de curierat, companie antreprenorială

    +27% în 2020, până la afaceri de 1 miliard de lei

    10-15% este creşterea bugetată a cifrei de afaceri în acest an, în funcţie de evoluţia crizei sanitare

  • Povestea unei afaceri începute în anii 2000 de un tânăr care tocmai terminase facultatea. Câţi bani face acesta acum

    Dan Dobrescu şi-a început drumul de antreprenor în 2001, imediat ce a ieşit de pe băncile facultăţii, când a înfiinţat brandul românesc Mobilă Denver, specializat în producţia de mobilier la comandă. Compania şi-a extins activitatea în mediul online în 2017, iar anul trecut comenzile înregistrate prin acest canal de vânzare au reuşit să compenseze pierderile înregistrate în segmentul offline, afectat de pandemie.

    În 2015 am achiziţionat o clădire în Bacău, care era la bază o pensiune, pe care am decis, după aproximativ doi ani, să o transformăm în depozit pentru mobilier. Între timp, mai ales în 2020, de când mediul online a început să crească substanţial, ne-am dat seama că decizia a fost una foarte bună”, a povestit Dan Dobrescu, fondatorul companiei româneşti Mobilă Denver în cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace. Activitatea de retailer online a companiei româneşti, cu afaceri de circa 1,4 milioane de euro la finalul anului trecut, a început prin intermediul platformei eMAG Marketplace, adaugă antreprenorul român.

    „În 2017 am fost abordat de un consultant al eMAG Marketplace care mi-a explicat cum funcţionează activitatea în această zonă, iar a doua zi am semnat contractul. În 2019 şi în prima jumătate a anului 2020 procentul comenzilor de pe Marketplace a fost de 15-20% din total. Din a doua jumătate a anului trecut, procentul a ajuns la aproximativ 35% – 40%, iar la unele categorii de produse a trecut de 50%.” De asemenea, activitatea intensă înregistrată în mediul online a determinat compania să mărească echipa pe parcursul anului trecut, aceasta ajungând astfel la un număr de circa 30 de angajaţi.

    „Prezenţa în mediul online ne-a ajutat foarte mult, astfel, în 2020 nu doar am păstrat numărul de angajaţi, chiar am şi angajat
    3-4 persoane noi. În continuare căutăm să angajăm. Sperăm să ajungem la 35 de angajaţi până la finalul anului în curs sau cel târziu în a doua parte a anului 2021.”

    Mobilă Denver a înregistrat o creştere de peste 60% a cifrei de afaceri la finalul anului 2020, ajungând la afaceri de aproximativ 1,4 milioane de euro anul trecut, mediul online fiind principalul segment care a contribuit această creştere. „Pentru anul în curs preconizăm o cifră de afaceri de peste 1,5 milioane de  euro, adică o creştere de cel puţin 10% a cifrei de afaceri, dar depinde şi de situaţia naţională şi chiar globală. Ne propunem ca în cel mai scurt timp să depăşim borna de 2 milioane de euro cifră de afaceri.”

    Dan Dobrescu şi-a început cariera de antreprenor imediat ce a ieşit de pe băncile facultăţii. „Una dintre activităţile familiei mele a fost importul de articole second-hand, în principal electronice. Printre aceste articole, într-unul din containerele de marfă, s-au aflat şi câteva utilaje pentru lemn, pe care le-am donat unor cunoştinţe. Ei nu prea le-au folosit, astfel că în 2001, când am terminat facultatea, am hotărât să iau eu aceste utilaje şi să încerc să produc mobilier.”

    Astfel, în toamna anului 2001, antreprenorul a început producţia primelor articole de mobilier, activitatea fiind înregistată pe firma părinţilor. Însă, după un an şi jumătate, adică în 2003, Dan Dobrescu a decis să îşi deschidă propria firmă, luând astfel naştere compania Mobilă Denver.

    „Am funcţionat în primii 5-7 ani doar pe raza municipiului Oneşti, iar în 2011 – 2012 ne-am extins în localitatea Bacău, unde am achiziţionat un alt magazin şi ne-am concentrat pe o rază mai mare.”

    În prezent, compania are două spaţii fizice – unul la Oneşti, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 1.000 mp şi unde se află şi atelierul de producţie, şi unul mai mic la Bacău, de aproximativ 400 mp.

    „La Oneşti este partea logistică, iar la Bacău este un magazin mai mic, de 400 mp. În perioada pandemiei, adică în cele două luni de lockdown, atelierul a fost închis, iar magazinele au funcţionat într-un regim semideschis. În a doua partea a anului 2020 lucrurile şi-au mai revenit şi sperăm să fim pe drumul cel bun”, a mai spus Dan Dobrescu.

     El a adăugat că anul trecut, s-a observat o creştere „spectaculoasă” a comenzilor venite din mediul rural. „Multe comenzi au venit din mediul rural. Probabil din cauza interdicţiilor de acces în anumite oraşe, multe comenzi au fost înregistrate în zone de pe lângă marile oraşe. Anul trecut a fost atipic, probabil că şi 2021 va continua pe aceeaşi direcţie.”

    De asemenea, valoarea minimă a comenzilor înregistrate în mediul online este de până în 100 de euro, iar cele mai căutate produse au fost mesele şi saltelele, în 2020.

