BusinessMagazin

Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • În ce s-a transformat una dintre cele mai cunoscute companii româneşti, după ce a fost cumpărată de un gigant internaţional

    Operaţiunile din Europa ale Beko (fostul grup turc Arcelik) şi cele ale Whirlpool, companie originară din SUA, au fost aduse împreună sub umbrela firmei Beko Europe. Noua entitate adună fabrici cu o capacitate de producţie de 25 de milioane de unităţi. E vorba de 11 unităţi de producţie în total, în cinci ţări, dintre care două în România, ambele în judeţul Dâmboviţa. Acestea contribuie cu o şesime la capacitatea totală de fabricaţie a gigantului nou fondat. E vorba de fabricile Arctic SA, companie rebranduită recent în Beko România.

     de Cristina Roşca – Milano

    România deţine cea mai mare fabrică a grupului Beko Europe, nou înfiinţat, rezultat din alipirea operaţiunilor din Europa ale Arcelik (actualmente Beko) din Turcia şi Whirlpool din SUA. Compania nou fondată ca urmare a acestei tranzacţii internaţionale – Beko Europe – e deţinută în proporţie de 75% de Beko şi 25% de Whirlpool şi adună 11 fabrici în ţări precum Italia, Marea Britanie, Polonia, Slovacia şi România. Cea mai mare dintre ele se află în România, este vorba de fabrica de maşini de spălat de la Ulmi a companiei Beko România (fosta Arctic). Tot pe plan local, grupul deţine şi fabrica de frigidere de la Găeşti, din acelaşi judeţ, Dâmboviţa.

    „Această tranzacţie a însemnat că au fost aduse împreună 69 de entităţi juridice – Whirlpool a adus 39, iar Arcelik a venit cu 30 – şi 11 fabrici. Nouă unităţi de producţie au fost aduse de Whirlpool, iar două de către noi”, a spus Hakan Bulgurlu, CEO-ul grupului Beko (fostul Arcelik), un gigant cu afaceri de 11 mld. euro la nivel global, într-o întâlnire cu presa, organizată la Milano. În acest oraş din nordul Italiei se află sediul nou înfiinţatei Beko Europe. Cele două fabrici aduse în acest deal de către grupul turc Beko, cunoscut până recent drept Arcelik, sunt cele ale companiei româneşti Arctic – e vorba de fabrica de frigidere din Găeşti, o unitate de producţie cu o istorie de câteva zeci de ani, şi cea de maşini de spălat din Ulmi, un proiect greenfield ce datează de circa cinci ani şi care a necesitat o investiţie de peste 100 mil. euro.

    Compania din România, ce purta denumirea de Arctic SA – ca urmare a brandului cu acelaşi nume -, a fost şi ea rebranduită în Beko România SA, ca urmare a unui proces global de rebranding. Marca Arctic rămâne însă pe piaţă, alături de celelalte nume precum Beko sau Grunding, fiind unul dintre cele mai puternice branduri de pe plan autohton. „În România avem un business mare, scalabil, avem un sistem bine pus la punct pentru a alimenta cu electrocasnice întreaga lume. Fabricile locale produc pentru export.

    În România avem, la Ulmi, cea mai mare fabrică a Beko Europe. Şi nu e doar cea mai mare, ci este şi cea mai digitalizată şi eficientă dintre unităţile de producţie ale grupului”, a adăugat executivul Hakan Bulgurlu. El spune însă că e prea devreme pentru a vorbi despre planuri de investiţii sau despre viitor, pentru că fuziunea cu Whirlpool abia s-a încheiat şi acum începe practic integrarea operaţiunilor celor două grupuri. „Suntem foarte mulţumiţi de fabricile din România. Totuşi, nu putem vorbi despre planurile pentru că e nevoie de timp pentru a analiza ce avem deja în portofoliu şi ce mai avem nevoie. Nu excludem investiţii în fabricile deja existente (în cele cinci ţări), dar nu excludem nici relocări dintr-o unitate în alta sau chiar închideri. Unele fabrici, spre exemplu, nu funcţionează la capacitate maximă şi trebuie să le creştem activitatea”, a adăugat el.

    Hakan Bulgurlu, CEO-ul grupului Beko: „În România avem, la Ulmi, cea mai mare fabrică a Beko Europe. Şi nu e doar cea mai mare, ci este şi cea mai digitalizată şi eficientă dintre unităţile de producţie ale grupului.”

    Fabricile din România au împreună o capacitate de circa 4 milioane de electrocasnice, potrivit celor mai recente date ZF. Beko România este cel mai mare producător autohton de electrocasnice, iar frigiderele şi maşinile de spălat realizate local ajung în peste 80 de ţări. „Avem o amprentă incredibilă în România. Fabrica de la Găeşti, spre exemplu, care este o fabrică cu istorie, are tehnologie nouă şi modernă şi acum produce pentru a alimenta, printre altele, toată Europa cu frigidere built-in”, adaugă Ragıp Balcıoğlu, CEO al recent înfiinţatei companii Beko Europe, rezultate de pe urma tranzacţiei.

    Executivul adaugă că deşi e prea devreme să vorbească despre investiţiile viitoare, el vede în continuare loc de creştere pe Bătrânul Continent. „Vom investi în Europa. Am decis să facem această tranzacţie pentru că dimensiunea e importată în industria noastră şi ca să putem folosi economii de scală când vine vorba de costuri sau de investiţii în branduri. Împreună (Whirlpool şi Beko) avem şansa să creştem. Cele două companii se complimentează reciproc şi e nevoie de un jucător european puternic, care produce în Europa, pentru a se lupta cu companiile asiatice care inundă piaţa cu electrocasnice ieftine”, completează Hakan Bulgurlu. Pentru grupul Beko (fostul Arcelik), aceasta este cea mai recentă dintr-o serie lungă de tranzacţii ce au avut loc pe pieţe precum Bangladesh, Pakistan sau Africa de Sud. Fiind vorba însă de un acord foarte mare – compania rezultată are 20.000 de angajaţi şi afaceri de 5,5 mld. euro – a avut nevoie de mult timp pentru a fi realizată. Deal-ul a primit acordul Comisiei Europene şi al autorităţilor din Marea Britanie pentru a putea fi finalizat. „Această tranzacţie a avut loc într-un context de piaţă dificil. Majoritatea pieţelor de electrocasnice de la nivel global scad deja de mai mulţi ani, mai exact postpandemie, iar în 2024 ne aşteptăm ca industria să fie flat (zero creştere). Dar cum populaţia lumii creşte, asta înseamnă tot o scădere. Suntem o industrie care e pe declin de trei ani, iar asta e ceva neobişnuit. Ne aşteptăm ca pe final de 2024 piaţa să revină pe plus.”

    Piaţa de electrocasnice a scăzut de la 88 de milioane de unităţi vândute în Europa în 2021 la 75 de milioane de unităţi anul trecut, completează Ragıp Balcıoğlu.„Este o scădere abruptă, record. Europa, dar nu numai, traversează o perioadă de multiple crize – geopolitică, de mediu şi economică. În primul trimestru, declinul a continuat, dar Beko a reuşit să îşi crească în perioada asta cota de piaţă datorită unui bun mix de produse şi datorită unei evoluţii foarte bune pe segmentul de built-in.” Hakan Bulgurlu mai spune că deşi piaţa e dificilă, grupul nou format îşi concentrează atenţia pe creştere. Totuşi, abia în următorii şase ani, după ce vor fi analizate datele noului gigant recent format, va putea să ofere detalii. „Ne luptăm cu companii din Asia care au avantaje la nivel de costuri de finanţare, la nivel de costuri cu forţa de muncă, la nivel de costuri cu energia şi cu logistica. Noi, în Europa, avem costuri mari cu forţa de muncă, spre comparaţie. O să încercăm să păstrăm toţi angajaţii (cei 20.000 din compania Beko Europe, rezultată din alipirea operaţiunilor din Europa ale Beko şi Whirlpool – n.red.), dar în final trebuie să fim profitabili. Ca să creştem, trebuie să fim profitabili. Europa are nevoie de un campion propriu în producţia de electro-IT. Noi asta vrem să facem, dar e nevoie de timp.” Beko (fostul Arcelik) are, dincolo de fabricile din Europa, şi alte câteva zeci în toată lumea, din China (Shanghai) în Africa de Sud. Acum sunt în construcţie două noi unităţi în Egipt şi Bangladesh, ţări cu populaţie în creştere.„Beko este jucătorul numărul unu în Europa şi este al doilea actor mondial din industrie, după Haier (China). Avem afaceri de 11 mld. euro şi 45 de fabrici în toată lumea. Ţintim să fim numărul unu. Acum un deceniu eram jucătorul numărul 10 sau 11. Acum suntem numărul 2”, afirmă executivul care conduce aceste operaţiuni globale ale companiei recent rebranduite din Arcelik în Beko. Rebrandingul, ce a avut loc la nivel global, ducând la schimbarea numelui companiilor din toate ţările, inclusiv România, are în spate o explicaţie simplă. „Arcelik era un nume greu de pronunţat. Statistic, cu cât ai un nume mai scurt, cu atât sunt şanse mai mari să ai succes. Plus că Beko era deja numele brandului nostru”, explică Hakan Bulgurlu. Acest lucru nu afectează însă brandurile, care vor rămâne aceleaşi. În România, spre exemplu, grupul funcţiona cu trei mărci – Arctic, Beko şi Grunding. După fuziunea cu Whirlpool, celor trei li se vor alătura şi altele precum Whirlpool, Indesit sau Hotpoint. „Suntem un grup care acum are 16 mărci şi vom investi în cotinuare atât în branduri, cât şi în portofoliul de produse”, afirmă Ragıp Balcıoğlu, CEO al recent înfiinţatei companii Beko Europe, rezultate de pe urma tranzacţiei. Noua entitate adună laolaltă fabrici cu o capacitate de producţie de 25 de milioane de unităţi. Din total, mai bine de o şesime reprezintă capacitatea celor două fabrici din România.

