BusinessMagazin

Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • Mihaela Racoviţă: Trebuie să fii mereu pregătit să faci faţă unor situaţii neprevăzute, deoarece pot apărea oricând factori externi cu acţiune de durată ce te pot influenţa negativ

    Managing Partner— • Tritech Group

    Cifră de afaceri (2019): 1,3 mil. lei • Număr de angajaţi: 26

     

    —   Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în pandemie:

    Trebuie să fii mereu pregătit să faci faţă unor situaţii neprevăzute, deoarece pot apărea oricând factori externi cu acţiune de durată ce te pot influenţa negativ.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    Să depunem toate eforturile pentru a păstra echipa activă şi motivată fără a face reduceri de personal şi fără a apela la sprijin guvernamental.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în ultimul an:

    Cred că atitudinea pe care am avut-o, influenţată de gândirea pozitivă, atât a mea cât şi a colegilor din echipă, a contribuit la gradul ridicat de motivare. De asemenea, am practicat o comunicare constantă în ceea ce priveşte măsurile de protecţie luate şi i-am încurajat pe colegi să contribuie cu idei care să contribuie la dezvoltarea firmei, ceea ce i-a menţinut implicaţi.

    —   Work from home sau de la birou?

    Privesc lucratul de acasă ca pe o opţiune de rezervă, atunci când sunt nevoită, cum este contextul pandemic actual. Oricând, dacă ţine doar de mine, prefer lucratul de la birou atât pentru mine cât şi pentru echipă, deoarece interacţiunea directă contribuie la motivare şi la un tonus productiv al echipei. Bineînţeles, totul în condiţii de siguranţă.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Energia necesară activităţii zilnice o iau din echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală, dar mă ajută mult şi puterea echipei unite şi motivate.

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Pot spune că m-a şi inspirat, dar şi că ne-am susţinut reciproc. Este vorba despre colegul meu Octavian Ghinea, Technical Partner Tritech Group. A muncit enorm la birou, pe teren, dar şi online pentru a susţine din punct de vedere tehnic dezvoltarea pe care a cunoscut-o Tritech Group chiar şi în acest context dificil.

    —   Putere vs. feminitate:

    Nu cred că se exclud, dar nici influenţă foarte mare una asupra celeilalte nu cred că au. Activând într-un domeniu tehnic, am nevoie să fiu tot timpul la curent cu evoluţia tehnologiei, mai ales în zona noastră de activitate. Cred că se aplică foarte bine vorba conform căreia informaţia îţi dă putere, ceea ce nu are cum să excludă feminitatea.

  • Cine este femeia care conduce o companie de 7 miliarde de lei în România

    Camelia Ene – Country chairman şi CEO  •—  MOL România

    Cifră de afaceri (2019): ~ 7 mld. lei  —•  Număr de staţii: 243

     

    Camelia Ene conduce din 2016 MOL România. Ea s-a alăturat echipei locale a MOL în luna martie a anului 2007, pe poziţia de Shop Manager. În 2010 a preluat şi atribuţii de coordonare a departamentului de marketing, iar în mai 2013 a devenit Head of Retail, responsabilă de coordonarea activităţii reţelei de benzinării a MOL România.

    Într-un interviu acordat anterior, a descris filosofia sa în afaceri: „În orice business, la orice nivel, de la entry level la poziţii de top management, este important ca oamenii să arate că sunt buni jucători de echipă. Cele mai frumoase rezultate şi satisfacţii vin atunci când se lucrează în echipă şi când fiecare îşi aduce contribuţia, folosindu-şi potenţialul la maximum.” Sfaturile ei pentru tinerele care îşi încep carierele sunt „să-şi păstreze curiozitatea, să ţină pasul cu noutăţile şi să fie atente la tendinţele consumatorului din aria sa de activitate”.


     

  • Cine este femeia care conduce cea mai mare companie industrială din România, cu afaceri de 19,7 miliarde de lei în 2020

    Christina Verchere – CEO  •—  OMV Petrom

    CIFRĂ DE AFACERI (2020): 19,7 mld lei •— Profit (2020): 1,3 mld lei • NUMĂR DE ANGAJAŢI (sfârşitul lui 2020): 10.760

     

    —   Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în pandemie:

    Ca oameni, avem o capacitate extraordinară de a ne adapta şi inova în cele mai nefavorabile împrejurări. De asemenea, am observat un simţ mai puternic al solidarităţii şi o mai mare determinare de a ne ajuta unii pe alţii, în special pe cei mai vulnerabili.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    De-a lungul ultimului an, am luat multe decizii rapide pentru a ne adapta noului context. Prioritatea noastră a fost să ne protejăm oamenii în timp ce am continuat să furnizăm energia de care ţara are nevoie.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în ultimul an:

    În vremuri de criză, oamenii au nevoie să fie conectaţi şi să îi audă pe liderii lor. Comunicarea este cuvântul cheie, iar noi am intensificat-o atât prin sporirea frecvenţei cu care comunicăm, cât şi prin introducerea de instrumente noi. De asemenea, una din cele mai importante schimbări aduse de pandemie a fost nevoia ca liderii sa fie mai empatici.

    —   Work from home sau de la birou?

    Ambele. Deşi tehnologia facilitează comunicarea video, cred că interacţiunea faţă în faţă este eficientă şi mai plăcută. Ne place să fim în preajma oamenilor, să petrecem timp cu colegii noştri. În acelaşi timp, avem nevoie de flexibilitate în modul în care lucrăm pentru a ne putea gestiona mai bine activităţile zilnice. Când ne vom întoarce la birou, vom analiza şi vom încerca să facem această schimbare.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Cred cu tărie în spiritul de echipă, iar criza ne-a apropiat şi mai mult pentru a face faţă provocărilor. Pe mine personal, alergarea mă ajută să îmi menţin nivelul de energie. In aceeaşi măsură, mă ajută să fiu în contact cu familia şi prietenii.

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Oamenii din „prima linie”, de la lucrătorii din sistemul de sănătate, alimentaţie, farmacii, transport, benzinării, până la aceia mai puţin vizibili, precum colegii mei din zonele de producţie sau din rafinărie. Acei oameni care au continuat să iasă pe teren, câteodată muncind în ture duble sau prelungite, pentru ca noi să ne putem continua activitatea.

    —   Putere vs. feminitate:

    Societatea noastră a avansat foarte mult în ceea ce priveşte diversitatea de gen şi puterea femeilor, de aceea nu cred că trebuie să alegem între cele două. Puterea, curajul, susţinerea cu tărie a propriilor opinii nu fac femeile mai puţin feminine.

