BusinessMagazin

Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Iluminat inteligent la Biserica Domniţa Bălaşa

    Iluminatul arhitectural interior şi exterior pentru monumentul istoric Aşezămintele Brâncoveneşti Biserica Domniţa Bălaşa este primul demers de o mare complexitate realizat pentru o biserică.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Biserica Domniţa Bălaşa, construită între anii 1881 şi 1885, este un edificiu de o importanţă deosebită pentru moştenirea arhitecturală a Capitalei, fiind singura amintire a vechilor aşezăminte brâncoveneşti. Implicarea Signify în procesul de restaurare a bisericii a avut un impact major asupra vizibilităţii acestui monument de patrimoniu şi stilului său unic, realizat prin îmbinarea mai multor stiluri arhitecturale. „Implementarea conceptului de iluminat a fost extrem de complexă, având ca scop evidenţierea tuturor elementelor care conferă acestei biserici un caracter aparte. Prin intermediul sistemului de iluminat inteligent instalat, la intrarea în biserică sunt evidenţiate naosul cu candelabrele, catapeteasma, uşile împărăteşti şi cele două monumente funerare ale Domniţei Bălaşa şi Zoiţei Bibescu”, conform reprezentanţilor Signify. Biserica Domniţa Bălaşa este unul dintre puţinele lăcaşe de cult ortodoxe din lume unde au fost conservate monumentele funerare, de o valoare inestimabilă, sub formă de statui. În acest proiect, tehnologia se îmbină cu tradiţia, iar sistemul de iluminat a reuşit să scoată în evidenţă frumuseţea arhitecturală a acestui monument istoric.

    Elementul de noutate:

    În biserica Domniţa Bălaşa s-a implementat un sistem de control al iluminatului, atât în interior, cât şi în exterior, care permite crearea de scenarii de iluminare pentru a marca evenimentele care au loc în lăcaşul de cult sau pentru activităţile cotidiene. La intrare, a fost amplasat un panou de control, iar pe tableta din altar şi pe telefoanele mobile ale celor implicaţi în slujbe, a fost instalată o aplicaţie dedicată. Iluminatul a fost divizat în mai multe zone, fiecare cu scenarii predefinite adaptate la diversele ceremonii religioase. Aceste scenarii permit ajustarea cantităţii de lumină în funcţie de evenimentul desfăşurat în biserică. Fiecare zonă poate fi controlată individual, de exemplu, candelabrul şi crucile pot fi gestionate separat, iar utilizatorii pot selecta scenarii generale pentru întregul interior al bisericii. Pe lângă acestea, sunt disponibile scenarii care permit reducerea intensităţii luminii, atunci când nu este necesară o iluminare maximă a spaţiului, ceea ce contribuie la economisirea energiei.

    Efectele inovaţiei:

    În rândul beneficiilor se numără economii semnificative la factura de energie electrică, evidenţierea şi conservarea unui monument istoric de excepţie, păstrarea şi punerea în valoare a elementelor de arhitectură precum stuco-marmura, stucatura policromă, pictura, mobilierul şi catapeteasma, precum şi a celor două monumente funerare. De asemenea, inovaţia a contribuit la îmbunătăţirea vizibilităţii pentru transmisiile live ale slujbelor.
     

  • Trendul autovehiculelor de lux, la modă indiferent de context?

    În timp ce piaţa de autovehicule rulate înregistrează scăderi, segmentul autovehiculelor premium şi de lux se menţine stabil datorită creşterii economice şi a accesibilităţii soluţiilor de finanţare personalizate. Pe aceasta mizează şi Plus Autotrade, businessul românesc care a sesizat încă din 2016 că cea mai bună reţetă în auto este să vină în întâmpinarea clienţilor români cARE vor să aibă parte de lux, dar la preţuri mai accesibile.

    Datele oficiale ne arată că 2023 a fost cel mai bun an pentru vânzările de autovehicule noi din România de după 2020 şi al doilea an consecutiv de creştere. Pe de altă parte, în continuare, piaţa de autovehicule rulate înregistrează scăderi, care în opinia noastră vor continua, dar asta dacă ne referim la piaţa în ansamblul ei.

    În ceea ce priveşte segmentul autovehiculelor premium şi de lux, acesta este mult mai stabil, pe fondul unei creşteri economice care aduce mai multă prosperitate şi o creştere a puterii de cumpărare, precum şi a varietăţii soluţiilor de finanţare disponibile, tot mai accesibile şi personalizate, care va asigura un interes sporit pentru acest segment”, descrie Răzvan Moldovan, general manager al Plus Autotrade, evoluţia recentă a pieţei auto, care se reflectă şi în businessul pe care îl reprezintă.