     În prezent, pe platforma eMAG Marketplace producătorul românesc de mobilier la comandă listează spre vânzare doar câteva categorii de produse de mic mobilier, precum, mese, scaune, tabureţi şi saltele. „Preconizăm o creştere de cel puţin 30-40% pentru mediul online, mai ales că vizăm extinderea portofoliului de produse listate atât pe site-ul propriu, cât şi pe eMAG Marketplace, aducând noi categorii.” De asemenea, anul trecut, tot pe fondul pandemiei care a dus la o cerere crescută de astfel de produse, Mobilă Denver a relocat depozitul companiei, dublând astfel spaţiul de depozitare. „Am avut resurse care să asigure producţia, am ţinut pasul cu cererea crescută. Dar spaţiul de depozitare nu a ţinut pasul cu explozia vânzărilor din online, astfel că am achiziţionat în această lună un alt spaţiu, pentru a reloca depozitul. Comparativ cu 2019, acum am dublat spaţiul din depozit.”

    Pentru a susţine creşterea din mediul online, Dan Dobrescu are în plan să acorde mai multă importanţă şi site-ului companiei, care are la rândul lui potenţial de creştere.  

    „Ne-am propus să modificăm site-ul şi să îl readaptăm nevoilor pieţei. Sperăm ca în maximum două luni să fie finalizat şi acest proces, în urma căruia probabil o să avem mai multe comenzi online”, a conchis Dan Dobrescu.

     Cu toate acestea, fondatorul companiei româneşti spune că cele două magazine fizice îşi vor continua activitatea, în condiţiile impuse de autorităţi în funcţie de evoluţia pandemiei, deoarece consideră că în domeniul în care activează contactul fizic nu poate să îşi „piardă urma” definitiv.

  • Tehnica / Accenture România: Automatizarea fabricii de maşini de spălat Arctic din Ulmi, prima fabrică din România ce funcţionează după principiile Industry 4.0

    O premieră în piaţa locală, procesul de automatizare a fabricii de maşini de spălat Arctic din Ulmi, în urma căruia unitatea a devenit prima fabrică din România ce funcţionează după principiile Industry 4.0, este rezultatul colaborării între companiile Accenture şi Arctic.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Scopul proiectului a fost crearea unei fabrici care să transforme operaţiunile şi să servească drept model pentru industrie. Specialiştii din centrele de inovare Accenture Industry X din Cluj şi Modena au lucrat cu Arctic pentru a planifica şi implementa un nou sistem SAP de execuţie a producţiei. Echipa a creat un nivel tehnologic care integrează soluţia cu sistemele şi utilajele companiei, astfel încât să poată partaja date şi să „vorbească” aceeaşi limbă. O platformă Internet of Things este integrată cu sistemul SAP al companiei de planificare a resurselor, cu maşinile şi alte sisteme IT. În plus, tablourile de bord complexe afişează date în timp real de la soluţie, sistemele IT ale companiei şi roboţi. În total, Accenture a integrat noul sistem de fabricaţie cu aproximativ 250 de roboţi şi 14 sisteme IT.  

     

    Elementul de noutate:

    Noua soluţie permite companiei Arctic să aloce mai uşor persoanele şi competenţele potrivite pentru jobul necesar, optimizând astfel eficienţa şi îmbunătăţind experienţa lucrătorilor. Majoritatea angajaţilor folosesc o tabletă conectată la intranetul companiei şi un nou sistem de producţie pentru a consulta comenzile de lucru şi a construi instrucţiuni în timp real. Lucrătorii pot, de asemenea, să solicite asistenţă, să raporteze probleme şi să trimită feedback cu privire la viteză, calitate şi timp de ambalare. În plus, pot solicita materialele de care au nevoie, iar acestea sunt livrate exact pe locul lor din linia de producţie. Potrivit reprezentanţilor Accenture România, fabrica a fost recunoscută ca parte a reţelei Lighthouse a Forumului Economic Mondial, fiind una dintre cele mai inovatoare fabrici din lume. Fabricile din reţeaua Lighthouse sunt alese după mai multe criterii, unul dintre acestea fiind implementarea tehnologiilor specifice celei de-a Patra Revoluţii Industriale (Industry 4.0) pentru a stimula impactul financiar şi operaţional.

     

    Efectele inovaţiei:

    Soluţia Accenture a permis companiei Arctic să digitalizeze până la 80% din procesele lanţului de aprovizionare. Fluxurile automate de date către şi de la sistemele companiei şi ale instalaţiilor înseamnă că informaţiile şi echipamentele importante de producţie sunt întotdeauna la dispoziţia angajaţilor. De asemenea, managementul poate vizualiza datele de producţie în timp real pentru a lua decizii eficiente. De la înfiinţarea sa, fabrica a ajutat Arctic să reducă cheltuielile şi să automatizeze sarcinile cu valoare redusă, reducând costurile operaţionale cu 11%. Prin urmare, angajaţii se pot concentra asupra unor sarcini mai importante, care ajută la îmbunătăţirea productivităţii, a calităţii produselor şi a profitabilităţii.