  • Povestea antreprenoarei care a creat împreună cu soţul său un adevărat imperiu în România. Totul a inceput cu un un CHIOŞC la Gorjului. Acum au mii de angajaţi şi o afacere de 150 mi. euro

    Cristina Timiş – Fondator şi vicepreşedinte Grup Cris-Tim, proprietar şi CEO Clinica Eliade, proprietar şi CEO Casa Timiş • Grup Cris-Tim

    Cifră de afaceri (2020, Cris-Tim – mezeluri, lactatele Mugura, gama ready meal, magazine şi distribuţie proprie), Casa Timiş (ospitalitate), Clinica Eliade (medicină integrativă), Ferma EcoFerm,  Sensconstruct (construcţii civile şi industriale): ~ 693,7 mil. Lei • Profit: 25,2 mil. Lei • Număr de angajaţi: 2.538

     

    —   Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în pandemie:

    Am învăţat o dată în plus cât de preţioasă este viaţa şi cât de important este să ne amintim în fiecare clipă să fim recunoscători pentru fiecare aspect din viaţa noastră – fie că e vorba de o lecţie, de o experienţă care ne pune la încercare, de provocări, dar mai ales de imensele binecuvântări prin oameni sau stări de viaţă, pe care le trăim zi de zi şi pe care am uitat să le preţuim. Am învăţat o dată în plus, recunoştinţa şi iubirea infinite faţă de tot ceea ce trăiesc!

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    În ultimul an, ca de altfel în toată viaţa mea, atât antreprenorială, cât şi personală, cea mai importantă decizie a fost să merg mai departe indiferent de ceea ce ne oferă exteriorul, care nu este în controlul nostru. Pe de altă parte, interiorul nostru, care este cu totul în controlul şi în alegerea noastră, oferă întotdeauna cea mai bună cale – de la şoaptă la strigăt.Tot în acest an, mi-am consolidat credinţa în a-mi crea o lume paralelă care reprezintă o formă de autoconservare şi un mare sprijin în a transcende realitatea, reuşind astfel să menţin un cuplu mental-emoţional sănătos. Acceptarea, urmată de ajustare, adaptare, reinventare, transformare rapidă şi continuă sunt cele mai valoroase resurse care mă susţin să merg mai departe, indiferent de ce crize aş traversa. Puterea noastră interioară e fără limite şi aşteaptă să o descoperim şi să o manifestăm în fiecare clipă.

    CITESTE SI:

    De la un chioşc la Gorjului la o companie cu 2.000 de angajaţi şi afaceri de peste 150 mil. euro. Povestea de succes a uneia dintre cele mai mari afaceri româneşti

    —Una dintre cele mai bogate familii din România readuce la viaţă un conac vechi de aproape 100 de ani. Ce planuri au cu el şi cum arată acum – GALERIE FOTO

    Povestea antreprenoarei care a creat împreună cu soţul său un adevărat imperiu în România. De ce a ales să deschidă o afacere în domeniul medical

    Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în ultimul an:

    Chiar pot să afirm cu mare bucurie şi mândrie că mi-am ţinut echipele motivate. Am reuşit să determin încredere şi motivaţie pentru că am fost alături de ei cu toată fiinţa şi energia mea – la nivel mental, emoţional, fizic şi material. Şi desigur, cel mai important, prin comunicare deschisă în permanenţă. Echipele pe care le conduc nu sunt executanţi ai viselor mele, ci oamenii cu suflet, idei, imaginaţie, creativitate alături de care şi împreună cu care îmi aduc visele în realitate. În toată perioada de stare de urgenţă, toată echipa a făcut zilnic, timp de o lună şi jumătate, cursuri online de comunicare, gastronomie, proceduri şi excelenţă în ospitalitate. Pe parcursul întregului an, am pregătit viitorul – prin cursuri de dezvoltare profesională, am consolidat şi am înflorit echipele, alăturând noi co-echipieri contrar situaţiei din piaţă unde o mulţime de oameni au rămas fără joburi, ceea ce a oferit echipei o mare încredere şi siguranţă, sentimente la care toţi râvnim, sentimente care sunt energizante şi dătătoare de sănătate.

    —   Work from home sau de la birou? Din observaţiile mele, ca proprietar de business şi antreprenor, care n-a încetat nicio zi să fie în mijlocul oamenilor, am remarcat dorinţa lor profundă de a trăi normal şi liber – indiferent ce înseamnă normalitatea şi libertatea pentru fiecare.  Aşadar, «work from home sau de la birou?» – alegerea e important să fie liberă şi personală.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Există în viaţa mea câteva locuri care sunt sursa mea de energie – atât nonfizice, cât şi fizice.

    Locul primordial este sufletul meu – pe care deja, de foarte mulţi ani, am învăţat să îl prioritizez, să-l ascult, să-l onorez şi să-l urmez!

    Al doilea loc de suflet – Clinica Eliade – clinică de medicină integrativă căreia i-am dat viaţă în urma cu 6 ani, un spaţiu unic, unde am alăturat toată călătoria mea exploratoare şi experienţială în lumea medicinii alternative, unde am alăturat cea mai vastă paletă de terapii alternative şi complementare. Cred că nu e zi în viaţa mea în care să nu spun „cum aş fi făcut faţă ritmului vieţii mele trăite într-o alertă continuă, cu un nivel înalt de stres, în fiecare zi, de 30 de ani încoace, fără aceste soluţii naturale, noninvazive, extraordinare, oferite de medicina alternativă”.

    Bineînţeles, acasă la Casa Timiş, un loc de vis, cel mai tânăr proiect din viaţa mea în domeniul ospitalităţii, unde energia naturii pure şi unice pe care o respir acolo, îmi relevă şi mă învaţă în fiecare zi, mai ales în situaţia actuală, cât de firesc natura îşi continuă ciclul vieţii indiferent de obstacolele întâlnite.

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Nu pot să spun că am o persoană anume. Mă inspiră personajul colectiv – indiferent cine face parte din el şi care este reprezentat de oamenii care păstrează bucuria vieţii indiferent prin ce trec, mă inspiră şi, mă învaţă zilnic nefericitul care poate nu are ce pune pe masă, dar acesta nu îşi revarsă necazul pe nimeni şi mai mult acceptă viaţa cu tot ce vine şi încă găseşte puterea interioară să vadă binele şi frumosul în jur, care arată adevărata rezistenţă în faţa crizelor vieţii. Mă inspiră bunul simţ, integritatea şi autenticitatea, vulnerabilitatea, exprimarea liberă, bunătatea şi modestia, pe care am observat că oamenii cu adevărat valoroşi le manifestă în modul cel mai natural.

