Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Armele de contraatac ale Burger King pentru scaderea bonului de casa

    Totusi, reducerea valorii bonurilor de casa a fost compensata de
    cresterea numarului de clienti, in unele spatii si cu 30%,
    completeaza Eftimie. Ea este de parere ca numarul mai mare de
    clienti se datoreaza pe de o parte vizibilitatii mai mari a retelei
    – din prisma campaniilor desfasurate – dar si a faptului ca “exista
    un segment de clienti care au migrat spre spatiile noastre dinspre
    alte restaurantele”.

    Reteaua Burger King a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri
    de 3 milioane de euro si pierderi de 1 milion de euro iar
    asteptarile pentru rezultatele financiare pentru 2010 se plaseaza
    la acelasi nivel.
    Pe piata de fast-food, cea mai consistenta felie este adjudecata de
    retelele McDonald’s, care a inregistrat anul trecut o cifra de
    afaceri de 99,5 milioane de euro si KFC, care a avut in primul
    semestru din acest an afaceri de 24 de milioane de euro.

  • Criza a evaporat doua miliarde de euro din incasarile comerciantilor

    “Respiram cu totii acelasi aer”, declara recent Robert
    Redeleanu, directorul general al Scandia, cel mai mare producator
    de conserve de pe piata. El se referea la faptul ca producatori,
    distribuitori si comercianti se bat acum, parca mai aprig ca
    niciodata, pe un portofel tot mai sarac al cumparatorului. Intre
    motivele deja binecunoscute se numara somajul in crestere,
    veniturile in scadere, deprecierea leului in raport cu euro,
    majorarea TVA. Obiceiurile de consum s-au modificat si listele de
    cumparaturi s-au ajustat: 58% dintre consumatori au ales sa cumpere
    alimente mai ieftine, in timp ce 57% cumpara in cazul unor
    categorii aceleasi produse, dar la preturi mai mici, arata un
    studiu realizat de Agentia pentru Strategii Guvernamentale.


    Nimic de mirare, deci, ca piata bunurilor de larg consum a
    scazut fata de anul trecut, “fiind influentata negativ la toate
    categoriile, mai putin cea a tigarilor”, spune Marius Caluian,
    director general al MEMRB Romania si Republica Moldova. Conform
    estimarilor MEMRB, piata a insemnat anul trecut 22 de miliarde de
    euro, iar in primele opt luni ale anului curent, vanzarile de
    bunuri de larg consum au fost cu 7% mai mici decat in acelasi
    interval din 2009. Pe tot anul, scaderea ar putea ajunge la 10%,
    ceea ce s-ar traduce in pierderi de peste doua miliarde de
    euro.


    Caluian precizeaza ca o estimare a valorii anuale a vanzarilor
    se va face dupa incheierea lunii decembrie, luna care pentru unele
    categorii de produse are o pondere insemnata. Deocamdata,
    directorul MEMRB se asteapta ca bugetele cheltuite pentru
    sarbatorile de iarna sa fie in medie cu 10% mai mici decat anul
    trecut.


    Vanzarile legale de tigari au scazut, pierzand teren in favoarea
    celor ilicite, astfel incat valoarea mai mare ce rezulta din
    calculul MEMRB se datoreaza in exclusivitate preturilor mai mari.
    Si asta pentru ca tigarile sunt produsele cu cea mai mare scumpire
    pe parcursul anului trecut: 50%.

    Minusuri de cate doua cifre apar in piata berii, a laptelui si
    in mai toate domeniile care in vreme de crestere economica se
    faleau cu plusuri la fel de mari.

    “Piata de bere a fost serios afectata de criza economica”,
    admite Grant McKenzie, vicepresedinte de marketing al Ursus
    Breweries, cel mai mare producator de bere din tara, cu o cifra de
    afaceri de 284 de milioane de euro in 2009. In ultimul an si
    jumatate, vanzarile de bere s-au redus cu un sfert, silind toti
    marii producatori – Ursus, Heineken, Bergenbier – sa inchida
    fabrici, iar asteptarile sunt sumbre: “Cred ca multi ani de acum
    incolo consumul nu va reveni la nivelul din 2007-2008”, declara
    McKenzie.

    Pe aceeasi linie se inscriu lactatele. Valoarea vanzarilor a
    scazut in primele opt luni cu 16% in cazul laptelui, cu 18% la
    smantana si cu 23% la deserturile pe baza de lapte, conform datelor
    MEMRB. Categoria de lactate proaspete si-a pastrat insa aceeasi
    pondere in piata bunurilor de consum (2,3%) gratie majorarii cu
    5,6% a vanzarilor de iaurt, produs care inseamna aproape jumatate
    din aceasta categorie. La capitolul plusuri se incadreaza si
    laptele batut, cu un avans de peste sapte procente, in valoare.