  • Povestea unei afaceri româneşti care anul trecut a fost un succes, iar profitul companiei s-a dublat

    Compania românească axată pe producţia de ambalaje M&M Product, cu afaceri de 6,65 milioane de euro în 2019, şi-a continuat planurile de investiţii şi în 2020, valoarea acestora ajungând  la 1 milion de euro. Care va fi impactul investiţiei din pandemie în evoluţia pe termen lung a companiei?

    “Ne aşteptăm la o creştere graduală a impactului pe care noul produs îl va avea în veniturile companiei. Creşterea va fi mult influenţată de decizia companiilor din România de a urma şi implementa recomandările Consiliului Uniunii Europene legate de responsabilitatea faţă de mediu până în 2030. Încet, printr-un proces continuu de educare a pieţei, vrem să facem trecerea spre folii cât mai prietenoase cu mediul”, a spus Melinda Mureşan, General Manager şi proprietar al companiei M&M Product, producător şi distribuitor naţional de ambalaje flexibile, folie termocontractibilă din PVC şi folie pre-stretch.

    Compania M&M Product a investit anul trecut aproximativ 1 milion de euro în dezvoltarea şi lansarea pe piaţa locală a unui nou produs – folia termo ecosustenabilă din polietilenă verde. Aceasta are ca resursă trestia-de-zahăr, care este regenerabilă, produce oxigen, reduce dioxidul de carbon din atmosferă şi completează gama de produse HighPerformance, prietenoase cu mediul înconjurător, lansate de companie sub brandul „The Smart Green”. „Mare parte din investiţie a mers în utilaje de producţie care încorporează tehnologii de vârf pentru a produce foliile The Smart Green. Capacitatea anuală de producţie din acest material este de 3.000 de tone.”

    Compania înfiinţată în 1994 deţine o platformă la Râşnov – unde are loc producţia şi unde se află şi depozitul central, şi operează la nivel naţional prin cinci puncte de lucru deschise în oraşele Bucureşti, Cluj, Craiova, Bacău şi Timişoara.

    Melinda Mureşan, manager general şi proprietar M&M Product: „În primele 10 luni ale anului trecut, profitul companiei s-a dublat, iar după închiderea anului fiscal aceşti bani vor fi investiţi în modernizarea platformei, în proiectul TheSmartGreen – noul produs lansat pe piaţa locală – şi în dezvoltarea oamenilor cheie din organizaţie.”

    De asemenea, producătorul şi distribuitorul de ambalaje deţine două divizii – producţie şi distribu   ţie – şi trei linii de business – ambalaje flexibile standard, ambalaje flexibile High Performance (HP şi smart green) şi utilaje. „Capacitatea de producţie a companiei este de 4.000 tone de ambalaje pe an. În 2020, ambalajele din linia de business standard au avut contribuţia cea mai mare la cifra de afaceri, sub brandul Optim. Unul dintre obiectivele noastre pentru 2022 este ca produsele din linia de business HighPerformance să ajungă de la 55% pondere în cifra de afaceri de la 35% cât este în prezent”, a spus managerul general al companiei.

    În cadrul companiei lucrează în prezent 40 de angajaţi care deservesc simultan liniile de business. „Ne vom extinde producţia şi vom genera în plus 15 locuri de muncă care vor deservi, în principal, liniile de business HighPerformance şi TheSmartGreen. Ne dezvoltăm structura şi în departamentul comercial, unde dorim să ne mărim echipa de KA Executive şi Customer Service cu 4-6 oameni”, a mai spus Melinda Mureşan.

    Salariul unui angajat full-time, cu rolul de referent comerţ exterior este de circa 1.700 de lei net lunar, la care se adaugă tichete de masă în valoare de 210 lei şi un comision din vânzări de 300 de lei, potrivit informaţiilor publicate la mijlocul anului trecut de un fost salariat din cadrul companiei, pe un site de recrutare pe care M&M Product a postat în trecut un anunţ de angajare.

    Pandemia a adus schimbări în cadrul companiei, una dintre acestea fiind reprezentată de trecerea angajaţilor la munca de la distanţă. Spre exemplu, echipele de vânzări şi departamentul tehnic, care aveau activitate preponderent de teren, au fost mutate în online, ceea ce a înfrânat activitatea de dezvoltare a portofoliului de clienţi. „În perioada de lockdown, activitatea companiei a fost mixtă. Am implementat un nou model de management, ne-am concentrat pe dezvoltarea competenţelor oamenilor cheie şi am folosit această perioadă pentru a reorganiza platformele de producţie.”