    Executivul adaugă totodată că România este, după Marea Britanie, piaţa cu cea mai mare cotă de piaţă pentru grupul Beko Europe. Din estimările ZF, operaţiunile rezultate din alipirea Arctic şi Whirlpool adună circa 40% cotă de piaţă. Ca vânăzări, cele mai puternice pieţe sunt Marea Britanie, Italia şi Franţa, urmate de România. „Vrem să creştem în continuare pe piaţa din România, vrem să ne consolidăm poziţia în Europa şi să construim pe mai departe”, a adăugat Ragıp Balcıoğlu. Compania autohtonă Arctic (actualmente Beko România) a terminat anul 2022 (cel mai recent pentru care există date publice) cu o cifră de afaceri record, de 3,8 mld. lei, cu 8,5% mai mare decât în 2021. Cea mai mare parte din business vine din producţie, iar cea mai mare parte a vânzărilor fabricilor vine din export. Firma administrează atât businessul de producţie, cât şi pe cel de import şi distribuţie (produse electrocasnice aduse în România din alte fabrici ale grupului). Whirlpool România a obţinut în 2021 (ultimul an pentru care există date publice) afaceri de 356 mil. lei. E vorba doar de businessul de import şi distribuţie dat fiind că Whirlpool nu avea producţie în România.    ■

    Ragıp Balcıoğlu, CEO al Beko Europe: „Avem o amprentă incredibilă în România. Fabrica de la Găeşti, spre exemplu, care este o fabrică cu istorie, are tehnologie nouă şi modernă şi acum produce pentru a alimenta toată Europa cu frigidere built-in.”

  • O româncă vinde unele dintre cele mai scumpe maşini din România. Cine este ea?

    Industria auto trece prin cea mai amplă tranziţie a sa din ultimul secol – maşinile înlocuiesc dieselul şi benzina cu bateria, simplitatea devine cuvântul de ordine pentru o asamblare cât mai eficientă, iar interacţiunea dintre companie-vânzător şi client este redusă la un nivel minim. Maşina deja se poate comanda online şi poate fi livrată întocmai precum un smartphone. Dar nu toate.

    Segmentul de lux rămâne ultimul bastion care continuă să pună accent pe relaţia dintre client, maşină şi companie. Pentru că maşina în sine, de această dată, nu este un simplu mijloc de transport. Aici limuzina, coupe-ul sau SUV-ul devin o experienţă. Sunt obiecte preţioase care pot fi colecţionate, lăsate moştenire şi nu în ultimul rând ţinute la loc de cinste în garaj. „Viitorul, din punctul meu de vedere, se bazează pe servicii de calitate, pe factor uman cât mai apropiat viitorului client, pentru că segmentul de lux de asta are nevoie.

    Va rămâne în continuare partea de personalizare, de vizite la fabrică, de poveste, chiar dacă poate va dispărea zona de sunet. Iar la Lamborghini nu cred că va dispărea”, explică Mihaela Tudorică, director  de vânzări pentru Bentley şi Lamborghini în cadrul Porsche Inter Auto, compania care importă cele două branduri. Ea este unul dintre cei mai experimentaţi directori din sectorul de lux, având în spate cinci ani în care a vândut maşini pentru marca Audi, tot în cadrul Porsche Inter Auto, pentru ca din 2012, odată cu inaugurarea noilor showroomuri Bentley şi Lamborghini, să preia conducerea vânzărilor celor două mărci exclusiviste. Pentru Mihaela Tudorică şi echipa sa, fiecare zi este o nouă oportunitate de a împărtăşi pasiunea pentru automobilele de lux.

    Deschiderea uşilor showroom-ului semnifică nu doar începutul unei zile de muncă, ci şi un moment de emoţie pură pentru fiecare client ce pătrunde în acest univers. „Achiziţia unei maşini Bentley sau Lamborghini nu este doar o tranzacţie; este o experienţă plină de emoţie, o poveste de succes şi, pentru unii, împlinirea unui vis”, explică  Mihaela Tudorică. Fie că este vorba despre clienţi care moştenesc pasiunea pentru un brand sau despre cei impulsionaţi de admiraţia spontană, echipa condusă de Tudorică este pregătită să transforme fiecare vizită într-o experienţă memorabilă. Personalizarea devine o călătorie, nu doar o selecţie de opţiuni, unde fiecare decizie este o pagină în povestea maşinii visurilor lor. „E o bucurie să vedem clienţi care, de-a lungul anilor, devin adevăraţi ambasadori ai mărcilor noastre, ajunşi la al patrulea Bentley sau care consideră Lamborghini nu doar o maşină, ci o parte din identitatea lor”, mărturiseşte directorul de vânzări.

    Într-o eră marcată de tranziţia către sustenabilitate, Bentley şi Lamborghini îşi reafirmă angajamentul către inovaţie, fără a pierde din vedere tradiţia care le defineşte. Trecerea la hibrid, un pas necesar în adaptarea la noile reglementări globale, este văzută de Tudorică şi echipa sa ca o oportunitate de a oferi clienţilor nu doar performanţă, ci şi o nouă dimensiune a experienţei de condus. „Este esenţial să menţinem acea legătură unică cu clientul, să transformăm fiecare limitare într-o posibilitate de a redefini luxul şi performanţa auto”, afirmă Tudorică. Tehnologia şi digitalizarea au transformat radical modul în care interacţionăm cu brandurile şi produsele preferate. Însă, în lumea auto de lux, experienţa personalizată şi contactul direct cu clientul rămân de neînlocuit. “O maşină Bentley sau Lamborghini nu este doar un vehicul, este o extensie a personalităţii şi a visurilor clientului”, subliniază Tudorică. Această filosofie ghidează fiecare aspect al procesului de vânzare, de la consultanţă personală la vizitarea fabricilor, unde clienţii pot vedea cum visul lor devine realitate.

    Reflectând asupra evoluţiei pieţei auto de lux, Mihaela Tudorică observă un trend ascendent în România, un semnal al progresului economic şi al apetitului tot mai mare pentru lux şi calitate. Prin evenimente exclusive şi preview-uri, clienţii sunt invitaţi să facă parte din familia Bentley şi Lamborghini, explorând noi orizonturi ale exclusivităţii.

    „La Bentley acum încet, încet se face trecerea către hibrid. Deci începând de anul trecut nu se mai fabrică pe modelul continental şi pe Flying Spur motoarele termice. A rămas doar Bentayga cu motorul termic pentru anul acesta, urmând ca anul acesta să apară noul GT cu varianta hibrid. Şi singurul. Şi la fel şi Flying Spur-ul. La fel, la Lamborghini. Vine Revuelto. Revuelto, după 12 ani de Aventador, vine cu forţe noi, cu alt design. Şi Revuelto e hibrid. Da. Plug-in, dar ca să compenseze. Important e că rămâne sunetul. Şi asta e foarte important şi am tot menţionat-o de-a lungul timpului şi sunt alături de colegii de la service, că noi trebuie să fim foarte sus. Aşa cum sunt şi mărcile şi cum sunt şi banii investiţi de clienţi, pentru că, automat, şi noi când ne cumpărăm pantofi scumpi şi se degradează după câteva utilizări, suntem dezamăgiţi şi nu mai venim să cumpărăm. E foarte important să existe mulţumire, pentru că mulţumirea duce mai departe achiziţia altor maşini”, a spus Mihaela Tudorică.

