Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • Amanda Zhang, Mercedes-Benz România: Incluziunea este esenţială, atât pentru Mercedes-Benz cât şi pentru mine personal. Obiectivul meu este să construiesc cea mai bună echipă şi să construim împreună unitate prin diversitate

    Cifră de afaceri (netă, 2020): + 1,2 mld. lei*

    Număr de angajaţi (mediu, 2020): 213

    *potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice


    CARTE DE VIZITĂ

    • Amanda Zhang deţine rolul actual din martie 2021;

    • Şi-a început cariera în cadrul Daimler ca international management associate în urmă cu aproape 20 de ani, în Germania;

    • A deţinut mai multe poziţii în cadrul companiei – în departamentele de dealer management, sales, finanţe, product management şi marketing, lucrând cu pieţe internaţionale;

    • În ultimii şase ani, a fost un membru cheie al Daimler în regiunea europeană, fiind responsabilă de product management şi de marketing. Din rolul său anterior, a pus bazele mai multor huburi regionale şi a dezvoltat centre de competenţe în mai multe locaţii ale companiei din Regatul Unit, Germania, Polonia, Cehia;

    • Am putea să o descriem drept un „cetăţean global” – de când s-a născut, a schimbat continentele de cinci ori, fie la decizia părinţilor, fie pentru studii sau profesie. Mutarea în România a venit cu două premiere: trăieşte experienţa de expat alături de familia sa şi este pentru prima dată când preia un rol de CEO.

  • Câtă industrie are defapt România. Majaoritatea străinilor sunt de altă părere

    Industria României, o ţară puternic industrializată, în ciuda percepţiei generale, trece printr-una dintre cele mai grele perioade de după 1989. Cu preţurile la energie şi materie primă la cer, cu rupturile de pe lanţurile de aprovizionare care au început încă de acum aproape trei ani, industria românească este unul dintre stâlpii de susţinere ai economiei, iar industria hârtiei şi cartonului nu face excepţie. Care sunt perspectivele, când necunoscutele au devenit, de fapt, singurele cunoscute?

    Hârtia este un produs de larg consum, necesar în gospodărie şi fără fluctuaţii majore, aşadar volumul nu considerăm că va scădea în perioada următoare. Este posibil, pe fondul inflaţiei, să scadă puterea de cumpărare a românilor şi, prin urmare, să cumpere mai ieftin şi mai eficient”, răspunde Gabriel Stanciu, general manager Pehart, unul dintre cei mai importanţi jucători din industria hârtiei din Europa Centrală şi de Est. Statistica vine şi confirmă: după 2019 şi 2020, doi ani de recesiune pentru toată industria, nu numai pentru industria hârtiei, 2021 şi 2022 vin cu creşteri ale producţiei. În ciuda inflaţiei, războiului din apropierea României şi tuturor blocajelor economice internaţionale, industria hârtiei a reuşit să crească. „Deşi vorbim de un context nu foarte prietenos cu mediul de afaceri, compania noastră a reuşit să menţină planul de investiţii în fabrici, astfel încât să asigurăm un nivel superior de calitate pentru produsele noastre şi, în acelaşi timp, să putem dezvolta produse noi – cum este noua linie de producţie a şerveţelelor faciale ambalate în cutii de carton”, mai spune Gabriel Stanciu. Pehart are, prin compania Pehart Group Tec, peste 500 de angajaţi în România şi mai multe facilităţi de producţie în Transilvania. Este cel mai mare producător de hârtie de tipul tissue din România, prin mărcile Pufina, Alint sau Altessa.

    Nu este uşor, însă: „Actualul mediu macroeconomic face ca 2022 să fie un an cu multă volatilitate în piaţă, un an care tinde să devină chiar puţin complicat, aş spune. Ne aflăm într-un context marcat de creşteri mari de costuri ale energiei şi gazului, fapt care are un impact direct în producţie şi costurile totale ale companiei, aşa cum de altfel se întâmplă în toate sectoarele de business. În plus, creşterea inflaţiei are un efect direct asupra costurilor materiilor prime”. Cea mai mare problemă a tuturor producătorilor în acest moment este criza energetică şi întrebarea tuturor rămâne care este ieşirea din această situaţie. De cele mai multe ori, răspunsurile diferă în funcţie de persoana interogată, dar care este perspectiva investitorilor din industria României? „Cred că nu există o singură variantă corectă de răspuns la această întrebare, dar un lucru e clar. Soluţia pentru ieşirea din criza energetică o putem găsi doar împreună, prin implicarea tuturor factorilor, a celor politici, precum şi a celor care activează în zona economică.

