BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Cum vor arata mallurile in 2020: preturi negociabile si plati cu telefonul mobil

    Mersul la mall doar pentru a face
    cumparaturi va fi o raritate in urmatorul deceniu. “Comertul in
    general se muta online. De aceea, multe magazine din centrele
    comerciale vor capata aspectul unor showroomuri”, sustine Andrei
    Vacaru, senior consultant al Jones Lang LaSalle.

    Preturile fixe vor disparea.
    Per­sonalul care se ocupa de vanzari va putea sa intre in negociere
    directa cu potentialul client pentru a concura cu magazinele de pe
    internet. Magazinele de tip “clona”, care vand acelasi gen de
    produse, cu aceleasi tehnici de marketing, in orice mall ai intra,
    vor deveni din ce in ce mai putin profitabile. Cei care vor trece
    pragul centrelor comerciale vor plati pentru serviciile pe care
    internetul inca nu le poate furniza.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Calin Dragan: Cum se vede Coca-Cola dupa sase ani de mandat

    “Cala o cutie de viteze manuala, am schimbat viteza in companie
    pe parcursul mandatului pe care l-am primit in 2004”, spune Calin
    Dragan, director general al Coca-Cola HBC Romania si Moldova.
    Exprimarea plastica acopera sase ani cu conditii intr-adevar cum nu
    se poate mai diferite, cand piata a trecut din perioada consumului
    frenetic in extrema opusa, anul trecut fiind primul in care
    imbuteliatorii de bauturi racoritoare si-au vazut afacerile in
    declin, dupa aproape doua decenii de crestere continua. “Eu am
    crezut mereu ca ritmul de crestere va incetini la un moment dat si
    in functie de asta am luat toate deciziile de coordonare a afacerii
    si cele pentru restructurarea costurilor”, adauga Dragan, 42 de
    ani, de formatie inginer.

    Seful CCHBC este unul dintre putinii romani ce au pe mana
    fraiele unei multinationale care opereaza aici, intreaga lui
    cariera de 17 ani fiind construita in interiorul companiei.
    Restructurarea de care vorbeste a fost un element-cheie al planului
    sau si care a permis ca in cinci ani, din 2004 pana in 2008,
    vanzarile sa creasca de peste doua ori si jumatate, la 550 de
    milioane de euro, iar profitul de peste trei ori, la 66 de
    milioane, conform datelor de la Ministerul Finantelor.

    A fost nevoie de inchiderea a trei fabrici – Oradea, Bucuresti
    si Iasi – pe parcursul a doi ani, de reducerea personalului si de
    canalizarea in schimb a resursei financiare spre investitii in
    linii de productie si in depozite. Decizia de a investi in linii de
    productie performante si in automatizarea depozitelor a fost luata
    inca pe vremea cand costul fortei de munca era unul dintre
    principalele argumente ce puneau Romania in topul listei pentru
    investitorii straini. Zeci de milioane de euro au fost pompati cu
    precadere in fabricile din Ploiesti si Vatra Dornei (pentru
    imbutelierea apelor minerale).


    Anul trecut, firma a terminat constructia unei centrale de
    cogenerare a energiei termice si electrice si a unui depozit
    automatizat langa fabrica din Ploiesti, valoarea investitiei fiind
    de 45 de milioane de euro. Un depozit clasic nu se poate compara,
    ca eficienta, cu unul automatizat: din cel de la Ploiesti se pot
    incarca zilnic 400 de tiruri cu o capacitate de 35 de paleti
    fiecare. Intr-un depozit clasic, masura eficientei insemna ca
    “motostivuitorul sa <alerge> permanent cate jumatate de
    kilometru dus-intors, cu o incarcatura de doi pana la patru
    paleti”.

    La ora actuala, imbuteliatorul Coca-Cola pe piata romaneasca,
    CCHBC, are in tara 1.900 de angajati, trei fabrici, 12 centre de
    distributie, 8 depozite si un portofoliu care reuneste racoritoare
    carbonatate (Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes), necarbonatate
    (Cappy Tempo), nectaruri (Cappy Nectar), ceaiuri (Nestea), apa
    (Dorna, Dorna-Izvorul Alb, Poiana Negri), bauturi energizante
    (Burn) si cafea (Illy).O alta directie pe care a pariat seful CCHBC
    in Romania a fost miza pe echipa de vanzari, pe principiul ca
    oricat de cautat este un produs, daca nu poate fi gasit
    pretutindeni, va pierde din vanzari.

