Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Cum face Steaua bani din culorile ros-albastre. Se vand berea, cola si sampania?

    Un suporter pasionat are toate sansele sa-si usureze zdravan
    cardul sau portofelul daca intra intr-un magazin de prezentare al
    echipei de fotbal preferate. Slabiciune care se vede cu ochiul
    liber in bugetele cluburilor. Cele cinci echipe din UEFA care au
    inregistrat anul trecut cele mai mari incasari – Real Madrid, FC
    Barcelona, Manchester United, Bayern München si Arsenal –
    realizeaza cam jumatate din cifrele de afaceri din contracte de
    publicitate, sponsorizari si valorificarea imaginii comerciale a
    cluburilor. Altfel spus, sute de milioane de euro sunt cheltuiti in
    fiecare an pe tot felul de produse branduite in culorile echipelor
    de fotbal – de la tricouri, calendare, suveniruri si pana la
    magneti de frigider. Practica nu este straina nici cluburilor
    romanesti de fotbal, dar Steaua este prima echipa care a scos pe
    piata si bunuri de larg consum.


    Unul din principalele avantaje ale berii, vinului si ciocolatei
    Steaua – fata de celelalte produse vandute sub aceeasi umbrela –
    este ca si-au gasit loc in hipermarketuri si supermarketuri. In
    total, “vizam 12.500 de puncte de vanzare din toata tara”, spune
    directorul de marketing al clubului Steaua, Bobby Durbac, care
    precizeaza ca doreste ca produsele sa se gaseasca deopotriva in
    comertul modern, cat si in cel traditional. Berea si vinul Steaua
    se vand deja in Cora, Gmarket si Auchan (fiind in curs de listare
    si in alte retele) si in 4.000 de magazine traditionale. Cati
    clienti si-ar putea gasi aceste produse? Numarul stelistilor
    ajunge, conform estimarilor lui Durbac, la 3,5-4 milioane, in
    conditiile in care 44% din totalul suporterilor din Romania sunt
    fani ai echipei din Ghencea, conform unui sondaj realizat de
    Institutul National de Statistica. Cum berea si vinul Steaua,
    ciocolata si vinul spumant cu acelasi nume au iesit pe rafturi doar
    de cateva luni si nici nu au fost acoperite inca toate punctele de
    vanzare, nu sunt disponibile cifre graitoare referitoare la
    vanzari. In decembrie s-au vandut peste 100.000 de doze de bere
    Steaua si 214 sticle de vin spumant din cele 300 in editie
    limitata.

    “Cu siguranta vor urma si alte astfel de produse anul acesta”,
    spune Durbac, fara a oferi detalii suplimentare. De curand, clubul
    a anuntat lansarea, in luna aprilie, in parteneriat cu Raiffeisen
    Bank, a unui card de debit pentru suporteri. 0,5% din tranzactiile
    la comercianti cu acest tip de card vor fi donate de banca catre
    Centrul de Copii si Juniori din cadrul clubului sportiv
    Steaua.Valorificarea imaginii clubului a capatat o importanta tot
    mai mare in strategia Stelei, dovada si ca in urma cu trei ani
    clubul avea un singur magazin de prezentare la stadion si unul
    online. De la inceputul anului trecut a mai fost deschis un spatiu
    in magazinul Unirea din Capitala, in urma unei investitii de 80.000
    de euro, “care pana la finalul anului s-a si amortizat”, precizeaza
    Durbac. In plus, suporterii pot comanda acum produsele si
    telefonic, iar clubul are si o retea de 20 de magazine
    partenere.

    Tricourile, fularele si canile sunt cele mai cautate de
    suporteri, vanzarile din sezonul 2009-2010 fiind cu 22% mai mari
    decat in cel anterior. In 2008-2009 vanzarile de produse branduite
    ale clubului au fost in crestere cu 54%, insa Durbac precizeaza ca
    evolutia acestor cifre se leaga strans de “conditiile
    macroeconomice si, in egala masura, de performantele clubului”.
    Astfel incat, desi miza pentru acest an este mentinerea nivelului
    de vanzari la un nivel similar cu cel de anul trecut, insa cifrele
    ar putea fi mai mari, “in cazul in care echipa castiga un trofeu”,
    spune reprezentantul clubului.