    Plus Autotrade este un business de familie, fondat în 2010, într-un moment în care piaţa din România începuse să prindă avânt; a devenit ulterior unul dintre cei mai mari distribuitori de autovehicule young-used premium din România,  într-o piaţă care s-a profesionalizat, extrem de competitivă, cu jucători importanţi nu doar pe plan naţional, dar şi internaţional, după cum explică Răzvan Moldovan. La finalul anului trecut, Plus Autotrade a ajuns la o valoare totală a autovehiculelor intermediate de peste 100 milioane de euro, în creştere cu peste 20% faţă de anul 2022 şi un volum de autovehicule intermediate de aproximativ 1.700 de unităţi, în creştere cu 15% faţă de anul precedent. Fiecare lună din anul 2023 a adus pentru companie, în medie, 150 de maşini vândute sau intermediate, cu un preţ mediu de vânzare de aproximativ 60.000 de euro, fără TVA, valoare medie care a crescut faţă de anul anterior cu aproximativ 20%. Compania a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de aproximativ 83,5 milioane euro, respectiv în creştere cu 12% faţă de anul anterior. „Creşterea semnificativă a businessului companiei a început în anul 2016,  odată cu inaugurarea showroomului din zona de nord a Bucureştiului şi a repoziţionării în segmentul maşinilor premium şi de lux. La acest succes a contribuit şi atragerea de parteneri şi colaboratori noi”, descrie Răzvan Moldovan unul dintre momentele importante din evoluţia companiei. Astfel, numărul de colaboratori specializaţi în vânzări a crescut de la 4, în 2010, la peste 60 de specialişti în 2024. „Aceştia asigură întreg procesul de achiziţie-vânzare, adică o serie de etape cum ar fi prospectarea pieţei, identificarea nevoilor clienţilor şi oferirea de consultanţă personalizată, identificarea furnizorilor şi a maşinilor, verificarea atentă a istoricului vehiculelor, precum şi gestionarea transportului şi a formalităţilor de import. În acelaşi timp, tot ei gestionează şi activitatea postvânzare (în perioada de garanţie, precum şi preluarea autovehiculului în regim de consignaţie, buy back sau trade in şi revânzarea lui, la finalul ciclului de exploatare, dacă este cazul)”, explică general managerul companiei. Pe parcurs, compania şi-a extins prezenţa şi în alte oraşe mari din ţară şi au diversificat gama de servicii oferite clienţilor iar în prezent, pe lângă vânzare şi intermediere auto, furnizează şi o serie de servicii suplimentare, precum intermediere financiară, încheiere de asigurări şi extragaranţii, preluare de autovehicule în regim de consignaţie, trade-in şi buy-back. „Provocări au fost tot timpul, fie că vorbim de perioade în care economia nu a performat, de schimbări legislative sau fiscale, care au venit în decursul timpului sau, acum, de schimbări din industrie, odată cu tranziţia spre autovehicule nepoluante. Noi am învăţat să ne adaptăm şi ne-am continuat planurile de dezvoltare, ajungând ceea ce suntem astăzi, un brand recunoscut de piaţă şi clienţi pentru servicii de calitate.” În ceea ce priveşte evoluţia companiei în continuare, Răzvan Moldovean spune că şi-au propus să se concentreze pe consolidarea activităţii şi pe îmbunătăţirea performanţelor locaţiilor de vânzare nou-deschise, în acelaşi timp fiind atenţi la noi oportunităţi de dezvoltare atât la nivel naţional, cât şi regional. Anul acesta, până la finalul lunii aprilie, vor inaugura un nou showroom în Oradea – acum se află în etapa identificării unei locaţii şi a atragerii de noi parteneri vânzători. „Încă de la început, am mizat pe o prezenţă naţională. Credem că, pentru a fi un brand puternic şi atractiv, având în vedere industria şi segmentul în care operăm, trebuie să fim în toate marile oraşe din ţară. Astfel, inaugurarea de noi showroomuri este un pas firesc în strategia de extindere a companiei, pentru a fi cât mai aproape de clienţi şi a le oferi o experienţă de achiziţie confortabilă. Bineînţeles, fiecare nou pas vine în urma unei analize atente, evaluăm potenţialul prezent şi viitor al zonei şi evaluăm cererea pe care o avem din zona respectivă la acel moment”, spune Răzvan Moldovan.

    În acelaşi timp, vor investi în continuare şi în platforma Plus Auto Marketplace, pe care au lansat-o la finalul anului trecut şi reprezintă o soluţie digitală, un spaţiu de întâlnire virtual pentru toţi cei interesaţi să vândă sau să cumpere un autovehicul, atât profesionişti, cât şi persoane private. „Lucrăm intens la câteva funcţionalităţi noi şi ne dorim ca până la finalul lunii aprilie să lansăm pentru public o serie de actualizări importante, care simplifică procesul de listare a unei maşini pentru vânzare, folosind tehnologia AI. De asemenea, pentru că am observat că aproximativ 90% dintre clienţii noştri accesează platforma de pe un dispozitiv mobil, în paralel lucrăm şi la o aplicaţie nativă care să poata fi descărcată din AppStore şi GoogleStore.” Până în acest moment, au investit aproximativ 350.000 de euro în această platformă şi îşi propun să mai investească încă aproximativ 200.000 euro până la finalul anului în curs.