    Cei mai mulţi clienţi de ediţii limitate sunt la Lamborghini, unde sunt colecţionarii. La Bentley colecţionarii reprezintă circa 20% dintre vânzări deoarece sunt maşini utilizate zi de zi. „De aceea, şi noi le recomandăm clienţilor când au o zi grea, să se urce la volanul unui Bentley şi să conducă pentru a se relaxa.”

    Cum vor cumpăra clienţii, ce vor căuta de acum înainte, ce li se va oferi de acum înainte? Dispare cumva puţin din partea de emoţie, că nu mai auzi V8-ul bolborosind.

    „Dar rămâne partea de personalizare, pentru că, fiind manufactură şi fiind vorba că noi avem peste 70 de culori disponibile, Clienţii îi văd că devin mai pretenţioşi de la an la an. Deci creşte nivelul de exigenţă pentru că piaţa oferă mai mult şi atunci ei au de unde să aleagă. Şi dacă tu nu eşti la nivelul cerinţelor prin produs, prin servicii, trec la următorul”, a spus directorul. Ea explică faptul că astfel ajungem să avem clienţi care după 15 ani sunt la al patrulea Bentley.”

    Clientul este ataşat de marcă, de produs şi de relaţionarea pe care şi-a creat-o cu vânzătorul. Şi eu mă simt onorată prin prisma acestui lucru, pentru că începuturile au fost altfel. Noi configuram maşinile de pe acele cataloage, alegeam pielea de pe nişte fâşii.” În lumea Bentley şi Lamborghini, fiecare client este protagonistul propriei poveşti de succes. Sub îndrumarea experţilor conduşi de Mihaela Tudorică, pasiunea pentru auto de lux devine o călătorie plină de emoţie, personalizare şi excelenţă. Este o lume în care fiecare detaliu contează, unde tradiţia se întâlneşte cu inovaţia, şi unde fiecare achiziţie este, de fapt, începutul unei noi aventuri.  

  • Cecilia Tudor, managing director Renault South Eastern Europe, Renault Commercial Roumanie: „Schimbările se vor întâmpla mai rapid, mai intens şi e nevoie de companii de generaţie nouă”

    …spune Cecilia Tudor, una dintre cele mai puternice femei de pe piaţa auto locală.

     

    Ea are o experienţă de peste 20 ani în Renault Group România, în comerţ, marketing şi comunicare pentru mărcile Dacia şi Renault. A condus, pe rând, departamentele de distribuţie comercială, vânzări reţea Renault, vânzări vehicule electrice – vehicule de ocazie – vehicule utilitare. În 2017, a preluat rolul de director al direcţiei vânzări speciale a Renault Commercial Roumanie, iar în martie 2020 a fost numită în funcţia de director comunicare & CSR Renault Group România. În februarie 2021, a preluat funcţia actuală, prin care coordonează activitatea pentru marca Renault la nivelul clusterului SEE. În 2022, Renault Commercial Roumanie a avut o cifră de afaceri de 4,75 miliarde de lei şi un profit net de 41,6 milioane de lei. Cecilia Tudor este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi are studii postuniversitare, în cadrul Institutului Universitar Profesional din Clermont Ferrand (Franţa), unde a obţinut o diplomă în comerţ şi management, şi a urmat un program de management executiv la ESCP Business School Europe.

    1. Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ce priveşte evoluţia profesională?

    Ştiam că  îmi doresc o profesie care să îmi ofere oportunităţi de interacţiune cu oamenii. În perioada preuniversitară, aveam două gânduri: fie să devin medic, fie să lucrez în vânzări, două domenii diferite, dar ambele îmi ofereau şansa de a lucra, zilnic, cu oameni. La momentul acela, m-am simţit mai aproape de zona comercială şi am ales direcţia aceasta, urmând o facultate cu profil economic. La puţin timp după, am intrat în Renault pe zona de marketing, unde pot spune că am găsit mediul ideal pentru un tânăr absolvent – eram la una dintre primele companii multinaţionale din ţară, aveam şansa de a urma cursuri şi traininguri, eram expusă know-how-ului internaţional şi diferitelor contexte, departamente, situaţii – pentru mine, Renault a fost o adevărată şcoală, într-un moment decisiv pentru dezvoltarea mea. O spun eu, dar o spun şi mulţi alţi colegi de generaţie. Iar poziţia pe care o am astăzi în cadrul companiei atestă cel mai bine atât alegerea făcută acum 20 de ani, dar şi acest mediu propice dezvoltării. 

    Cecilia Tudor,
    managing director Renault South Eastern Europe
    Renault Commercial Roumanie

    Cifră de afaceri (2022)*: 4,75 mld. lei

    Profit net (2022): 41,6 mil. lei

    Număr de angajaţi: 149

    * Renault Commercial Roumanie

    2. Realitatea a coincis cu gândurile de atunci?

    În calitate de tânăr economist la începutul anilor 2000 şi aflându-mă într-una dintre primele multinaţionale de la noi, am sperat că alegerea făcută îmi va oferi mai multe şanse, voi avea parte de experienţe pe care nu le-aş fi putut avea într-o companie mai mică, în acea perioadă. Sunt de părere că aşteptările mele au coincis într-o proporţie mare cu ceea ce Renault îmi oferea, dar poate într-un ritm mai puţin accelerat faţă de ceea ce îmi imaginam eu, văzând reformele şi infuzia de capital străin prin care trecea România la acel moment. Am avut şansa să trec prin marketing, vânzări, after-sales, comunicare, departamente care mi-au permis să îmi formez o perspectivă largă şi informată asupra industriei, oferindu-mi baza necesară pentru a lua decizii asumate. Traseul s-a dovedit a se mula foarte bine atât pe nevoile mele de creştere profesională, cât şi pe dorinţa de a fi mereu în contact cu oamenii, mai ales că activăm într-o industrie unde schimbările sunt nu numai constante, dar şi majore, atât din punct de vedere tehnologic şi legislativ, dar mai ales societal – preferinţele oamenilor se schimbă în ritm alert, iar noi trebuie să acţionăm agil, să înţelegem şi să oferim soluţii care aduc valoare adăugată.

    3. La ce schimbări vă aşteptaţi pentru următorii 20 de ani?

    Renault a făcut deja o repoziţionare strategică majoră, devenind un brand de tehnologie, de servicii şi energie curată, punând bazele planului său ambiţios de a deveni, în Europa, marcă auto pur electrică, din 2030. Având în vedere industria, reglementările, nevoia de mobilitate durabilă, imprevizibilul – a se vedea pandemia, dar şi dorinţa oamenilor de a avea vehicule cât mai inteligente, conectate şi performante care ţin pasul cu societatea, nu cred că putem să mai vorbim de perioade de timp aşa mari, ci ar trebui să gândim în etape mai scurte, deoarece schimbările se vor întâmpla mai rapid, mai intens şi e nevoie de companii de generaţie nouă, care au făcut deja un shift în ceea ce priveşte abordarea viitorului şi a mobilităţii. Şi aici pot să dau câteva exemple din demersurile pe care Renault le face în ultimul timp: dezvoltarea constantă de tehnologii pentru siguranţă şi confort, reinventarea condusului conectat prin Google integrat ce oferă funcţii intuitive şi inteligente ce apropie vehiculul de un smartphone, adoptarea de procese de producţie responsabile şi circulare, democratizarea vehiculelor electrice.   