    “De la bun inceput am pus accent pe investitia in forta de
    vanzari, pe care am dublat-o”, spune Dragan, argumentand ca acum
    compania are cea mai puternica retea de distributie de pe piata. In
    ce priveste modul de luare a deciziilor, la CCHBC se practica un
    stil de management foarte descentralizat, cum “probabil doar Sara
    Lee mai are in Romania, un model de management atat de
    descentralizat nefiind uzual pe piata romaneasca”, spune Dragan. Cu
    exceptia departamentului de IT, toate deciziile se iau local, de la
    restructurari si pana la investitii, astfel incat slujba pe care o
    are seamana foarte mult cu un puzzle in care pune cap la cap toate
    piesele.

  • Baumax Romania ajunge la 12 magazine

    Pentru anul in curs comerciantul si-a propus sa deschida patru
    magazine, cel de la Timisoara fiind al treilea, dupa inaugurarea
    spatiilor din Sun Plaza (Bucuresti) si Pitesti. Conform planurilor,
    Baumax ar urma sa mai deschida in 2010 un magazin in Constanta.

    In 2009 Baumax a inregistrat o cifra de afaceri de 511 milioane
    de lei (cca 124 milioane de euro). Prin deschiderea magazinului din
    Timisoara, suprafata comerciala totala din România depaseste 125
    000 m².

    Piata bricolajului a fost puternic afectata de criza, vanzarile
    de anul trecut inregistrand un declin de circa 24% fata de 2008. Pe
    piata de profildin Romania sunt prezente si Praktiker, Bricostore,
    Dedeman, Mr. Bricolaje, Ambient, Hornbach.

  • Vanzarile G’Market din 2009 au fost cu 45% mai mici decat in 2008

    In 2009 si pierderile inregistrate de companie s-au adancit,
    crescand cu peste 100%: daca in 2008 pierderile erau de circa 1,5
    milioane de euro, anul trecut au deparit 3,6 milioane de euro.

    Lantul G’Market are acum la sase spatii, conform informatiilor
    listate pe site-ul companiei, din care trei in Bucuresti, doua la
    Iasi si unul in Focsani.
    Pe piata romaneasca, cele mai mari retele de supermarketuri sunt
    operate de Carrefour (Carrefour Market), Billa si Mega Image.

  • Harta preturilor alimentelor. Unde gasiti cea mai ieftina mancare


    De exemplu,
    clujenii cumpara carnea de pasare cu 5 lei pe kg, in timp ce
    vasluienii o gasesc in galantare cu 14 lei pe kg. Locuitorii din
    Harghita achizitioneaza cea mai ieftina carne de vita si porc, in
    Constanta se gaseste cea mai ieftina telemea, in timp ce la Covasna
    ouale au cel mai mare pret.

    Aceleasi statistici mai arata
    ca in pietele din Brasov pot fi gasiti cei mai ieftini cartofi, cu
    0,8-1,2 lei pe kg, judetul fiind recunoscut ca un mare producator
    in domeniu, in timp ce locuitorii din Mehedinti dau pe acelasi
    kilogram de cartofi pana la de trei ori mai mult.

    Detalii pe
    www.gandul.info    .

  • Pe o piata in declin, Albalact pariaza pe crestere

    In cladirea de birouri ridicata langa centrul logistic din
    Voluntari, la marginea Capitalei, Raul Ciurtin isi petrece doar
    cateva zile pe luna, restul timpului fiind impartit intre fabricile
    din Alba Iulia si cea de la Campulung. “La sfarsit de saptamana
    insa nu lucrez, ci petrec timpul cu familia sau pescuiesc”, spune
    antreprenorul roman de 38 de ani, care a transformat in unsprezece
    ani o fabrica falimentara de lactate intr-un competitor serios
    pentru multinationalele de pe piata – FrieslandCampina, Danone,
    Lactalis si Hochland.

    Anul acesta, estimeaza Ciurtin, valoarea pietei ar putea scadea
    cu circa zece procente – evolutie ce are efectul unui dus rece
    pentru procesatori, pentru ca intervine dupa 2009, cand vanzarile
    au fost mai degraba liniare, iar pana la criza domeniul s-a bucurat
    de o lunga perioada in care lactatele au fost vedete intre bunurile
    de larg consum, inregistrand plusuri anuale de peste 20%.