    Ce urmează în piaţa auto? General managerul Plus Autotrade observă că creşterea economică, ce vine cu creşterea standardului de viaţă şi creşterea puterii de cumpărare, a făcut ca diferenţele dintre pieţele est-europene şi cele vestice să se mai estompeze în ultimii ani. În egală măsură, şi segmentele premium şi de lux sunt în creştere, tot mai mulţi clienţi apreciind calităţile şi distincţia aduse de un autovehicul din aceste segmente. „Apoi, există diferenţe culturale şi de preferinţe care pot influenţa, de asemenea, specificul cererii şi a ofertei de autovehicule în fiecare ţară. Spre exemplu, în unele ţări europene există o preferinţă puternică pentru autovehicule break, în altele pentru SUV, iar în altele pentru autovehicule economice”, mai observă el. Adiţional, în ultima vreme, odată cu avântul autovehiculelor hibride sau electrice, se observă şi o viteză diferită de adopţie a lor, în funcţie de orientarea şi preocuparea clienţilor pentru mediu şi sustenabilitate, dar şi de programele guvernamentale care influenţează administrativ cererea. General managerul Plus Autotrade observă că piaţa auto se află în acest moment într-un punct de cotitură, în aşteptarea anului 2035, când producătorii nu vor mai putea avea în ofertă autovehicule poluante. „Guvernele caută soluţii de încurajare a adopţiei de autovehicule nepoluante şi de a penaliza utilizarea de autovehicule poluante, fapt care va conduce la creşterea interesului clienţilor pentru tehnologii alternative. De asemenea, vedem în ultima vreme autovehicule tot mai avansate din punct de vedere software. Dacă până de curând autovehiculele erau construite în jurul motorului, de acum înainte ele vor avea în centru tehnologia software. Credem că aceste evoluţii vor continua sau se vor accelera. În plus, un accent tot mai mare se va pune pe mobilitate, în detrimentul deţinerii, iar valoarea mărcii va conta tot mai puţin în decizia de achiziţie.” Tot la capitolul tendinţe ale viitorului, Răzvan Moldovan observă, de asemenea, o creştere semnificativă a interesului pentru autovehiculele electrificate sau hibride şi în rândul clienţilor din segmentul premium şi de lux. „Producătorii de automobile de top investesc sume importante în dezvoltarea şi lansarea de modele parţial sau total electrificate, de înaltă performanţă şi cu tehnologie avansată. Totodată, vedem un interes în creştere pentru conectivitate şi tehnologii autonome şi în rândul clienţilor care cumpără maşini premium şi de lux, care îşi doresc maşini echipate cu sisteme avansate de asistenţă la condus şi conectivitate la internet, pentru o experienţă cât mai sigură şi confortabilă. În al treilea rând, personalizarea extinsă şi experienţa la bord rămân criterii importante la achiziţie pentru clienţii de autovehicule premium şi de lux. Aceştia caută maşini care să le reflecte personalitatea şi stilul de viaţă, să le asigure sau confirme statutul şi succesul financiar, iar producătorii şi distribuitorii auto premium răspund prin oferirea de opţiuni extinse de personalizare şi experienţe de achiziţie şi postvânzare de calitate.” În cazul Plus Auto Trade, în anul 2023, vânzările de autovehicule electrificate sau hibride au reprezentat un procent de aproximativ 30% în totalul vânzărilor, în creştere faţă de anii anteriori.  „Stocul pe care îl avem în orice moment şi care înseamnă peste 450 de unităţi reflectă noua dinamică a cererii, din ce în ce mai multe modele electrificate şi hibride fiind disponibile imediat la vânzare. Astfel, încercăm să diversificăm şi să lărgim oferta de autovehicule neconvenţionale, aducând mărci şi modele noi, lăudându-ne cu modele vândute în premieră în România. Spre exemplu, din datele pe care le avem, am importat şi vândut în România primul Lotus full electric (modelul Eletre S).”    

     

    În funcţie de valoare, mărcile cele mai vândute de Plus Autotrade au fost Mercedes-Benz (21%), BMW (13%), Audi (5%), Lamborghini (4%), Ferrari (3%), Rolls-Royce (3%), Volkswagen (2%) şi Volvo (2%).

  • Cine este omul care conduce afacerile Dacia, una dintre cele mai mari companii din România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 072. Denis Le Vot, Vicepreşedinte executiv în cadrul Grupului Renault, CEO pentru Dacia

    A preluat funcţia actuală în 2021, iar cariera sa în industria auto se întinde pe parcursul a mai mult de 33 de ani. Denis Le Vot a studiat ingineria la École des mines din Paris şi a absolvit cursurile unui MBA la Harvard Business School (2012). Parcursul său profesional în cadrul producătorului de maşini şi al Nissan, partener de alianţă cu Renault, a trecut, prin mai multe funcţii şi pieţe – inclusiv în Rusia, Belgia şi Turcia – înainte de a deveni vicepreşedinte pentru marketing şi vânzări având în subordine regiunea Eurasia.

    În 2013, Le Vot a fost numit vicepreşedinte pentru vânzări şi marketing având în subordine regiunea Europa şi a devenit preşedinte al regiunii Eurasia în 2016. S-a mutat la partenerul de alianţă Nissan în 2018 ca preşedinte al regiunii America de Nord, iar în 2019 a devenit şef al unităţii de afaceri pentru vehicule utilitare uşoare. În februarie 2023 a devenit membru al echipei de ledership.

  • Citatul săptămânii. Karoly Borbely, Hidroelectrica: Nu prea am văzut în ultimii ani achiziţii din domeniul industrial, dar Hidroelectrica are nevoie de companii româneşti alături

    „Nu prea am văzut în ultimii ani achiziţii din domeniul industrial, dar Hidroelectrica are nevoie de companii româneşti alături (motiv pentru care a preluat recent UCM Reşiţa – n. red.). Pentru noi, focusul este să ne consolidăm foarte bine intern. Apoi vine partea regional“, 

    a spus Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica,  în intervenţia sa din cadrul ZF Power Summit 2024

  • În cursa electromobilităţii, scopul principal al companiilor auto europene nu este de a câştiga, ci de a nu rămâne în urmă. Ce fac cele mai puternice dintre acestea pentru a nu rămâne în urma Chinei

    În cursa electromobilităţii, scopul principal al companiilor auto europene nu este de a câştiga, ci de a nu rămâne în urmă. Pentru a nu fi încetinite de China, cele mai puternice accelerează în jos pe lanţul de aprovizionare. Şi atacă direct sursele de materii prime.

    Traducere de: Bogdan Cojocaru

    Într-o lume în care resursele naturale sunt tot mai disputate şi în care Europa s-a trezit că este periculos de dependentă de furnizorii din China, executivii din sectorul auto occidental fac mutări strategice îndrăzneţe. Ei abandonează lanţurile de aprovizionare convenţionale şi, în schimb, pariază sume uriaşe pe parteneriate cu companii miniere. Pentru resurse, se duc direct la sursă, se arată într-o analiză a Investigate Europe, o platformă jurnalistică europeană. În San Juan, Argentina, la şase kilometri de graniţa cu Chile, un utilaj greu de forat zguduie pământul şi ridică nori de praf. Un zgomot puternic se răspândeşte peste vârfurile Anzilor. La o altitudine de 3.500 de metri, aici au fost deschise peste o sută de foraje în căutarea cuprului. Şantierul Los Azules este unul dintre cele opt proiecte majore de explorare şi exploatare a cuprului lansate recent în Argentina pe fondul cererii globale în expansiune pentru metalul roşu, esenţial la construirea maşinile electrice. În urmă cu doar câţiva ani, ultima mină de cupru din Argentina se închidea. Acum, datorită coloşilor auto precum Stellantis, care a încheiat un acord de 155 de milioane de dolari pentru a-şi asigura o parte din cele 100.000 de tone de cupru folosite anual de uzinele sale, uriaşii din oţel care toacă pământul au revenit pentru a spulbera liniştea munţilor.