    BUSINESS Magazin a lansat de curând anuarul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2024. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Cecilia Tudor, managing director Renault South Eastern Europe, Renault Commercial Roumanie, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Soluţie integrată formată din vehicule electrice ce funcţionează cu baterii interschimbabile la staţii swap

    Compania e-Mobility Rentals a implementat, în premieră în Europa, un ecosistem inovator de vehicule electrice ce funcţionează cu până la trei baterii universale interschimbabile şi care construieşte şi gestionează o reţea de staţii de schimb de baterii (battery swap) în continuă creştere. Afacerea se adresează companiilor cu o componentă puternică de delivery.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Compania e-Mobility Rentals a fost lansată în România, în noiembrie 2022, cu o investiţie iniţială de 2 milioane de euro. Afacerea este condusă de Eduard Anghel – CEO, Alexandru Slavu – director de operaţiuni, Alexandru Vasiliu – director sales & marketing. Compania are în circulaţie 118 de vehicule electrice în Bucureşti, alte 400 urmând a fi achiziţionate în urma unui contract de leasing încheiat cu OTP Leasing. Companiile partenere cu e-Mobility Rentals pot alege dintre şapte tipuri de vehicule (patru tipuri de scutere şi trei tipuri de maşini electrice) ce funcţionează toate cu un singur tip de baterie universală, ce poate fi schimbată în mai puţin de un minut la oricare dintre cele zece staţii swap instalate până acum în Bucureşti. Vehiculele e-Mobility Rentals pot fi închiriate pentru a livra bunuri de larg consum şi alimente, în Bucureşti şi împrejurimi. Utilizatorii beneficiază de: o aplicaţie de mobil prin care identifică şi controlează staţiile swap, de încărcări zilnice gratuite, asigurari incluse, mentenanţă gratuită şi maşină la schimb în caz de incident, economisind în acest fel timp şi bani şi înlăturând din aerul pe care îl respirăm emisiile nocive de carbon pe care le-ar produce o flotă de vehicule ce funcţionează cu combustibil fosil.

    Elementul de noutate:

    Soluţia inovatoare e-Mobility Rentals are în centrul ei bateria electrică universal interschimbabilă, creată după un concept original, ce poate fi folosită pe toate vehiculele aflate în flota companiei. Aceste baterii pot fi schimbate cu unele încărcate, rapid şi usor, la oricare dintre cele zece staţii swap din capitală. Staţiile sunt, de asemenea, create după un concept original, cu măsuri speciale de siguranţă şi monitorizare. Acestea pot încărca simultan 11 baterii şi se pot monta rapid şi cu uşurinţă în orice locaţie convenabilă pentru parteneri, fără a fi necesare avize speciale de instalare. În plus, e-Mobility Rentals oferă soluţia sa inovativă în regim de fleet rental & management.

    Efectele inovaţiei:

    Pentru că soluţia e-Mobility Rentals poate fi accesată în regim de fleet rental & management, compania preia asupra sa responsabilitatea managementului flotei şi oferă în schimb partenerilor costuri reduse de până la cinci ori faţă de transportul convenţional, acces şi swap gratuit la 10 staţii swap, Casco, mentenanţă gratuită şi maşină la schimb în caz de eveniment. Aplicaţia mobilă customizată conectează toate elementele soluţiei – vehicule, baterii, statii – oferind utilizatorilor uşurinţă în folosirea sistemului şi companiei acces la date de funcţionare, uzură şi mobilitate. Efectele pozitive sunt astăzi: 73 tone de CO2 mai puţin, peste 600.000 de kilometri curaţi, mai puţin zgomot de străzile din capitală şi o creştere a ratei de adopţie a vehiculelor. Cele mai importante parteneriate e-Mobility Rentals sunt astăzi desfăşurate cu Glovo şi Kaufland.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Iluminat inteligent la Biserica Domniţa Bălaşa

    Iluminatul arhitectural interior şi exterior pentru monumentul istoric Aşezămintele Brâncoveneşti Biserica Domniţa Bălaşa este primul demers de o mare complexitate realizat pentru o biserică.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Biserica Domniţa Bălaşa, construită între anii 1881 şi 1885, este un edificiu de o importanţă deosebită pentru moştenirea arhitecturală a Capitalei, fiind singura amintire a vechilor aşezăminte brâncoveneşti. Implicarea Signify în procesul de restaurare a bisericii a avut un impact major asupra vizibilităţii acestui monument de patrimoniu şi stilului său unic, realizat prin îmbinarea mai multor stiluri arhitecturale. „Implementarea conceptului de iluminat a fost extrem de complexă, având ca scop evidenţierea tuturor elementelor care conferă acestei biserici un caracter aparte. Prin intermediul sistemului de iluminat inteligent instalat, la intrarea în biserică sunt evidenţiate naosul cu candelabrele, catapeteasma, uşile împărăteşti şi cele două monumente funerare ale Domniţei Bălaşa şi Zoiţei Bibescu”, conform reprezentanţilor Signify. Biserica Domniţa Bălaşa este unul dintre puţinele lăcaşe de cult ortodoxe din lume unde au fost conservate monumentele funerare, de o valoare inestimabilă, sub formă de statui. În acest proiect, tehnologia se îmbină cu tradiţia, iar sistemul de iluminat a reuşit să scoată în evidenţă frumuseţea arhitecturală a acestui monument istoric.

    Elementul de noutate:

    În biserica Domniţa Bălaşa s-a implementat un sistem de control al iluminatului, atât în interior, cât şi în exterior, care permite crearea de scenarii de iluminare pentru a marca evenimentele care au loc în lăcaşul de cult sau pentru activităţile cotidiene. La intrare, a fost amplasat un panou de control, iar pe tableta din altar şi pe telefoanele mobile ale celor implicaţi în slujbe, a fost instalată o aplicaţie dedicată. Iluminatul a fost divizat în mai multe zone, fiecare cu scenarii predefinite adaptate la diversele ceremonii religioase. Aceste scenarii permit ajustarea cantităţii de lumină în funcţie de evenimentul desfăşurat în biserică. Fiecare zonă poate fi controlată individual, de exemplu, candelabrul şi crucile pot fi gestionate separat, iar utilizatorii pot selecta scenarii generale pentru întregul interior al bisericii. Pe lângă acestea, sunt disponibile scenarii care permit reducerea intensităţii luminii, atunci când nu este necesară o iluminare maximă a spaţiului, ceea ce contribuie la economisirea energiei.

    Efectele inovaţiei:

    În rândul beneficiilor se numără economii semnificative la factura de energie electrică, evidenţierea şi conservarea unui monument istoric de excepţie, păstrarea şi punerea în valoare a elementelor de arhitectură precum stuco-marmura, stucatura policromă, pictura, mobilierul şi catapeteasma, precum şi a celor două monumente funerare. De asemenea, inovaţia a contribuit la îmbunătăţirea vizibilităţii pentru transmisiile live ale slujbelor.
     

  • Trendul autovehiculelor de lux, la modă indiferent de context?

    În timp ce piaţa de autovehicule rulate înregistrează scăderi, segmentul autovehiculelor premium şi de lux se menţine stabil datorită creşterii economice şi a accesibilităţii soluţiilor de finanţare personalizate. Pe aceasta mizează şi Plus Autotrade, businessul românesc care a sesizat încă din 2016 că cea mai bună reţetă în auto este să vină în întâmpinarea clienţilor români cARE vor să aibă parte de lux, dar la preţuri mai accesibile.

    Datele oficiale ne arată că 2023 a fost cel mai bun an pentru vânzările de autovehicule noi din România de după 2020 şi al doilea an consecutiv de creştere. Pe de altă parte, în continuare, piaţa de autovehicule rulate înregistrează scăderi, care în opinia noastră vor continua, dar asta dacă ne referim la piaţa în ansamblul ei.

    În ceea ce priveşte segmentul autovehiculelor premium şi de lux, acesta este mult mai stabil, pe fondul unei creşteri economice care aduce mai multă prosperitate şi o creştere a puterii de cumpărare, precum şi a varietăţii soluţiilor de finanţare disponibile, tot mai accesibile şi personalizate, care va asigura un interes sporit pentru acest segment”, descrie Răzvan Moldovan, general manager al Plus Autotrade, evoluţia recentă a pieţei auto, care se reflectă şi în businessul pe care îl reprezintă.