  • Cum a ajuns botoxul sa se vanda la sticla

    La doar 149 de dolari pentru un set care include crema ZsaZsa
    Luxe Rejuvenation cu ser pentru ochi, linia de cosmetice a inceput
    sa faca furori la Hollywood si sa-si gaseasca loc in posetele celor
    mai cunoscute vedete (surorile Kardashian, Ashley Greene, Nikki
    Reed). Oficialii companiei sustin ca emulsia diminueaza liniile
    fine, creste cantitatea de colagen si, deci, reduce ridurile cu
    pana la 90%. Sursa ingredientelor Zsa Zsa Luxe e un secret bine
    pastrat, se stie doar ca ele vin din Antarctica, Polinezia si Marea
    Caspica.

  • Zara isi asteapta rivalii. Pe cine pune in pericol venirea H&M?

    Sunt rivali pe toate arterele de shopping din Vest. Din martie,
    vor concura si in Bucuresti. Venirea H&M in Romania il prinde
    pregatit pe principalul sau competitor, Inditex, care este si cel
    mai mare jucator din retailul de moda local. H&M va deschide in
    2011, primul sau an pe piata romaneasca, sase magazine, in AFI
    Palace Cotroceni, Baneasa Shopping City, Plaza Romania, Bucuresti
    Mall, Unirea Shopping Center din Bucuresti si Brasov, Iulius Mall
    din Timisoara si Cluj si in zona comerciala a proiectului Palas din
    Iasi.

    Inditex va deschide in acest an mai multe magazine decat in
    2010, cand a inaugurat 14, potrivit unor surse din piata. Spaniolii
    au adus in Romania sapte dintre cele opt branduri pe care le detin
    la nivel mondial: Zara, Bershka, Pull & Bear, Stradivarius,
    Oysho, Zara Home si Massimo Dutti; singurul brand care nu a ajuns
    in Romania este Uterque, brand lansat de Inditex in 2008, axat pe
    colectii de accesorii si haine exclusiviste (brandul are doar 72 de
    magazine in intreaga lume, fata de 1.183 ale Zara sau 698 ale
    Bershka).


    Sfarsitul anului 2010 i-a prins pe cei de la Inditex cu 51 de
    magazine in Romania si cu afaceri ce se apropie de 100 de milioane
    de euro, daca s-a mentinut ritmul de crestere din anii anteriori.
    Si, dupa cum arata extinderea companiei, se pare ca ritmul s-a
    mentinut.

    Anii 2009 si 2010 nu au fost ani de scadere pentru grupul
    spaniol. In conditiile in care economia a scazut si consumul a
    intrat pe o panta descendenta, magazinele lor au continuat sa se
    deschida, mai exact cate 14 in fiecare dintre ultimii doi ani.

    Anul acesta, expansiunea ar putea accelera, doar pentru primele
    patru luni ale anului fiind planificate sase noi deschideri,
    potrivit surselor din piata. Primul va fi magazinul Massimo Dutti
    din Iulius Mall Timisoara, primul spatiu din afara Bucurestiului
    pentru acest brand, ce se va deschide pe 25 februarie. In martie,
    si tot intr-un Iulius Mall, insa la Cluj, se va deschide cel de-al
    patrulea magazin Massimo Dutti din Romania.
    Urmeaza in martie, la Brasov, in centrul comercial Unirea Shopping
    Center, magazinele Bershka, Pull & Bear si Stradivarius.
    Aceasta este prima intrare a grupului Inditex in Brasov in cei
    sapte ani de prezenta pe piata locala. Deschiderile Inditex la
    Brasov coincid atat ca perioada, cat si ca amplasare cu cele ale
    H&M din acest oras. Retailerul suedez a anuntat ca Brasov este
    primul oras din provincie unde va deschide un magazin. “Pana la
    sfarsitul lunii aprilie planuim sa deschidem sase magazine in
    Romania. Dintre acestea, cinci vor fi in Bucuresti, iar cel de-al
    saselea in Brasov”, a spus Laura Sinca, marketing and PR manager
    pentru H&M. Potrivit surselor din piata, retailerul a incheiat
    contract tot cu Unirea Shopping Center din Brasov pentru noul
    magazin.


