BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Nici vara nu mai ajuta! Romanii au uitat de bere, sucuri si inghetata

    “Romanul va avea intotdeauna bani pentru mici si bere”, declara
    recent pentru BUSINESS Magazin Dusan Wilms, cel mai puternic
    executiv din comertul romanesc, seful Metro Cash & Carry. El se
    referea, astfel, la predispozitia nationala de a cheltui, chiar si
    in perioade cand economia nu mai duduie, ca pe vremuri. Iar caldura
    si-a spus clar cuvantul in vanzari, care au crescut odata cu luna
    iulie cu “5-25% fata de luna iunie, in functie de categoria de
    produse”, spune Andreea Mihai, director de marketing la
    Carrefour.

    Ea a precizat insa ca perioada economica dificila, cresterea TVA
    si masurile de reducere a veniturilor au determinat “o scadere a
    vanzarilor fata de luna iulie a anului trecut”. In cazul Carrefour,
    cel mai putin afectate au fost vanzarile de apa, bere si inghetata,
    in timp ce cremele de protectie solara, bauturile carbogazoase si
    chiar micii au avut mai mult de suferit.

    Pentru alti comercianti, chiar daca vanzarile n-au scazut, nici
    cresterile n-au fost pe masura celor asteptate. Ploile dese din
    acest an, inceperea tarzie a perioadei calde, banii mai putini din
    buzunar si zgarcenia vest-europenilor in cheltuiala si-au pus
    amprenta, deopotriva, si pe vanzarile de produse sezoniere din
    Romania. “Nu am inregistrat scaderi, dar avem dificultati in
    realizarea obiectivelor de crestere”, declara Grigore Horoi,
    presedinte al grupului de firme Agricola International, care a
    rulat anul trecut afaceri de aproape 98 de milioane de euro si a
    vandut circa 12% din productie la export. Nici berarii nu au prea
    multe motive de bucurie: “Volumele sunt per total mai mici”
    (Ursus), “Consumul s-a diminuat fata de perioada similara a anului
    trecut”, (Bergenbier), “Vara a intarziat” (Heineken).

    Asociata in mod consacrat cu temperaturile ridicate din
    termometre, nici macar inghetata nu s-a epuizat in stocurile
    producatorilor. Vasile Armenean, director general al Betty Ice, una
    dintre cele mai mari afaceri din domeniu, cu vanzari de aproape 19
    milioane de euro anul trecut, spune ca anul acesta a fost “foarte
    prost din punct de vedere al vremii”. Motivul e ca a plouat mult,
    au fost putine zile insorite, iar vanzarile de inghetata au fost
    afectate in mod negativ mai ales in intervalul mai-iunie. Patru
    luni din an (din mai si pana la sfarsitul lui august) aduc pentru
    producatorii de inghetata peste 70% din vanzari, declara Dimitris
    Mitrofanakis, country business manager la Nestlé Ice-Cream, liderul
    pietei.

    Vremea neprielnica este unul din principalii vinovati si in
    ochii berarilor. Tiberiu Mercurian, director de marketing al
    Bergenbier, cu afaceri anuale de 130 de milioane de euro, spune ca
    “dupa o incercare timida de canicula, a venit luna iulie, in care
    din 27 de zile a plouat in 21 – cel putin in Bucuresti”.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania,
    declara si el ca “anul acesta vara s-a lasat destul de mult
    asteptata, iar cateva zile de canicula in Bucuresti in fiecare an
    sunt obisnuite”. El nu a dorit sa comenteze insa pe marginea
    felului cum au evoluat vanzarile companiei. Anul trecut, compania a
    realizat o cifra de afaceri de circa 213 milioane de euro, in
    scadere cu 5% in euro si in crestere cu 9% in lei fata de
    rezultatele din 2008.

  • De ce nu renunta romanii la fumat?

    “Fumatul in Romania este un subiect la moda, ca si fotbalul. Din
    nefericire, multi discuta despre acest subiect in necunostinta de
    cauza, dar sunt putine studii fiabile despre evolutia fumatului in
    ultimii ani”, incepe o discutie cu BUSINESS Magazin prof. dr.
    Florin Mihaltan, medic primar de pneumologie la Institutul de
    Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucuresti si presedintele
    Societatii Romane de Pneumologie. Atatea cate sunt, facute de
    autoritati, de producatorii de tigari sau de Comisia Europeana,
    studiile indica insa acelasi lucru, respectiv o scadere foarte
    lenta a numarului de fumatori.