    Plus Autotrade este un business de familie, fondat în 2010, într-un moment în care piaţa din România începuse să prindă avânt; a devenit ulterior unul dintre cei mai mari distribuitori de autovehicule young-used premium din România,  într-o piaţă care s-a profesionalizat, extrem de competitivă, cu jucători importanţi nu doar pe plan naţional, dar şi internaţional, după cum explică Răzvan Moldovan. La finalul anului trecut, Plus Autotrade a ajuns la o valoare totală a autovehiculelor intermediate de peste 100 milioane de euro, în creştere cu peste 20% faţă de anul 2022 şi un volum de autovehicule intermediate de aproximativ 1.700 de unităţi, în creştere cu 15% faţă de anul precedent. Fiecare lună din anul 2023 a adus pentru companie, în medie, 150 de maşini vândute sau intermediate, cu un preţ mediu de vânzare de aproximativ 60.000 de euro, fără TVA, valoare medie care a crescut faţă de anul anterior cu aproximativ 20%. Compania a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de aproximativ 83,5 milioane euro, respectiv în creştere cu 12% faţă de anul anterior. „Creşterea semnificativă a businessului companiei a început în anul 2016,  odată cu inaugurarea showroomului din zona de nord a Bucureştiului şi a repoziţionării în segmentul maşinilor premium şi de lux. La acest succes a contribuit şi atragerea de parteneri şi colaboratori noi”, descrie Răzvan Moldovan unul dintre momentele importante din evoluţia companiei. Astfel, numărul de colaboratori specializaţi în vânzări a crescut de la 4, în 2010, la peste 60 de specialişti în 2024. „Aceştia asigură întreg procesul de achiziţie-vânzare, adică o serie de etape cum ar fi prospectarea pieţei, identificarea nevoilor clienţilor şi oferirea de consultanţă personalizată, identificarea furnizorilor şi a maşinilor, verificarea atentă a istoricului vehiculelor, precum şi gestionarea transportului şi a formalităţilor de import. În acelaşi timp, tot ei gestionează şi activitatea postvânzare (în perioada de garanţie, precum şi preluarea autovehiculului în regim de consignaţie, buy back sau trade in şi revânzarea lui, la finalul ciclului de exploatare, dacă este cazul)”, explică general managerul companiei. Pe parcurs, compania şi-a extins prezenţa şi în alte oraşe mari din ţară şi au diversificat gama de servicii oferite clienţilor iar în prezent, pe lângă vânzare şi intermediere auto, furnizează şi o serie de servicii suplimentare, precum intermediere financiară, încheiere de asigurări şi extragaranţii, preluare de autovehicule în regim de consignaţie, trade-in şi buy-back. „Provocări au fost tot timpul, fie că vorbim de perioade în care economia nu a performat, de schimbări legislative sau fiscale, care au venit în decursul timpului sau, acum, de schimbări din industrie, odată cu tranziţia spre autovehicule nepoluante. Noi am învăţat să ne adaptăm şi ne-am continuat planurile de dezvoltare, ajungând ceea ce suntem astăzi, un brand recunoscut de piaţă şi clienţi pentru servicii de calitate.” În ceea ce priveşte evoluţia companiei în continuare, Răzvan Moldovean spune că şi-au propus să se concentreze pe consolidarea activităţii şi pe îmbunătăţirea performanţelor locaţiilor de vânzare nou-deschise, în acelaşi timp fiind atenţi la noi oportunităţi de dezvoltare atât la nivel naţional, cât şi regional. Anul acesta, până la finalul lunii aprilie, vor inaugura un nou showroom în Oradea – acum se află în etapa identificării unei locaţii şi a atragerii de noi parteneri vânzători. „Încă de la început, am mizat pe o prezenţă naţională. Credem că, pentru a fi un brand puternic şi atractiv, având în vedere industria şi segmentul în care operăm, trebuie să fim în toate marile oraşe din ţară. Astfel, inaugurarea de noi showroomuri este un pas firesc în strategia de extindere a companiei, pentru a fi cât mai aproape de clienţi şi a le oferi o experienţă de achiziţie confortabilă. Bineînţeles, fiecare nou pas vine în urma unei analize atente, evaluăm potenţialul prezent şi viitor al zonei şi evaluăm cererea pe care o avem din zona respectivă la acel moment”, spune Răzvan Moldovan.

    În acelaşi timp, vor investi în continuare şi în platforma Plus Auto Marketplace, pe care au lansat-o la finalul anului trecut şi reprezintă o soluţie digitală, un spaţiu de întâlnire virtual pentru toţi cei interesaţi să vândă sau să cumpere un autovehicul, atât profesionişti, cât şi persoane private. „Lucrăm intens la câteva funcţionalităţi noi şi ne dorim ca până la finalul lunii aprilie să lansăm pentru public o serie de actualizări importante, care simplifică procesul de listare a unei maşini pentru vânzare, folosind tehnologia AI. De asemenea, pentru că am observat că aproximativ 90% dintre clienţii noştri accesează platforma de pe un dispozitiv mobil, în paralel lucrăm şi la o aplicaţie nativă care să poata fi descărcată din AppStore şi GoogleStore.” Până în acest moment, au investit aproximativ 350.000 de euro în această platformă şi îşi propun să mai investească încă aproximativ 200.000 euro până la finalul anului în curs.

    Ce urmează în piaţa auto? General managerul Plus Autotrade observă că creşterea economică, ce vine cu creşterea standardului de viaţă şi creşterea puterii de cumpărare, a făcut ca diferenţele dintre pieţele est-europene şi cele vestice să se mai estompeze în ultimii ani. În egală măsură, şi segmentele premium şi de lux sunt în creştere, tot mai mulţi clienţi apreciind calităţile şi distincţia aduse de un autovehicul din aceste segmente. „Apoi, există diferenţe culturale şi de preferinţe care pot influenţa, de asemenea, specificul cererii şi a ofertei de autovehicule în fiecare ţară. Spre exemplu, în unele ţări europene există o preferinţă puternică pentru autovehicule break, în altele pentru SUV, iar în altele pentru autovehicule economice”, mai observă el. Adiţional, în ultima vreme, odată cu avântul autovehiculelor hibride sau electrice, se observă şi o viteză diferită de adopţie a lor, în funcţie de orientarea şi preocuparea clienţilor pentru mediu şi sustenabilitate, dar şi de programele guvernamentale care influenţează administrativ cererea. General managerul Plus Autotrade observă că piaţa auto se află în acest moment într-un punct de cotitură, în aşteptarea anului 2035, când producătorii nu vor mai putea avea în ofertă autovehicule poluante. „Guvernele caută soluţii de încurajare a adopţiei de autovehicule nepoluante şi de a penaliza utilizarea de autovehicule poluante, fapt care va conduce la creşterea interesului clienţilor pentru tehnologii alternative. De asemenea, vedem în ultima vreme autovehicule tot mai avansate din punct de vedere software. Dacă până de curând autovehiculele erau construite în jurul motorului, de acum înainte ele vor avea în centru tehnologia software. Credem că aceste evoluţii vor continua sau se vor accelera. În plus, un accent tot mai mare se va pune pe mobilitate, în detrimentul deţinerii, iar valoarea mărcii va conta tot mai puţin în decizia de achiziţie.” Tot la capitolul tendinţe ale viitorului, Răzvan Moldovan observă, de asemenea, o creştere semnificativă a interesului pentru autovehiculele electrificate sau hibride şi în rândul clienţilor din segmentul premium şi de lux. „Producătorii de automobile de top investesc sume importante în dezvoltarea şi lansarea de modele parţial sau total electrificate, de înaltă performanţă şi cu tehnologie avansată. Totodată, vedem un interes în creştere pentru conectivitate şi tehnologii autonome şi în rândul clienţilor care cumpără maşini premium şi de lux, care îşi doresc maşini echipate cu sisteme avansate de asistenţă la condus şi conectivitate la internet, pentru o experienţă cât mai sigură şi confortabilă. În al treilea rând, personalizarea extinsă şi experienţa la bord rămân criterii importante la achiziţie pentru clienţii de autovehicule premium şi de lux. Aceştia caută maşini care să le reflecte personalitatea şi stilul de viaţă, să le asigure sau confirme statutul şi succesul financiar, iar producătorii şi distribuitorii auto premium răspund prin oferirea de opţiuni extinse de personalizare şi experienţe de achiziţie şi postvânzare de calitate.” În cazul Plus Auto Trade, în anul 2023, vânzările de autovehicule electrificate sau hibride au reprezentat un procent de aproximativ 30% în totalul vânzărilor, în creştere faţă de anii anteriori.  „Stocul pe care îl avem în orice moment şi care înseamnă peste 450 de unităţi reflectă noua dinamică a cererii, din ce în ce mai multe modele electrificate şi hibride fiind disponibile imediat la vânzare. Astfel, încercăm să diversificăm şi să lărgim oferta de autovehicule neconvenţionale, aducând mărci şi modele noi, lăudându-ne cu modele vândute în premieră în România. Spre exemplu, din datele pe care le avem, am importat şi vândut în România primul Lotus full electric (modelul Eletre S).”    

     

    În funcţie de valoare, mărcile cele mai vândute de Plus Autotrade au fost Mercedes-Benz (21%), BMW (13%), Audi (5%), Lamborghini (4%), Ferrari (3%), Rolls-Royce (3%), Volkswagen (2%) şi Volvo (2%).