    În continuare, pe parcursul anului 2021, cei aproximativ 40 de angajaţi ai companiei vor lucra în regim mixt – atât la birou cât şi de acasă. „Acolo unde profilul jobului permite, activitatea s-a mutat parţial în online. Vom continua cu acest sistem”, a menţionat Melinda Mureşan. Din fericire însă, planurile pe termen scurt şi mediu ale companiei nu au fost afectate de pandemie. În prezent, M&M Product este activă doar pe piaţa locală, însă, planurile pentru anul în curs vizează extinderea peste graniţele României. „Suntem pregătiţi să exportăm în funcţie de cererea venită de pe pieţele externe. Noile folii The Smart Green pot fi furnizate în toată Europa, iar dacă există cerere, putem exporta peste tot în lume. Celelalte produse din portofoliu nu merg la export.” În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi, compania nu a înregistrat o creştere a numărului de clienţi, însă a consolidat relaţia cu cei cu care lucra deja, a spus reprezentanta M&M Product. „Am observat o tendinţă a clienţilor de a aprecia parteneriatele existente. Numărul de clienţi nu a crescut în timpul pandemiei pentru că noi nu vindem ambalaje, ci oferim soluţii pe baza diagnozei la client, iar constrângerile din pandemie au îngreunat mult procesul de diagnoză şi testarea soluţiilor.” De asemenea, în ceea ce priveşte indicatorii economici ai companiei la finalul anului trecut, Melinda Mureşan a spus că în intervalul ianuarie – octombrie 2020, cifra de afaceri a fost în uşoară scădere comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, ajungând anul trecut la  aproape 26 mil. lei (5,3 mil. euro), raportat la peste 26,5 mil. lei (5,44 mil. euro) acum doi ani.

    „Această performanţă se datorează mixului de vânzări cu pondere mai mare a produselor de performanţă înaltă. De aceea, în primele 10 luni ale anului trecut profitul companiei s-a dublat, iar după închiderea anului fiscal, aceşti bani vor fi investiţi în modernizarea platformei, în proiectul TheSmartGreen şi în dezvoltarea oamenilor cheie din organizaţie.”

    De asemenea, în a doua parte a trimestrului trei din 2020, respectiv în perioada noiembrie – decembrie, consumul şi volumul comenzilor pentru produsele fabricate de compania românească a încetinit.

    „Ca în multe alte industrii, şi în cea a ambalajelor se observă încetiniri de ritm în ceea ce priveşte producţia şi vânzările. Contextul economic este foarte volatil şi impredictibil, de aceea clienţii sunt destul de reţinuţi în a face achiziţii, mai ales în ultimul trimestru al anului”, a explicat managerul general al companiei.

    Pe de altă parte, ea consideră că este un moment bun ca jucătorii să înţeleagă că pe termen lung investiţia în produse de o calitate superioară reprezintă economii pentru companiile care au curajul să investească.

    Printre obiectivele şi planurile de business ale M&M Product pentru anul acesta se mai numără consolidarea parteneriatelor strategice cu furnizorii şi clienţii existenţi, dar şi o profitabilitate mai mare, ca efect al concentrării pe produsele cu valoare adăugată şi creşterea echipei de vânzări în segmentul de KA. „Vrem să fim mult mai activi în procesul de educare a pieţei şi a partenerilor, în ceea ce priveşte consumul responsabil şi folosirea maselor plastice din polietilenă de sursă fosilă. Avem deja în plan proiecte pentru anul acesta care să susţină atingerea acestui obiectiv.”

  • Cum se vând uşile de garaj în online

    Faptul că oamenii au stat mai mult în casă în pandemie a avut un efect bun asupra afacerilor RBL Total Design, business axat pe producţia de uşi de garaj, dar şi a altor produse folosite în protejarea locuinţelor şi magazinelor. Cum s-au vândut acestea în online a povestit Emil Doicu, reprezentantul afacerii, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    RBL Total Design, producător de uşi de garaj tip rulou, rulouri exterioare aplicate din aluminiu, plase antiinsecte tip rulou, uşi secţionale şi grilaje de securitate pentru magazine, şi-a triplat cifra de afaceri în 2020, ajungând astfel la venituri de 1,2 milioane de lei, de la 300.000 lei în 2019. „Având în vedere că anul trecut majoritatea oamenilor au stat mai mult acasă, fiecare a identificat câte o nevoie, iar comenzile au crescut. Cele mai multe comenzi au fost înregistrate din zona de vest a României – Timişoara, Arad, iar cele mai puţine au venit din zona Moldovei şi cea a Olteniei. Astfel, anul trecut am crescut cu aproximativ 300% în ceea ce priveşte volumul de vânzări”, a spus în cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace, Emil Doicu, reprezentantul RBL Total Design. El a adăugat că planul pentru anul în curs vizează dublarea cifrei de afaceri.

    Compania înfiinţată în 2017, având ca obiect de activitate furnizarea de servicii de montaj şi mentenanţă a uşilor de garaj tip rulou, a deschis linia de producţie a acestor articole la finalul anului 2018.

    „Nu a fost o investiţie foarte mare în deschiderea liniei de producţie. Evoluţia a fost frumoasă, am crescut de la două uşi pe săptămână la cinci – şase uşi, iar acum producem aproximativ 60-70 de uşi de garaj pe lună.” RBL Total Design deţine un showroom pe DN2, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 200 mp. „În showroom prezentăm produsele şi avem birourile, iar linia de producţie este în Voluntari, la ieşirea din Bucureşti. Însă, activitatea din showroom nu a fost utilă anul trecut, din cauza restricţiilor”, a adăugat Emil Doicu.

    În schimb, anul trecut, vânzările din mediul online au stat la baza creşterii semnificative înregistrate de companie. „Încă din 2019 am intrat pe piaţa online când am intrat pe marketplace-ul eMag. Ştiam de această piaţă online, dar fiind preocupaţi de investiţii în proceduri interne şi producţie nu am avut timp să ne dezvoltăm pe acestă piaţă. Apoi am căutat canale prin care să intrăm în această piaţă şi am ales eMag marketplace.”