    Intr-un astfel de context, Albalact isi propune sa-si majoreze
    insa cotele de piata pana la final de an, in dauna competitorilor.
    Ca urmare a rebrandingului marcii Zuzu, cota de piata ar urma sa
    creasca pentru produsele din aceasta gama cu 1-3% pana la finalul
    anului, iar marca Raraul ar trebui sa-si adjudece, conform
    previziunilor, inca cinci procente din piata. De fapt, anul acesta
    compania a tintit sa creasca vanzarile prin parghii pe care in anii
    anteriori, cand a investit zeci de milioane de euro in capacitati
    de productie, le-a lasat pe plan secund.

    Astfel, Albalact a cheltuit numai pentru proiectul de rebranding
    al marcii Zuzu o jumatate de milion de euro, dupa ce anul trecut
    n-a adus nimic nou in comunicarea acestui brand. Investitiile
    bugetate pentru acest an vizeaza insa si segmentul de distributie,
    pana la sfarsitul anului urmand ca numarul de angajati din acest
    departament sa fie mai mare cu un sfert fata de 2009, cand
    distributia opera cu 200 de oameni. In zona logistica si a parcului
    de masini, investitiile din acest an “depasesc 2 mil. euro”, spune
    Ciurtin.

    Referitor la asteptarile pentru ultima parte a anului, seful
    Albalact nu are o atitudine prea optimista: “Ma astept la o
    crestere usoara fata de anul trecut, dar profitabila”. Anul trecut,
    compania a avut o crestere a cifrei de afaceri de aproape 19%, la
    peste 53 de milioane de euro, iar profitabilitatea a crescut
    spectaculos (cu 330%), ajungand la 600.000 de euro. Cu toate
    acestea, petitorii n-au mai batut anul acesta la usa lui Ciurtin ca
    in alti ani (in 2009 au fost in jur de zece investitori strategici
    si fonduri de investitii); oricum insa, “acesta este cel mai prost
    moment posibil pentru o vanzare”, argumenteaza el.

    Nici in trecut nu s-a gasit o cale de mijloc intre ce ofereau
    petitorii si asteptarile actionarilor majoritari, Raul si Petru
    Ciurtin (“nu era un punct in care ne puteam intalni cu discutiile”,
    spune antreprenorul), astfel incat acum cu atat mai mici sunt
    sansele sa se intample acest lucru. Pe termen lung, se vede tot la
    carma companiei, mai ales ca “avem incredere si in viitor”, vizand
    pentru anul in curs o crestere moderata a cifrei de afaceri. Ce
    l-ar putea convinge sa se retraga din afacere? Doar o oferta
    (“putin probabila”) care ar fi de cateva ori mai mare decat
    capitalizarea bursiera a companiei. In prezent, capitalizarea
    bursiera a companiei este de 38 de milioane de euro, iar familia
    Ciurtin este actionar majoritar, cu un pachet de actiuni de aproape
    48%.


  • Noul pariu al lui Dusan Wilms: Metro Punct

    “In doua locuri diferite – Romania si Polonia – eu si colegul meu care condure reteaua poloneza, ne-am gandit la astfel de concepte care seamana”, a declarat Wilms in cadrul evenimentului Meet the CEO organizat de BUSINESS Magazin.

    Deocamdata, pe piata din Romania au fost deschise doua astfel de magazine, la Satu Mare si la Piatra Neamt, dar “este prea devreme sa facem un bilant al acestor deschideri, sunt inca in faza de proiect”.

    Wilms s-a intors anul trecut la conducerea Metro Cash & Carry Romania dupa ce detinuse un mandat in functia de COO, ulterior Director de Expansiune si Membru in Consiliul de Administratie al real,- International, divizia de hipermarketuri a grupului german.

    Metro Cash & Carry Romania este in acest moment cel mai mare comerciant de pe piata romaneasca, inregistrand in 2009 o cifra de afaceri de 1,226 miliarde de euro, cu 260 de milioane de euro mai putin decat in 2008.