    Despre ce cifre vorbim? “Cercetarile specialistilor de la
    Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate arata scaderea
    prevalentei fumatului de la 35,1% in 2003 la 30% in 2007”, se arata
    in raspunsul Ministerului Sanatatii privind incidenta fenomenului.
    “Descresterea provine din scaderea masiva a fumatului la barbati
    (de la 46,4% la 33%), combinata cu cresterea moderata a fumatului
    la femei (de la 24,1% la 27,1%), mai cu seama in randul
    fetelor.”

    Potrivit raportului CPSS, cea mai mare incidenta se intalneste
    la grupa de varsta 15-24 de ani (34,8%), fata de 2003, cand cea mai
    ridicata era pentru grupele de varsta 25-34 de ani (39,9%), ceea ce
    inseamna ca varsta la care romanii se apuca de fumat a scazut
    vizibil. La celalalt capat al esantionului considerat, in grupa de
    varsta 45-59 de ani, incidenta fumatului a crescut de la 7,2% in
    2003 la 22,9% in 2007.

    Date ulterioare anului 2007 ofera surse din industria de
    tigarete, care sustin ca, daca in urma cu trei ani, 44% dintre
    romanii cu varste de peste 18 ani fumau, in 2010 ponderea lor s-a
    redus la 41%. Scaderea de trei procente provine dintr-o diminuare a
    incidentei in randul barbatilor (de la 61% la 55%).

    Descurajarea fumatului a fost principalul scop declarat pentru
    introducerea in urma cu sase ani a taxei de viciu, al carei
    beneficiar este Ministerul Sanatatii. Cresterea preturilor in urma
    aplicarii taxei de viciu nu a avut insa efectul scontat, intrucat
    cifrele arata ca volumul vanzarilor a crescut cu aproape 10% in
    ultimii patru ani, de la 35 de miliarde de tigarete pe an (date
    disponibile in 2006) la 38,3 miliarde de tigarete pe an, conform
    unui studiu al companiei Novel Research, citat de BUSINESS Magazin,
    de la finele anului trecut.

    Pe de alta parte, cresterile de acciza si influenta cursului au
    dus la marirea preturilor cu circa 50% in doar noua luni (martie
    2009-ianuarie 2010). Una peste alta, in ultimii sapte ani, pretul
    tigarilor s-a marit de cinci ori.

  • Topul celor mai scumpe 5 beri din lume (GALERIE FOTO)

    In urma cu 5.000 de ani in perioada faraonilor, in Egipt, berea era un aliment important in dieta zilnica. In prezent, aceasta este una dintre cele mai apreciate bauturi. In timp ce anumite persoane prefera sa bea bere cu putin alcool si mai putin scumpa, sunt, la fel ca si in cazul vinurilor, adevarati experti in degustarea berii, potrivit most-expensive.net.

    Printre cele mai scumpe beri din lume se gaseste o sticla de bere care are 12 litri si costa 1.000 de dolari si o alta care se serveste in sticle ciudate, care sunt imbracate in veverite impaiate.

  • Dosarul H&M

    Cine anunta mai tarziu va fi primul tinut minte”, spune in gluma
    Israel Visel, seful mallului Cotroceni Park din Bucuresti.
    Managerul se refera la faptul ca desi rivalii de la Baneasa
    Shopping City au anuntat primii faptul ca H&M va avea un
    magazin in cadrul proiectului, “primul H&M din Romania, si
    magazinul de referinta (flagship) va fi in Cotroceni Park”.

    Ce inseamna magazin de referinta pentru H&M? Suedezii, care
    au vandut anul trecut haine si incaltaminte de aproape 11 miliarde
    de euro, vor avea in Cotroceni Park un magazin ceva mai mare de
    2.000 de metri patrati, asa-numitul “black concept” – unitatea cu
    cele mai multe produse si cea mai mare suprafata.

