Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante
Cu o suprafata de vanzare de 1.500 mp si un sortiment de peste
3.000 de articole, gama este extinsa fata de sprimul spatiu de
acest fel, deschis la Satu Mare in aprilie.
Reteaua germana este in acest moment cel mai mare comerciant de
pe piata romaneasca, inregistrand in 2009 o cifra de afaceri de
1,226 miliarde de euro, cu 260 de milioane de euro mai putin decat
in 2008.
La 14 ani de la intrarea pe piata, comerciantul a ajuns la 25 de
magazine cash&carry si doua spatii Metro Punct.
Conform rezultatelor Nielsen, raportate pentru intervalul
martie-aprilie 2010, cota de piata cantitativa a companiei in
segmentul produselor de ingrijire a fetei a crescut la 25,3%, fata
de 23% la inceputul anului. Cresterea a fost sustinuta de lansarea
gamei Gerovital H3 Evolution, si de vanzarile produselor
AslaVital.
“Am inceput anul cu numeroase noutati, dar si cu misiunea de a
ne mentine pozitia pe piata, intr-un context economic tot mai
imprevizibil”, declara Mircea Turdean, director general Farmec
Cluj-Napoca.
“Am incheiat primele sase luni pe plus, principala noastra
resursa de crestere fiind dezvoltarea constanta de produse, fie
pentru a completa gamele existente, fie pentru a crea altele noi.
In 2009, Farmec a realizat o cifra de afaceri de 86,8 milioane lei.
Din iunie 2008, Farmec detine drepturile integrale asupra marcii
Gerovital.
Bongrain, grup francez cu afaceri de 3,5 miliarde de euro, a
anuntat in luna martie a acestui an preluarea pachetului majoritar
al distribuitorului de lactate Delaco, companie cu afaceri de 50
mil. euro la nivelul anului 2008. Valoarea tranzactiei dintre
gigantul francez si distribuitorul brasovean si a pachetului de
actiuni cumparat de Bongrain nu au fost dezvaluite de niciuna
dintre parti.
Piata lactatelor, care are o valoare anuala estimata la circa 1
miliard de euro, este puternic concurentiala, pe piata fiind
prezente Danone, Friesland-Campina, Lactalis, Hochland si Albalact
(singura companie cu capital romanesc din primul esalon).
Domino’s Pizza, al doilea lant de pizzerii din SUA, va intra pe
piata romaneasca din acest an printr-o franciza, achizitionata de
omul de afaceri Ali Madadi, proprietarul grupului Radacini,
potrivit unor surse din piata. Domino’s Pizza va intra cu serviciul
de livrari de pizza pe o piata unde este prezent de mai mult de doi
ani si jumatate principalul sau concurent la nivel mondial, PHD
(serviciul de livrare al Pizza Hut). De altfel, oficialii Pizza Hut
au declarat pentru BUSINESS Magazin ca in urmatoarea perioada se
vor axa tot mai mult pe dezvoltarea diviziei de livrari la
domiciliu, care in prezent numara sase puncte, trei plasate stradal
si trei in centre comerciale.
In Bucuresti sunt in prezent mai multe zeci de pizzerii cu
livrare la domiciliu si, in plus, multe dintre restaurante au
inceput sa ofere in ultimii ani livrare la domiciliu, pentru a
diversifica paleta de servicii oferite, iar in ultimul timp pentru
a compensa reducerea numarului de clienti care ies sa ia masa in
oras. Dincolo de PHD, care este momentan singurul brand
international aflat pe piata din Romania, sunt active mai multe
zeci de branduri dezvoltate local de antreprenori romani sau
straini, asa cum este cazul Jerry’s Pizza, Trenta Pizza, Fabio
Pizza, Gambino’s Pizza, Cuptorul cu Lemne sau Zaza Pizza.
Avantajele unei afaceri de livrare la domiciliu sunt costul
redus al investitiei comparativ cu un restaurant traditional,
numarul mare de utilizatori de internet din Romania, mai ales in
randul publicului tanar, dar si de faptul ca in Bucuresti
cartierele sunt foarte dense si asta face livrarea mai usoara.
Chiar daca serviciile de livrare de pizza sunt prezente de mai
multi ani in capitala, valoarea vanzarilor nu a ajuns inca la cea a
altor segmente din domeniul fast-food, cum ar fi piata
shaormariilor, estimata de BUSINESS Magazin la mai bine de 200 de
milioane de euro anual. Pizzeriile cu livrare la domiciliu
reprezinta o piata cu o valoare de circa 12 milioane de euro, dupa
cum estimeaza Alfred Gerard Dauteuil, managerul lantului de
pizzerii Jerry’s Pizza.