    În prezent, platforma marketplace generează circa 50% din comenzile înregistrate de companie. „Platforma generează comenzi constante. Anul trecut jumătate din volumul de comenzi au venit de pe marketplace, dacă nu chiar mai mult.”

    Emil Doicu consideră că achiziţiile online vor fi influenţate de evoluţia sau involuţia noului virus. Astfel, dacă restricţiile cad şi oamenii vor putea merge fizic în magazine, aceasta va fi alegerea consumatorilor.

    „Cred că această creştere din mediul online va depinde mult de mobilitatea şi restricţiile ce vor fi impuse de autorităţi. Dacă vom putea ieşi din case clienţii vor prefera să meargă în magazinele fizice, în showroomuri.” În ceea ce priveşte procesul de achiziţie al materiei prime, reprezentatul RBL Total Design spune că anul trecut nu s-au confruntat cu probleme pe acest segment, deoarece producătorii internaţionali au avut stocurile pregătite.

    „Nu au fost probleme pe partea de achiziţie de materii prime, noi ne aşteptam să nu găsim marfă pe piaţa externă, dar se pare că producătorii acestor profile au fost pregătiţi şi au avut suficient stoc. La finalul anului au apărut câteva probleme, dar nu grave, spre emplu, dacă noi avem un paletar de 10 culori ei nu au avut două – trei culori pe stoc. Dar astfel de probleme apar la finalul oricărui an, până se refac stocurile.”

  • Călători români, transport made in Poland. Cum a evoluat în plan local compania Solaris, care produse autobuze şi troleibuze folosite în Cluj, Oradea şi alte oraşe importante din ţară

    După aproape un deceniu în care s-a luptat să îşi păstreze poziţia lângă brandurile turceşti cu preţuri mici, vânzările locale ale producătorului polonez de vehicule de transport în comun Solaris au prins avânt, sub auspiciile finanţărilor europene implementate în urmă cu câţiva ani. Cum arată astăzi parcul auto din cele opt oraşe româneşti în care compania asigură soluţii de transport?

    În perioada 2014-2019 am înregistrat afaceri cumulate de 85 de milioane de euro. Fiind prezenţi de aproape 15 ani pe piaţa locală, putem spune că România este de departe cea mai dinamică piaţă la nivel regional pentru mijloacele de transport nepoluante datorită alocărilor de fonduri de finanţare oferite de Uniunea Europeană şi de Fondul de Mediu”, a spus Daniel Ciolan, general manager al Solaris România, într-o conferinţă de presă organizată recent. Potrivit lui, la nivelul anului 2019, circa 4-5% din veniturile totale ale Solaris Bus & Coach la nivel global au provenit din piaţa locală.

    Compania a intrat în România în 2006, „într-o perioadă grea, în care piaţa românească era extrem de dependentă de finanţări, foarte greu de obţinut. De fapt, lipsa de finanţare a şi generat un trend în care preţul să fie principalul factor de departajare a ofertelor. Solaris fiind un brand premium sigur că era dificil să ne menţinem la preţ cu produsele din Turcia de exemplu, care erau, evident, mult mai ieftine. Începând cu 2017-2018, când finanţările europene au intat în funcţiune şi pentru vehiculele de transport, dintr-o dată lucrurile s-au schimbat fundamental, şi piaţa pentru autobuze, mai ales pentru autobuze verzi, a crescut considerabil”, explică Daniel Ciolan.

    Din acel moment, preţul nu a mai jucat un rol semnificativ, pentru că, în cazul finanţărilor europene, „efortul unei primării este de doar 2% din valoarea autovehiculului, aşa că autorităţile au putut să se îndrepte către soluţii de calitate, premium, şi ca dovadă, şi afacerea Solaris în România, după 2017, a avut o creştere semnificativă”.

    În prezent compania a ajuns, în plan local, la un parc auto de peste 300 de vehicule, dintre care aproape jumătate sunt propulsate electric. Businessul este prezent în opt oraşe, unde deţine şi puncte de asistenţă şi service: Craiova (29 de autobuze diesel), Cluj-Napoca (40 de autobuze diesel, 41 de autobuze electrice şi 50 de troleibuze), Piteşti (70 de autobuze diesel), Braşov (contract semnat în 2020, pentru 26 de troleibuze), Satu Mare (contract semnat în 2020 pentru 11 autobuze hibrid), Galaţi (17 troleibuze), Baia Mare şi Oradea, cifrele reprezentând livrări făcute în ultimii 5 ani. Alte 65 de vehicule sunt programate pentru livrare în 2021: 16 autobuze electrice la Craiova, 20 de troleibuze la Ploieşti, 20 de autobuze hibrid la Galaţi, şase autobuze hibrid la Satu Mare şi trei troleibuze la Mediaş.Vehiculele Solaris au o capacitate cuprinsă între 70 şi 210 călători, iar investiţia în dezvoltarea unui model nou depinde de foarte mulţi factori, în primul rând de tipul vehiculului, notează Daniel Ciolan. „Putem spune însă că este de ordinul milioanelor de euro.” În ceea ce priveşte preţul soluţiilor de transport dezvoltate de companie, acesta se încadrează într-o marjă de 200.000 de euro pentru vehiculele diesel şi 700.000 de euro pentru vehiculele propulsate cu hidrogen. Cel mai popular tip de vehicul din portofoliul Solaris la nivel internaţional este autobuzul electric Urbino E12, iar numărul de vehicule achiziţionat de o instituţie depinde „de necesarul parcului auto şi dimensiunea acestuia, calculată direct proporţional cu numărul de locuitori ai localităţii respective. Bineînţeles, nu în ultimul rând, volumele depind şi de abilitatea autorităţilor de a atrage fondurile necesare achiziţiei.”