    —   Putere vs. feminitate:

    Mă bucur că aţi menţionat putere, pentru că eu cred că femeia emană şi manifestă putere şi bărbatul manifestă mai mult forţă. Există o diferenţă vitală între acestea două – aceea dintre a fi înfricoşat, emoţie determinată de forţă şi aceea de a fi inspirat, emoţie determinată de putere. Aşadar nu feminitate vs. putere ci feminitate şi putere, empatie şi detaşare, compasiune şi răceală, blândeţe şi severitate, răbdare şi enervare,  înţelepciune şi naivitate, acţiune, joacă, dăruire, dar şi grija de sine, gingăşie, fermitate, susţinere, dar şi împuternicirea celuilalt…Yin şi Yang, umbră şi lumină… toate fac parte din noi şi negarea oricăreia duce de la reprimare şi la desfiinţare de sine. Din păcate, din cauza stereotipurilor de gen şi credinţelor limitative cu care am crescut sau cu care am fost educaţi, s-a creat o separare între ce «ar trebui» să manifeste o femeie şi ce «ar trebui» să manifeste un bărbat.

  • Cum a ajuns TESLA cea mai valoroasă companie auto din lume, valorând mai mult decât Toyota, Volkswagen şi Daimler la un loc. Care sunt principalii duşmani care îi pun probleme lui Elon Musk

    Imperiul lui Musk pare pregătit să domine industria auto în următoarele decenii, în condiţiile în care capitalizarea de piaţă a companiei a crescut de la 120 de miliarde de dolari în ianuarie 2020, la peste 650 de miliarde în prezent, mai mult decât Toyota, Volkswagen şi Daimler la un loc. Care sunt obstacolele în păstrarea titlului de „cel mai valoros constructor auto al lumii”? 

    Anul trecut, Tesla a devenit cel mai valoros constructor auto din lume, a fost inclus în indicele bursier S&P 500 şi a stabilit un nou record în ceea ce priveşte numărul de maşini vândute, lipsindu-i doar 450 de unităţi pentru a-şi atinge ţinta de 500.000 (analiştii sunt de părere că şi-ar fi depăşit obiectivul în lipsa restricţiilor impuse pe fondul pandemiei).

    Mai mult decât atât, în luna aprilie, Tesla se clasa pe locul opt în clasamentul general al celor mai valoroase companii ale lumii. În plus, Elon Musk a devenit pentru scurt timp cel mai bogat om la nivel mondial şi a început oficial procesul de construire a primei fabrici Tesla din Europa, aflată în apropierea Berlinului. Pentru context – o firmă scoţiană de management, Baillie Gifford, care a susţinut producătorul încă din 2013, când preţul unei acţiuni abia depăşea 6 dolari, a înregistrat câştiguri de 29 de miliarde de dolari în doar câţiva ani. Iar fondul de investiţii al companiei a bifat doar în 2020 câştiguri de 15 miliarde de dolari prin intermediul acţiunilor Tesla.

    Însă profitul din ultimul trimestru al anului trecut nu a reuşit să se încadreze în previziunile analiştilor de pe Wall Street, iar compania nu a oferit un obiectiv concret de livrare pentru 2021. Constructorul vede anul actual drept o oportunitate de a continua procesele de extindere şi a întări seria de mişcări câştigătoare din 2020. Recent, agenţia de ştiri Reuters a scris că Tesla se află în căutarea unui director de design în China şi plănuieşte să deschidă un nou studio în Shanghai sau Beijing, citând aici mai multe surse anonime familiare cu situaţia.

    Modelul ar fi unul low-cost, cu un preţ estimat la 25.000 de dolari, ceea ce ar rezulta în cea mai ieftină maşină din istoria firmei. În plus, Tesla a folosit acumulatori fără cobalt de la Contemporary Amperex Technology din Ningde pentru a reduce costurile unora dintre modelele fabricate în Shanghai. Anul trecut, gigantul a deţinut o cotă de piaţă de aproximativ 21% în China. Pe deasupra, guvernul chinez şi-a propus ca maşinile electrice să reprezinte cel puţin un sfert din totalul vânzărilor auto până în 2025 şi peste jumătate până în anul 2035, de la doar 5% în prezent.

    Văzut drept „următorul Tesla”, Nio a raportat un plus de 16,9% în ianuarie şi a primit evaluări bune din partea unor specialişti din cadrul băncilor Citigroup, Morgan Stanley şi Deutsche Bank. Neducând lipsă de resurse, producătorul ar putea să dezvolte un business de succes în jurul software-urilor de conducere autonomă.

    Volkswagen a reacţionat rapid în acest sens, plănuind să investească 15 miliarde de euro în China de-a lungul următorilor patru ani. Suma va fi folosită pentru construirea a 15 modele „verzi” până în 2025, în condiţiile în care VW va cheltui 33 de miliarde de euro pentru a face tranziţia de la motoare cu combustie la propulsie electrică. Gigantul german a mai cheltuit 1,2 miliarde de dolari pentru a cumpăra o participaţie de 26% din producătorul chinezesc de baterii Guoxuan High-Tech şi a anunţat două modele pe care le va construi cu grupul chinez FAW Group, al căror preţ pleacă de la 30.000 de dolari. Prin urmare, grupul din Wolfsburg intenţionează să depăşească Tesla, obţinând un avantaj major în cea mai mare piaţă auto din lume.

    2Însă, dincolo de competitorii «tradiţionali», pentru Elon Musk există un set nou de provocări.  Tesla a obţinut în ianuarie o cotă de piaţă de 3,5% în Europa, numărând doar 1.619 de înmatriculări noi de-a lungul a 18 pieţe ale continentului. Pe de altă parte, producătorul chinez Nio, susţinut de guvernul de la Beijing, ocupă momentan locul opt în clasamentul celor mai valoroase companii auto din lume, cu o capitalizare de aproape 90 de miliarde de dolari, peste Ferrari, Ford şi Hyundai, înregistrând creşteri impresionante în ultimii ani.

    Constructorul, care a fost fondat în 2014 şi a debutat pe Bursa din New York în 2018, a înregistrat o creştere de 450% a livrărilor din luna ianuarie, de la 1.598 în decembrie, la 7.225 dolari în prima lună a anului. Rezultatele marchează a şasea lună de livrări record, ducând totalul la 82.866, iar acţiunile companiei au crescut cu circa 1.600% în ultimul an, de două ori mai mult decât Tesla.

    Nio a prezentat la începutul anului un autoturism electric cu o autonomie de 1.000 de kilometri şi a anunţat un parteneriat cu producătorul de plăci video Nvidia. Colaborarea cu gigantul american a fost realizată, în primul rând, pentru a îmbunătăţi procesele de conducere autonomă.Văzut drept «următorul Tesla», Nio a raportat un plus de 16,9% în ianuarie şi a primit evaluări bune din partea unor specialişti din cadrul băncilor Citigroup, Morgan Stanley şi Deutsche Bank. În luna aprilie, vânzările NIO au fost mai mult decât duble, în pofida crizei de cipuri din industrie. Luna trecută, compania a livrat 7.102 de autovehicule electrice în China, cu 125% mai mult decât în urmă cu un an şi foarte aproape de recordul din luna martie (7.257). Neducând lipsă de resurse, producătorul ar putea să dezvolte un business de succes în jurul software-urilor de conducere autonomă.