Unul dintre cei mai importanti si mai vechi jucatori de pe
aceasta piata, Jerry’s Pizza a avut anul trecut o cifra de afaceri
de aproximativ 3 milioane de euro, in scadere cu 5% fata de 2008.
“In prima jumatate a lui 2010, suntem deja cu 1,5% in plus fata de
aceeasi perioada a anului trecut. }inta noastra pentru 2010 este o
cifra de afaceri de peste 3 milioane de euro”, spune Dauteuil,
americanul care a venit in Romania imediat dupa Revolutie ca simplu
turist, hotarand ulterior sa se stabileasca aici si sa-si deschida
o afacere.
Grupul francez Renault si partenerul sau de alianta,
constructorul nipon Nissan au inregistrat in primele cinci luni ale
anului cel mai mare ritm de crestere al vanzarilor din Europa
dintre toti producatorii de masini, potrivit statisticilor
Asociatiei Europene a
Constructorilor de automobile (ACEA).
La polul opus, cele mai mari scaderi au fost inregistrate de
constructorii asiatici precum Honda, Mitsubishi, Toyota sau
Suzuki.
Cel mai mare jucator din Europa ramane Volkswagen, care prin
marcile Volkswagen, Audi, Seat si Skoda a reusit sa vanda in
primele cinci luni aproape 1,25 milioane de masini, valoare
apropiata de cea de anul trecut.
Grupul francez PSA, care include marcile Peugeot si Citroen a
fost pe locul doi, cu 825.000 de masini vandute, in crestere cu
aproape 10% fata de anul precedent, pentru ca pe locul trei sa
urce, cu aproape 624.000 de masini vandute si 25% crestere un alt
grup francez, Renault.
Renault a luat locul in Top 3 european grupului Ford, ale carui
vanzari din primele cinci luni au crescut cu mai putin de 2% fata
de anu trecut, pana la 613.000 de unitati.
Fiat a ocupat locul cinci in Europa din punct de vedere al
inmatricularilor, cu mai putin de 600.000 de masini, valoare foarte
apropiata de cea pe care a consemnat-o fostul lider mondial General
Motors. Atat Fiat, cat si General Motors, dar si Daimler si Toyota,
alete doua grupuri aflate in Top 10 au consemnat scaderi i primele
cinci luni ale anului, singurul producator de lux aflat in crestere
fiind grupul german BMW, care a reusit sa isi depaseasca in Europa
concurentul direct Daimler.
Aflati
aici mai multe despre cele mai bine vandute masini din
Romania.
“Din punct de vedere al retailului, pot sa spun ca va fi
afectata (de cresterea TVA – n.red) aceeasi categorie care sufera
de ani de zile si anume consumatorul final. Comerciantii sunt cei
care plang la televizor, ii vedeti in fiecare zi, ei nu sunt direct
afectati. De ce? Pana la urma majoraritatea importa, majoritatea au
o cheltuiala destul de importanta cu salariile, in aceste zone nu
vor fi niciun fel de crestere. Mai au si cheltuielile cu chiriile,
cu siguranta vor veni la noi sa se planga, iar ei vor aplica TVA,
majorand preturile de raft”, spune Dragoescu, care este managerul
centrul comercial Vitantis din Bucuresti.
Managerul mai afirma ca metodele de promovare axate pe ideile de
“cel mai mare..” sau “cel mai bun…” nu mai au succes in acest
moment, consumatorii fiind mult mai atenti la raportul dintre pret
si calitate
“Nu stiu in ce masura serviciile si lucrurile simple precum un
centru curat sau aerisit mai ajuta. Sa ne uitam in jurul nostru,
toate aceste targuri cu haine la mana a doua sunt pline in conditii
in care centrele de 100 – 200 de milioane de euro sunt goale.
Consumatorul cauta calitate, produse, sa isi satisfaca nevoile, la
cel mai bun cost. Atat”, a mai declarat Dragoescu in cadrul
evenimentului Club BUSINESS Magazin.
Vitantis Shopping Center este un centru comercial de tip parc de
retail, amplasat in partea de sud – est a Capitalei. Principalele
ancore comerciale sunt reprezentate de Carrefour, Technomarket si
Casa Rusu. Potrivit datelor prezentate de catre Equest, gradul de
ocupare al spatiilor comerciale din Vitantis este de 93% in prezent
si de 88% in cazul galeriei comerciale. Centrul comercial a
inregistrat in 2009 un numar mediu de 12.000 de vizitatori pe zi.