  • Cine este omul care conduce afacerile Dacia, una dintre cele mai mari companii din România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 072. Denis Le Vot, Vicepreşedinte executiv în cadrul Grupului Renault, CEO pentru Dacia

    A preluat funcţia actuală în 2021, iar cariera sa în industria auto se întinde pe parcursul a mai mult de 33 de ani. Denis Le Vot a studiat ingineria la École des mines din Paris şi a absolvit cursurile unui MBA la Harvard Business School (2012). Parcursul său profesional în cadrul producătorului de maşini şi al Nissan, partener de alianţă cu Renault, a trecut, prin mai multe funcţii şi pieţe – inclusiv în Rusia, Belgia şi Turcia – înainte de a deveni vicepreşedinte pentru marketing şi vânzări având în subordine regiunea Eurasia.

    În 2013, Le Vot a fost numit vicepreşedinte pentru vânzări şi marketing având în subordine regiunea Europa şi a devenit preşedinte al regiunii Eurasia în 2016. S-a mutat la partenerul de alianţă Nissan în 2018 ca preşedinte al regiunii America de Nord, iar în 2019 a devenit şef al unităţii de afaceri pentru vehicule utilitare uşoare. În februarie 2023 a devenit membru al echipei de ledership.

  • Citatul săptămânii. Karoly Borbely, Hidroelectrica: Nu prea am văzut în ultimii ani achiziţii din domeniul industrial, dar Hidroelectrica are nevoie de companii româneşti alături

    „Nu prea am văzut în ultimii ani achiziţii din domeniul industrial, dar Hidroelectrica are nevoie de companii româneşti alături (motiv pentru care a preluat recent UCM Reşiţa – n. red.). Pentru noi, focusul este să ne consolidăm foarte bine intern. Apoi vine partea regional“, 

    a spus Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica,  în intervenţia sa din cadrul ZF Power Summit 2024

  • În cursa electromobilităţii, scopul principal al companiilor auto europene nu este de a câştiga, ci de a nu rămâne în urmă. Ce fac cele mai puternice dintre acestea pentru a nu rămâne în urma Chinei

    În cursa electromobilităţii, scopul principal al companiilor auto europene nu este de a câştiga, ci de a nu rămâne în urmă. Pentru a nu fi încetinite de China, cele mai puternice accelerează în jos pe lanţul de aprovizionare. Şi atacă direct sursele de materii prime.

    Traducere de: Bogdan Cojocaru

    Într-o lume în care resursele naturale sunt tot mai disputate şi în care Europa s-a trezit că este periculos de dependentă de furnizorii din China, executivii din sectorul auto occidental fac mutări strategice îndrăzneţe. Ei abandonează lanţurile de aprovizionare convenţionale şi, în schimb, pariază sume uriaşe pe parteneriate cu companii miniere. Pentru resurse, se duc direct la sursă, se arată într-o analiză a Investigate Europe, o platformă jurnalistică europeană. În San Juan, Argentina, la şase kilometri de graniţa cu Chile, un utilaj greu de forat zguduie pământul şi ridică nori de praf. Un zgomot puternic se răspândeşte peste vârfurile Anzilor. La o altitudine de 3.500 de metri, aici au fost deschise peste o sută de foraje în căutarea cuprului. Şantierul Los Azules este unul dintre cele opt proiecte majore de explorare şi exploatare a cuprului lansate recent în Argentina pe fondul cererii globale în expansiune pentru metalul roşu, esenţial la construirea maşinile electrice. În urmă cu doar câţiva ani, ultima mină de cupru din Argentina se închidea. Acum, datorită coloşilor auto precum Stellantis, care a încheiat un acord de 155 de milioane de dolari pentru a-şi asigura o parte din cele 100.000 de tone de cupru folosite anual de uzinele sale, uriaşii din oţel care toacă pământul au revenit pentru a spulbera liniştea munţilor.

    Tranziţia spre economia verde a Europei depinde de  creşterea masivă a ofertei de minerale, cum ar fi cuprul şi litiul. Circa 60% din necesarul estimat provine de la sectorul transporturilor, potrivit unui studiu comandat de industrie. Industria auto conduce acest proces, deoarece i se cere ca până în 2035 toate maşinile pe care le produce să aibă emisii zero.

    Miza nu ar putea fi mai mare: la tehnologia actuală, fără o aprovizionare stabilă cu litiu, producătorii auto europeni ar avea în faţă obstacole insurmontabile la procurarea sau producerea bateriilor esenţiale pentru SUV-urile şi sedanurile lor electrice. Ca urmare, uriaşele linii de asamblare din Torino sau Wolfsburg s-ar putea opri.

    Industria auto este la un punct de cotitură. Multă vreme s-a bazat pe un lanţ de aprovizionare stabil din China. Dacă materiile prime vor fi suficiente nu a fost o preocupare majoră până în urmă cu câţiva ani pentru directorii de companii. Ei erau mai preocupaţi de preţul pieselor şi componentelor şi, în cazul Volkswagen, de a înşela la testele de poluare. În 2016, Matthias Mueller, pe atunci CEO-ul VW, a descris eventualele planuri pentru fabrici proprii de baterii drept „prostii”. Gigantul pe care îl conduce cu siguranţă nu ar face aşa ceva pentru că ar fi „mult prea scump”. De atunci, VW, ieşit foarte şifonat din scandalul Dieselgate, a început să-şi planifice mai multe fabrici de baterii pornind din Ontario, în Canada, şi până acasă în Wolfsburg, în nordul Germaniei.

    Stellantis a fost mai realist. În spatele uşilor închise, oamenii din industrie spun de mult timp că fără bunăvoinţa Chinei industria auto europeană n-ar avea un viitor electric. Bateriile în special consumă materii prime strategice, cum este litiul. Potrivit unei prognoze a Agenţiei Germane pentru Materii Prime, cererea globală de litiu va creşte în următorii ani, de la 134.000 de tone în 2022 la 558.800 de tone în 2030.

    Tranziţia spre economia verde a Europei depinde de  creşterea masivă a ofertei de minerale, cum ar fi cuprul şi litiul. Circa 60% din necesarul estimat provine de la sectorul transporturilor, potrivit unui studiu comandat de industrie. Industria auto conduce acest proces, deoarece i se cere ca până în 2035 toate maşinile pe care le produce să aibă emisii zero.

    „Aproape toată cererea de litiu este pentru baterii”, spune Leonardo Buizza, analist senior la think tankul Energy Transitions Commission din Londra. China este al treilea cel mai mare producător de litiu din lume şi are cea mai mare capacitate de procesare a litiului la nivel mondial. Fabricarea bateriilor din litiu brut este un proces complicat şi costisitor.

    Dar maşinile electrice au nevoie de mult mai multe materii prime vitale şi nu doar de litiu. Producătorii mai folosesc şi  grafit, aluminiu, nichel şi cobalt în vehiculele lor. Cercetătorii de la KU Leuven apreciază că electrificarea industriei auto va ajunge la un moment dat să reprezinte mai mult de jumătate din cererea globală de materii prime esenţiale. Iar China este puternic implicată în majoritatea acestor lanţuri de aprovizionare. Timpul presează. În toamna anului trecut, guvernul chinez a anunţat că exportatorii locali de grafit vor avea nevoie de un permis special înainte de a scoate materia primă din ţară. Acesta ar putea fi un prim pas către restricţionarea exporturilor. Producătorii europeni de maşini încearcă acum să înlăture dependenţa lor de China. Ei investesc în mine pentru a-şi asigura accesul la materiile prime vitale şi achiziţionează capacităţi de procesare şi reciclare. Dar pot reuşi? Stephane Bourg de la Institutul Francez de Geologie crede că nu dacă aceasta înseamnă doar înlocuirea unei maşini cu motor termic cu una electrică. Producţia mineralelor necesare şi producerea de maşini electrice nu este sincronizată; este nevoie de mai mult de un deceniu pentru a deschide o mină, „nici jumătate din populaţie nu va putea avea o maşină electrică cu o autonomie de 500 de kilometri până în 2035”, a spus el pentru Investigate Europe în timpul unui eveniment minier la Atena. „Este imposibil într-un asemenea interval de timp şi este un nonsens în ceea ce priveşte sustenabilitatea.” A conduce maşini electrice este mult mai ecologic decât a circula cu vehicule pe benzină sau diesel, dar producţia lor – exploatarea de cupru, nichel, cobalt şi alte metale – este mult mai dăunătoare. Bourg crede că oamenii ar trebui să conducă maşini electrice la maximul capacităţii lor pentru ca aceste costuri mari pentru mediu să se merite. „Cu o maşină electrică, cu cât conduci mai puţin, cu atât poluezi mai mult”, spune el. Specialistul consideră că electrificarea trebuie să fie totală, că transportul trebuie regândit radical, cu îndepărtarea de proprietatea individuală. Doar aşa vehiculele electrice vor fi utilizate la maximum.