    Potrivit executivului, în ultimii ani, cererea de vehicule electrice a cunoscut, în Europa, o evoluţie extraordinară, fiind un proces de creştere într-o continuă dinamică. „Estimările noastre arată o creştere anuală de circa 20-30%. Cu siguranţă, aceste procente se vor majora în anii următori, pe măsură ce transportul ecologic va fi susţinut din ce în ce mai mult şi va deveni o prioritate pentru mediul urban şi nu numai.” În Europa, compania a livrat peste 1.100 de autobuze electrice.

    În ceea ce priveşte piaţa locală, „putem spune că România a făcut câteva salturi peste etape”, notează Daniel Ciolan. „Astfel, de la diesel s-a făcut o trecere bruscă direct la autobuzele de înaltă tehnologie, precum cele electrice sau hibrid. Acest trend va continua şi în anii următori atât timp cât vor exista finanţările de la Uniunea Europeană şi Fondul de mediu care susţin achiziţiile de mijloace de transport în comun ecologice.”

    Din rândul competitorilor, executivul enumeră: MAN, Mercedes, Iveco, Volvo, BYD, cărora li se adaugă, în piaţa locală, firmele din Turcia.

    El mai spune că cea mai mare problemă a pieţei locale a fost mult timp „resursa financiară, care din păcate a cimentat criteriul preţului ca fiind cel mai important”. După 2016, adaugă el, au apărut accesările de fonduri UE şi deodată preţul a început să nu mai aibă ponderea iniţială în luarea deciziei de achiziţie. „Au fost cazuri în care preţul influenţa cu până la 90% decizia de achiziţie. Astăzi, finanţările sunt accesibile, însă noua provocare este de multe ori procedura de desfăşurare a licitaţiilor, care duce la termene foarte mari de evaluare. Avem, de exemplu, licitaţii care au depăşit un an în stadiul de evaluare – sau chiar 18 luni – şi încă nu sunt finalizate.”

    Daniel Ciolan, general manager Solaris România: „În viitor, autovehiculele folosite pentru transportul public vor fi cu siguranţă echipate cu tehnologie AI (Inteligenţă Artificială) şi conectate la matricea smart-city a localităţii respective.” 

    Vorbind despre transportul viitorului, Daniel Ciolan spune că, în opinia sa, acesta va fi autonom, cu propulsie electrică sau cu hidrogen. „În viitor, autovehiculele folosite pentru transportul public vor fi cu siguranţă echipate cu tehnologie AI (Inteligenţă Artificială) şi conectate la matricea smart-city a localităţii respective.”

    Pe plan internaţional, compania fondată în 1996 are 2.600 de angajaţi, dintre care 200 în subsidiare din afara Poloniei, incluzând România, cu o echipă de şase angajaţi. În cele aproape două decenii de activitate, producătorul a vândut 19.000 de vehicule – 1.487 numai anul trecut – atât în Europa cât şi în afara graniţelor continentului, în Turcia, Israel, Maroc şi Emirate, iar reprezentanţii businessului spun că în curând vor atinge pragul de 20.000 de vehicule livrate. Brandul este astăzi prezent în 750 de oraşe din 32 de ţări şi a înregistrat, în 2019, venituri de 604 milioane de euro, faţă de la 433, în 2018.

  • Românii care au ales să folosescă sustenabilitatea ca strategie de business

    Interdicţia de a folosi pungi de unică folosinţă din plastic a schimbat atât atitudinea românilor faţă de produsele bio-based şi compostabile, dar şi întregul business Prodplast – devenit Promateris în noul context. Anul 2021 va veni cu o nouă etapă de familiarizare, odată cu intrarea în vigoare a Legii Compostului, care va obliga firmele şi persoanele fizice să îşi colecteze separat bio-deşeurile. Ce va aduce această schimbare companiei româneşti cu o istorie de 60 de ani, dar şi industriei?

    Pentru mine este evident că publicul a devenit mai conştient de impactul pe care îl au acţiunile sale asupra mediului înconjurător. Totuşi, acesta este un domeniu destul de complex, iar pentru o înţelegere corectă a tuturor implicaţiilor, este nevoie de timp dedicat înţelegerii problemelor de fond”, spune Tudor Georgescu, directorul general al Promateris, liderul regional în producţia de ambalaje bio-based compostabile. Producătorul român cu vânzări anuale de 87 de milioane de lei, potrivit celui mai recent raport bursier şi-a bifat un profit de 3,9 milioane de lei în primele nouă luni ale anului, în creştere cu 70% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    CEO-ul este de părere că putem foarte uşor să cădem în capcane extremiste şi să propunem soluţii care nu sunt scalabile sau care nu ar fi acceptate de către marea parte a publicului. „Este important să înţelegem că schimbările, atât la nivel de înţelegere a publicului, cât şi a inovaţiilor tehnologice, vin incremental şi nu putem oferi soluţii miraculoase peste noapte. Cred totuşi în puterea tehnologiei şi a inovaţiei şi am toată încrederea că în următorii ani se vor dezvolta o serie de materiale cu performanţe de sustenabilitate ridicate. Ne propunem să fim una dintre aceste companii”, descrie el obiectivele pe care le vizează.