    H&M va mai fi vecin cu Inditex si la parterul magazinului
    Unirea Shopping Center din Bucuresti, unde spaniolii s-au asezat
    initial cu Zara si Zara Home in 2009 si cu Bershka in 2010, iar cu
    Stradivarius si Pull & Bear urmeaza a se stabili in acest an.
    Primul deschis in 2011 va fi magazinul Pull & Bear, ce se va
    intinde pe o suprafata de 500 de metri patrati si care va fi
    deschis in aprilie, potrivit surselor din piata. Pentru
    Stradivarius nu exista inca o data exacta. Alaturi de aceste
    branduri, Douglas si H&M vor completa parterul centrului
    comercial.

    Suedezii isi fac intrarea pe piata locala cu un magazin in
    capitala, in AFI Palace Cotroceni, unde Inditex este prezent cu
    toate cele sapte branduri. Pana in prezent, H&M a semnat
    contracte pentru noua magazine in Romania, potrivit oficialilor
    companiei. In afara celor sase care vor fi deschise in primavara
    acestui an, mai sunt alte trei despre care compania nu a oferit
    inca alte detalii. De asemenea, oficialii H&M nu ofera
    informatii nici despre numarul total de magazine pe care le doresc
    pe piata locala.

    CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
    ->>>>>>>>>>>


    Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
    mobila din lume.
    Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa fie
    vedetele.

    Vezi toate noutatile >>

  • Povestea celor care au vandut berea Azuga si au investit in apa

    “Am facut afaceri inca de cand am terminat facultatea, mereu am
    fost in priza”, spune Violeta Moraru, care detine un pachet de 85%
    din actiunile Perla Covasnei. Functia de pe cartea sa de vizita
    este “administrator” si spune ca nu ar putea sa se retraga din
    afaceri. E obisnuita cu un ritm de viata alert, lucrand in varii
    domenii, printre care o fabrica de productie a sticlei, in domeniul
    vinului, in transport si apoi in productia de bere. Si asta in
    ciuda faptului ca din vanzarea berii Azuga catre Ursus Breweries ar
    fi putut trai linistita. Conform unor estimari, valoarea
    tranzactiei s-a plasat la 10 milioane de euro. Vanzarea Azuga,
    povesteste ea, a fost facuta intr-un moment bun, “pentru ca in
    domeniul berii concurenta este foarte aspra si o companie mica nu
    poate lupta cu multinationalele”, explica franc Violeta Moraru. Pe
    piata berii, de altfel, spuma este luata de trei companii care
    detin peste 60% din vanzari: Ursus (filiala locala a SabMiller),
    Heineken si Bergenbier (fosta InBev).

    Banii obtinuti din vanzarea Azuga nu se odihnesc insa in
    depozite bancare, iar una din tintele de investitii era, de mai
    multa vreme, apa minerala. Asa se face ca, in urma cu un an si
    jumatate, cand Gheorghe Urs, actionarul minoritar (cu un pachet de
    15%) din Perla Covasnei, cauta un investitor, familia Moraru avea
    fonduri disponibile. “Eram in cautarea unor izvoare de apa
    minerala, iar cele doua surse din Catalina s-au dovedit a fi ce
    cautam”, spune Moraru. Sumele investite pana acum in fabrica de la
    Catalina, ridicata de la zero si utilata de la cap la coada cu
    tehnologie noua, luata in leasing, s-au ridicat la 7 milioane de
    euro. Din aceasta suma, 2 milioane de euro au fost cheltuite pentru
    construirea retelei de distributie si construirea imaginii
    marcii.