    Credem că sustenabilitatea, utilizarea tehnologiilor prietenoase cu mediul şi utilizarea surselor alternative de energie sunt parte din răspunsul la întrebarea adresată, dar nu singurele care rezolvă problema”, răspunde Stanciu, care adaugă că Pehart ia deja în calcul posibilitatea producerii de hidrogen verde şi derulează programe de implementare a panourilor fotovoltaice. „Avem convingerea că fiecare companie are o responsabilitate în sensul dezvoltării sustenabile, dar, repet, o soluţie cu efecte pozitive pe termen lung putem găsi doar împreună.”


    „În ultimii şase ani, compania noastră a realizat investiţii semnificative, de 36,2 milioane de euro, în fabrici şi linii de producţie moderne şi inovatoare. Bugetul estimat pentru anul viitor este de aproximativ 15 milioane de euro.”

    Gabriel Stanciu, general manager, Pehart


    Cu toate incertitudinile legate de viitor, investitorii au continuat să facă ce ştiu mai bine: să aducă capital, să investească în dezvoltare. Dacă acum câţiva ani toată concentrarea era pe capacităţi de producţie, acum focusul s-a mutat, firesc, în zona de eficienţă energetică. „În ultimii şase ani, compania noastră a realizat investiţii semnificative, de 36,2 milioane de euro, în fabrici şi linii de producţie moderne şi inovatoare. În 2023 ne propunem să investim mai ales în zona de eficienţă energetică şi eficienţă în producţie, dar şi în dezvoltarea portofoliului. Bugetul estimat pentru anul viitor este de aproximativ 15 milioane de euro.” Hârtia produsă de Pehart în România ajunge la retaileri şi în fabrici din 18 ţări din Europa. Cu toate acestea, circa 70% din producţia de produse din hârtie a Pehart rămâne pe piaţa locală. Producătorul de hârtie Pehart , contro­lat de fondul de private equity Abris Capital, derulează afaceri în România de peste 500.000 de lei şi are fabrici la Sebeş, jud. Alba şi Dej, jud. Cluj. Grupul produce mărcile Pufina, Alint şi Altessa, precum şi jumbo rolls, role de hârtie mari, pentru clienţii industriali şi pentru consumul propriu „Pehart produce anual, în cele două fabrici ale sale din Petreşti şi Dej, 100.000 de tone de hârtie tissue şi are o capacitate de procesare a produselor finite de peste 75.000 de tone. Aproximativ 30% din producţie merge la export, iar restul este vândută în ţară”, mai spune Gabriel Stanciu. Industria României, care înseamnă până la 24% din PIB, produce şi circa 75% din exporturile ţării. Producţia industrială, care este cel mai important indicator pentru mersul industriei româneşti, este în scădere la 8 luni din 2022 cu 1,2%, faţă de perioada similară din 2021. Cu toate acestea, anumite segmente înregistrează creşteri ale producţiei, cum este şi industria hârtiei şi a produselor din hârtie, care a crescut, în perioada amintită cu  aproape 5%. În ultimii opt ani, industria hârtiei a crescut considerabil, cu un apogeu în 2017, când avansul înregistrat a fost de aproape 12%. În 2019 şi 2020, la fel ca toată industria ţării de altfel, şi industria hârtiei a scăzut ca producţie, pentru ca în 2021 să crească cu 12%, iar la 8 luni din 2022 să înregistreze o creştere de aproape 5%. „Cred că 2023 rămâne un an greu de previzionat, iar în piaţă nu vedem momentan semne de stabilizare în preţurile energiei, gazelor şi materiilor prime”, mai spune Gabriel Stanciu, dar adaugă că piaţa hârtiei, fiind un bun de larg consum şi necesar în fiecare casă, nu va scădea pe volum, chiar dacă după majorarea preţurilor consumatorii vor alege preţurile mai rentabile. 