    Anul acesta, China va reduce cu circa 20% subvenţiile pentru maşini electrice, însă a introdus în schimb un sistem de tranzacţionare a unor calificative lansate de guvern, încurajând astfel producţia de maşini cu propulsie electrică. În prezent, există la nivel global peste 3.100 de investitori cu active de 110 mii de miliarde de dolari care au semnat Principiile ONU pentru Investiţii Responsabile (UNPRI), prin care se doreşte susţinerea semnatarilor prin încorporarea unui set de factori ESG (environmental, social, governance) în investiţiile şi deciziile de nivel înalt ale companiilor. 

    Un alt adversar al Tesla este BYD Company Limited, un constructor chinez de automobile electrice a cărui valoare de piaţă depăşeşte 70 de miliarde de dolari. Noul sedan al companiei susţinută de celebrul investitor american Warren Buffett a intrat anul trecut în topul celor mai vândute modele electrice din China.

    Un alt adversar al Tesla este BYD Company Limited, un constructor chinez de automobile electrice a cărui valoare de piaţă depăşeşte 70 de miliarde de dolari. Noul sedan al companiei susţinută de celebrul investitor american Warren Buffett, a intrat anul trecut în topul celor mai vândute modele electrice din China. Vehiculul, cu un preţ de începere de 4.400 de dolari, este dezvoltat de un joint venture format din General Motors, Wuling Motors şi SAIC Motor, deţinut de statul chinez.

    De asemenea, Great Wall Motor (GWM), numit după Marele Zid Chinezesc, a raportat o creştere de 4,8% a vânzărilor în 2020 şi a ajuns la 1,1 milioane de unităţi, cu 100.000 peste target. GWM a devenit primul producător chinez de SUV-uri şi pickupuri electrice care a reuşit să producă 10 milioane de vehicule şi a înregistrat anul trecut o creştere de 19% a profitului net, depăşind 830 de milioane de dolari.

    Pe lângă GWM, BYD şi Nio, startup-urile Li Auto şi Xpeng s-au bucurat şi ele de susţinerea entităţilor guvernamentale şi au debutat pe Bursa din New York, intrând în prima linie de combatere a companiei cu sediul în Palo Alto, California.

    Astfel, chiar dacă Tesla tocmai ce a încheiat primul an de profituri în piaţa chineză, Elon Musk nu se află în situaţia în care se poate relaxa, întrucât 2020 a fost marcat şi de faptul că rivalii au început, în sfârşit, să recupereze teren. Apărarea poziţiei pe care o deţine în China se poate dovedi vitală în al doilea an al pandemiei de coronavirus, iar rezultatul va spune cu siguranţă dacă Tesla se va transforma într-un producător auto global.

    De asemenea, supremaţia Tesla este ameninţată şi de deciziile controversate ale lui Musk – cum ar fi faptul că el, alături de directorul financiar al Tesla, Zach Kirkhorn, şi-au schimbat titlurile din cadrul companiei în „tehnorege” (technoking) şi, respectiv, „maestru al monedei” (master of coin), reiterându-şi astfel susţinerea pentru cea mai valoroasă monedă digitală din lume. Tesla a luat prin surprindere investitorii din momentul în care a anunţat că a cumpărat bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari, valoarea companiei fiind legată acum în mod direct de valoarea criptomonedei. Ulterior, Elon Musk a anunţat că maşinile Tesla vor putea fi cumpărate cu bitcoin în Statele Unite, generând o nouă creştere pentru moneda virtuală.

    Totuşi, ţările din afara SUA vor putea folosi bitcoin pentru a achiziţiona automobilele Tesla „spre sfârşitul anului”, a adăugat CEO-ul, fără să ofere o listă cu statele pe care le ia în calcul.

    De asemenea, Great Wall Motor (GWM), numit după Marele Zid Chinezesc, a raportat o creştere de 4,8% a vânzărilor în 2020 şi a ajuns la 1,1 milioane de unităţi, cu 100.000 peste target.

    Financial Times a descris angajamentul lui Musk faţă de bitcoin drept „The environmental idiocy of Tesla’s bitcoin bet”/„Idioţenia ecologică a pariului pentru bitcoin lansat de Tesla”.

    Imaginea de „enviromentally friendly” a firmei lui Musk vine în contrast cu amprenta masivă de carbon din reţeaua bitcoin, care foloseşte anual mai multă electricitate decât Argentina, ţară cu peste 45 de milioane de locuitori, potrivit unui studiu al Universităţii Cambridge.  De altfel, o analiză publicată în urmă cu trei ani în Nature, poate cel mai prestigios jurnal academic din lume, a descoperit că emisiile generate de bitcoin ar putea încălzi planeta cu peste două grade celsius în viitorul apropiat. Momentan, preţul unei acţiuni Tesla se află cu 30% sub maximul raportat pe 8 ianuarie, de 880 de dolari şi declin ce începe să alarmeze un număr tot mai mare de analişti.

    De exemplu, Per Lekander, membru în cadrul unuia dintre principalele fonduri de investiţii de tip hedge din Regatul Unit, crede că Tesla se află într-o bulă, fapt ce l-a determinat să adopt o poziţie short pe acţiuni, urmând să înregistreze profituri în cazul în care Tesla va înregistra scăderi pe bursă. „Părerea mea e că anul acesta va fi marcat de revenirea producătorilor tradiţionali. Există câteva companii care vor avea de câştigat pe termen lung, însă pe termen scurt, cred că am dreptate în ceea ce priveşte peisajul macro, de vreme ce ratele dobânzilor vor începe să urce şi pieţele îşi vor da seama că producătorii tradiţionali nu sunt atât de slab poziţionaţi cum s-ar fi crezut iniţial”, a declarat Lekander pentru CNBC, una dintre cele mai cunoscute televiziuni financiare din SUA.

    Lekander nu este singurul analist care a încercat să tragă paralele între Tesla şi declinul suferit de alt grup american, Cisco. Firma, care era evaluată de 125 de ori peste cifra reală a veniturilor în 1997, era văzută în urmă cu 24 de ani drept un gigant ce ar fi reprezentat 25% din mediul american de business. Echivalentul european ar putea fi Nokia, ale cărui acţiuni au suferit un declin de peste 90% din 2000 încoace.

    În Europa, interesul pentru Tesla rămâne în continuare la un nivel relativ ridicat, însă „nu le putem oferi în acest moment”, spune Steffen Krautwasser, care gestionează în Germania peste 17.000 de maşini din cadrul producătorului german de software-uri SAP, conform Bloomberg.

    Chiar dacă internetul şi investitorii l-au transformat pe Elon Musk într-o celebritate într-un timp cât se poate de scurt, Europa – care a devenit cea mai mare piaţă pentru maşini electrice în 2020 – nu se înghesuie până acum în faţa modelelor Tesla.