    Vanzarile de iaurt ale Danone au fost cu peste 10% mai mari anul
    acesta, declara Bogdan Ioachim, director de comunicare al
    producatorului de lactate, sustinand ca explicatia tine in egala
    masura de promotiile desfasurate de companie, de reducerile de
    pret, dar si de “preocuparea cumparatorilor pentru o alimentatie
    mai sanatoasa”. Una peste alta, in randul tarilor din Europa
    Centrala si de Est avem in continuare cel mai mic consum de iaurt
    pe cap de locuitor: 3,46 kg, in urma vecinilor bulgari sau sarbi
    (peste 11 kg). Danone, cel mai mare producator de lactate din tara,
    a raportat la Ministerul Finantelor o cifra de afaceri de peste 102
    milioane de euro pentru anul trecut.

    Pentru companiile cu dare de mana, momentul este ideal din
    punctul de vedere al luptei pentru cote de piata, pentru ca
    preturile mai mici atrag consumatorii mai mult ca niciodata. Pe de
    alta parte insa, goana dupa cote de piata este periculoasa, pentru
    ca odata cu scaderea preturilor se reduc dramatic si profiturile.
    Raul Ciurtin, presedinte si actionar majoritar al Albalact,
    reflecta recent ca “fiecare alege ce varianta doreste”, fara a
    comenta mai mult despre optiunile concurentei, dar este foarte
    posibil ca spre finalul anului viitor, numarul procesatorilor de
    lactate sa scada in mod vizibil.

    Albalact, producatorul marcilor Fulga si Zuzu, mizeaza in acest
    an pe rezultate asemanatoare celor din 2009, cand cifra de afaceri
    a depasit 53 de milioane de euro, in crestere cu 19% fata de 2008.
    In acelasi interval insa, profitul a crescut spectaculos (cu 330%),
    ajungand la 600.000 de euro, o performanta greu de atins acum, cand
    procesatorii de lactate suporta efectul scumpirii materilor
    prime.

    Cei carora le merge bine invoca insa nu promotiile si preturile
    de vanzare mai atractive pentru cumparatori, ci factori de alt
    ordin si care se manifestau oricum si inainte de inceputul
    recesiunii. Iustin Paraschiv, proprietarul producatorului de carne
    de pui Avicarvil, este de parere ca preferintele de consum s-au
    orientat catre segmente unde oferta pune un mai mare accent pe
    calitate. “Am castigat consumatori mai educati, interesati de
    produse cat mai sanatoase”, spune Paraschiv. Cifra de afaceri a
    Avicarvil a depasit in primele noua luni 51,5 milioane de lei (12,2
    milioane de euro), in crestere cu aproximativ 20%, iar previziunile
    pentru intregul an au in vedere circa 63 de milioane de lei (15
    milioane de euro). Grupul de firme ale familiei Paraschiv, intre
    care reteaua de magazine Ana si Cornel, Carmistin, Ladrisi Grup, a
    incheiat 2009 cu o cifra de afaceri de aproximativ 150 de milioane
    de euro.

    Majoritatea managerilor raman destul de rezervati in privinta
    viitorului, ceea ce e firesc, avand in vedere situatia economiei.
    Faptul ca sunt companii care se pot lauda in acest an cu plusuri
    dovedeste insa ca, oricat de putini bani ar avea in portofel
    cumparatorul, exista strategii prin care poate fi convins sa nu-i
    cheltuiasca pe produsele competitiei.

  • Cine isi cumpara frigidere scumpe cat o casa

    “Cutrei saptamani in urma am gasit la cineva un aspirator
    fabricat in 1970. Desi am incercat sa ii oferim o suma de bani pe
    el si un aspirator nou, omul a refuzat categoric. Sustinea ca
    aparatul merge foarte bine si ca nu vrea sa renunte la el”,
    povestea de curand Leo Popescu, director de vanzari al Miele
    Appliances Romania. Aspiratorul despre care vorbeste era pentru
    muzeul companiei. Fiecare subsidiara Miele are cate un spatiu
    special pentru obiecte istorice, cumparate de la populatie.
    “Colegii nostri de la service gasesc, cu surprindere, in tara
    electrocasnice cumparate cu peste 20 de ani inainte din
    strainatate”, adauga Popescu.Compania, care a vandut anul acesta
    cel mai scump frigider din Romania – o combina de 134.000 de lei –
    si-a crescut afacerile cu 50% fata de 2009, cand a avut o cifra de
    afaceri de 1,9 milioane de euro.