  • Dupa blocuri suntem noi: reteaua Mic.ro promite investitii de peste 200 mil. euro

    Departe de iuresul din Rompetrol, am pus la punct in doar cateva
    luni liniile strategice ale acestui proiect”, declara, pentru
    BUSINESS Magazin, Dan Ionescu, care a ocupat pana in urma cu un an
    functia de director operational al grupului petrolier, fiind unul
    dintre primii directori recrutati de Dinu Patriciu.

    Dupa plecarea din Rompetrol, Ionescu declara ca se va ocupa de
    “o afacere personala”, iar in aprilie 2010 s-au vazut primele roade
    ale proiectului pus la punct vreme de cateva luni impreuna cu o
    echipa “mare, de 10-12 oameni”: s-au deschis in Bucuresti primele
    magazine Mic.ro.



    Reprezentantii retelei, care a inaugurat
    magazine intr-un ritm galopant – nu mai putin de 73 pana in prima
    saptamana din august -, au preferat sa pastreze tacerea luni in
    sir. “Am preferat sa facem ceva concret inainte de a comunica”,
    justifica Ionescu acum, cand lantul de magazine se apropie de 100
    de spatii. Luna trecuta, Mercadia, operaorul retelei Mic.ro, a
    preluat cele 31 de spatii ale retelei MiniMax Discount, cu vanzari
    anuale de 45 de milioane de euro. Dan Ionescu spune ca are mai
    multe oferte pe masa din partea retailerilor prezenti pe piata, dar
    nu a dorit sa ofere alte detalii.

    Decizia de a investi in acest domeniu se datoreaza, in
    principal, faptului ca “am vazut aceasta oportunitate, in urma unor
    studii”, sustine el. Pe de o parte, factorul pozitiv era ca pe
    piata nu a existat pana acum un lant de magazine de cartier; de
    cealalta parte, riscul era ca renumele acestui canal de vanzari
    este inferior, in perceptia consumatorilor, fata de cel al marilor
    magazine din comertul modern, din cauza varietatii mai mici a
    produselor si din cauza preturilor de multe ori mai ridicate.

    Ionescu spune despre proiect ca este ambitios, avand ca tinta o
    retea de 300 de spatii pana la sfarsitul anului si nu mai putin de
    2.000 pana la sfarsitul lui 2011. “Nu ne vom opri nici atunci”,
    spune Ionescu increzator si zambind parca usor amuzat de reactia de
    neincredere pe care au avut-o, la prezentarea proiectului,
    reprezentantii retelei Metro Cash & Carry, principalul furnizor
    pentru marfa din spatiile Mic.ro.

    Comerciantii de cartier sunt intre cei mai importanti clienti ai
    retelelor cash & carry, iar cel mai puternic executiv din
    comertul romanesc, Dusan Wilms, directorul Metro Romania si
    Bulgaria, declara recent ca “magazine traditionale vor exista
    intotdeauna”.

    In 2009 au fost insa inchise peste 1.000 de magazine de
    proximitate (chioscuri, magazine generale si magazine din
    benzinarii), asa incat la sfarsitul anului au ramas cu totul in jur
    de 13.500 de astfel de spatii, arata un studiu realizat de compania
    de cercetare de piata MEMRB.

    Pentru cateva categorii de produse – lactate, panificatie si
    mezeluri – Mic.ro are incheiate contracte direct cu furnizori.
    Ideea de a avea un furnizor principal in Metro tine de faptul ca
    “am vrut sa avem un concept unitar, nu sa facem o ciorba”; daca ar
    fi incheiat contracte cu mai multi furnizori de bauturi, de
    exemplu, fiecare ar fi vrut sa aiba un spatiu de expunere
    personalizat, de pilda cu spatii frigorifice.

    Investitia medie pe magazin este de 100.000 de euro, suma ce
    include si fondul de marfa, pe rafturile magazinelor cu o suprafata
    cat o garsoniera confort unu (50 mp) fiind asezate in medie 2.000
    produse, cam cate are si un magazin de tip discount, ca Plus, Penny
    sau MiniMax. Vanzarile previzionate pentru anul in curs se plaseaza
    la 14 milioane de euro, iar cele de anul viitor in jurul valorii de
    300 de milioane de euro.