    În orice caz, companiile auto se luptă pentru resursele limitate existente. Consiliile de conducere ale marilor constructori de maşini semnează acord după acord. În luna martie a anului trecut, directorul tehnic al Volkswagen, Thomas Schmall, a anunţat că compania sa va investi şi în minerit în viitor pentru a reduce costurile bateriilor, pentru a acoperi jumătate din cererea proprie de baterii şi vinde către terţi. „Obstacolul în aprovizionarea cu materii prime este capacitatea de minerit. De aceea trebuie să investim direct în mine”, a spus Schmall într-un interviu. El acum nu mai concepe alt viitor pentru maşini decât cel electric. Câteva luni mai târziu, lumea a aflat că VW, împreună cu Stellantis, vizează achiziţionarea a două mine braziliene de nichel şi cupru. În cele din urmă, afacerea a căzut, deoarece costurile erau prea mari. Dar semnalul a fost clar. Nu se ştie încă de unde intenţionează VW să extragă materii prime vitale. Potrivit unei persoane implicate în discuţii, compania a respins până acum o ofertă de participare la un proiect minier pentru litiu al Vulcan Energy în valea Rinului. De la persoane apropiate negocierilor Bloomberg a aflat în vara anului trecut că Exxon, companie de petrol care vrea să includă şi litiul printre operaţiunile sale, discută cu VW, Ford şi Tesla pentru a le deveni furnizor. Cu un an înainte, şefii de la VW şi Mercedes tatonau terenul prin Canada în căutare de furnizori de cobalt, nichel şi litiu.

    Stellantis, multinaţionala care deţine şi mărcile Peugeot, Fiat şi Chrysler, este mai puţin ezitant. A investit 50 de milioane de euro în Vulcan Energy anul trecut. Şi acesta este doar un pas în ofensiva grupului de a-şi crea acces la materii prime. În 2023, Stellantis a semnat nouă acorduri pentru a-şi asigura lanţurile de aprovizionare de la minerit la procesare. În Australia, a obţinut recent acorduri pentru cumpărarea a 45.000 de tone de mangan de înaltă puritate pentru producţia de baterii. De asemenea, BMW şi-a asigurat recent litiu de la compania americană Livent pentru 335 de milioane de dolari. Mai jos pe lanţul de aprovizionare, producătorii de automobile investesc, de asemenea, masiv în producţia de baterii. Împreună cu Mercedes-Benz şi TotalEnergies, Stellantis a început construcţia primei sale gigafabrici din Franţa în luna mai din 2022. Alţii îi calcă pe urme. Compania a anunţat recent o „strategie globală de aprovizionare”. Până în 2030 vor fi construite până la cinci gigafabrici în Europa şi America de Nord. Volkswagen investeşte, de asemenea, masiv în propriile fabrici de celule de baterii, şase gigafabrici urmând să fie construite doar în Europa până în 2030. Pentru baterii a şi găsit primii clienţi străini. Unul este un producător de tractoare din India. În Europa, producătorii auto şi furnizorii lor intenţionează să construiască circa 50 de fabrici de celule de baterii în următorii ani, dar numărul creşte aproape de la lună la lună. Dar cât de independenţi sunt cu adevărat producătorii de automobile faţă de jucătorii externi, este discutabil. O analiză Investigate Europe a constatat că mai mult de o treime din uzinele planificate vor fi construite şi operate de companii din afara UE. Acestea includ coloşi din China, cum ar fi CATL. Cel mai mare producător mondial de baterii litiu-ion intenţionează să producă celule în Erfurt, Germania, şi la Debreţin, în Ungaria, pentru a fi utilizate pe maşinile sport Mercedes.

    BMW şi-a asigurat recent litiu de la compania americană Livent pentru 335 de milioane de dolari. Mai jos pe lanţul de aprovizionare, producătorii de automobile investesc, de asemenea, masiv în producţia de baterii. Împreună cu Mercedes-Benz şi TotalEnergies, Stellantis a început construcţia primei sale gigafabrici din Franţa în luna mai din 2022.

    Dar planurile Europei par deocamdată mai timide decât cele ale Chinei, care domină piaţa mondială. Până în 2021, fabricile chinezeşti au produs baterii cu o capacitate de 655 GWh. Adică trei sferturi din producţia globală. Şi nu este sigur câte dintre marile anunţuri vor ajunge efectiv să se concretizeze. „Capacitatea de producţie estimată a UE se bazează pe anunţurile producătorilor, care sunt adesea retrase şi nu sunt verificate în mod independent”, a avertizat Curtea de Conturi Europeană. Mai grav este că programul masiv de subvenţii al SUA, Actul de Reducere a Inflaţiei, ameninţă Europa prin atragerea mai multor proiecte de fabrici de baterii din partea companiilor europene. Doar în primele nouă luni de la intrarea în vigoare a pachetului de stimulente producătorii de maşini şi baterii au anunţat investiţii de aproape 50 de miliarde de euro în SUA.

    Şi nu este sigur dacă UE poate face ceva pentru a contracara acest lucru, spune Julia Poliscanova, director senior al ONG-ului Transport şi Mediu. „A încerca să concurezi cu SUA sau China este ca şi cum ai intra într-o cursă de Formula 1 cu un Fiat 500.” Într-un raport din iunie, Curtea de Conturi Europeană a făcut o altă observaţie încurajatoare: „Lanţul valoric al bateriilor din UE rămâne puternic dependent de aprovizionarea din afara UE. Din 2020 încoace, producătorii  se confruntă cu o penurie de materii prime pentru baterii”. Dar în încercarea lor de a se rupe de dominaţia chineză, producătorii auto europeni ar putea primi ajutor de la o sursă neaşteptată, sau nesperată: tot China.

    În luna martie a anului trecut, producătorul chinezesc de baterii Hina a prezentat prima maşină alimentată cu baterii cu ioni de sodiu. Aceste baterii folosesc ioni de sodiu în loc de litiu. Maşina de la Hina are o autonomie de 250 de kilometri, suficientă pentru a fi condusă prin oraş.

    „Puţini în Germania au prevăzut acest lucru”, spune Maximilian Fichtner, expert în baterii la Universitatea din Ulm. „Unii actori pur şi simplu nu au putut să vadă atât de departe.” Aşa că acum companiile chineze sunt cele care conduc cursa pentru următoarea generaţie de baterii. Gigantul CATL a anunţat deja că intenţionează să livreze baterii cu ioni de sodiu care ar putea într-o zi să alimenteze maşinile europene. Dar, pe cât de intensă devine cursa electromobilităţii, pe atât de rapid pare că evoluează tehnologia. 

    O serie de companii din domeniu urmăresc să descopere Sfântul Graal al bateriilor electrice cu litiu – baterii care în loc de electroliţi lichizi folosesc electroliţi solizi. Acestea sunt mai sigure, în teorie mai uşoare, mai puternice şi se încarcă mai repede. PowerCo, divizia de baterii a VW, şi partenerul ei QuantumScape, o companie americană, au anunţat recent o mică mare victorie în dezvoltarea a ceea ce sunt cunoscute ca baterii “solid-state”. Produsele testate au avut o degradare de doar 5% după 500.000 km.   

  • Povestea românului care după ce a lucrat pentru alţii 25 de ani a decis să renunţe şi să meargă pe propriul drum. Primul său loc de muncă a fost în cadrul unui mare lanţ de fast-food-uri

    Dragoş Vlagali a lucrat 25 de ani în multinaţionale, în special în domeniul materialelor de construcţii, deşi primul pas ca angajat l-a făcut în cadrul KFC. A învăţat din fiecare experienţă lucruri noi, cunoştinţe care l-au condus către noi şi noi oportunităţi în companii mari precum Henkel, Mapei sau Isomat. Iar toate aceste experienţe s-au coagulat într-un business propriu – Bauindustry DC, furnizor de materiale de construcţii pe care l-a lansat în anul 2021. Cum a fost drumul de la angajat la cel de a fi propriul şef?