    Un rol important in vanzarile de anul trecut l-au avut cele
    pentru proiectul rezidential Stejarii, ansamblu de lux din nordul
    Capitalei, dezvoltat in urma unei investitii de 230 mil. euro de
    catre Tiriac Imobiliare. Desi este in crestere, piata produselor
    electronice si electrocasnice de lux este destul de restransa, cu
    vanzari de cateva milioane de euro anual. In perioada
    iulie-septembrie, cumparatorii au cheltuit 305 mil. euro pentru
    bunurile de folosinta indelungata, cu aproape 11% mai putin fata de
    perioada comparabila din 2009, potrivit companiei de cercetare GfK.
    Sectorul electrocasnicelor mici s-a redus cu 4,1%, iar cel al
    electrocasnicelor mari cu 6,7%. Cu toate acestea, perioada a fost
    cea mai buna din acest an, majoritatea categoriilor de produse
    avand crestere raportat la trimestrul al doilea.

    “Piata romaneasca de echipamente electrocasnice premium este
    inca tanara, dar experienta noastra de pana acum demonstreaza ca
    romanii tind sa fie atrasi de produsele cu un grad ridicat de
    calitate”, considera Stavros Politis, Export Manager Miele pentru
    Europa de Sud-Est. Din 2008 incoace, sustine el, comportamentul de
    consum a evoluat, in sensul ca oamenii sunt dispusi sa plateasca
    mai mult pentru un produs, atat timp cat inteleg beneficiile lui si
    vor un bun cu adevarat durabil: “Putem spune ca am urcat o treapta
    mai sus in procesul de maturizare a pietei”.


    Cel mai ieftin aspirator Miele costa la raft 700 de lei, dublu
    fata de media celorlalti producatori. “Tinand cont ca vindem cam
    150-200 de bucati pe luna, mi se pare foarte bine pentru un produs
    proaspat lansat, care nu a beneficiat de foarte multa publicitate
    pana la ora actuala”, adauga directorul de vanzari. Incepand din
    vara, firma are contracte de distributie pentru aspiratoare cu
    marii comercianti din domeniul electrocasnicelor, iar pe baza
    vanzarilor de pana acum, “ne asteptam la cresteri foarte bune, mai
    ales pe acest segment”.

    Popescu afirma ca in afara de produsele de top exista si oferta
    pentru persoanele cu venituri medii, diferenta fiind data de faptul
    ca aparatele au in acest caz mai putine functii. “In ce priveste
    comportamentul de consum, nu cred ca se poate vorbi de produse prea
    scumpe pentru consumatorii romani”, declara la inceputul acestui an
    pentru BUSINESS Magazin Dragos Salamac, team leader al BenQ
    Romania. Analizand insa orientarea generala, spune Salamac, se
    observa ca in 2009, o parte importanta a cumparatorilor de produse
    premium au inceput sa se orienteze catre o zona de mijloc, in timp
    ce o alta categorie “si mai importanta” a inceput sa aprecieze
    produsele ieftine. “De altfel, chiar si marcile considerate premium
    pana acum au inceput sa se adreseze prin anumite produse
    segmentului mediu de cumparatori.

    “Consumatorul de produse electrocasnice de lux, sustine Leo
    Popescu, este o persoana educata, care a calatorit foarte mult si a
    avut ocazia sa vada in alte tari ce inseamna confortul
    «electrocasnic». Nu este acelasi profil de cumparator ca la o
    masina de lux, unde ideea de a iesi in evidenta este mult mai mare.
    Oamenii chiar le iau sa le foloseasca in casa, sa-si faca viata mai
    usoara”, spune el. In plus, consumatorul educat nu ia decizia de
    cumparare decat dupa o lunga analiza a pietei; sunt comparate
    ofertele diferitelor branduri, se citesc forumuri de specialitate –
    e un proces de durata. Spre exemplu, cei ce vin in showroom-ul
    Miele stiu deja ce vor sa cumpere si sunt foarte putini veniti doar
    sa se uite.

  • Romania, excedent de 477 mil. euro in comertul cu Africa de la inceputul anului

    Romania a exportat catre tarile africane in acest interval
    bunuri in valoare de 680 de milioane de euro, in crestere de la 533
    de milioane in aceeasi perioada a anului trecut, si a importat de
    203 milioane, in crestere de la 186 de milioane.