    Circa 60% din achiziţiile de maşini noi din Europa sunt efectuate prin mediul corporate, incluzând aici vehiculele oferite drept beneficii (pentru care este redusă ulterior o parte din salariile angajaţilor). Iar Tesla, ce îşi construieşte încă de anul trecut prima fabrică europeană, este aproape absentă din acest canal de vânzări. Între timp, producători precum BMW, Renault şi Volkswagen continuă să domine piaţa.

  • Tatiana Cimpoeşu: „Fii înţelegător cu tine, ai făcut cât de bine s-a putut în condiţiile date”

    Vicepreşedinte, Director General Adjunct • Agricola Internaţional

    Cifră de afaceri (2019): 501 mil. lei • Profit (2019): 25 mil. lei • Număr de angajaţi: 1.997

     

    —   Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în pandemie este:

    Să învăţ să gestionez frica. A fost o bună ocazie să pun în derizoriu temerile mărunte, să reconsider urgenţele, să am o relaţie mai intensă şi autentică cu prezentul şi să nu încetez nicio zi să îmi completez agenda/ jurnalul cu proiecte mici şi mari pentru vremuri bune sau măcar normale.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    Să ofer echipei de oameni alături de care am fost în fiecare zi „ferestre de creativitate” din care au izvorât câteva proiecte pe care le lansăm anul acesta.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în ultimul an:

    Am ales adaptabilitatea prin aproximări succesive în locul controlului. Atunci când oamenii simt că pot asuma decizii rapide, pot contribui la obiectivul comun şi aportul lor produce un impact, rămân activi, motivaţi, dornici să se implice cu o energie bună. În background a funcţionat un îndemn „fii înţelegător cu tine, ai făcut cât de bine s-a putut în condiţiile date”. Suntem aproape 3.000 de colegi angrenaţi într-o activitate de producţie (ferme, fabrici pentru hrana de bază) şi am preţuit mult curajul, determinarea şi disciplina respectării regulilor de către toţi. Astfel am trecut cu bine împreună cea mai grea perioadă, fiind prezenţi în fiecare zi la locurile noastre de muncă.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    În grupul Agricola suntem un grup semnificativ de femei în poziţii manageriale. Am comunicat în momente dificile şi a contat enorm solidaridatea, spiritul de încurajare şi de good-vibe pe care ni l-am transmis reciproc. Le preţuiesc mult, în egală măsură, competenţa profesională şi cea umană.

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Persoana care m-a inspirat în mod special cred ca a fost fiul meu, medic stomatolog, prin luciditatea, calmul şi optimismul moderat, dar tenace cu care şi-a continuat planurile importante de viaţă, şi în familie, şi în profesie, în pofida dificultăţilor şi riscurilor. Lecţia tinereţii este cel mai adesea tonică şi în pandemie am deprins o privire mult mai luminoasă şi mai încrezătoare asupra generaţiei tinere.

    —   Putere vs. feminitate:

    Aş înlocui sintagma „putere vs. feminitate”, cu aceea de „curaj vs. vulnerabilitate”, adăugând că acceptarea realistă a vulnerabilităţilor de către femei (dar şi de către bărbaţi) este o sursă certă de curaj şi, pe cale de consecinţă, de putere.

  • Investiţiile continuă şi în criză

    Adaptabilitatea, prudenţa şi siguranţa, dar şi continuarea investiţiilor în proiecte competitive sunt câteva dintre elementele rezistenţei antreprenorilor în contextul pandemic. Evoluţia companiei româneşti Elmas din Braşov, cu activităţi în industria echipamentelor de ridicat şi cu o cifră de afaceri de peste 30 de milioane de euro în 2020, este un bun exemplu în acest sens.

     

    Noi am intrat în această pandemie după 5-6 ani foarte buni pentru economie în care afacerile din mediul privat au crescut şi s-au dezvoltat foarte bine. Dacă ar fi să listăm trei elemente esenţiale pentru evoluţia companiilor  în continuare, cred că antreprenorii ar trebui să îşi cântărească cu atenţie riscurile şi oportunităţile afacerii, să înţeleagă modul în care contextul actual îi poate afecta. Câteodată şi băncile tind să îşi supraaprecieze talentul şi ştiinţa de a-şi gestiona businessul“, a spus Bogdan Cernescu, director executiv al reţelei corporate BCR, în cadrul emisiunii Şcoala de Business, realizată de ZF în parteneriat cu BCR. El a adăugat că în contextul pandemiei, au încercat în mod activ să vină în întâmpinarea clienţilor şi să le satisfacă nevoia de finanţare. BCR a acordat credite cu 24,5% mai mult în volum decât în anul precedent. În total au acordat credite noi în valoare de 9,3 miliarde de lei. Sprijinul pentru întreprinderile mici şi mijlocii a fost evident pentru că stocul de credite acordate IMM-urilor a crescut cu 14,8%. Au finanţat peste 4.800 de companii, care asigură undeva la 300.000 de locuri de muncă atât prin credite noi, cât şi prin credite aferente IMM Invest, iar circa 42% din aceste credite s-au dus către proiecte de investiţii, a precizat Cernescu.

    Bogdan Cernescu, director executiv reţea corporate BCR: „Anul 2020 a fost marcat de trei lucruri esenţiale la nivelul antreprenorilor, mai ales al celor din sectorul IMM-urilor şi microîntre-prinderilor – adaptabilitate, prudenţă şi siguranţă.”

    Din punctul lui de vedere, succesul în business poate fi, de multe ori, un profesor nepotrivit pentru că induce ideea că nu se poate greşi şi de aceea este important să existe oameni bine pregătiţi, cu o abordare independentă, care să îi ajute pe antreprenori, pentru că în unele situaţii pot apărea unghiuri moarte, pe care ei nu le văd şi care pot afecta afacerea. El observă că principalele dificultăţi cu care s-au confruntat anul trecut s-au legat de reducerea comenzilor, de probleme legate de echipe precum temerea oamenilor de a veni fizic la birou, dificultăţi în a gestiona costurile şi a acoperi obligaţiile către furnizori, clienţi sau bănci. „Anul 2020 a fost marcat de trei lucruri esenţiale la nivelul antreprenorilor, mai ales al celor din sectorul IMM-urilor şi microîntreprinderilor, respectiv adaptabilitate, prudenţă şi siguranţă. Am elaborat un chestionar adresat IMM-urilor şi microîntreprinderilor care au accesat facilităţi de tipul IMM Invest în cursul anului trecut pentru a înţelege care este starea lor emoţională, care sunt nevoile, cum se raportează la situaţia dificilă prin care trecem şi care sunt planurile pentru anul în curs“, a mai spus Bogdan Cernescu.