    Tranziţia spre economia verde a Europei depinde de  creşterea masivă a ofertei de minerale, cum ar fi cuprul şi litiul. Circa 60% din necesarul estimat provine de la sectorul transporturilor, potrivit unui studiu comandat de industrie. Industria auto conduce acest proces, deoarece i se cere ca până în 2035 toate maşinile pe care le produce să aibă emisii zero.

    Miza nu ar putea fi mai mare: la tehnologia actuală, fără o aprovizionare stabilă cu litiu, producătorii auto europeni ar avea în faţă obstacole insurmontabile la procurarea sau producerea bateriilor esenţiale pentru SUV-urile şi sedanurile lor electrice. Ca urmare, uriaşele linii de asamblare din Torino sau Wolfsburg s-ar putea opri.

    Industria auto este la un punct de cotitură. Multă vreme s-a bazat pe un lanţ de aprovizionare stabil din China. Dacă materiile prime vor fi suficiente nu a fost o preocupare majoră până în urmă cu câţiva ani pentru directorii de companii. Ei erau mai preocupaţi de preţul pieselor şi componentelor şi, în cazul Volkswagen, de a înşela la testele de poluare. În 2016, Matthias Mueller, pe atunci CEO-ul VW, a descris eventualele planuri pentru fabrici proprii de baterii drept „prostii”. Gigantul pe care îl conduce cu siguranţă nu ar face aşa ceva pentru că ar fi „mult prea scump”. De atunci, VW, ieşit foarte şifonat din scandalul Dieselgate, a început să-şi planifice mai multe fabrici de baterii pornind din Ontario, în Canada, şi până acasă în Wolfsburg, în nordul Germaniei.

    Stellantis a fost mai realist. În spatele uşilor închise, oamenii din industrie spun de mult timp că fără bunăvoinţa Chinei industria auto europeană n-ar avea un viitor electric. Bateriile în special consumă materii prime strategice, cum este litiul. Potrivit unei prognoze a Agenţiei Germane pentru Materii Prime, cererea globală de litiu va creşte în următorii ani, de la 134.000 de tone în 2022 la 558.800 de tone în 2030.

    Tranziţia spre economia verde a Europei depinde de  creşterea masivă a ofertei de minerale, cum ar fi cuprul şi litiul. Circa 60% din necesarul estimat provine de la sectorul transporturilor, potrivit unui studiu comandat de industrie. Industria auto conduce acest proces, deoarece i se cere ca până în 2035 toate maşinile pe care le produce să aibă emisii zero.

    „Aproape toată cererea de litiu este pentru baterii”, spune Leonardo Buizza, analist senior la think tankul Energy Transitions Commission din Londra. China este al treilea cel mai mare producător de litiu din lume şi are cea mai mare capacitate de procesare a litiului la nivel mondial. Fabricarea bateriilor din litiu brut este un proces complicat şi costisitor.

    Dar maşinile electrice au nevoie de mult mai multe materii prime vitale şi nu doar de litiu. Producătorii mai folosesc şi  grafit, aluminiu, nichel şi cobalt în vehiculele lor. Cercetătorii de la KU Leuven apreciază că electrificarea industriei auto va ajunge la un moment dat să reprezinte mai mult de jumătate din cererea globală de materii prime esenţiale. Iar China este puternic implicată în majoritatea acestor lanţuri de aprovizionare. Timpul presează. În toamna anului trecut, guvernul chinez a anunţat că exportatorii locali de grafit vor avea nevoie de un permis special înainte de a scoate materia primă din ţară. Acesta ar putea fi un prim pas către restricţionarea exporturilor. Producătorii europeni de maşini încearcă acum să înlăture dependenţa lor de China. Ei investesc în mine pentru a-şi asigura accesul la materiile prime vitale şi achiziţionează capacităţi de procesare şi reciclare. Dar pot reuşi? Stephane Bourg de la Institutul Francez de Geologie crede că nu dacă aceasta înseamnă doar înlocuirea unei maşini cu motor termic cu una electrică. Producţia mineralelor necesare şi producerea de maşini electrice nu este sincronizată; este nevoie de mai mult de un deceniu pentru a deschide o mină, „nici jumătate din populaţie nu va putea avea o maşină electrică cu o autonomie de 500 de kilometri până în 2035”, a spus el pentru Investigate Europe în timpul unui eveniment minier la Atena. „Este imposibil într-un asemenea interval de timp şi este un nonsens în ceea ce priveşte sustenabilitatea.” A conduce maşini electrice este mult mai ecologic decât a circula cu vehicule pe benzină sau diesel, dar producţia lor – exploatarea de cupru, nichel, cobalt şi alte metale – este mult mai dăunătoare. Bourg crede că oamenii ar trebui să conducă maşini electrice la maximul capacităţii lor pentru ca aceste costuri mari pentru mediu să se merite. „Cu o maşină electrică, cu cât conduci mai puţin, cu atât poluezi mai mult”, spune el. Specialistul consideră că electrificarea trebuie să fie totală, că transportul trebuie regândit radical, cu îndepărtarea de proprietatea individuală. Doar aşa vehiculele electrice vor fi utilizate la maximum.