In partea de sud a Capitalei sunt deschise trei centre comerciale
de mari dimensiuni, City Mall, Grand Arena si Sun Plaza.
Club BUSINESS Magazin este un eveniment lunar organizat de catre
BUSINESS Magazin care consta intr-o intalnire informala intre mai
multi manageri si antreprenori din economie. Click aici pentru a citi mai multe despre
subiectele discutate ultimei editii a evenimentului, desfasurata
saptamana trecuta.
Marca americana Ford a castigat permanent cota de piata in
ultimii ani, mai ales dupa ce grupul american a decis sa cumpere
fabrica Daewoo de la Craiova si a anuntat ca va investi pana la un
miliard de euro. Practic, dupa primele cinci luni ale anului, Ford
a fost cea mai bine vanduta marca de import din tara, cu aproape
3.500 de autoturisme, urmata de Renault cu 3.126 de masini si
Volkswagen cu 3017 masini.
Ford a fost singura marca din Top 5 care si-a crescut in primele
cinci luni vanzarile fata de anul trecut, in conditiile unor
campanii de pret foarte agresive, in conditiile in care din
varacaestui an activitatea de import a fost preluata in mod dorect
de catre grupul american de la Romcar, companie ce facea parte din
cadrul grupului de firme al omului de afaceri Ion Tiriac.
Chiar daca Ford a devenit liderul pietei de autoturisme de
import, Renault ramane cu cel mai bine vandut model de masina de
import in portofoliu – Renault Clio, care cu 1.723 de unitati
vandute in primele cinci luni depaseste alte modele precum Skoda
Octavia (1.352 de unitati vandute), Ford Fiesta (1.304) sau Ford
Focus (1.176).
Interesanta ramane caderea Hyundai pana pe locul 5, cu doar
putin peste 2.000 de masini vandute, in scadere cu mai mult de 60%
fata de anul trecut. Potrivit informatiilor vehiculate in piata,
vanzarile Hyundai de anul trecut au vizat si un mare numar de
masini exportate pe pietele vest-europene, unde erau in plina
derulare programele de prime de casare.
“In medie, 80% din pretul de raft al tigaretelor se incaseaza la
bugetul de stat, sub forma de acciza si TVA. Orice crestere a
acestor taxe atrage un efect considerabil asupra pretului final de
desfacere”, declara Andrei Vasilescu, director corporate affairs
pentru Romania si Bulgaria al Philip Morris, unul dintre cei mai
mari producatori de tigarete de pe piata romaneasca.
“De altfel, in ultimul an si jumatate cresterea abrupta a
accizei la tigari a atras dupa sine cresterea pretului la tigari cu
peste 50%. Incepand cu 1 iulie, pretul produselor noastre va fi
majorat in medie cu 1 RON pe pachet”, a completat Vasilescu.
Motivul pentru care cresterea de pret in cazul tigarilor este
aproape dubla fata de cele cinci procente in plus la TVA este
faptul ca “in cazul tutunului, cresterea TVA are efect de
multiplicare”, explic= Gilda Lazar, director corporate affairs la
Japan Tobacco International. Astfel, taxa pe valoarea adaugata
intra in baza de calcul a accizei, care se calculeaza pe pretul
maxim de vanzare cu amanuntul, care include si TVA. Prin urmare,
creste fortat si acciza.
Piata de profil a ajuns anul trecut, conform estimarilor
BUSINESS Magazin, la o valoare totala ce se apropie de 3,5 miliarde
de euro, dupa ce se plasase in 2008 la 2,5 miliarde de euro,
potrivit estimarilor BUSINESS Magazin. Piata tigarilor este nu
numai cea mai mare din domeniul bunurilor de larg consum, ci si de
peste trei ori mai mare decat cea a berii, ocupanta locului secund
in topul cheltuielilor pentru cosul de cumparaturi, dupa cum arata
studiul Shopper Trends realizat de compania de cercetare
Nielsen.
Cele mai mari companii de profil din Romania sunt British
American Tobacco Romania (BAT), urmata de Phillip Morris
International Romania (PMI) si Japan Tobacco international (JTI),
care detin, impreuna peste 98% din totalul vanzarilor legale de
tigari, dupa ce producatorul local SNTR (actualul Galaxy Tobacco,
care are in portofoliu marcile Snagov si Carpati) a pierdut masiv
teren pe parcursul ultimilor zece ani.