    Marton Geza, fondatorul şi administratorul companiei Elmas din Braşov, specializată pe instalaţii de ridicat, reprezentantul antreprenorilor în cadrul emisiunii BCR Şcoala de Business, a spus că mare parte din dezvoltarea companiei în cei 30 de ani de istorie ai acesteia s-a bazat pe creditele bancare. „Primul credit bancar pe care am reuşit să îl luăm a fost în 2003, iar fondurile au fost direcţionate înspre ridicarea primei hale. Din acel moment a început dezvoltarea companiei. Producţia a pornit în anul 2014, când prin BCR am finanţat achiziţia unor facilităţi de producţie prin care am devoltat crearea macaralelor şi platformelor de ridicat. Profiturile realizate de companie nu depăşeau anual 5% din cifra de afaceri, iar aceste profituri nu sunt suficiente pentru a-ţi finanţa singur afacerea. Aşa că a fost necesar să apelăm la credite bancare“, a explicat Marton Geza.

    Marton Geza, fondator şi administrator Elmas Braşov: „Decizia de a începe o afacere şi să renunţi la un loc de muncă de 8 ore cu zile libere şi concedii planificate este lĂudabilă pentru orice om care hotărăşte să meargă pe acest drum. Este mare lucru să sacrifici timpul liber şi toată viaţa pentru viitoarea afacere. Nu fiecare dintre noi este dispus să facă aşa ceva, iar pe cei care o fac îi felicit pentru curajul pe care îl au.”

    Pentru această primăvară, planurile companiei constau în achiziţionarea unor utilaje noi, mai performante, pentru a-şi creşte productivitatea şi a îmbunătăţi calitatea produselor. „Acestea sunt condiţii importante pentru exportul pe care planificăm să îl facem. Ca orice antreprenor, căutăm oportunităţile din piaţă. Una din marile oportunităţi ar putea fi sistemele automate de parcare pentru autoturisme. Am achiziţionat acum doi ani o licenţă de la o firmă din Germania, iar pe baza acestei licenţe dezvoltăm un proiect pilot la noi în Braşov, chiar în curtea sediului nostru în care vom parca pe o suprafaţă destul de mică, 6 x11 metri, 19 maşini“, a descris Marton Geza unul dintre cele mai recente proiecte ale companiei.

    Un loc de parcare realizat printr-un sistem produs la fabrica Elmas din Braşov ar  costa între 15.000 şi 20.000 de euro.

    Cifra de afaceri a companiei a ajuns la 30 de milioane de euro la finalul anului 2020, un nivel identic cu cel de la finalul anului 2019, potrivit lui Marton Geza junior, care este acum CEO-ul companiei.

    „Provocările au fost în primul rând legate de termenele de livrare şi execuţie, cât şi de infrastructură în general, pentru că şi clienţii la rândul lor au avut probleme. Perioada de lockdown ne-a ţinut pe loc aproape un trimestru, dar am recuperat după aceea – a fost o luptă mare ca în trimestrul IV să recuperăm pierderile. La început era uşor să dublezi cifra de afaceri, acum nu mai este la fel de uşor să creşti cifra de afaceri cu 10%. Trendul de creştere va fi acelaşi, cu obiective anuale optimiste pe termen mediu şi lung“, a mai adăugat  Marton Geza junior.

    Marton Geza junior, CEO Elmas Braşov: „La început era uşor să dublezi cifra de afaceri, acum nu mai este la fel de uşor să creşti cifra de afaceri cu 10%.”

    Scurt istoric Elmas Braşov

    ►Compania Elmas din Braşov a fost înfiinţată în 1990, printr-o asociere între 12 electromecanici. Firma s-a specializat pe instalaţii de ridicat.

    ►În parcursul istoriei de 30 de ani, compania a evoluat de la simplele activităţi de mentenanţă, la construcţia şi fabricarea de echipamente de ridicat, pe care le distribuie atât în ţară, cât şi la nivel internaţional.

    ►În prezent, compania produce echipamente de ridicat într-o gamă largă şi şi-a diversificat activitatea – alături de lifturi, compania produce şi macarale şi poduri rulante pentru zona industrială.

    ►Pentru Elmas lucrează în prezent 380 de angajaţi, iar planurile familiei Geza presupun noi angajări, până la aproximativ 400 de persoane anul acesta.

  • Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiţii din SUA: Cuprul este „noul petrol” şi ar putea atinge 15.000 de dolari pe tonă pe măsură ce planeta efectuează tranziţia către energie verde

    Crupul va fi un element crucial pentru procesele de decarbonizare şi înlocuire a petrolului cu ale surse regenerabile de energie, preţul putând să înregistreze o creştere de peste 60% în următorii patru ani, de la 9.000 de dolari la 15.000 de dolari pe tonă până în 2025, spune banca americană Goldman Sachs, potrivit Business Insider.

    Între-un raport numit „Cuprul este noul aur”, analiştii băncii argumentează că metalul este extrem de important pentru crearea, depozitarea şi distribuirea energiei verzi.

    De asemenea, cererea ar putea creşte cu 900% la 8,7 milioane de tone până în 2030 şi, în cazul în care procesul va fu realizat într-un ritm mai încet, cererea ar putea înregistra o creştere de 600% la 5,4 milioane de tone.

    Cuprul este o parte esenţială în ceea ce priveşte tehnologiile sustenabile, cum ar fi bateriile pentru maşinile electrice şi alte energii derivate. În plus, pe măsură ce termenul limită pentru Acordul de la Paris se apropie de final, politicile de încurajare a tehnologiilor verzi devin din ce în ce mai puternice la nivel global.

    În urmă cu două săptămâni, preşedintele american Joe Biden a anunţat un pachet de infrastructură în valoare de 2.000 de miliarde de dolari, care va încuraja în mod special noile tehnologii sustenabile şi proiectele de infrastructură.

     

  • Sanjeev Gupta, proprietarul Liberty Galaţi, a fost evitat de o serie de giganţi bancari pe măsură ce şi-a efectuat ascensiunea în piaţa globală a metalelor

    Companiile antreprenorului anglo-indian Sanjeev Gupta, care deţine şi fostul Sidex Galaţi, păreau să înregistreze rezultate pozitive până la prăbuşirea de luna trecută a principalului creditor – Greensill Capital. Însă cu mult înainte de declinul suferit de Greensill, mai multe bănci au încheiat legăturile cu divizia tranzacţie de bunuri şi mărfuri din cadrul Liberty House Group (Liberty Commodities Limited – LCL), deţinut de Gupta.

    Patru bănci au încetat să lucreze cu LCL încă din 2016, după ce ridicat semne de întrebare cu privire la o serie de probleme din cadrul conosamentelor – chitanţele de livrare care îi oferă deţinătorului dreptul de a intra în posesia mărfii – şi altor documente furnizate de Liberty, conform unor surse citate de Bloomberg.

    Printre bănci se numără gigantul rus Sberbank PJSC, grupul australian Macquarie Group, Commonwealth Bank of Australia şi ICBC Standard din China. De asemenea, Goldman Sachs – una dintre cele mai mari bănci de investiţii din SUA – a încetat să mai lucreze cu firmele lui Gupta în aceeaşi perioadă.