    Desi magazinul va fi deschis de-abia anul viitor, pe holurile
    Cotroceni Park este anuntata deja, deloc discret, venirea unuia
    dintre cei mai populari retaileri de imbracaminte in randul
    tinerilor. “AFI Palace Cotroceni anunta deschiderea primului
    magazin din Romania al brandului ??? Coming soon!”, scrie mare pe
    un banner de la intrarea in mall dinspre bulevardul Timisoara, pe
    vitrina unui magazin inchis recent. H&M, numarul doi in piata
    europeana de imbracaminte, dupa Inditex, va avea spatiul chiar
    langa C&A, numarul trei pe piata de profil. “A fost nevoie sa
    mutam doua magazine pentru a le face loc. Retailerii au acceptat,
    am facut totul ca la carte, iar in noiembrie trebuie sa le predam
    spatiul. Magazinul va fi deschis la inceputul primaverii”, spune
    seful Cotroceni Park.

    Lucrurile nu par a fi atat de simple pe cat spune Visel. Rafar
    Brands, magazin de imbracaminte controlat de Octavian Radu, a fost
    inchis deja, iar reprezentantii Nissa spun si ei ca vor renunta la
    magazinul inchiriat in spatiul de la etajul unu, unde va veni
    H&M, pentru o alta locatie de la parter. “Magazinul Rafar
    Brands este inchis de pe 15 iulie 2010, dar contractul este inca in
    vigoare. Suntem inca in discutii cu proprietaii MegaFun pentru a
    stabili impreuna destinatia spatiului”, spun reprezentantii
    Rafar.

    Cele doua spatii inchiriate de Nissa si Rafar – care au o suprafata
    cumulata de 400 de metri patrati – nu sunt insa suficiente pentru a
    face loc unui magazin de 2.000 de metri patrati, despre care
    vorbeste Visel, astfel ca probabil si magazinul Reserved de 1.200
    de metri patrati din imediata apropiere va fi mutat sau inchis.
    Reprezentantii retailerului nu au dorit sa dea detalii referitoare
    la situatia magazinului din AFI Cotroceni, motivand ca se afla in
    negocieri cu conducerea mallului. Deocamdata nu a fost insa luat
    decizia de a parasi spatiul inchiriat la parterul si etajul unu al
    centrului comercial, potrivit reprezentantilor companiei.

    Jocul de sah cu magazinele pe post de piese poate fi periculos
    uneori pentru proprietarii de malluri, in conditiile in care
    investitiile in amenajarea spatiilor pot depasi 500 de euro/metrul
    patrat, iar contractele sunt semnate pentru o perioada de cel putin
    cinci ani.

  • Dosarul H&M

    Cine anunta mai tarziu va fi primul tinut minte”, spune in gluma
    Israel Visel, seful mallului Cotroceni Park din Bucuresti.
    Managerul se refera la faptul ca desi rivalii de la Baneasa
    Shopping City au anuntat primii faptul ca H&M va avea un
    magazin in cadrul proiectului, “primul H&M din Romania, si
    magazinul de referinta (flagship) va fi in Cotroceni Park”.

    Ce inseamna magazin de referinta pentru H&M? Suedezii, care
    au vandut anul trecut haine si incaltaminte de aproape 11 miliarde
    de euro, vor avea in Cotroceni Park un magazin ceva mai mare de
    2.000 de metri patrati, asa-numitul “black concept” – unitatea cu
    cele mai multe produse si cea mai mare suprafata.

    Desi magazinul va fi deschis de-abia anul viitor, pe holurile
    Cotroceni Park este anuntata deja, deloc discret, venirea unuia
    dintre cei mai populari retaileri de imbracaminte in randul
    tinerilor. “AFI Palace Cotroceni anunta deschiderea primului
    magazin din Romania al brandului ??? Coming soon!”, scrie mare pe
    un banner de la intrarea in mall dinspre bulevardul Timisoara, pe
    vitrina unui magazin inchis recent. H&M, numarul doi in piata
    europeana de imbracaminte, dupa Inditex, va avea spatiul chiar
    langa C&A, numarul trei pe piata de profil. “A fost nevoie sa
    mutam doua magazine pentru a le face loc. Retailerii au acceptat,
    am facut totul ca la carte, iar in noiembrie trebuie sa le predam
    spatiul. Magazinul va fi deschis la inceputul primaverii”, spune
    seful Cotroceni Park.