    Trecerea de la angajat de multinaţională la antreprenor a venit oarecum firesc. Spun acest lucru deoarece după 25 de ani petrecuţi în multinaţionale, cu nume prestigioase în domeniul construcţiilor, am simţit că sunt pregătit să o iau pe cont propriu. De-a lungul acestor ani au mai existat momente în care am vrut să aleg acest drum, dar obişnuinţa, temerile, provocările profesionale nu m-au lăsat să fac această schimbare”, a povestit Dragoş Vlagali, antreprenorul care deţine compania Bauindustry şi magazinul online platformadeconstructii.ro.

    El a lucrat timp de zece ani, începând cu anul 2000,  în cadrul Henkel România. Aici a învăţat foarte multe lucruri despre produse, despre domeniul vânzărilor, despre publicul ţintă din zona materialelor de construcţiei, dar şi despre cum se face management într-o companie lider de piaţă. Următorii zece ani i-a petrecut Mapei România, companie despre care Dragoş Vlagali spune că i-a permis să se desăvârşească în „profesia” de manager şi să încep să analizez piaţa, produsele, jucătorii cu alţi ochi, mult mai matur şi mai pragmatic.

    „Finalul carierei mele de corporatist este legat de compania Isomat România, locul în care am conştientizat că a venit acel moment – acum ori niciodată şi că va trebui să renunţ la confortul şi provocările funcţiei de Naţional B2B Manager şi să o dau la schimb pentru cea de antreprenor.” Bauindustry DC este o companie specializată în distribuţia de materiale de construcţie. Aceasta a fost înfiinţată în Bucureşti, în iunie 2021. Din luna aprilie a anului trecut compania are în portofoliul său şi o platformă online de vânzare de materiale de construcţie – platformadeconstructii.ro.

    De asemenea, în acest moment Bauindustry DC, distribuie exclusiv în România două produse, o folie extensibilă/ fixă care protejează toate tipurile de suprafeţe împotriva murdăriei care apare în timpul construcţiilor, amenajărilor,  reabilitărilor denumită BauProtekt şi un sistem de nivelare a plăcilor ceramice. Compania a terminat anul 2023 cu o cifră de afaceri de peste jumătate de milion de euro, conform informaţiilor furnizate de Dragoş Vlagali. Compania are un angajat şi mai mulţi colaboratori pe zona de vânzări, financiar, IT şi marketing. „Intenţia noastră este ca în 2024, numărul agenţilor de vânzări să crească deoarece vrem să ne consolidăm poziţia în piaţă atât în online, cât şi în offline”, a punctat antreprenorul.

    Dragoş Vlagali consideră că Bauindustry este încă o companie foarte tănără şi încă nu a ajuns la potenţial. „Cred că o bornă importantă este şi faptul că am început acest business la 49 de ani cu o experienţă importantă şi cu o maturitate care sper că mă va feri de greşelile tinereţii. Ambiţiile mele pentru viitor au legătură cu o construcţie solidă a Bauindustry DC, cu o dezvoltare puternică a platformeideconstructii,  în care cred foarte mult şi cu formarea unei echipe de vânzări care să penetreze puternic piaţa”, a adăugat antreprenorul. El crede că pe piaţa de materiale de construcţii este loc pentru toată lumea atâta vreme cât serviciile şi produsele pe care le livrează sunt cele corecte.

    „E uşor să spui că un antreprenor trebuie să fie vizionar, tenace, pragmatic, bun organizator, cum poţi să atribui diverse calităţi şi angajatului perfect, dar eu cred că totul se reduce la un singur cuvant atât pentru angajator, cât şi pentru angajat şi acest este Corect. Eu cred că dacă suntem corecţi cu noi, cu partenerii, cu colegii, cu clienţii atunci 90 % din treabă este făcută.“ – Dragoş Vlagali

    Schimbare de mindset

    Antreprenorul spune că cea mai mare provocare de până acum a fost de a-şi schimba mindset-ul din cel de manager, în cel de antreprenor, deoarece era obişnuit să gândească ca un manager, dar nu îşi integrase în totalitate statutul de antreprenor, acela de a conştientiza faptul că business-ul Bauindustry DC depinde exclusiv de deciziile sale. „După ce uşor, uşor am înţeles cum stau lucrurile cu antreprenoriatul în România, au venit şi provocările de tipul, cum fac să fim mai buni, să ne impunem pe piaţă, cum ne diferenţiem faţă de competiţie, cum gestionez impredictibilitatea pieţei, dar mai ales a cadrului legislativ din România”, a menţionat antreprenorul.  O altă provocare este cea legată de înţelegerea corectă a noţiunii de către parteneri şi ca jucătorii din domeniu să respecte clauzele contractuale. „De fapt, îmi doresc pentru peisajul de business din România mai mult fair-play şi mai multă preţuire pentru conceptul cuvântului dat.” El îşi doreşte însă să vadă lucrurile într-un mod pozitiv pentru ca să fie mai uşor să construiască ceea ce şi-a propus. „Astfel, pozitiv în statutul de antreprenor, pentru mine este faptul că îmi aleg singur partenerii cu care lucrez, că am ocazia să urmăresc îndeaproape cum se dezvoltă o divizie online a companiei, platforma de materiale de construcţii platformadeconstructii.ro,  în care am pus mult suflet. Pozitiv este că pot să fac singur politica de vânzări, să caut noi direcţii de business, să lucrez cu producători consacraţi care să creeze pentru Bauindustry DC produse private label. De asemenea, pozitiv este şi faptul că am avut un vis să mă trezesc, să îmi savurez cafeaua şi să citesc ziarul înainte să îmi încep ziua de muncă, nu se întâmplă în fiecare zi, dar visez că voi ajunge şi acolo”, punctează el.

     

    De la reuşite la greşeli şi sfaturi

    Dragoş Vlagali spune că cea mai mare reuşită a fost că a reuşit să se dezvolte, să înveţe, să fure meserie de la profesionişti recunoscuţi şi să îşi dorească mereu mai mult. „Cred că dacă am reuşit să schimb ceva în gândirea colegilor mei din echipă, înseamnă că sunt un câştigător.” Iar greşelile făcute sunt în suma încrederii acordate unor persoane care nu meritau, adaugă antreprenorul. Printre oamenii care au pus o cărămidă solidă la evoluţia antreprenorului sunt Andrei Dumitrescu, preşedintele Henkel România, Laurenţiu Barbu, actualmente Director Comercial Druckfarben Romania şi regretatul Marius Ivan, acţionar Dufa România şi Henkel Romania, despre care Vlagali spune că a fost primul antreprenor pe care l-a cunoscut.

    „E uşor să spui că un antreprenor trebuie să fie vizionar, tenace, pragmatic, bun organizator, cum poţi să atribui diverse calităţi şi angajatului perfect, dar eu cred că totul se reduce la un singur cuvânt atât pentru angajator, cât şi pentru angajat şi acest este Corect. Eu cred că dacă suntem corecţi cu noi, cu partenerii, cu colegii, cu clienţii atunci 90 % din treabă este făcută.” Pe de altă parte, ca sfat pentru cei care intră în antreprenoriat, Dragoş Vlagali spune că în calitate de antreprenor trebuie să fii corect cu tine şi cu ceilalţi, adică să munceşti, să nu renunţi la visele tale, să lucrezi în echipă, să nu îţi pui pe tavă toate planurile pentru că puţină cumpătare nu strică nimănui.

    „Le spun de multe ori povestea mea copiilor mei, care e cea mai apropiată experienţă şi anume că în facultate, înainte să intru în domeniul vânzărilor de materiale de construcţii, am lucrat un an la KFC şi am început acolo de la a debarasa mese pentru că trebuia să mă întreţin în facultate. Au fost momente când poate mă simţeam jenat că mulţi dintre prietenii mei veneau să comande, nu să muncească, dar a fost o lecţie esenţială pentru viitorul şi cariera mea, aceea că nu e ruşine să munceşti şi e bine să nu arzi etape în evoluţia ta profesională că la un moment dat, aflat pe scara ta, s-ar putea să fii nevoit să cobori şi s-ar putea să fie o coborâre mult mai dureroasă.” Cu alte cuvinte, sfatul lui este ca antreprenorii să nu se ferească să o ia de jos fiindcă atunci când vor ajunge unde şi-au dorit vor şti şi să aprecieze ce au şi cu atât mai mult, să aprecieze munca celor din echipa lui fără de care nu poţi ajunge nicăieri, „deoarece marile afaceri se clădesc în echipă”.    ■