  • 2,7 milioane de clienti cumpara lunar produse din promotia Billa

    “Am decis ca programul sa nu aiba o perioada limitata de
    desfasurare, ci sa fie permanent”, declara Filip Cristescu,
    director de operatiuni al Billa Romania.Reteaua are 51 de
    supermarketuri in prezent si a realizat anul trecut o cifra de
    afaceri de 288 de milioane de euro, fata de 324 de milioane de euro
    in 2008. Pe segmentul supermarket mai sunt prezente in Romania
    retelele Mega Image, Carrefour Market, Primavara si retele
    dezvoltate de producatori romani – ca Agricola Bacau, Angst, si
    Cris-Tim.

  • Nici vara nu mai ajuta! Romanii au uitat de bere, sucuri si inghetata

    “Romanul va avea intotdeauna bani pentru mici si bere”, declara
    recent pentru BUSINESS Magazin Dusan Wilms, cel mai puternic
    executiv din comertul romanesc, seful Metro Cash & Carry. El se
    referea, astfel, la predispozitia nationala de a cheltui, chiar si
    in perioade cand economia nu mai duduie, ca pe vremuri. Iar caldura
    si-a spus clar cuvantul in vanzari, care au crescut odata cu luna
    iulie cu “5-25% fata de luna iunie, in functie de categoria de
    produse”, spune Andreea Mihai, director de marketing la
    Carrefour.

    Ea a precizat insa ca perioada economica dificila, cresterea TVA
    si masurile de reducere a veniturilor au determinat “o scadere a
    vanzarilor fata de luna iulie a anului trecut”. In cazul Carrefour,
    cel mai putin afectate au fost vanzarile de apa, bere si inghetata,
    in timp ce cremele de protectie solara, bauturile carbogazoase si
    chiar micii au avut mai mult de suferit.

    Pentru alti comercianti, chiar daca vanzarile n-au scazut, nici
    cresterile n-au fost pe masura celor asteptate. Ploile dese din
    acest an, inceperea tarzie a perioadei calde, banii mai putini din
    buzunar si zgarcenia vest-europenilor in cheltuiala si-au pus
    amprenta, deopotriva, si pe vanzarile de produse sezoniere din
    Romania. “Nu am inregistrat scaderi, dar avem dificultati in
    realizarea obiectivelor de crestere”, declara Grigore Horoi,
    presedinte al grupului de firme Agricola International, care a
    rulat anul trecut afaceri de aproape 98 de milioane de euro si a
    vandut circa 12% din productie la export. Nici berarii nu au prea
    multe motive de bucurie: “Volumele sunt per total mai mici”
    (Ursus), “Consumul s-a diminuat fata de perioada similara a anului
    trecut”, (Bergenbier), “Vara a intarziat” (Heineken).

    Asociata in mod consacrat cu temperaturile ridicate din
    termometre, nici macar inghetata nu s-a epuizat in stocurile
    producatorilor. Vasile Armenean, director general al Betty Ice, una
    dintre cele mai mari afaceri din domeniu, cu vanzari de aproape 19
    milioane de euro anul trecut, spune ca anul acesta a fost “foarte
    prost din punct de vedere al vremii”. Motivul e ca a plouat mult,
    au fost putine zile insorite, iar vanzarile de inghetata au fost
    afectate in mod negativ mai ales in intervalul mai-iunie. Patru
    luni din an (din mai si pana la sfarsitul lui august) aduc pentru
    producatorii de inghetata peste 70% din vanzari, declara Dimitris
    Mitrofanakis, country business manager la Nestlé Ice-Cream, liderul
    pietei.

    Vremea neprielnica este unul din principalii vinovati si in
    ochii berarilor. Tiberiu Mercurian, director de marketing al
    Bergenbier, cu afaceri anuale de 130 de milioane de euro, spune ca
    “dupa o incercare timida de canicula, a venit luna iulie, in care
    din 27 de zile a plouat in 21 – cel putin in Bucuresti”.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania,
    declara si el ca “anul acesta vara s-a lasat destul de mult
    asteptata, iar cateva zile de canicula in Bucuresti in fiecare an
    sunt obisnuite”. El nu a dorit sa comenteze insa pe marginea
    felului cum au evoluat vanzarile companiei. Anul trecut, compania a
    realizat o cifra de afaceri de circa 213 milioane de euro, in
    scadere cu 5% in euro si in crestere cu 9% in lei fata de
    rezultatele din 2008.