    Lucrurile nu par a fi atat de simple pe cat spune Visel. Rafar
    Brands, magazin de imbracaminte controlat de Octavian Radu, a fost
    inchis deja, iar reprezentantii Nissa spun si ei ca vor renunta la
    magazinul inchiriat in spatiul de la etajul unu, unde va veni
    H&M, pentru o alta locatie de la parter. “Magazinul Rafar
    Brands este inchis de pe 15 iulie 2010, dar contractul este inca in
    vigoare. Suntem inca in discutii cu proprietaii MegaFun pentru a
    stabili impreuna destinatia spatiului”, spun reprezentantii
    Rafar.

    Cele doua spatii inchiriate de Nissa si Rafar – care au o suprafata
    cumulata de 400 de metri patrati – nu sunt insa suficiente pentru a
    face loc unui magazin de 2.000 de metri patrati, despre care
    vorbeste Visel, astfel ca probabil si magazinul Reserved de 1.200
    de metri patrati din imediata apropiere va fi mutat sau inchis.
    Reprezentantii retailerului nu au dorit sa dea detalii referitoare
    la situatia magazinului din AFI Cotroceni, motivand ca se afla in
    negocieri cu conducerea mallului. Deocamdata nu a fost insa luat
    decizia de a parasi spatiul inchiriat la parterul si etajul unu al
    centrului comercial, potrivit reprezentantilor companiei.

    Jocul de sah cu magazinele pe post de piese poate fi periculos
    uneori pentru proprietarii de malluri, in conditiile in care
    investitiile in amenajarea spatiilor pot depasi 500 de euro/metrul
    patrat, iar contractele sunt semnate pentru o perioada de cel putin
    cinci ani.

  • Bazar in recesiune. Cu ce folos?

    “Loc in aer liber sau magazin in care se vand tot felul de
    obiecte, mai ales maruntisuri” – definitia din DEX a bazarului nu a
    fost intru totul respectata de retailerul Elmec cand a deschis
    primul bazar Converse din Bucuresti, Converse fiind brandul de
    tenisi aflat de cinci ani in portofoliul Elmec, distribuitorul Nike
    in Romania. Bazarul Converse s-a deschis la sfarsitul lunii aprilie
    – inceputul lunii mai pe bulevardul Stefan cel Mare din capitala si
    oferea articole de imbracaminte si incaltaminte Converse la preturi
    reduse: orice pereche de bascheti costa 79 de lei.

    Reducerile la un brand cunoscut si apreciat mai ales de tineri
    au functionat, iar clientii nu s-au lasat asteptati. Zilnic, in
    fata magazinului erau tot timpul circa 10-20 de oameni care isi
    asteptau randul. Intrarea in magazin se facea dupa principiul: unul
    intra, unul iese. Fie ca veneai dimineata, la pranz sau seara cu o
    ora inainte de inchidere petreceai minute bune in asteptare.


    “Am asteptat circa 30 de minute la coada, pentru a sta in
    magazin 15 minute. Intr-un final nu am reusit sa imi cumpar nimic,
    desi existau zeci de modele. Am descoperit unul care sa imi placa,
    insa nu am reusit sa gasesc perechea si dupa cateva minute de
    cautari am renuntat”, spune Anda, in varsta de 22 de ani, care
    tocmai isi incheiase sesiunea de cumparaturi, insa fara succes.


    Acest tip de magazin are o viata limitata, afirma Marilena
    Branzan, specialist PR in cadrul Elmec. Astfel, dupa cateva
    saptamani Bazarul Converse s-a transformat in Bazar Famous Brands,
    inchis la randul sau la sfarsitul lunii iunie. Famous Brands este
    un concept de magazine multibrand dezvoltat de Elmec pentru prima
    data in Romania, concept care a evoluat ulterior in Famous Brand
    Gallery – dezvoltat pe suprafete mai mari.

    Bazarul este un magazin asemanator outlet-ului, acesta din urma
    fiind destul de bine reprezentat in Romania. Cei de la Elmec
    Romania detin patru outlet-uri, iar alti retaileri de articole
    sportive care s-au orientat catre acest concept sunt Puma si
    Adidas. Exista de asemenea outlet-uri sub umbrela carora sunt
    oferite spre vanzare articolele mai multor companii.

    Fashion House Outlet Center, inaugurat in 2008, a fost primul
    centru de outlet din Romania, fiind dezvoltat de belgienii de la
    Liebrecht & wooD. Pe langa Fashion House Outlet Center, in
    Bucuresti sunt active opt mall-uri si cinci parcuri de retail.