    În orice caz, companiile auto se luptă pentru resursele limitate existente. Consiliile de conducere ale marilor constructori de maşini semnează acord după acord. În luna martie a anului trecut, directorul tehnic al Volkswagen, Thomas Schmall, a anunţat că compania sa va investi şi în minerit în viitor pentru a reduce costurile bateriilor, pentru a acoperi jumătate din cererea proprie de baterii şi vinde către terţi. „Obstacolul în aprovizionarea cu materii prime este capacitatea de minerit. De aceea trebuie să investim direct în mine”, a spus Schmall într-un interviu. El acum nu mai concepe alt viitor pentru maşini decât cel electric. Câteva luni mai târziu, lumea a aflat că VW, împreună cu Stellantis, vizează achiziţionarea a două mine braziliene de nichel şi cupru. În cele din urmă, afacerea a căzut, deoarece costurile erau prea mari. Dar semnalul a fost clar. Nu se ştie încă de unde intenţionează VW să extragă materii prime vitale. Potrivit unei persoane implicate în discuţii, compania a respins până acum o ofertă de participare la un proiect minier pentru litiu al Vulcan Energy în valea Rinului. De la persoane apropiate negocierilor Bloomberg a aflat în vara anului trecut că Exxon, companie de petrol care vrea să includă şi litiul printre operaţiunile sale, discută cu VW, Ford şi Tesla pentru a le deveni furnizor. Cu un an înainte, şefii de la VW şi Mercedes tatonau terenul prin Canada în căutare de furnizori de cobalt, nichel şi litiu.

    Stellantis, multinaţionala care deţine şi mărcile Peugeot, Fiat şi Chrysler, este mai puţin ezitant. A investit 50 de milioane de euro în Vulcan Energy anul trecut. Şi acesta este doar un pas în ofensiva grupului de a-şi crea acces la materii prime. În 2023, Stellantis a semnat nouă acorduri pentru a-şi asigura lanţurile de aprovizionare de la minerit la procesare. În Australia, a obţinut recent acorduri pentru cumpărarea a 45.000 de tone de mangan de înaltă puritate pentru producţia de baterii. De asemenea, BMW şi-a asigurat recent litiu de la compania americană Livent pentru 335 de milioane de dolari. Mai jos pe lanţul de aprovizionare, producătorii de automobile investesc, de asemenea, masiv în producţia de baterii. Împreună cu Mercedes-Benz şi TotalEnergies, Stellantis a început construcţia primei sale gigafabrici din Franţa în luna mai din 2022. Alţii îi calcă pe urme. Compania a anunţat recent o „strategie globală de aprovizionare”. Până în 2030 vor fi construite până la cinci gigafabrici în Europa şi America de Nord. Volkswagen investeşte, de asemenea, masiv în propriile fabrici de celule de baterii, şase gigafabrici urmând să fie construite doar în Europa până în 2030. Pentru baterii a şi găsit primii clienţi străini. Unul este un producător de tractoare din India. În Europa, producătorii auto şi furnizorii lor intenţionează să construiască circa 50 de fabrici de celule de baterii în următorii ani, dar numărul creşte aproape de la lună la lună. Dar cât de independenţi sunt cu adevărat producătorii de automobile faţă de jucătorii externi, este discutabil. O analiză Investigate Europe a constatat că mai mult de o treime din uzinele planificate vor fi construite şi operate de companii din afara UE. Acestea includ coloşi din China, cum ar fi CATL. Cel mai mare producător mondial de baterii litiu-ion intenţionează să producă celule în Erfurt, Germania, şi la Debreţin, în Ungaria, pentru a fi utilizate pe maşinile sport Mercedes.

    BMW şi-a asigurat recent litiu de la compania americană Livent pentru 335 de milioane de dolari. Mai jos pe lanţul de aprovizionare, producătorii de automobile investesc, de asemenea, masiv în producţia de baterii. Împreună cu Mercedes-Benz şi TotalEnergies, Stellantis a început construcţia primei sale gigafabrici din Franţa în luna mai din 2022.

    Dar planurile Europei par deocamdată mai timide decât cele ale Chinei, care domină piaţa mondială. Până în 2021, fabricile chinezeşti au produs baterii cu o capacitate de 655 GWh. Adică trei sferturi din producţia globală. Şi nu este sigur câte dintre marile anunţuri vor ajunge efectiv să se concretizeze. „Capacitatea de producţie estimată a UE se bazează pe anunţurile producătorilor, care sunt adesea retrase şi nu sunt verificate în mod independent”, a avertizat Curtea de Conturi Europeană. Mai grav este că programul masiv de subvenţii al SUA, Actul de Reducere a Inflaţiei, ameninţă Europa prin atragerea mai multor proiecte de fabrici de baterii din partea companiilor europene. Doar în primele nouă luni de la intrarea în vigoare a pachetului de stimulente producătorii de maşini şi baterii au anunţat investiţii de aproape 50 de miliarde de euro în SUA.

    Şi nu este sigur dacă UE poate face ceva pentru a contracara acest lucru, spune Julia Poliscanova, director senior al ONG-ului Transport şi Mediu. „A încerca să concurezi cu SUA sau China este ca şi cum ai intra într-o cursă de Formula 1 cu un Fiat 500.” Într-un raport din iunie, Curtea de Conturi Europeană a făcut o altă observaţie încurajatoare: „Lanţul valoric al bateriilor din UE rămâne puternic dependent de aprovizionarea din afara UE. Din 2020 încoace, producătorii  se confruntă cu o penurie de materii prime pentru baterii”. Dar în încercarea lor de a se rupe de dominaţia chineză, producătorii auto europeni ar putea primi ajutor de la o sursă neaşteptată, sau nesperată: tot China.