     

  • 7 întrebări pentru un lider regional

    DAVID JEAN şi-a început cariera în urmă cu 27 de ani, din poziţia de Account Manager la Michelin, în Franţa. De-a lungul anilor, a ocupat mai multe funcţii în cadrul grupului, în diferite poziţii de marketing şi vânzări, care, la fiecare doi-trei ani, i-au adus noi provocări. În Europa Centrală a acumulat experienţă din roluri precum ceL de director de marketing în Ungaria, director general pentru Grecia şi Cipru şi director comercial pentru Europa Centrală şi de Sud. Rolul actual însă, de director pentru regiunea Europei Centrale în cadrul Michelin este, după cum spune chiar el, cea mai mare aventură din cariera sa.

     

    1. Care sunt principalele responsabilităţi pe care le ai din rolul actual?

    Misiunea mea în cadrul Michelin se bazează pe patru piloni principali: să reprezint grupul în faţa celor 16.000 de angajaţi Michelin din regiune, să am grijă de oameni, să asigur performanţa businessului la nivelul pe care grupul l-a setat şi, nu în ultimul rând, să transform regiunea şi să o pregătesc pentru provocările viitoare. Sunt foarte mândru să mă întorc în Europa Centrală, unde am lucrat în perioada 2014 – 2016 în organizaţia de marketing şi vânzări. Recunosc că ceea ce iubesc cel mai mult aici sunt oamenii foarte talentaţi şi dedicaţi cu care am şansa să lucrez în fiecare zi.

    2. Care a fost cea mai mare realizare a carierei?

    Cea mai mare împlinire profesională este faptul că, în ultimii 20 de ani, am reuşit să ocup nouă posturi de conducere diferite în cadrul grupului Michelin. A fi manager este o reevaluare constantă care se bazează pe ascultare, adaptare şi sprijin. Aceasta îmi determină evoluţia profesională în fiecare zi, este ceea ce mă pune în mişcare în fiecare dimineaţă şi motivaţia pe care am avut-o încă de la începutul carierei.

    Cu siguranţă, una dintre realizările cu cele mai mari provocări a fost să devin preşedintele Regiunii Europa Centrală în Michelin, să fiu responsabil pentru 16.000 de oameni şi să supraveghez mai multe activităţi. Este cu adevărat o aventură, foarte mobilizatoare de altfel!

     3. Dar cea mai mare provocare?

    În cei 27 de ani de carieră profesională a trebuit să mă adaptez la diferite regiuni, moduri de lucru, activităţi şi schimbări. Acest lucru necesită flexibilitate, atât în ceea ce priveşte modul de gândire, cât şi abilităţile necesare. A fi în fruntea întregii regiuni, şi nu doar a departamentului de marketing şi vânzări, înseamnă că întâlnesc des oameni noi, experienţe diferite şi descopăr pieţe noi şi cred că am reuşit să depăşesc aceste provocări pentru că am petrecut foarte mult timp alături de oamenii şi partenerii noştri.

    4. Care a fost cel mai mare risc pe care ţi l-ai asumat?

    Una dintre cele mai bune părţi atunci când ai o carieră atât de lungă în Michelin sunt oportunităţile pe care ţi le oferă o companie globală. Am avut norocul să schimb diferite roluri, am trăit până acum în patru ţări şi simt că de fiecare dată mi-am asumat un risc. Şi a dat roade. Pentru că mi-am asumat riscul cu inima deschisă şi cu bună credinţă în echipe, angajaţii Michelin, în companie şi, bineînţeles, în capacitatea mea de a mă adapta şi de a profita la maximum.

    5. Dacă ar fi să-ţi descrii cariera într-un singur cuvânt, care ar fi acesta?

    Thrilling.

    6. Care sunt cele mai importante obiective ale grupului pentru următoarea perioadă de timp în România şi cum intenţionaţi să le atingeţi?

     Tot ceea ce facem în cadrul Michelin România se bazează pe viziunea grupului Michelin „Totul sustenabil”, viziune fundamentată pe identificarea unui echilibru între trei componente cheie: Oameni, Planetă şi Profit. Aceasta implică şi angajamentul de a deveni o companie neutră din punct de vedere ecologic până în anul 2050. Această strategie este în conformitate cu valorile Michelin stabilite cu mult timp în urmă: respect pentru clienţi, respect pentru fapte, respect pentru oameni, respect pentru mediu şi respect pentru acţionari. Toate obiectivele regionale sunt derivate din strategia Michelin în Mişcare – Michelin în Motion, strategia grupului Michelin până în 2030 şi dezvoltarea angajaţilor se numără printre priorităţile noastre cheie, mai ales că Michelin angajează pentru o carieră şi nu pentru un post. Toată lumea îşi poate construi cariera în mod activ şi cu ajutorul instrumentelor, proceselor şi rolurilor cheie.