    Outlet-ul, la fel ca si bazarul, este un magazin in care o
    companie isi expune spre vanzare produse din colectia trecuta sau
    din colectii mai vechi, insa la preturi reduse.Diferenta intre
    bazarul dezvoltat de Elmec si outlet este durata de viata.

    Outletul, la fel ca orice alt magazin, are o durata de viata
    nedeterminata, spre deosebire de bazar, care este deschis pentru o
    perioada limitata de timp. “Conceptul de retail bazar reprezinta un
    model de afacere cu o serie de avantaje, in aceeasi masura valabile
    atat in perioada de criza, cat si in perioade de dezvoltare
    economica normala”, afirma Szabolcs Nemes, Senior Project Manager
    in cadrul Roland Berger Strategy Consultants Romania.


  • Bazar in recesiune. Cu ce folos?

    “Loc in aer liber sau magazin in care se vand tot felul de
    obiecte, mai ales maruntisuri” – definitia din DEX a bazarului nu a
    fost intru totul respectata de retailerul Elmec cand a deschis
    primul bazar Converse din Bucuresti, Converse fiind brandul de
    tenisi aflat de cinci ani in portofoliul Elmec, distribuitorul Nike
    in Romania. Bazarul Converse s-a deschis la sfarsitul lunii aprilie
    – inceputul lunii mai pe bulevardul Stefan cel Mare din capitala si
    oferea articole de imbracaminte si incaltaminte Converse la preturi
    reduse: orice pereche de bascheti costa 79 de lei.

    Reducerile la un brand cunoscut si apreciat mai ales de tineri
    au functionat, iar clientii nu s-au lasat asteptati. Zilnic, in
    fata magazinului erau tot timpul circa 10-20 de oameni care isi
    asteptau randul. Intrarea in magazin se facea dupa principiul: unul
    intra, unul iese. Fie ca veneai dimineata, la pranz sau seara cu o
    ora inainte de inchidere petreceai minute bune in asteptare.


    “Am asteptat circa 30 de minute la coada, pentru a sta in
    magazin 15 minute. Intr-un final nu am reusit sa imi cumpar nimic,
    desi existau zeci de modele. Am descoperit unul care sa imi placa,
    insa nu am reusit sa gasesc perechea si dupa cateva minute de
    cautari am renuntat”, spune Anda, in varsta de 22 de ani, care
    tocmai isi incheiase sesiunea de cumparaturi, insa fara succes.


    Acest tip de magazin are o viata limitata, afirma Marilena
    Branzan, specialist PR in cadrul Elmec. Astfel, dupa cateva
    saptamani Bazarul Converse s-a transformat in Bazar Famous Brands,
    inchis la randul sau la sfarsitul lunii iunie. Famous Brands este
    un concept de magazine multibrand dezvoltat de Elmec pentru prima
    data in Romania, concept care a evoluat ulterior in Famous Brand
    Gallery – dezvoltat pe suprafete mai mari.

    Bazarul este un magazin asemanator outlet-ului, acesta din urma
    fiind destul de bine reprezentat in Romania. Cei de la Elmec
    Romania detin patru outlet-uri, iar alti retaileri de articole
    sportive care s-au orientat catre acest concept sunt Puma si
    Adidas. Exista de asemenea outlet-uri sub umbrela carora sunt
    oferite spre vanzare articolele mai multor companii.

    Fashion House Outlet Center, inaugurat in 2008, a fost primul
    centru de outlet din Romania, fiind dezvoltat de belgienii de la
    Liebrecht & wooD. Pe langa Fashion House Outlet Center, in
    Bucuresti sunt active opt mall-uri si cinci parcuri de retail.

    Outlet-ul, la fel ca si bazarul, este un magazin in care o
    companie isi expune spre vanzare produse din colectia trecuta sau
    din colectii mai vechi, insa la preturi reduse.Diferenta intre
    bazarul dezvoltat de Elmec si outlet este durata de viata.

    Outletul, la fel ca orice alt magazin, are o durata de viata
    nedeterminata, spre deosebire de bazar, care este deschis pentru o
    perioada limitata de timp. “Conceptul de retail bazar reprezinta un
    model de afacere cu o serie de avantaje, in aceeasi masura valabile
    atat in perioada de criza, cat si in perioade de dezvoltare
    economica normala”, afirma Szabolcs Nemes, Senior Project Manager
    in cadrul Roland Berger Strategy Consultants Romania.