    Tudor Georgescu a studiat în Elveţia, la Universita della Svizzera Italiana di Lugano, iar apoi a absolvit MBA-ul Româno-Canadian coordonat de Universitatea din Ottawa. A lucrat o perioadă în industria ospitalităţii, iar mai apoi, întors în ţară după finalizarea studiilor, a lucrat pentru un fond de investiţii român. Angajarea în cadrul Promateris a avut loc în 2013 pe o poziţie de sales representative. Ulterior a devenit sales manager şi din 2015 ocupă funcţia de CEO.

    Compania a investit 10 milioane de euro în fabrica din Buftea, unde peste 75% din producţie este reprezentată de produse ce au la bază resurse regenerabile. Investiţia s-a realizat pe toate planurile: în hale de producţie, echipamente de ultimă generaţie, în laboratoarele pentru R&D şi testarea calităţii, dar şi în trainingul echipelor, atât a celor de management, cât şi a celor responsabile de producţie.

    Ultimul raport trimestrial publicat la bursă arată că veniturile din vânzări au ajuns anul acesta la 81,7 milioane de lei, cu 51% mai mult decât în 2019, iar EBITDA operaţională (câştigurile înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) a fost de 9,6 milioane de lei, de aproape două ori peste nivelul înregistrat anul trecut.

    De asemenea, firma plănuieşte să investească 7 milioane de euro pentru construcţia unei noi fabrici în Crevedia, construcţie ce va începe în 2021 şi se va încheia în 2023, urmărindu-se astfel creşterea capacităţii de producţie, dar şi diversificarea portofoliului de produse pe care îl realizează Promateris.

    De-a lungul crizei generate de coronavirus, compania nu a raportat întreruperi în procesul de producţie şi a reuşit să genereze creşteri, întrucât gama destinată lanţurilor de retail a avut o cerere foarte mare în ultimele luni, subliniind aici sacii menajeri compostabili destinaţi colectării resturilor alimentare. Firma a raportat o creştere accelerată a cererii pe piaţa din România în martie şi aprilie, adică în prima perioadă de restricţii la nivel naţional, nivelul revenind la normal odată cu ridicarea măsurilor de distanţare. În ceea ce priveşte pieţele din regiune, aici se simte o creştere constantă, ce are la bază o legislaţie favorabilă pentru produsele compostabile.

    „Strategia noastră este aceea de a dezvolta produse cu valoare adăugată, atât pentru consumator, cât şi pentru companie. Scopul nostru este să îmbunătăţim constant produsele, să fie mai performante atât funcţional, cât şi din punct de vedere al sustenabilităţii. Vechile obiceiuri de producţie şi consum trebuie înlocuite cu unele performante, cu grijă faţă de impactul social şi de mediu. Cred că acest lucru se aplică şi în cazul tipului de produse pe care le realizezi, care pe lângă considerente de performanţă calitativă, trebuie să fie şi performante din punct de vedere al mediului. Publicul este într-o continuă schimbare, iar noi, producătorii, trebuie să investim în cercetare şi în scalarea de soluţii inovative şi sustenabile. Acestea au fost principiile după care ne-am ghidat activitatea în ultimii ani şi ne propunem să dezvoltăm această viziune şi în anii următori.” Dacă aruncăm o privire asupra procesului de reconversie de la producţia de plastic către una de tip bio-based, unul dintre cei mai importanţi piloni este know-how-ul. În plus, pe lângă dezvoltarea reţetelor proprii, industria are nevoie de tot mai multe cunoştinţe pe partea de echipamente şi utilaje. Firmele trebuie să îşi cunoască piaţa, dar să ştie în acelaşi timp care sunt punctele forte şi punctele slabe ale fiecărui echipament, punctează Tudor Georgescu.

    Studiile arată că publicul este tot mai receptiv la ambalajele compostabile, în timp ce retailerii şi companiile care se concentrează pe produse de larg consum (FMCG) încep să îşi ia angajamente îndrăzneţe în acest sens, răspunzând preocupării publicului la deşeurile de ambalaje de unică folosinţă. Însă pandemia de coronavirus a schimbat ordinea priorităţilor publicului, care pune din ce în ce mai mult accent pe igienă şi siguranţa alimentelor, alături de sustenabilitatea produselor cumpărate.