    Despre negocierile pe care le-a purtat cu Gheorghe Urs, in
    prezent actionarul minoritar, Moraru povesteste ca “ne-am inteles
    foarte bine; intr-o luna contractul era deja semnat”. A urmat apoi
    inceperea efectiva a investitiei, care a fost terminata in circa un
    an. “Fabrica e gata de jumatate de an; partea legala cu punerea in
    functiune a durat mai mult”, adauga Violeta Moraru, care este cea
    care vorbeste despre afacerile familiei; Valerii Moraru prefera sa
    stea mai departe de presa.

    Zona Covasnei este cunoscuta ca “tara apelor minerale
    carbogazoase”, zacamintele din zona fiind cercetate de mai bine de
    70 de ani, afirma Nicolae Feru, director de cercetare si dezvoltare
    a Societatii Nationale a Apelor Minerale (SNAM). Institutia detine
    drept de acordare a licentelor si de administrare a izvoarelor de
    apa minerala in proportie de 70%. “Din cele sapte foraje din zona
    am ales doua care au cele mai bune conditii de exploatare”, spune
    Feru, care precizeaza ca, pentru a putea fi compatibila pentru
    imbuteliere, o apa minerala trebuie sa indeplineasca o serie de
    conditii de calitate, de debit, de productie. “Nu e greu sa gasesti
    o apa minerala, dar e dificil sa gasesti una care are calitati
    pentru a fi imbuteliata”, spune Feru. Unele ape contin
    microorganisme sau prea multe minerale; altele nu sunt stabile
    chimic sau nu au un debit suficient. SNAM incaseaza din licentele
    acordate 31 de lei pe mia de litri de apa, la iesirea din
    pamant.

    La Catalina, cele doua izvoare au indeplinit toate conditiile
    amintite, precizeaza Feru. Imbutelierea, la o capacitate maxima de
    9.000 de sticle pe ora, a inceput la sfarsitul anului trecut, in
    decembrie, iar in termeni de cota de piata, Perla Covasnei ar
    trebui sa ajunga la vanzari de 8% din piata in cinci ani, fata de
    3,5% in prezent, conform reprezentantilor companiei. Vanzarile
    totale de apa minerala sunt estimate de Violeta Moraru la 1,5
    miliarde de litri pe an; valoarea vanzarilor anuale se plaseaza la
    1-1,2 miliarde de lei (peste 250 de milioane de euro). In domeniul
    apelor minerale, spre deosebire de altele, produsele romanesti fac
    regula jocului. Importurile au cote infime, iar peste 60% din
    vanzari, calculeaza Feru, sunt realizate de cele mai vandute cinci
    marci – Borsec, Dorna, Izvorul Minunilor, Perla Harghitei si
    Bucovina. “Din cele 55 de branduri de pe piata se vand in prezent
    cam 45”, adauga reprezentantul SNAM. In acest context, partea celor
    de la Perla Covasnei reprezinta o feliuta destul de subtire.

    Anul trecut, firma a inregistrat o cifra de afaceri de 14
    milioane de lei, fata de 12 milioane de lei in 2009. Perla Covasnei
    a fost infiintata sub denumirea actuala in 1995, iar din 2009,
    distributia a fost preluata de grupul Azuga Waters, care a avut
    anul trecut vanzari de peste 20 de milioane de lei (5 milioane de
    euro), in crestere cu 57% fata de 2009. Volumul de vanzari tintit
    pentru anul in curs este de 50 de milioane de lei, de peste doua
    ori si jumatate mai mult decat anul trecut. Cresterea spectaculoasa
    se bazeaza pe extinderea distributiei – daca anul trecut marca avea
    distributie regionala, fiind prezenta in zece judete, pana la
    finalul anului in curs “vrem sa lucram cu toate retelele de
    magazine”, spune Adriana Nicolae, director executiv al Perla
    Covasnei.

  • Cum a crescut Farmec cu 10% in 2010

    Farmec este, conform companiei, lider in volum pe segmentele de
    ingrijire a fetei, demachiere, creme de maini si, valoric, pe
    segmentul tratamentelor pentru par.