  • Cum trebuie sa arate berea perfecta

    Intr-o seara caniculara de vara, intr-unul dintre cele mai la
    moda pub-uri din Capitala, povestea prezentarii berii s-a
    transformat intr-un veritabil show. Vreme de peste 40 de minute,
    Franck Evers a explicat de ce e important ca berea sa fie
    prezentata intr-un pahar rece, foarte curat, spuma sa aiba grosimea
    potrivita, iar chelnerul sa aiba cel putin contact vizual cu cel pe
    care il serveste.

    “Sunt olandez, noi suntem recunoscuti pentru zgarcenie. E
    dovedit insa ca dam cu 70% mai mult bacsis daca un chelner are
    contact vizual cu clientul”, glumeste Evers. El spune ca 93% din
    comunicare este nonverbala, iar schimbul de priviri este
    principalul element al “discutiei” cu un consumator la terasa,
    restaurant sau bar.

    Si e un lucru esential, pentru ca in functie de el, un client se
    poate intoarce sau nu in acelasi loc. “E drept ca 70% din nimic e
    tot nimic”, continua sa glumeasca olandezul de 40 de ani care are
    deja peste opt ani de experienta in trainingul barmanilor si face
    turnee de prezentare pentru Heineken, unul dintre cei mai mari
    producatori de bere la nivel mondial.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania, nu a
    dorit sa comenteze pe marginea sumelor investite de companie in
    astfel de evenimente, dar a precizat ca bugetele alocate in acest
    an sunt cam aceleasi ca in anii trecuti.

    “Cel mai rau lucru pe care poti sa-l faci in perioadele grele
    este sa reduci costurile; dupa ce criza se termina, consumatorul
    isi aminteste daca ai facut rabat”, sustine Karnebeek. Compania sa
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 211 milioane de
    euro, in conditiile in care cel mai mare producator de bere de pe
    piata, Ursus Breweries, filiala SABMiller, a avut vanzari de peste
    284 de milioane de euro.

    Expertul olandez are un program aglomerat – calatoreste cu avionul
    cel putin odata pe saptamana si de la Bucuresti avea un zbor catre
    Londra, unde urma sa tina o prezentare similara. In patru ani, de
    cand face turnee de prezentare pentru marca olandeza de bere, a
    vizitat mai mult de 2.000 de spatii de vanzare din peste 35 de
    tari. Marturiseste ca nu bea in timpul “programului de lucru”, desi
    una din principalele lui atributii este sa indemne publicul sa
    deguste berea.

    Pare un pasionat al acestei licori vechi de 5.000 de ani
    (“ganditi-va ca limonada are o istorie de numai 500 de ani”, zice
    el) si afirma ca apropierea lui de domeniu a inceput in urma cu mai
    bine de zece ani, cand avea cateva baruri in Amsterdam si un
    prieten, proprietar al unui restaurant, i-a atras atentia ca nu
    stie prea multe despre berea pe care o vindea.

    De-atunci s-a documentat constant si a participat la concursuri,
    ajungand in cele din urma sa fie ceea ce olandezii numesc “master
    draughter”. Termenul in sine nu are un echivalent exact, dar se
    traduce prin “expert in prezentarea berii”.

  • Cum trebuie sa arate berea perfecta

    Intr-o seara caniculara de vara, intr-unul dintre cele mai la
    moda pub-uri din Capitala, povestea prezentarii berii s-a
    transformat intr-un veritabil show. Vreme de peste 40 de minute,
    Franck Evers a explicat de ce e important ca berea sa fie
    prezentata intr-un pahar rece, foarte curat, spuma sa aiba grosimea
    potrivita, iar chelnerul sa aiba cel putin contact vizual cu cel pe
    care il serveste.

    “Sunt olandez, noi suntem recunoscuti pentru zgarcenie. E
    dovedit insa ca dam cu 70% mai mult bacsis daca un chelner are
    contact vizual cu clientul”, glumeste Evers. El spune ca 93% din
    comunicare este nonverbala, iar schimbul de priviri este
    principalul element al “discutiei” cu un consumator la terasa,
    restaurant sau bar.