    Cele mai mari valori ale excedentului in relatia cu tarile africane
    le-au consemnat Germania (3,9 miliarde de euro), urmata de Franta,
    Suedia, Cehia, Belgia, Finlanda, Ungaria si Romania. La polul opus,
    deficite mari in aceasta relatie comerciala au avut Italia (un
    minus net de 9,2 miliarde de euro), Spania, Olanda, Marea Britanie
    si Portugalia.

    Conform datelor INS, Romania a incheiat primele noua luni cu un
    deficit comercial total de 6,89 miliarde de euro, in scadere cu
    3,45% fata de aceeasi perioada a anului trecut, rezultat dintr-un
    plus de 26,5% al exporturilor, raportat la o crestere cu doar 18,9%
    a importurilor.

    Comertul cu tarile africane reprezinta 9% din volumul total al
    comertului de bunuri al UE27. Pe ansamblul primelor noua luni din
    2010, UE a avut un deficit de 5,5 miliarde de euro in relatia cu
    aceste tari, rezultat din exporturi de 90,2 miliarde de euro, in
    crestere de la 79,2 miliarde in aceeasi perioada a anului trecut)
    si importuri de 95,7 miliarde, in crestere de la 79 de
    miliarde.

    Cei mai mari exportatori europeni in Africa sunt Franta (20 de
    miliarde de euro in primele noua luni din 2010), Germania si
    Italia, iar principalele destinatii de export sunt Africa de Sud
    (16 miliarde), Algeria si Egipt. Cel mai mare exportator african
    catre Europa ramane Libia (20 de miliarde), urmata de
    Algeria.

    UE exporta in Africa in principal masini si vehicule (35,8 miliarde
    de euro), dar si petrol, medicamente si cereale, si importa in
    primul rand petrol si gaze (54,9 miliarde de euro), precum si
    diamante.

  • Harta distractiei din Centrul Vechi

    Daca in 2008 erau in Centrul Vechi putin peste 30 de localuri,
    2009 si 2010 au adus o triplare a numarului acestora, dar si un
    trafic incredibil de clienti pe stradutele mai mult sau mai putin
    pavate din interiorul patratului format de bulevardele Regina
    Elisabeta, I.C. Bratianu, Calea Victoriei si Splaiul
    Independentei.

    “In ultimii doi ani s-au deschis cateva zeci de restaurante,
    pub-uri, cafenele si tot felul de alte concepte de localuri in
    Centrul Istoric, iar acum numarul acestora depaseste 100, mergand
    spre 120”, spune Daniel Mischie, director de operatiuni si actionar
    minoritar in cadrul afacerii controlate de Dragos Petrescu. De
    saptamana trecuta, Mischie este si director al Asociatiei
    Comerciantilor din Centrul Istoric – Micul Paris, conducand un grup
    de initiativa din care mai fac parte Mugur Mihaescu (proprietarul
    St. Patrick), Radu Diaconu (proprietarul Les Bourjois) si Marilena
    Andries (proprietara Il Pianissimo).


    “Interesul acestei asociatii este sa discute cu autoritatile
    locale despre dezvoltarea zonei si despre rezolvarea principalelor
    probleme care impiedica o si mai mare crestere a businessului din
    Centrul Istoric”, spune Daniel Mischie, care a avut saptamana
    trecuta o discutie de cateva ore cu primarul general al Capitalei,
    Sorin Oprescu, pe aceste teme.


    Principalele probleme ale Centrului Istoric sunt – inca –
    situatia incerta a proprietatii a peste 30% dintre spatii, dar si
    renovarea strazilor si a fatadelor. “Se vor face toate pana la
    urma, iar in 2011 Centrul Istoric va arata si mai bine”, crede
    Daniel Mischie, care mizeaza pe dezvoltarea laturii culturale a
    petrecerii timpului liber.

  • Cine are curaj sa mizeze pe investitii tocmai acum? Avicarvil investeste 10,7 mil. lei

    O parte a banilor pentru acesta investitie provin din fonduri
    europene. “Pentru banii din fonduri europene am primit unda verde
    in aceste zile, iar cealalta parte din suma este o investitie
    proprie. Proiectul este o continuare a dezvoltarii si
    retehnologizarii fermelor de la Valcea, iar de aceasta data vizam
    si o componenta de energie verde”, declara Iustin Paraschiv,
    proprietarul Avicarvil.