    În 2018, Sberbank a format o echipă prin care intenţiona să cerceteze containerele viu colorate din portul Rotterdam, căutându-le pe cele pline de nichel, finanţate de bancă în numele grupului Liberty. Totuşi, de fiecare dată când investigatorii au localizat un container, au descoperit că fusese deja golit, renunţând după cu au verificat aproximativ 10 containere. Sberbank l-a confruntat ulterior pe Gupta, care a promis că firma va înapoia cei 100 de milioane de dolari pe care îi datora.

    Grupul GFG Alliance, format din toate companiile controlate de Gupta şi familia sa, inclusiv Liberty, a declarat că refuză să se facă responsabil de orice fărădelege.

    Pe măsură ce băncile au renunţat la Liberty Commodities Limited, GFG Alliance a început să se bazeze tot mai mult pe creditele oferite de Greensill Capital, acumulând datorii de aproape 5 miliarde de dolari până în martie 2021. Doar LLC  are datorii de 1,04 miliarde de dolari, dintre care 846 de milioane la Greensill.

    Acum, de vreme ce Greensill este în insolvenţă şi divizia sa din Germania a intrat pe radarul autorităţilor de supraveghere financiară, Gupta încearcă să găsească noi finanţări, însă fără succes până acum. Credit Suisse, care a devenit un creditor major pentru companiile lui Gupta după ce a cumpărat datoriile împachetate de Greensill – a decis luna trecută să arunce în insolvenţă Liberty Commodities. Gupta a declarat ulterior că ar putea contesta decizia.

    Traderii din lumea mărfurilor s-au bazat de mult timp pe bănci pentru a-şi finanţa fluxurile de bunuri de la punctul de plecare spre destinaţie. Din punctul de vedere al băncilor, acest tip de finanţare prezintă un nivel redus de risc. Dacă traderul va avea dificultăţi financiare, banca îi poate confisca marfa şi îşi va recupera astfel banii. Însă mişcarea este valabilă în condiţiile în care documentele folosite – precum conosamentele – sunt redactate în mod precis.

    ICBC Standard Bank nu a mai finanţat LCL de la începutul lui 2016, după ce a descoperit că firma ar fi duplicat conosamentele, potrivit unor persoane familiare cu situaţia, citate de Bloomberg. În acelaşi an, Commonwealth Bank of Australia a încetat să-i ofere credite diviziei de trading deţinute de Gupta după ce a finanţat pentru Liberty o încărcătură de metal, fiind întâmpinată cu acelaşi conosament, însă de către un alt trader care căuta să obţină împrumuturi.

    Apoi, la sfârşitul lui 2016, Goldman Sachs, care a extins o linie de credit de 20 de milioane de dolari pentru a finanţa comerţul cu nichel din cadrul Liberty, a încetat să mai lucreze cu LCL după ce i-au fost semnalate problemele regăsite în documente.

     

  • Cursa pentru cucerirea spaţiului a început între SUA şi Rusia în urmă cu 64 de ani. Astăzi, cursa spaţială are dimensiuni noi, iar concurenţii nu sunt doar guverne

    Cursa pentru cucerirea spaţiului a început între SUA şi Rusia, cu un semnal trimis de satelitul Sputnik în urmă cu 64 de ani, în plin război rece, şi a culminat cu o strângere de mână într-o misiune de andocare ruso-americană 18 ani mai târziu.

    Astăzi, cursa spaţială are dimensiuni noi, iar concurenţii nu sunt doar guverne sau agenţii guvernamentale care se bat pentru mândria naţională, ci şi companii private, mai mari sau mai mici, care se luptă pentru un loc pe piaţă. Se vorbeşte deja de o economie spaţială cu o dezvoltare explozivă şi în care jucătorii de top concurează nu doar pentru a lansa sateliţi, ceea ce pot face şi firmele mărunte, ci şi pentru a duce oameni în spaţiu, iar în aceasta Wall Streetul capătă un rol din ce în ce mai mare.

    În 2019, Virgin Galactic, care are ca misiune dezvoltarea turismului în spaţiu, a făcut primul mic pas pentru o companie spaţială – şi un salt uriaş pentru finanţele globale. A devenit o companie cotată la bursă printr-o fuziune cu o companie de achiziţii cu scop special, sau pe scurt SPAC (Special Purpose Acquisition Company). Tranzacţia a dat startul unei tendinţe, afaceri private riscante din toate categoriile au ajuns pe pieţele de acţiuni prin acelaşi mecanism, scrie revista Quartz. În 2019 au fost 87 de tranzacţii SPAC, cu o valoare medie de aproximativ 390 milioane dolari, potrivit companiei de date financiare Refinitiv. În 2020, numărul a urcat la 163, cu o valoare medie a tranzacţiei de 965 de milioane de dolari. Iar în primele două luni ale anului curent au existat 72 de tranzacţii SPAC, cu o valoare medie de peste 2 miliarde de dolari. Lumea încă mai aşteaptă primul IPO spaţial tradiţional, dar şapte SPAC-uri s-au angajat să aducă pe burse firme spaţiale la o valoare cumulată de peste 20 de miliarde de dolari.

    Este un semn clar al poftei investitorilor pentru ceva asemănător cu SpaceX lui Elon Musk, una dintre companiile private cu cea mai rapidă creştere din lume. Astra, care a ajuns în spaţiu pentru prima dată în decembrie, este primul constructor şi lansator de rachete care se va lista la Nasdaq, prin intermediul unui SPAC. Anunţul a fost făcut în februarie. Start-up-ul de garaj din California, care ocupă acum un teren de un sfert de milion de metri pătraţi în Alameda, este evaluat la 2 miliarde de dolari. Compania oferă lansări de rachete pentru 3 milioane de dolari fiecare, semnificativ mai puţin decât SpaceX şi Rocket Lab, notează Bloomberg.

    La începutul lunii martie, compania de lansări Rocket Lab şi-a anunţat planurile de a deveni publică printr-o fuziune cu o SPAC. De asemenea, firma şi-a prezentat noua rachetă, numită Neutron, despre care directorul executiv a spus că va fi capabilă să ducă şi oameni pe orbită. Acordul cu SPAC evaluează Rocket Lab la 4,1 miliarde de dolari şi este aşteapt să fie finalizat în al doilea trimestru al anului 2021. Spre comparaţie, SpaceX a lui Elon Musk, care nu este listată, este evaluată la 46 de miliarde de dolari. Odată fuziunea încheiată, Vector Acquisition Corporation, SPAC-ul cu care se va alia Rocket Lab, îşi va schimba numele în Rocket Lab USA. Simbolul Nasdaq va fi RKLB, scrie CNBC. „Această etapă accelerează capacitatea Rocket Lab de a debloca întregul potenţial al spaţiului prin intermediul platformelor noastre de lansare şi nave spaţiale şi catalizează ambiţia noastră de a crea o nouă verticală de afaceri de multe miliarde de dolari în aplicaţiile spaţiale”, a declarat Peter Beck, CEO al Rocket Lab.