    “Am incheiat un an dificil cu rezultate peste asteptari, in
    conditiile in care, in primele luni, obiectivul nostru de crestere
    era de 5%”, declara Mircea Turdean, director general Farmec
    Cluj-Napoca. “Motorul cresterii au fost lansarile, sustinute de
    investitii in marketing si de o prezenta mai vizibila in
    principalele canale de distributie. Pentru acest an, avem in vedere
    consolidarea pozitiei pe piata si un avans al afacerilor de inca
    5%, in conditiile in care vom avea un mare numar de noutati cu care
    vom sustine vanzarile. Intentionam, de asemenea, sa patrundem in
    retelele moderne de retail din afara tarii, primii pasi in aceasta
    directie fiind deja realizati anul trecut, prin intrarea pe piata
    din Ungaria.”

    Conform datelor furnizate de compania de cercetari de piata
    Nielsen, in segmentul de ingrijire a fetei, Farmec este lider
    cantitativ in 2010, ca producator, cu o cota de piata de peste 26%,
    in timp ce valoric detine o cota de peste 20%.

    Laptele Doina ocupa in continuare primul loc in clasamentul
    demachiantelor din Romania, avand o cota cantitativa de peste
    17%.Cremele de maini marca Farmec detin pozitia de lider de piata
    in cantitate.
    Farmec a extins anul trecut gama de ingrijire a parului Gerovital
    Plant Tratament cu sapte produse specializate, dezvoltate in
    laboratoarele proprii si a derulat o campanie in care componenta
    online a jucat un rol important.

    Marcile Nufar si Triumf raman liderii absoluti ai segmentelor
    detartranti si produse de curatenie pentru bucatarie, in volum si
    valoare.

  • Ce vrea Real de la 2011: nu vinde nimic catre competitori, ba chiar mizeaza pe deschideri si achizitii

    Francezul, care are o experienta de peste 20 de ani in comert in
    cinci tari, a preluat fraiele afacerii din Romania in toamna lui
    2009. El a spus in cadrul unui interviu acordat BUSINESS Magazin ca
    reteaua doreste sa deschida un nou magazin in zona de nord a
    Capitalei. “Cu toate cele patru magazine din Bucuresti, reteaua nu
    are o buna acoperire aici”, recunoaste Lamoot care spune ca in
    Capitala sunt zone neacoperite de hipermarketuri. Si asta pentru ca
    in ultimii ani preturile terenurilor au fost mari si, chiar daca nu
    s-au ieftinit dramatic, acum sunt mai accesibile.

    Trei sunt principalele directii pentru planul de bataie conturat
    de Lamoot odata ce a preluat fraiele afacerii din Romania:
    “Preturile, calitatea serviciilor si pregatirea personalului sunt
    aspectele la care am lucrat cel mai mult in 2010”. Cand efectele
    crizei erau deja dureroase, iar guvernul incepuse, in aprilie 2010,
    sa vorbeasca despre masurile de austeritate, francezul s-a gandit
    ca trebuie sa faca ceva. “Asa am ajuns la programul <Cel mai
    ieftin>, care cuprinde in acest moment 700 de produse care
    acopera nevoile de baza.”

    Cat priveste preturile, directorul Real spune ca acestea pot fi
    schimbate peste noapte, fiind pur si simplu o masura tehnica, prin
    care sunt modificate in sistem. Insa perceptia cumparatorilor
    despre preturi nu s-a schimbat peste noapte si a fost nevoie de 4-5
    luni pana in momentul in care imaginea magazinelor s-a imbunatatit.
    Lamoot, pasionat de ceea ce face, este foarte activ si isi petrece
    multe ore pe teren (de exemplu, viziteaza saptamanal magazinele
    competitiei si pietele agroalimentare, pentru ca, spune el, invata
    foarte mult). Intre planurile sale se numara o scoala interna
    pentru pregatirea de brutari, patiseri si alti specialisti de
    profil. O alta componenta a strategiei sale este semnarea de
    contracte pe termen mediu cu fermieri si producatori romani, pentru
    a aduce pe rafturi mai multe produse romanesti. Firma a discutat cu
    autoritatile din Bihor si Timis pentru a organiza in parteneriat un
    targ. Asa Real ar putea gasi furnizori ce-si doresc sa-si aseze
    marfurile pe rafturile magazinelor.