    Cifra de afaceri a Avicarvil a depasit la nous luni 51,5
    milioane de lei, in crestere cu aproximativ 20% fata de aceeasi
    perioada din 2009. “Pana la sfarsitul acestui an, in conditiile
    cresterii continue a capacitatilor de productie, mizam pe o cifra
    de afaceri de aproximativ 63 milioane de lei”, declara
    Paraschiv.

    Conform companiei, intre tendintele din acest an se numara
    faptul ca o parte a consumatorilor s-au orientat spre segmentul
    quality, in masura in care s-a marit si oferta producatorilor.
    “Puii nostri, crescuti in regim de “ograda taraneasca” si hraniti
    in mare masura din productia interna de furaje, reprezinta un tip
    de mancare sanatoasa, lucru din ce in ce mai apreciat de
    consumatorul roman”, declara Iustin Paraschiv, proprietarul
    Avicarvil.

    Grupul de firme detinute de familia Paraschiv a incheiat 2009 cu
    o cifra de afaceri de aproximativ 150 de milioane de euro si are
    afaceri in domeniul agro-zootehnic si comert. Cea mai importanta
    companie a grupului este producatorul si retailerul Ana si Cornel,
    infiintat in 1994. Grupul de firme detine o retea proprie de 87
    magazine in Valcea, Dolj, Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Bucuresti,
    Ialomita, Vrancea, Bacau si altele. Grupul numara peste 2000 de
    angajati la jumatatea lui 2010. Alte companii membre in grup sunt:
    Carmistin Ladrisi Grup, Pajo Holding si Avicarvil.

  • Hezy Ovadia, noul presedinte al imbuteliatorului Tuborg

    Ovadia are o experienta profesionala de aproximativ 19 ani,
    formata in cadrul pozitiilor de conducere pe care le-a detinut in
    patru dintre cele mai active companii din domeniul FMCG
    (producatori de bauturi alcoolice si non-alcoolice), inclusiv
    Carlsberg Group – Israel Beer Breweries Ltd.

    Hezy Ovadia are studii in domeniul financiar si un EMBA in
    Managementul Afacerilor, ambele absolvite la Universitatea din Tel
    Aviv. Romania si evolutia companiei Tuborg Romania sunt deja
    familiare, facand parte din consiliul de administratie.

    “Sunt convins ca alaturi de echipa URBB vom continua sa atingem,
    anual, rezultate in ascensiune, asa cum am obisnuit piata pana
    acum”, a declarat Ovadia, viitorul presedinte al URBB. Shachar
    Shaine preda acum fraiele afacerii, dupa sase ani in care United
    Romanian Breweries Bereprod a inregistrat evolutii anuale
    constante. Astazi, compania are peste 800 de angajati si peste 100
    mil. euro cifra de afaceri.
    URBB este unul dintre cei mai mari producatori de bauturi de pe
    piata locala, fiind prezent pe piata berii, a bauturilor
    racoritoare si recent, pe cea a apelor minerale. Portofoliul
    companiei cuprinde exclusiv marci precum Tuborg, Carlsberg, Skol,
    Holsten, Guinness si Kilkenny, Granini si Bilbor.

  • Cum se ghiceste viitorul in cafea

    La iesirea din Bucuresti spre Popesti-Leordeni, in apropierea
    liniei de centura, o cladire rosie de birouri cu cateva etaje este
    sediul central al Strauss; alaturi sunt fabrica si depozitul
    logistic. Nu se simte mirosul cafelei, asa cum s-ar astepta cei mai
    multi vizitatori. Pentru pastrarea aromei, tehnologia folosita in
    fabrica presupune inghetarea cafelei, imediat dupa prajire, la -60
    de grade Celsius. Este important, pentru ca astfel este conservata
    cat mai bine aroma, asa cum se intampla si cu ambalajele
    pachetelor, care nu sunt din hartie, ci dintr-un material cu bune
    proprietati izolante, dupa cum explica Marius Melesteu, directorul
    general al Strauss.

    Compania ocupa al doilea loc pe piata romaneasca a cafelei, dupa
    Kraft Foods Romania, care are in portofoliu marcile Jacobs si Nova
    Brazilia. La 43 de ani, Melesteu, care conduce afacerea cu cafea de
    la inceputul anului, a adunat peste 13 ani de experienta in
    industria bunurilor de larg consum (FMCG), in companii ca Unilever
    si Heineken. Debordeaza de incredere cand vorbeste de planurile pe
    care le are pentru companie, iar cand vine vorba despre programul
    sau “manifest” de manager nu spune nimic despre cifre – fie ele
    vanzari, profit sau cota de piata – ci subliniaza repetat ca
    principala lui preocupare este sa construiasca un brand. Cunoscuta
    ani in sir ca Elita, marca de cafea ambalata a intrat de doi ani
    intr-un amplu proces de rebranding. E un proces necesar, explica
    managerul, pentru ca in trecut numele firmei (Elite) era adesea
    confundat cu al marcii sau chiar cu “alte lucruri de pe piata care
    poarta acelasi nume”, spune Melesteu. Numele rezoneaza in mintea
    consumatorilor in ultima perioada si cu produsele din carne, mai cu
    seama dupa spotul publicitar filmat de Mihaela Radulescu sub
    sloganul “Elit, pofta de mezelit”.