    Si e un lucru esential, pentru ca in functie de el, un client se
    poate intoarce sau nu in acelasi loc. “E drept ca 70% din nimic e
    tot nimic”, continua sa glumeasca olandezul de 40 de ani care are
    deja peste opt ani de experienta in trainingul barmanilor si face
    turnee de prezentare pentru Heineken, unul dintre cei mai mari
    producatori de bere la nivel mondial.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania, nu a
    dorit sa comenteze pe marginea sumelor investite de companie in
    astfel de evenimente, dar a precizat ca bugetele alocate in acest
    an sunt cam aceleasi ca in anii trecuti.

    “Cel mai rau lucru pe care poti sa-l faci in perioadele grele
    este sa reduci costurile; dupa ce criza se termina, consumatorul
    isi aminteste daca ai facut rabat”, sustine Karnebeek. Compania sa
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 211 milioane de
    euro, in conditiile in care cel mai mare producator de bere de pe
    piata, Ursus Breweries, filiala SABMiller, a avut vanzari de peste
    284 de milioane de euro.

    Expertul olandez are un program aglomerat – calatoreste cu avionul
    cel putin odata pe saptamana si de la Bucuresti avea un zbor catre
    Londra, unde urma sa tina o prezentare similara. In patru ani, de
    cand face turnee de prezentare pentru marca olandeza de bere, a
    vizitat mai mult de 2.000 de spatii de vanzare din peste 35 de
    tari. Marturiseste ca nu bea in timpul “programului de lucru”, desi
    una din principalele lui atributii este sa indemne publicul sa
    deguste berea.

    Pare un pasionat al acestei licori vechi de 5.000 de ani
    (“ganditi-va ca limonada are o istorie de numai 500 de ani”, zice
    el) si afirma ca apropierea lui de domeniu a inceput in urma cu mai
    bine de zece ani, cand avea cateva baruri in Amsterdam si un
    prieten, proprietar al unui restaurant, i-a atras atentia ca nu
    stie prea multe despre berea pe care o vindea.

    De-atunci s-a documentat constant si a participat la concursuri,
    ajungand in cele din urma sa fie ceea ce olandezii numesc “master
    draughter”. Termenul in sine nu are un echivalent exact, dar se
    traduce prin “expert in prezentarea berii”.

  • Stalinskaya a castigat 5% in cota de piata

    In 2010, Stalinskaya a obtinut Medalia de Aur la International
    Spirits Challenge, unul dintre cele mai prestigioase concursuri de
    profil, cu un juriu format din experti in domeniu provenind din 12
    tari. Produsul a mai obtinut anul acesta o medalie de aur din
    partea DLG, organism lider in evaluarea calitatii produselor care
    se vand pe piata Germaniei.

    Strategia de promovare pe perioada de vara se axeaza pe oferte
    speciale – in marile retele de retail (Carrefour, Cora, Real,
    Billa), consumatorii pot gasi pe rafturi noile pachete “Mix party”,
    care contin o sticla de Stalinskaya de 0.7L litri si una de Coca-
    Cola la 1 L. Asocierea brandurilor din portofoliul Grupului Prodal
    cu cele apartinand The Coca-Cola Company a inceput inca de anul
    trecut.

    Cele doua companii au lansat un parteneriat strategic, care a
    debutat cu o oferta speciala dedicata Sarbatorilor de Iarna –
    Wembley Dry Gin la pachet cu cea mai populara apa tonica din lume –
    Schweppes. “Ca si in cazul primei oferte, asocierea vodcii
    Stalinskaya cu Coca- Cola este absolut fireasca, atat din
    perspectiva popularitatii mixului de bauturi, cat si din cea a
    pozitiilor de lideri pe care cele doua marci le detin fiecare pe
    segmentul sau de piata”, a precizat Radulescu.

    Compania Prodal `94, detinuta de actionari romani, face parte din
    Grupul Prodal, unul dintre cei mai importanti producatori si
    distribuitori de bauturi alcoolice din Romania si din regiune.
    Prodal detine doua branduri lideri de piata pe categoriile lor –
    Vodca Stalinskaya (42% cota de piata din valoare) si, respectiv,
    Wembley Dry Gin (51% cota de piata din valoare), conform studiilor
    ACNieslen.
    Grupul Prodal a avut o cifra de afaceri de aproximativ 28 de
    milioane de euro in 2008, cu 23,4% mai mare decat anul anterior.
    Principalii competitori pe aceasta piata sunt Scandic Distileries,
    Alexandrion si Euroavipo.