    În luna martie a anului trecut, producătorul chinezesc de baterii Hina a prezentat prima maşină alimentată cu baterii cu ioni de sodiu. Aceste baterii folosesc ioni de sodiu în loc de litiu. Maşina de la Hina are o autonomie de 250 de kilometri, suficientă pentru a fi condusă prin oraş.

    „Puţini în Germania au prevăzut acest lucru”, spune Maximilian Fichtner, expert în baterii la Universitatea din Ulm. „Unii actori pur şi simplu nu au putut să vadă atât de departe.” Aşa că acum companiile chineze sunt cele care conduc cursa pentru următoarea generaţie de baterii. Gigantul CATL a anunţat deja că intenţionează să livreze baterii cu ioni de sodiu care ar putea într-o zi să alimenteze maşinile europene. Dar, pe cât de intensă devine cursa electromobilităţii, pe atât de rapid pare că evoluează tehnologia. 

    O serie de companii din domeniu urmăresc să descopere Sfântul Graal al bateriilor electrice cu litiu – baterii care în loc de electroliţi lichizi folosesc electroliţi solizi. Acestea sunt mai sigure, în teorie mai uşoare, mai puternice şi se încarcă mai repede. PowerCo, divizia de baterii a VW, şi partenerul ei QuantumScape, o companie americană, au anunţat recent o mică mare victorie în dezvoltarea a ceea ce sunt cunoscute ca baterii “solid-state”. Produsele testate au avut o degradare de doar 5% după 500.000 km.   

  • Povestea românului care după ce a lucrat pentru alţii 25 de ani a decis să renunţe şi să meargă pe propriul drum. Primul său loc de muncă a fost în cadrul unui mare lanţ de fast-food-uri

    Dragoş Vlagali a lucrat 25 de ani în multinaţionale, în special în domeniul materialelor de construcţii, deşi primul pas ca angajat l-a făcut în cadrul KFC. A învăţat din fiecare experienţă lucruri noi, cunoştinţe care l-au condus către noi şi noi oportunităţi în companii mari precum Henkel, Mapei sau Isomat. Iar toate aceste experienţe s-au coagulat într-un business propriu – Bauindustry DC, furnizor de materiale de construcţii pe care l-a lansat în anul 2021. Cum a fost drumul de la angajat la cel de a fi propriul şef?

    Trecerea de la angajat de multinaţională la antreprenor a venit oarecum firesc. Spun acest lucru deoarece după 25 de ani petrecuţi în multinaţionale, cu nume prestigioase în domeniul construcţiilor, am simţit că sunt pregătit să o iau pe cont propriu. De-a lungul acestor ani au mai existat momente în care am vrut să aleg acest drum, dar obişnuinţa, temerile, provocările profesionale nu m-au lăsat să fac această schimbare”, a povestit Dragoş Vlagali, antreprenorul care deţine compania Bauindustry şi magazinul online platformadeconstructii.ro.

    El a lucrat timp de zece ani, începând cu anul 2000,  în cadrul Henkel România. Aici a învăţat foarte multe lucruri despre produse, despre domeniul vânzărilor, despre publicul ţintă din zona materialelor de construcţiei, dar şi despre cum se face management într-o companie lider de piaţă. Următorii zece ani i-a petrecut Mapei România, companie despre care Dragoş Vlagali spune că i-a permis să se desăvârşească în „profesia” de manager şi să încep să analizez piaţa, produsele, jucătorii cu alţi ochi, mult mai matur şi mai pragmatic.

    „Finalul carierei mele de corporatist este legat de compania Isomat România, locul în care am conştientizat că a venit acel moment – acum ori niciodată şi că va trebui să renunţ la confortul şi provocările funcţiei de Naţional B2B Manager şi să o dau la schimb pentru cea de antreprenor.” Bauindustry DC este o companie specializată în distribuţia de materiale de construcţie. Aceasta a fost înfiinţată în Bucureşti, în iunie 2021. Din luna aprilie a anului trecut compania are în portofoliul său şi o platformă online de vânzare de materiale de construcţie – platformadeconstructii.ro.

    De asemenea, în acest moment Bauindustry DC, distribuie exclusiv în România două produse, o folie extensibilă/ fixă care protejează toate tipurile de suprafeţe împotriva murdăriei care apare în timpul construcţiilor, amenajărilor,  reabilitărilor denumită BauProtekt şi un sistem de nivelare a plăcilor ceramice. Compania a terminat anul 2023 cu o cifră de afaceri de peste jumătate de milion de euro, conform informaţiilor furnizate de Dragoş Vlagali. Compania are un angajat şi mai mulţi colaboratori pe zona de vânzări, financiar, IT şi marketing. „Intenţia noastră este ca în 2024, numărul agenţilor de vânzări să crească deoarece vrem să ne consolidăm poziţia în piaţă atât în online, cât şi în offline”, a punctat antreprenorul.

    Dragoş Vlagali consideră că Bauindustry este încă o companie foarte tănără şi încă nu a ajuns la potenţial. „Cred că o bornă importantă este şi faptul că am început acest business la 49 de ani cu o experienţă importantă şi cu o maturitate care sper că mă va feri de greşelile tinereţii. Ambiţiile mele pentru viitor au legătură cu o construcţie solidă a Bauindustry DC, cu o dezvoltare puternică a platformeideconstructii,  în care cred foarte mult şi cu formarea unei echipe de vânzări care să penetreze puternic piaţa”, a adăugat antreprenorul. El crede că pe piaţa de materiale de construcţii este loc pentru toată lumea atâta vreme cât serviciile şi produsele pe care le livrează sunt cele corecte.