    “Elita exista in continuare, nu s-a atins nimeni de ea”, adauga
    Melesteu, care precizeaza ca numele Doncafe este o umbrela mai
    larga, sub care sa poata intra mai multe produse. “E posibil ca in
    urmatorii ani numarul de pachete sa ajunga dublu”, spune seful
    Strauss, aratand cu un gest larg catre cele patru feluri de cafea
    asezate acum pe un colt al biroului sau. Umbrela Doncafe reuneste
    acum patru feluri de cafea macinata – Elita, Selected, Gold si
    Decaffeinated – cu care detine locul al doilea in segment, avand o
    cota de piata in volum de 36%, conform informatiilor MEMRB, citate
    de Melesteu. In portofoliu se gasesc si trei tipuri de cafea
    instant, segment pe care Strauss ocupa pozitia a treia dupa Nestlè,
    cu marca Nescafe, si Kraft Foods Romania, cu o cota de piata de
    26%, conform MEMRB.

    Dupa hotararea cu care Melesteu vorbeste de construirea marcii,
    se poate spune ca firma da toate semnalele ca s-a aliniat la start
    pentru a-si largi portofoliul. Cu titlu de exemplu este intrarea
    companiei in acest an pe segmentul de capsule pentru cafea, care
    pot fi folosite, spre exemplu, acasa sau in sediul firmelor, pentru
    “a obtine o cafea similara cu cea facuta la un dozator
    profesionist”, explica managerul, referindu-se la bauturile produse
    de echipamentele speciale folosite in cafenele. Pretul unui
    expresor pentru acasa se plaseaza intre 400 si 700 de lei, iar
    costul unei capsule este in medie de 1,3 lei. Vanzarile acestui
    segment nu sunt, momentan, semnificative in totalul cifrei de
    afaceri, dar directorul general al Strauss spune ca “exista un
    trend pozitiv si credem ca piata se va dezvolta in directia
    aceasta”.

    Segmentul de capsule, care poarta in companie numele de cod
    “single portion”, alaturi de HoReCa si vending (aparatele de cafea
    din spatiile publice si din sedii de companii) si-au adjudecat un
    sfert din cifra de afaceri a Strauss, care a ajuns anul trecut la
    67 de milioane de euro, fata de 75 de milioane de euro in 2008. In
    acest context, tendinta usor ascendenta, de 2-3% in ultimele luni,
    are darul de a-i aduce un zambet de satisfactie directorului
    companiei. “Cifra de afaceri pentru acest an se va plasa la acelasi
    nivel cu cea de anul trecut”, estimeaza Melesteu, care apreciaza ca
    acesta ar fi un rezultat bun, in conditiile in care piata scade,
    compania nu a operat anul acesta majorari de preturi, TVA a
    crescut, iar pretul boabelor de cafea s-a majorat cu circa 15% fata
    de nivelul mediu de tranzactionare al anului trecut.

  • De la greci vin bulele: PepsiCo aduce in Romania un manager elen

    Reteta greceasca de management are de-acum cel mai apasat cuvant
    in industria bauturilor racoritoare de pe piata locala. Cu un sef
    grec in fotoliul de conducere al filialei romanesti, PepsiCo se
    inscrie in liga de management in care joaca si cel mai mare
    competitor al sau, Coca-Cola HBC Romania & Moldova,
    imbuteliatorul brandului concurent. Desi CCHBC are la carma un
    roman (Calin Dragan), compania face parte din grupul elen care
    detine licenta de imbuteliere pentru 28 de tari din regiune. O alta
    asemanare intre cele doua companii este faptul ca atat Mike Holmes,
    cat si predecesorul lui Dragan sunt americani.