Peste 80% dintre cei 2.300 de consumatorii care au participat la
studiul realizat de compania de cercetare de piata Mednet pentru
Flanco, al treilea cel mai mare retailer de electronice,
electrocasnice si IT din piata, aflat in prezent in insolventa, au
auzit despre acest procedei, dar numai 20% dintre respondenti
cunosc vreo companie in aceasta situatie.
Doar 10% dintre consumatori sustin ca nu ar cumpara produsele
comercializate de companii aflate in insolventa, ceilalti fiind
interesati tocmai pentru ca se asteapta ca preturile vor fi mai
scazute in cazul unui comerciant care incearca sa-si puna afacerea
inapoi pe picioare.
“Punand cap la cap toate datele din studiu am ajuns la concluzia
ca insolventa afecteaza cu maxim 5% cifra de afaceri a companiei.
Declansarea procesului de insolventa in decembrie 2009 a compromis
vanzarile numai pe termen scurt si, dupa cum am anuntat deja, in
martie 2010 am reusit sa recuperam cota de piata pana la nivelul
lui ianuarie 2009,” a declarat Adrian Olteanu, directorul executiv
al Flanco, retailer care detine in prezent 70 de magazine intinse
pe o suprafata de 35.000 de metri patrati si care estimeaza iesirea
din insolventa in luna septembrie a acestui an.
“Insolventa reprezinta o provocare in primul rand pentru
creditorii companiei si pentru angajatii care au ramas in urma
restructurarilor, impactul direct in randul clientilor fiind unul
extrem de limitat”, constata Olteanu. Astfel, compania a regandit
strategia asa incat sa ofere clientilor diferite avantaje si
servicii suplimentare, precum posibilitatea de returnare a
cumparaturilor in termen de 31 de zile, transport gratuit sau o
reducere de 25% pentru clientii care spun corect cine va fi noua
Campioana Mondiala.
Consumul nu da semne de revenire, iar previziunile care vedeau
jumatatea anului ca moment “T zero” pentru sfarsitul celei mai
proaste perioade au ajuns deja prea optimiste. Dusan Wilms,
directorul general al Metro Cash & Carry, spunea recent ca
vanzarile din primul trimestru “au fost in linie cu asteptarile”.
In traducere, aceasta inseamna ca nu au crescut, pentru ca ani in
sir, cand consumul dobora noi si noi recorduri, toate retelele se
intreceau sa anunte nu doar rezultatele financiare, dar si
planurile de investitii. De mai bine de un an de zile, operatorii
din comert prefera tacerea, sau in cel mai bun caz, comunica
informatii intr-un ton cat se poate de diplomatic.
Belgienii de la Delhaize, care opereaza pe piata romaneasca
reteaua de supermarketuri Mega Image, au inregistrat la nivel
international o crestere a vanzarilor cu 1,7% in primul trimestru
fata de aceeasi perioada a anului trecut. Profitul a crescut la
nivel de grup cu 6,5%. Pierre-Olivier Beckers, presedinte si CEO al
Delhaize Group, s-a declarat multumit de aceste rezultate. In
context, rezultatele inregistrate de operatiunile din Romania si
cele din Indonezia – reunite la nivelul grupului Delhaize sub
umbrela aceleiasi divizii – au avut cea mai mare crestere fata de
primul trimestru din 2009. Astfel, incasarile din cele doua tari,
listate in raportul privind rezultatele financiare ca “alte tari”,
au crescut cu 23%, ajungand la 68 de milioane de euro, ceea ce
inseamna o rata de crestere de peste doua ori mai mare decat in
orice alta divizie a grupului belgian.
Profitul operational a crescut de aproape trei ori (282,9%),
ajungand la 1 milion de euro. Cresterea profitului operational, de
pe piata romaneasca si cea indoneziana, se “datoreaza partial
conditiilor mai bune negociate cu furnizorii si pierderilor mai
mici de pe urma schimburilor valutare”.
Totusi, in raportul prin care Delhaize si-a facut publice
rezultatele din primul trimestru nu se face referire la rezultatele
comparative inregistrate de magazine. Or, numai in primele trei
luni ale anului, Mega Image a deschis doua magazine, ajungand la 53
de spatii la sfarsitul lui martie. Pe parcursul anului trecut,
reteaua a deschis 11 noi magazine. Conform planurilor, reteaua are
in plan sa ajunga la sfarsitul acestui an la un numar de magazine
plasat intre 59 si 64, indica acelasi raport.