    Activităţile sustenabile vor fi prezente tot mai mult, de altfel susţinem comunităţile locale prin activităţi de CSR, fie că vorbim de proiecte educaţionale sau de acţiuni specifice împreună cu angajaţii noştri.

    7.  Care ar fi previziunile tale pentru viitoarele evoluţii economice şi care sunt planurile pentru companie pentru perioada următoare?

     Trebuie să recunosc că sunt în zona precaut-încrezător. Evident, a rămâne pe loc nu este o opţiune. Concurenţa a devenit acerbă. Şi tehnologia schimbă fiecare industrie cu viteză mare şi cred că acum suntem în măsură să profităm din plin de oportunităţile de piaţă care se prezintă.

    Michelin se transformă continuu şi vom face faţă provocărilor pieţei anvelopelor, care este în dezvoltare, prin punerea în practică a viziunii grupului Michelin „Totul sustenabil”. (…) Includerea materialelor durabile în dezvoltarea anvelopelor sale este o acţiune reală a Grupului, în care nu facem compromisuri asupra performanţei şi avem grijă să nu se agraveze impactul asupra mediului în fiecare etapă a ciclului de viaţă: proiectare, fabricaţie, transport, utilizare şi reciclare.  

     

    Business ca pe roate,de 20 de ani

    În ultimele două decenii, de când Michelin a intrat în România, compania a produs peste 80 milioane de anvelope pentru turisme şi camionete la Floreşti şi pentru camioane şi utilaje de geniu civil la Zalău, precum şi 500.000 tone de cord metalic în uzina dedicată din Zalău, construită de la zero de Michelin în 2004. În prezent, în România, Michelin îşi distribuie produsele cu ajutorul a 140 de dealeri care comercializează anvelope în peste 400 de puncte de vânzare pe tot teritoriul României;

    Anul acesta, departamentul de cartografie din România care deserveşte, alături de departamentul de cartografie din Franţa, produse şi servicii cartografice globale, a împlinit 15 ani. Centrul  de servicii partajate care oferă servicii suport precum achiziţii, finanţe, administrarea condiţiilor comerciale, resurse umane, cunoscut astăzi sub numele de Michelin Corporate Business Services, a sărbătorit 10 ani;

    În 2022, Michelin a primit certificarea Top Employer pentru al treilea an consecutiv şi şi-a consolidat poziţia de angajator de top la nivel naţional, fiind singura companie din industria auto din România care a obţinut această certificare de la institutul Top Employers din Olanda în ultimii
    3 ani consecutivi;

    În ultimii ani, Michelin s-a axat şi mai mult pe proiecte sustenabile, două dintre domeniile prioritare în care compania se implică sunt planeta şi educaţia, dar şi sănătatea şi siguranţa rutieră, care s-au concretizat pe plan local prin proiecte educaţionale profesionale cu licee tehnic sau activări de CSR cu angajaţii noştri. În 2019, de pildă, au deschis a doua clasă de învăţământ dual în Câmpina, (judeţul Prahova), alături de cea din Zalău (judeţul Sălaj) din 2018 şi au în prezent trei generaţii de studenţi înscrişi în învăţământul dual şi prima generaţie de absolvenţi  promoţia 2021.

     

  • Monica Iavorschi, Kärcher România: Puterea ca şi abilitate de a mobiliza oamenii şi a face să se mişte lucrurile, îmbrăcată într-o haină umană şi cu o doză mare de empatie are şansa să devină o forţă motrice energizantă care încheagă echipe şi inspiră oamenii

    Cifră de afaceri (2020): 23 mil. euro

    Număr de angajaţi: +100


    CARTE DE VIZITĂ

    • A preluat funcţia actuală în vara anului 2019;

    • Anterior, a fost International Marketing Director al Arçelik Group, potrivit informaţiilor disponibile pe profilul său de LinkedIn;

    • Înainte de a se alătura echipei Arçelik Group a activat aproape 14 ani în compania Arctic, unde a avansat din rolul de Marketing Manager până în funcţia de Managing Director;

    • A urmat Academia de Studii Economice din Bucureşti, unde a absolvit un MBA în marketing, şi şi-a completat educaţia cu un curs de Strateging Marketing Management la Stanford University şi un curs de Disruptive Strategy urmat la Harvard Business School Online, potrivit aceleiaşi surse.