    Numele lui Mike Holmes se leaga de deschiderea celei mai mari
    fabrici de bauturi racoritoare din portofoliul Pepsi de pe piata
    romaneasca, o investitie de 85 de milioane de dolari intr-un
    proiect pornit de la zero. Fabrica a fost inaugurata in toamna
    anului trecut, langa Bucuresti, si a marcat unul dintre elementele
    cheie ale mandatului lui Holmes, care a inceput dupa ce
    PepsiAmericas a preluat afacerile de imbuteliere a marcilor Pepsi
    pe piata romaneasca.

    La inceputul acestui an, operatiunile PepsiAmericas la nivel
    mondial au fost preluate de PepsiCo, asa ca din martie, “Mike
    Holmes a acceptat rolul temporar de a conduce procesul de integrare
    a celor doua afaceri in Romania (snacks si bauturi) pana la venirea
    unui nou general manager pentru Romania”, au declarat pentru
    BUSINESS Magazin reprezentantii PepsiCo. Conform lor, “Mike Holmes
    va urmari alte oportunitati in afara companiei”, dar in urmatoarele
    cateva luni, il va ajuta in perioada de tranzitie pe noul manager.
    Functia de conducere este preluata acum de Pavlos Katsivelis, care
    a fost din 2007 incoace director general al filialei PepsiCo din
    Grecia, unde si-a inceput cariera in 2002, ca planning manager,
    apoi director financiar. Absolvent al Universitatii de Economie si
    Afaceri din Atena, cu specializari in managementul afacerilor si un
    masterat in finante si banci, Katsivelis a lucrat inainte de
    PepsiCo-IVI (Grecia) pentru Arthur Andersen si pentru operatorul de
    telefonie Wind Telecommunications.


    Povestea sucurilor Pepsi pe piata romaneasca a inceput cu peste
    34 de ani in urma, odata cu lansarea operatiunilor de imbuteliere
    in cantitati limitate. In primii ani dupa ’90, Aviad Meitar, pe
    atunci un tanar de nici 30 de ani, in parteneriat cu trei
    investitori din Kentucky, si-a propus sa dezvolte in Romania o
    afacere in domeniul bauturilor racoritoare. In 16 ani, Meitar a
    construit aceasta afacere, impreuna cu Eli Davidai, unul dintre cei
    mai mari imbuteliatori Pepsi din regiunea Europei Centrale si de
    Est, iar in 2005-2006 firma a fost cumparata de PepsiAmericas,
    intr-o tranzactie de 82 de milioane de dolari, care a inclus insa
    si preluarea datoriilor companiei – nu mai putin de 55 de milioane
    de dolari. Dupa primul an cand Mike Holmes s-a aflat in fotoliul de
    conducere a producatorului marcilor Pepsi si Prigat, compania si-a
    crescut de peste doua ori si jumatate profitul, pana la 33,7
    milioane de euro. Si vanzarile au crescut, de la 153 de milioane de
    euro in 2006 pana la 195 de milioane in 2007.

    Schimbarea se simtea totusi in aer, odata ce de la inceputul
    acestui an a fost anuntata fuziunea dintre imbuteliatorul local al
    Pepsi si producatorul chipsurilor Lay’s, compania Star Foods.
    Vanzarile imbuteliatorului Pepsi in Romania au inregistrat anul
    trecut un declin, ajungand la 160 de milioane de euro fata de 202
    milioane de euro in 2008, potrivit datelor de la Registrul
    Comertului. In acelasi interval, profitul a scazut cu mai mult de
    50%, de la 37 de milioane de euro in 2008 la 16,8 milioane de euro
    anul trecut.

    2009 a fost primul an in care companiile din domeniul bunurilor
    de larg consum au resimtit efectele crizei. Si principalul
    competitor al PepsiCo pe segmentul bauturilor racoritoare,
    Coca-Cola HBC, si-a vazut volumele vandute scazand cu 12%, iar
    cifra de afaceri a fost cu 20% mai mica fata de 2008.

    Cu minusuri s-a confruntat anul trecut si compania poloneza
    Tymbark Maspex, care a raportat o cifra de afaceri de 54,3 milioane
    de euro fata de 58,4 milioane de euro in 2008. Piata bauturilor
    racoritoare, ce cuprinde si apele minerale, se plaseaza, conform
    unor estimari, in jurul valorii de un miliard de euro.

    Reculul resimtit de Pepsi in afacerea cu chipsuri a fost insa de
    o amploare mai mica fata de vanzarile de racoritoare: cu marci ca
    Lay’s, Krax si Star, vanzarile Star Foods au fost anul trecut de 82
    de milioane de euro, in scadere cu 4% fata de 2008. Piata
    snacksurilor, care include chipsuri din cartofi, popcorn,
    sticksuri, alune si seminte prajite, are o valoare anuala de 200 de
    milioane de euro si este dominata de companii ca Intersnack,
    European Food, Standard Snack si Alka.