    „E uşor să spui că un antreprenor trebuie să fie vizionar, tenace, pragmatic, bun organizator, cum poţi să atribui diverse calităţi şi angajatului perfect, dar eu cred că totul se reduce la un singur cuvant atât pentru angajator, cât şi pentru angajat şi acest este Corect. Eu cred că dacă suntem corecţi cu noi, cu partenerii, cu colegii, cu clienţii atunci 90 % din treabă este făcută.“ – Dragoş Vlagali

    Schimbare de mindset

    Antreprenorul spune că cea mai mare provocare de până acum a fost de a-şi schimba mindset-ul din cel de manager, în cel de antreprenor, deoarece era obişnuit să gândească ca un manager, dar nu îşi integrase în totalitate statutul de antreprenor, acela de a conştientiza faptul că business-ul Bauindustry DC depinde exclusiv de deciziile sale. „După ce uşor, uşor am înţeles cum stau lucrurile cu antreprenoriatul în România, au venit şi provocările de tipul, cum fac să fim mai buni, să ne impunem pe piaţă, cum ne diferenţiem faţă de competiţie, cum gestionez impredictibilitatea pieţei, dar mai ales a cadrului legislativ din România”, a menţionat antreprenorul.  O altă provocare este cea legată de înţelegerea corectă a noţiunii de către parteneri şi ca jucătorii din domeniu să respecte clauzele contractuale. „De fapt, îmi doresc pentru peisajul de business din România mai mult fair-play şi mai multă preţuire pentru conceptul cuvântului dat.” El îşi doreşte însă să vadă lucrurile într-un mod pozitiv pentru ca să fie mai uşor să construiască ceea ce şi-a propus. „Astfel, pozitiv în statutul de antreprenor, pentru mine este faptul că îmi aleg singur partenerii cu care lucrez, că am ocazia să urmăresc îndeaproape cum se dezvoltă o divizie online a companiei, platforma de materiale de construcţii platformadeconstructii.ro,  în care am pus mult suflet. Pozitiv este că pot să fac singur politica de vânzări, să caut noi direcţii de business, să lucrez cu producători consacraţi care să creeze pentru Bauindustry DC produse private label. De asemenea, pozitiv este şi faptul că am avut un vis să mă trezesc, să îmi savurez cafeaua şi să citesc ziarul înainte să îmi încep ziua de muncă, nu se întâmplă în fiecare zi, dar visez că voi ajunge şi acolo”, punctează el.

     

    De la reuşite la greşeli şi sfaturi

    Dragoş Vlagali spune că cea mai mare reuşită a fost că a reuşit să se dezvolte, să înveţe, să fure meserie de la profesionişti recunoscuţi şi să îşi dorească mereu mai mult. „Cred că dacă am reuşit să schimb ceva în gândirea colegilor mei din echipă, înseamnă că sunt un câştigător.” Iar greşelile făcute sunt în suma încrederii acordate unor persoane care nu meritau, adaugă antreprenorul. Printre oamenii care au pus o cărămidă solidă la evoluţia antreprenorului sunt Andrei Dumitrescu, preşedintele Henkel România, Laurenţiu Barbu, actualmente Director Comercial Druckfarben Romania şi regretatul Marius Ivan, acţionar Dufa România şi Henkel Romania, despre care Vlagali spune că a fost primul antreprenor pe care l-a cunoscut.

    „E uşor să spui că un antreprenor trebuie să fie vizionar, tenace, pragmatic, bun organizator, cum poţi să atribui diverse calităţi şi angajatului perfect, dar eu cred că totul se reduce la un singur cuvânt atât pentru angajator, cât şi pentru angajat şi acest este Corect. Eu cred că dacă suntem corecţi cu noi, cu partenerii, cu colegii, cu clienţii atunci 90 % din treabă este făcută.” Pe de altă parte, ca sfat pentru cei care intră în antreprenoriat, Dragoş Vlagali spune că în calitate de antreprenor trebuie să fii corect cu tine şi cu ceilalţi, adică să munceşti, să nu renunţi la visele tale, să lucrezi în echipă, să nu îţi pui pe tavă toate planurile pentru că puţină cumpătare nu strică nimănui.

    „Le spun de multe ori povestea mea copiilor mei, care e cea mai apropiată experienţă şi anume că în facultate, înainte să intru în domeniul vânzărilor de materiale de construcţii, am lucrat un an la KFC şi am început acolo de la a debarasa mese pentru că trebuia să mă întreţin în facultate. Au fost momente când poate mă simţeam jenat că mulţi dintre prietenii mei veneau să comande, nu să muncească, dar a fost o lecţie esenţială pentru viitorul şi cariera mea, aceea că nu e ruşine să munceşti şi e bine să nu arzi etape în evoluţia ta profesională că la un moment dat, aflat pe scara ta, s-ar putea să fii nevoit să cobori şi s-ar putea să fie o coborâre mult mai dureroasă.” Cu alte cuvinte, sfatul lui este ca antreprenorii să nu se ferească să o ia de jos fiindcă atunci când vor ajunge unde şi-au dorit vor şti şi să aprecieze ce au şi cu atât mai mult, să aprecieze munca celor din echipa lui fără de care nu poţi ajunge nicăieri, „deoarece marile afaceri se clădesc în echipă”.    ■

  • Spre deosebire de alţi copii, fascinaţi de jucăriile specifice vârstei, James Bullough Lansing se distra fabricând diverse componente care luau forma unor echipamente radio. Cum s-a transformat pasiunea lui?

    Spre deosebire de alţi copii, fascinaţi de jucăriile specifice vârstei, James Bullough Lansing se distra fabricând diverse componente care luau forma unor echipamente radio. După ce a devenit un inginer strălucit, a dus această pasiune mai departe şi a fondat propria companie, JBL, astăzi unul dintre cele mai mari branduri de echipamente audio din lume.

     

    Născut în iarna anului 1902, în Illinois, într-o familie numeroasă, cu 14 copii, Lansing şi-a dezvoltat interesul pentru sunet şi tehnologie încă din copilărie, când a început să construiască diverse componente folosite la aparatele audio, ba chiar şi anumite dispozitive din această sferă.