     

  • Mihaela Hoffman, Coca-Cola HBC România: Uneori găsesc motivaţia în oamenii din jurul meu, în echipă, alteori mă motivează proiectele în care mă implic, când văd cum se dezvoltă, iar rezultatele sunt cele dorite

    Cifră de afaceri (2020): 2,4 mld. lei

    Profit (2020): 335 mil. lei

    Număr de angajaţi: 1.500


    CARTE DE VIZITĂ

    • Cu o experienţă de aproape 18 ani în domeniul marketingului, anterior preluării rolului de Coffee & Premium Spirits Business Director, la finalul anului trecut, Mihaela Hoffman a condus departamentul de Marketing al Coca-Cola HBC România, în perioada 2016 – 2021, din poziţia de Marketing Manager;

    • S-a alăturat companiei în 2011 şi a ocupat, pe parcursul anilor, poziţiile de Consumer Activation Manager, Marketing Manager Beverages şi Trade Marketing Manager;

    • Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti.


    Uneori găsesc motivaţia în oamenii din jurul meu, în echipă, alteori mă motivează proiectele în care mă implic, când văd cum se dezvoltă, iar rezultatele sunt cele dorite. Cel mai mult însă mă motivează evoluţia – atunci când simt că am învăţat ceva, am trăit o senzaţie nouă şi am mai adăugat o experienţă inedită la ceea ce viaţa îmi oferă atât în plan profesional, cât şi personal.

     


     

  • Loredana Apreutese, International Alexander Holding: Cred că am fost mereu cel mai mare critic al meu, mă motivează să învăţ din interacţiunea pe care o am cu fiecare persoană din viaţa mea, să învăţ constant lucruri noi şi să devin o variantă a mea în fiecare

    Cifră de afaceri (la nivel de grup, 2021): 203 mil. euro

    Număr de angajaţi (echipele din România, Ungaria, Serbia, Cehia şi Germania): > 2.500


    CARTE DE VIZITĂ

    • Loredana Dan conduce firma românească International Alexander Holding, pe care o descrie ca fiind unicul integrator independent de servicii 4PL (transport, depozitare, logistică, producţie) cu capital 100% românesc:  „Din punctul meu de vedere, este o poveste plină de pasiune, profesionalism şi performanţă,  dovedite de-a lungul celor aproape 19 ani de activitate”;

    • Spune că cea mai importantă decizie pentru businessul pe care îl reprezintă este cea de expansiune prin fuziuni şi achiziţii: „Ne-am dezvoltat pas cu pas, am evoluat personal şi profesional alături de echipa, colaboratorii şi clienţii noştri şi suntem motivaţi şi deschişi mereu către noi idei şi oportunităţi de business”;

    • Este de părere că puterea şi feminitatea se armonizează: „O femeie de succes transmite feminitate şi empatie, iar în acelaşi timp este o forţă care inspiră şi construieşte. Şi, cel mai important, transmite putere şi celor din jur şi îi motivează să evolueze”.

  • Bibiana Stanciulov, proprietar, Sonimpex Topoloveni: Motivaţia mea: ochii Dianei (fiica antreprenoarei – n.red.) şi mâinile harnice ale doamnelor şi domnilor din fabrică. «Zicerea» mea : zâmbeşte azi ca să te bucuri mâine

    Cifră de afaceri (2021): 4,86 mil. lei

    Număr de angajaţi: 32


    CARTE DE VIZITĂ

    • Bibiana Stanciulov este directorul general al companiei Sonimpex Serv Com, care produce marca „Magiun de prune de Topoloveni“ din Argeş;

    • A intrat în mediul de afaceri în anul 1993, reţeta succesului, fiind, potrivit unui interviu acordat anterior revistei Business Magazin, „oamenii de calitate, compoziţia magiunului şi banii pentru utilaje şi producţie”;

    • Consideră că este deosebit de important ca rezultatele muncii să nu mintă consumatorul;

    • Este de părere că onestitatea şi independenţa absolută faţă de zona politică sunt ingredientele reuşitei în mediul de afaceri din România.