    Promateris, denumire schimbată din Prodplast în vara anului 2020, deţine cea mai mare capacitate de producţie dedicată ambalajelor bio-based compostabile din Europa Centrală şi de Est, rebrandingul companiei devenind o necesitate alimentată de nevoia de a-şi alinia noua identitate cu activitatea de producţie, potrivit reprezentanţilor companiei. „Cea mai mare provocare este aceea de a crea echipe de specialişti cu o mentalitate orientată spre performanţă, agilitate şi cercetare. Promateris are peste 60 de ani de experienţă în industrie, iar o parte dintre colegii mei, în special în producţie, sunt de peste 10-20 de ani în această firmă. În mod evident, asta vine cu mult know-how, dar şi cu o ancorare mai mare în procese de producţie şi proceduri uneori depăşite. Eforturile noastre cele mai mari sunt în direcţia creării şi integrării de fluxuri de producţie eficiente şi performante, care să ne ajute să ne păstrăm poziţia de lider în România, dar şi de creştere în regiune. În vederea trainingului angajaţilor, ne-am bucurat de prezenţa celor mai buni specialişti europeni din Italia, Danemarca, Germania etc. la fabrica noastră din Buftea, care au lucrat împreună cu echipele noastre în vederea transferului de cunoştinţe pentru învăţarea noului proces de producţie. Ne place să ne referim la noi înşine ca «pionieri agili», a căror stare naturală e curiozitatea şi acţiunea, ca forţă de a modela viitorul. În acest domeniu singura cale de a conta este să-ţi păstrezi o stare de alertă pozitivă şi o minte deschisă, în perpetuă căutare.”

    Tudor Georgescu – CEO; Maria Desmirean – Board Member; Laurenţiu Soare – Board Member; Adrian Georgescu – Board Member

  • Avi Compact, distribuitor Daikin în România, estimează afaceri de 7,5 mil. euro în 2019

    Avi Compact, cel mai important distribuitor al produselor Daikin în România de 13 ani, estimează că va încheia 2019 cu o cifră de afaceri de aproximativ 7,5 milioane euro.
     
    Segmentul corporate a contribuit în prima jumătate a acestui an la peste 75% din totalul portofoliului. Avi Compact şi-a propus pentru 2019 să consolideze colaborarea pe segmente precum cel bancar, farmaceutic sau hotelier, dar şi extinderea pe zona comercială şi industrială.
     
    Segmentul rezidenţial contribuie cu aproximativ 25% la realizarea cifrei de afaceri. Toate echipamentele de climatizare Daikin funcţionează cu noul  freon ecologic R32.
     
    Showroom-ul Avi Compact a fost reamenajat în totalitate şi are expusă toată gama de echipamente rezidenţiale Daikin. Valoarea investiţiei este de 20.000 Euro. 
     
    În plus, echipamentele de climatizare Daikin din showroom sunt funcţionale şi acestea pot fi testate de către beneficiari.
     
    Peste 90% dintre potenţialii clienţi care au vizitat showroom-ul în acest an au achiziţionat cel puţin un aparat de climatizare Daikin.

  • Consiliul de Administraţie TeraPlast a prelungit mandatele a doi dintre directorii Grupului

    Ioana Birta conduce departamentul financiar al TeraPlast din luna iunie a anului 2017. Sub mandatul Ioanei Birta în calitate de CFO, Grupul TeraPlast a înregistrat anul trecut o creştere de 91% a cifrei de afaceri şi de 55% a EBITDA, comparativ cu 2017. Ea a contribuit semnificativ la bazele dezvoltării Grupului pe termen mediu prin proiecte ample de investiţii, printre care şi cele în valoare totală de 15 milioane de euro, co-finanţate prin schema de ajutor de stat. Ioana Birta a fost responsabilă de integrarea business-urilor intrate în portofoliul TeraPlast în anul 2017 şi a contribuit la reorganizarea structurii Grupului – integrarea companiei Politub în divizia de polietilenă a TeraPlast şi de organizarea liniei de reciclare în business-ul TeraPlast Recycling. Obiectivele din noul său mandat sunt legate de îmbunătăţirea proceselor, care reprezintă un suport esenţial pentru ritmul de dezvoltare a Grupului. Ea a activat timp de zece ani în cadrul unor companii internaţionale de top din sfera auditului şi serviciilor de consultanţă şi este membră ACCA (Association of Chartered Certified Accountants).

    Cosmin Pătroiu are o experienţă de peste 15 ani în domeniul materialelor pentru construcţii şi s-a alăturat Grupului TeraPlast în anul 2013. Este director general al TeraSteel din luna februarie a anului 2017. Din poziţia executivă, Cosmin Pătroiu a contribuit la dezvoltarea companiei pe pieţele externe şi a transformat fabrica din Serbia într-unul dintre cei mai importanţi furnizori regionali de panouri termoizolante. Obiectivele sale în noul mandat sunt consolidarea poziţiei companiei pe pieţele existente şi extinderea prezenţei brandului TeraSteel către noi ţări din estul şi centrul Europei. TeraSteel România şi Serbia au înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 262 de milioane de lei.

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    La inceputul acestui an, mandatul de conducere al Laurei Şerban la Mecanica Ceahlău s-a încheiat. „Am optat să îmi continui cariera pe calea antreprenoriatului, acceptând o nouă provocare. Acum sunt managing partner la compania MPC trade marketing services.” Acum, preşedintele consiliului de administraţie al Mecanica Ceahlău este Aurelian Trifa.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior mandatului de la Mecanica Ceahlăul, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.