    Memoria internetului pastreaza interventia lui Katsivelis din
    aprilie, cand anunta rezultatele financiare ale PepsiCo-IVI pe
    primul trimestru: crestere de vanzari de 6,4%, profit operational
    mai mare cu 4%, cota de piata mai mare cu 0,9% ca in aceeasi
    perioada a anului trecut. Venirea grecului in locul americanului la
    conducerea PepsiCo Romania este asteptata, deci, sa aduca in acest
    context un suflu nou in afacerile celui mai longeviv brand de pe
    piata romaneasca a bauturilor racoritoare. Sa tinem minte, asadar,
    momentul de fata, intrucat la el ne vom raporta de acum inainte
    cand vom vedea in ce directie se va schimba stilul de conducere de
    la Pepsi.

  • Noile pariuri ale lui Valvis

    “Am baut un vin de Samburesti in urma cu cativa ani si mi s-a
    parut mai bun ca un Bordeaux”, spune Jean Valvis, povestind
    pasionat despre ideea care i-a venit, in urma cu cativa ani, sa
    dezvolte o afacere in domeniu. Cu acelasi punct de plecare – a baut
    o apa minerala care i-a placut – a inventat si brandurile Dorna si
    Izvorul Alb, pe care le-a vandut ulterior catre Coca-Cola.


    Dupa ce a vandut si afacerea cu lactate in aprilie 2008 catre
    Lactalis, presa l-a asaltat cu intrebari despre ce planuri de
    afaceri mai are. Spunea de-atunci ca are si alte proiecte, intre
    care cel cu vinuri parea sa-i capteze cea mai multa atentie.


    In 2005 Valvis Holding a preluat Viti-Pomicola Samburesti din
    Olt, unde a investit de-atunci 12 milioane de euro, pentru ca
    “viile erau imbatranite si am replantat pana acum 230 ha dintre
    cele aproape 500 si am investit in tehnologie, care era invechita”.
    A construit si o divizie de distributie, care numara in prezent in
    jur de 25 de oameni si acum demareaza si campania de promovare.
    Primele vinuri, botezate Domeniile Samburesti, au ajuns pe rafturi
    in vara acestui an, iar din gama de opt licori pe care le are acum
    in portofoliu, una (Chateau Valvis) este destinata segmentului
    Horeca.

    Pe Valvis l-a atras, pe langa gustul vinului, datorat in mare
    parte solului bogat in oxizi de fier si consacrat printre
    cunoscatori ca fiind sursa celui mai bun Cabernet Sauvignon de pe
    piata, si povestea din spatele vinului. Atestata documentar inca de
    la 1521 si legata de viata omului politic Vintila Bratianu,
    podgoria Samburesti are pe cartea de vizita si familii boieresti ca
    Rudeanu sau Danilovici.

    Vedeta portofoliului, care are trei game, de la mainstream
    (Samburel de Olt), premium (Domeniile Samburesti) si rezerva
    privata (Chateau Valvis), iese acum la rampa printr-o campanie de
    promovare de patru saptamani, in care mesajul central este ca
    “Rouge de Roumanie”, denumirea sub care se promoveaza Cabernetul
    Sauvignon de aici, este cel mai bun din acest soi de pe piata
    autohtona. Bugetul de promovare este flexibil: numai pentru prima
    faza a campaniei, care se va desfasura pe o perioada de patru
    saptamani in TV, presa scrisa si online, sunt alocati 250.000 de
    euro.

    Desi Valvis nu da repere concrete in privinta cifrei de afaceri
    pentru anul in curs, iar “despre profit vom putea vorbi abia peste
    cativa ani, daca pana acum am cheltuit 12 milioane de euro numai pe
    investitii”, spune totusi ca pana acum au fost vandute 50.000 de
    sticle de Cabernet Sauvignon. Adica in doar cateva luni de la
    lansare.

    La un pret mediu pe sticla intre 24 si 27 de lei, la raft,
    valoarea vanzarilor se plaseaza in jurul a 1,25 milioane de lei.
    Dar afacerile cu vin nu se coc pe perioade scurte – a fost nevoie
    de cativa ani buni numai pentru replantarea viei si innoirea
    tehnologiilor, pentru ca vinul este un produs care se poate strica,
    iremediabil, in oricare din etapele de productie, fie ca este vorba
    de strugurii crescuti in vie, procesul de fermentatie, invechire
    sau imbuteliere.