  • Ramona Gălăţeanu, director economic, Rompetrol Rafinare: Întotdeauna am vrut şi doresc în continuare să îmi demonstrez că pot face ceea ce alţii spun că e imposibil

    Cifră de afaceri (2021): 12 mld. lei

    Profit (brut, în 2021): 187 mil. lei;

    Pierdere netă: 451 mil. lei

    Număr de angajaţi: 1.112


    CARTE DE VIZITĂ

    • Spune că evoluţia sa profesională reflectă 20 de ani de muncă, implicare şi dedicare în cadrul Rompetrol/Grupul KMG International: „Este mediul care m-a făcut să mă dezvolt profesional şi pentru care sunt recunoscătoare”.

    • Descrie mediul în care îşi construieşte cariera ca fiind unul plin de provocări, pentru că piaţa în care activează compania este foarte volatilă, cu influenţe puternice venite din mediul de global de afaceri.


    Motivaţia este extrem de importantă în jobul pe care îl am. Întotdeauna am vrut şi doresc în continuare să îmi demonstrez că pot face ceea ce alţii spun că e imposibil, că pot reuşi ceea ce pare greu de atins, că pot fi corectă şi să reuşesc, că pot fi modestă şi, în acelaşi timp, fericită.

  • Monica Constantinescu, Vice-President – Automotive Electronics, fabrica Bosch din Cluj (grupul Bosch): Cred în dezvoltarea personală continuă, fapt pentru care întotdeauna mi-am dorit să devin o versiune mai bună a mea

    Vânzări (pe piaţa din România, în 2020): 448 mil. euro

    Număr de angajaţi (în cele cinci entităţi din România ale grupului): 8.160


    CARTE DE VIZITĂ

    • Monica Constantinescu conduce una dintre cele mai importante linii de activitate ale grupului german Bosch în România – divizia Automotive Electronics din Cluj;

    • Şi-a început activitatea în cadrul grupului Bosch în Germania, în 2017, ca  VP Controlling & Logistics (Automotive Electronics Division);

    • Anterior a lucrat pentru Danone, unde s-a angajat ca  Manager Department Controlling în 2004. A lucrat vreme de 14 ani în cadrul acestei companii, evoluând în roluri precum cel de director financiar, director financiar pentru Europa de Sud Est şi director financiar pentru Europa Centrală şi de Est;

    • Şi-a început cariera în 2000, în cadrul echipei de audit financiar a PwC;

    • A absolvit Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori  din Bucureşti în anul 2000.

  • Aida Nechifor, director general, Liberty Galaţi

    Cifră de afaceri (la jumătatea anului 2021): 851 mil. euro

    Profit (la jumătatea anului 2021): 136 mil. euro

    Număr de angajaţi: peste 7.000


    CARTE DE VIZITĂ

    • Aida Nechifor este, din mai 2021, director general al Liberty Galaţi – cel mai mare producător integrat de oţel din România –, după ce anterior a fost directorul financiar al companiei;

    • S-a alăturat echipei de la Galaţi în urmă cu 20 de ani ca economist, devenind apoi lider al echipelor locale de vânzări, contabilitate, raportare financiară, planificare şi analiză;

    • Grupul Liberty intenţionează să investească până la un miliard de euro în planul de transformare Greensteel al Liberty Galaţi pentru a deveni un furnizor de oţel cu amprentă de carbon zero până în 2030;

    • Aida Nechifor a implementat mai multe proiecte de automatizare şi digitalizare şi a pregătit complexul siderurgic pentru  transformarea Greensteel: „Îmbinând tehnologii inovatoare de fabricare a oţelului cu producţia de energie regenerabilă, acest plan va ajuta România să fie lider în producţia ecologică a unui material esenţial pentru construirea viitorului ţării noastre: oţelul verde”.


    Planul nostru de a ne moderniza, de a produce «oţel verde» şi de a fi neutri din punctul de vedere al amprentei de carbon este, de departe, cea mai interesantă provocare profesională pentru că implică noi tehnologii, noi abordări privind investiţiile şi necesitatea de a ne perfecţiona echipele, de a le pregăti pentru noile realităţi. Este o schimbare totală de paradigmă care mă motivează şi mă inspiră.