    În 2019 au fost 87 de tranzacţii SPAC, cu o valoare medie de aproximativ 390 milioane dolari, potrivit companiei de date financiare Refinitiv. În 2020, numărul a urcat la 163, cu o valoare medie a tranzacţiei de 965 de milioane de dolari. Iar în primele două luni ale anului curent au existat 72 de tranzacţii SPAC, cu o valoare medie de peste 2 miliarde de dolari.

    Rocket Lab va avea 750 de milioane de dolari în cash la încheierea tranzacţiei, care va ajuta la dezvoltarea următoarei rachete, Neutron, un vehicul de lansare complet reutilizabil capabil să ridice pe orbită opt tone. Racheta este „adaptată pentru mega constelaţii de sateliţi, misiuni în spaţiul profund şi zboruri spaţiale umane”, se arată în prezentarea companiei. Calul de povară de până acum, racheta Electron, a lansat 18 misiuni de la primul său zbor din 2017 de pe principalul site de lansare a companiei, aflat în Noua Zeelandă. Această rachetă se află în stadiul incipient de transformare într-un vehicul reutilizabil. După o lansare, motorul principal va fi în cele din urmă capturat în aer cu un elicopter în loc să fie lăsat se prăbuşească în ocean, aşa cum este cazul acum. Primele teste în acest sens au fost un succes. Manevre de test mai complicate vor fi efectuate anul acesta. Pentru Neutron, zborul de debut a fost programat pentru 2024. Nava spaţială va avea o înălţime de 40 de metri şi va fi o „alternativă directă” la racheta Falcon 9, mai mare, a SpaceX. Neutron va fi capabilă să  trimită astronauţi la Staţia Spaţială Internaţională, Sfântul Graal al industriei de profil. SpaceX şi Boeing sunt actualii contractori ai NASA pentru trimiterea astronauţilor pe ISS.

    În prezent, Rocket Lab, fondată în 2006, este liderul industriei pentru misiuni de lansare a sateliţilor mici. De atunci, zeci de alte mici firme de lansare au fost înfiinţate, creînd astfel o piaţă competitivă. În aceeaşi zi cu anunţul Rocket Lab, Spire Global, o companie spaţială de date prin satelit cu peste 100 de sateliţi pe cer, şi-a anunţat propriile planuri de a deveni publică, prin NavSight Holdings, o altă SPAC. Firma de transport spaţial Momentus Space a anunţat anul trecut planuri de a deveni publică după ce a fuzionat cu Stable Road Acquisition. Şi în urmă cu doar câteva luni, start-up-ul de broadband spaţial AST & Science a spus că se va alia cu o SPAC pentru a se lista. Însă posibilele deficienţe în finanţarea tradiţională şi temerile că cererea de lansări mici este exagerată – sau că există deja prea multe companii de lansare acum – au condus la un val recent de consolidări, dar şi fuziuni SPAC în industria spaţială. Astra, când şi-a prezentat planurile de lansare, dar nu în spaţiu, ci pe bursă, a menţionat că are programate 50 de lansări pentru clienţi şi peste 150 de milioane de dolari din venituri de lansare contractate până acum. Acestea cu toate că a intrat într-un domeniu plin de concurenţi.

    La începutul lunii martie, compania de lansări Rocket Lab şi-a anunţat planurile de a deveni publică printr-o fuziune cu o SPAC. De asemenea, firma şi-a prezentat noua rachetă, numită Neutron, despre care directorul executiv a spus că va fi capabilă să ducă şi oameni pe orbită. ►

    Pentru început, racheta sa, Rocket 3.2, înaltă de 12 metri intră în subsectorul vehiculelor mici de lansare – o categorie a industriei spaţiale unde analiştii şi directorii estimează că există peste 100 de start-up-uri în diferite etape de dezvoltare. Lider este Rocket Lab. Racheta Astra este promovată ca fiind capabilă să transporte până la 100 de kilograme pe orbita joasă a Pământului, pentru doar 2,5 milioane de dolari pentru o lansare dedicată. CEO-ul Chris Kemp se aşteaptă ca preţul să scadă pe măsură ce Astra accelerează la o rată de lansare săptămânală în 2023 şi dincolo de acest an. „Planul este finanţat integral până în 2025 pentru a ajunge să facem lansări în spaţiu zilnice”, a asigurat el. Este un obiectiv formidabil. „Vorbiţi despre aproape o lansare pe zi”, i-a spus Ken Herbert, analist la Canaccord Genuity. „Este posibil teoretic? Da. Dar, în practic patru ani, o singură companie va putea rezista la acest tip de program. Este ambiţios – nimeni nu a făcut-o vreodată”. „Nu înseamnă că este imposibil, dar totul trebuie să meargă bine, chiar şi lăsând COVID-19 deoparte”, i-a răspuns Herbert. „Şi există alţi factori în joc – dacă aveţi o anomalie cu oricare dintre aceste lansări, atunci orice altceva va fi întârziat.” Kemp a fost ofiţerul de tehnologie a informaţiei al NASA în 2010 şi 2011. Astra a ajuns în spaţiu pentru prima dată în decembrie, după lansarea vehiculului său din Alaska. Deşi racheta nu a atins orbita în acea misiune, conducerea companiei a considerat lansarea ca un test care a eliminat obstacolele finale necesare pentru a începe serviciul comercial mai târziu în acest an.

    Listându-se, compania va putea face rost de banii de care are nevoie pentru a construi rachete mai mici, în număr mai mare, pe care le va lansa din diferite locuri la intervale scurte de timp una după după alta, în funcţie de nevoile clientului, a explicat Kemp. Spre deosebire de alţi constructori de rachete,  Astra se concentrează pe nave spaţiale ieftine, automate şi care pot fi controlate de la distanţă. În schimb, SpaceX s-a concentrat pe lansarea rachetelor Falcon 9 reutilizabile, mari cât un bloc cu 23 de etaje, de pe patru platforme, în special de la Centrul Spaţial Kennedy al NASA din Cape Canaveral, Florida. Costul pe lansare al SpaceX este de 62 de milioane de dolari, potrivit site-ului său web, dar în 2020 a dezvăluit un instrument care să permită clienţilor pentru transportul sateliţilor mici să îi folosească serviciul de partajare pentru doar 1 milion de dolari pentru 200 de kilograme în sarcină utilă.

    Astra, care a ajuns în spaţiu pentru prima dată în decembrie, este primul constructor şi lansator de rachete care se va lista la Nasdaq, prin intermediul unui SPAC. Anunţul a fost făcut în februarie. Start-up-ul de garaj din California, care ocupă acum un teren de un sfert de milion de metri pătraţi în Alameda, este evaluat la 2 miliarde de dolari.