    În tinereţe, antreprenorul a avut şi diverse hobby-uri legate de domeniul ingineriei şi al acusticii, interese care l-au determinat, mai târziu, să aleagă studii în domeniul electricităţii şi al mecanicii. Ulterior şi-a început cariera lucrând pentru diverse companii din industria audio. În timp ce lucra ca inginer la Baldwin Radio Company l-a întâlnit pe Ken Decker, iar cei doi au decis să se folosească de experienţa acumulată pentru a porni propria afacere, Lansing Manufacturing Company. Deşi a avut un start promiţător, după ce Decker a murit într-un accident aviatic businessul a început să aibă dificultăţi financiare, aşa că Lansing a hotărât să îl vândă către Altec Service Corporation.

    Nu a durat mult până a pornit din nou la drum, punând bazele producătorului de echipamente audio de înaltă calitate JBL, companie cu care avea „să dea lovitura”. Fondat în 1946, businessul şi-a asumat încă de la început misiunea de a produce echipamente audio inovatoare şi performante, produsele din portofoliul brandului adresându-se atât zonei B2B, cât şi consumatorilor de rând. Odată cu lansarea primului său difuzor, D101, JBL şi-a câştigat rapid reputaţia de producător de echipamente audio de înaltă performanţă, iar pe măsură ce a evoluat, a continuat să inoveze şi să dezvolte tehnologii noi pentru a rămâne competitivă pe o piaţă în care competiţia a fost mereu acerbă. În ciuda acestui succes, copleşit de problemele din plan personal şi de dificultăţile întâmpinate în acea perioadă de companie, antreprenorul şi-a luat viaţa, la doar 47 de ani, povestea sa fiind similară cu a unui alt om de business care a lansat un business cunoscut la scară largă, dar care a avut un sfârşit similar – fondatorul Victoria’s Secret.

    Conducerea businessului a fost preluată de vicepreşedintele de la acea vreme, Bill Thomas, care a cumpărat ulterior compania, devenind unic proprietar. În anii următori, compania a lansat numeroase alte produse revoluţionare, precum difuzoarele de înaltă fidelitate, sistemele de sunet pentru cinema şi boxele portabile. Astăzi, brandul este recunoscut ca unul dintre liderii mondiali în industria audio, făcând parte în prezent din portofoliul gigantului Samsung.  

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 5. Andrei Iacob, CEO, Trust Motors

    Andrei Iacob se află la conducerea Trust Motors, ultimul proiect antreprenorial din România în domeniul importului de autovehicule. Trust Motors este în proprietatea lui Gheorghe Dolofan, unul dintre pionierii antreprenoriatului românesc care, la mijlocul anilor ’90, a debutat în importul oficial al unei mărci auto.

    În decembrie 2020, Andrei Iacob a preluat operaţiunile de import şi distribuţie ale mărcii Opel în România prin achiziţionarea companiei Opel Automotive R, pe care a redenumit-o Trust Motors Import Autovehicule SRL. Prin această mutare, Trust Motors Import Autovehicule SRL completează portofoliul de importuri gestionat de grupul său, care include şi mărcile Peugeot, DS Automobiles şi Citroën.

    Pentru Andrei Iacob, căutarea neîncetată de cunoştinţe noi şi dezvoltarea continuă a abilităţilor reprezintă doi piloni esenţiali în cariera sa. Cu toate acestea, motorul său real de inspiraţie este timpul de calitate petrecut alături de familie.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. Cine este antreprenorul român votat drept cel mai admirat de către reprezentanţi ai mediului românesc de afaceri la ediţia de anul acesta a anuarului lansat de BUSINESS Magazin

    Au investit în bricolaj, mizând pe dorinţa românilor de a-şi renova şi construi noi locuinţe. Apoi, au investit mai departe, devenind cel mai mare proprietar român de clădiri de birouri. Investiţiile lor au continuat, cumpărând participaţii – mai mari sau mai mici – şi în companii precum Promateris, Alro Slatina, Transelectrica, Purcari, Cemacon sau Farmacia Tei. „Avem în plan să ne continuăm extinderea la nivel naţional şi regional, menţinând acelaşi set de valori după care ne-am ghidat până în prezent şi implicându-i pe membrii tineri ai familiei noastre în toate activităţile grupului“, a spus Dragoş Pavăl, care a primit la ediţia din 2023 cele mai multe voturi din partea mediului de afaceri şi s-a plasat la toate ediţiile acestui catalog pe una dintre poziţiile fruntaşe.

    CITIŢI DESPRE ALŢI LIDERI VOTAŢI ÎN CADRUL ACESTUI PROIECT ÎN EDIŢIA PRINT A ANUARULUI ŞI ÎN URMĂTOARELE ARTICOLE PE CARE LE VOM PUBLICA PE SITE-UL REVISTEI. 

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 1. Dragoş Pavăl, preşedinte şi cofondator, Dedeman. De aproape 30 de ani, fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl pariază pe dezvoltare.

    Au investit în bricolaj, mizând pe dorinţa românilor de a-şi renova şi construi noi locuinţe. Apoi, au investit mai departe, devenind cel mai mare proprietar român de clădiri de birouri. Investiţiile lor au continuat, cumpărând participaţii – mai mari sau mai mici – şi în companii precum Promateris, Alro Slatina, Transelectrica, Purcari, Cemacon sau Farmacia Tei. „Avem în plan să ne continuăm extinderea la nivel naţional şi regional, menţinând acelaşi set de valori după care ne-am ghidat până în prezent şi implicându-i pe membrii tineri ai familiei noastre în toate activităţile grupului.“

    Dragoş Pavăl, care a primit la ediţia din 2023 cele mai multe voturi din partea mediului de afaceri, s-a plasat la toate ediţiile acestui catalog pe una dintre poziţiile fruntaşe.