    Real are o retea de 25 de magazine, in conditiile in care
    principalul sau concurent de pe piata romaneasca, Carrefour, are
    acum 23 de hipermarketuri. Punctul slab al retelei germane este
    profitabilitatea. Sau, mai precis, lipsa ei. Pierderile au crescut
    de la an la an, ajungand in 2009 la peste 57 de milioane de euro,
    fata de 55,4 milioane de euro in 2008. Drept este insa ca reteaua
    de hipermarketuri a avut una dintre cele mai rapide extinderi pe
    piata romaneasca, sprijinindu-se si pe experienta acumulata
    anterior de divizia sa de cash & carry – Metro a fost primul
    comerciant international care a intrat in Romania, in 1996. Reteaua
    a preferat sa inchirieze spatii, in timp ce alti competitori au
    investit in ridicarea de la zero a magazinelor – cu costuri mai
    mari, care implicau cumpararea terenului si constructia.

    E un motiv pentru care, in ce priveste profitabilitatea, reteaua
    germana de hipermarketuri sta mai prost decat concurentii sai din
    Romania. Spre comparatie, cu numai trei hipermarketuri, Cora a
    facut anul trecut un profit de 24 de milioane de euro, in timp ce
    bilantul Carrefour a indicat un profit de 21 de milioane de
    euro.

    “O comparatie de acest fel nu este concludenta pentru ca sunt
    foarte multe diferente intre strategiile de dezvoltare”, spune
    Michel Lamoot. Ba mai mult, el spune ca aceste rezultate nu sunt
    neobisnuite pentru o companie care s-a dezvoltat rapid. “Nu este
    nicio alta companie care sa se fi extins in vreo tara europeana in
    acelasi ritm ca Real in Romania”, spune reprezentantul retelei
    germane. “A fost nevoie de o investitie foarte mare din partea
    noastra. Si trece un timp pana cand o afacere incepe sa faca bani.”
    Compania a investit pana acum peste 550 de milioane de euro si se
    afla, in acest moment, exact in etapa dintre expansiunea agresiva
    si perioada de recuperare a investitiei. Cand grupul german s-a
    hotarat sa intre pe piata romaneasca, investitiile s-au facut prin
    leasing financiar, povesteste Lamoot.

    Acum compania detine cinci din cele 25 de magazine – deschise in
    patru ani – si contractele de leasing pentru celelalte 20 magazine
    se vor mai derula pe o perioada de 15 ani. “Ceea ce nu inseamna ca
    vom avea rezultate financiare negative pentru inca 15 ani”,
    precizeaza reprezentantul Real. In privinta rezultatelor financiare
    din 2010, Lamoot nu a dorit sa dea niciun detaliu, dar a tinut sa
    precizeze ca fata de cele din 2009 si 2008 “suntem in forma mai
    buna”.

  • Cum s-au inteles pantofii Benvenuti cu vremurile recesiunii

    “Viata unei companii este ca viata unui om. Benvenuti este acum
    in cel de-al saptelea an de viata. Avem o afacere bine asezata,
    insa, pe masura ce crestem, experienta acumulata va da mai multa
    maturitate si eficienta businessului.” Dan Pavel nu vorbeste din
    carti. Omul de afaceri din Oradea a avut cativa ani excelenti in
    debutul businessului sau, insa primul an al crizei l-a dus pe
    pierderi si i-a schimbat putin optica in ce priveste dezvoltarea
    ulterioara. Cel mai dificil an pentru Benvenuti de la infiintarea
    companiei a fost 2009, cand compania a intrat pe pierderi, de 1,8
    milioane de lei (420.000 de euro), la afaceri de 35,2 milioane de
    lei (8,3 milioane de euro).

    “Anul 2010 a fost in mod absolut mai bun decat 2009. Lucrurile
    au inceput sa mearga mai bine inca din toamna lui 2009, mai exact
    din septembrie, dupa ce am reusit sa avem un echilibru intre
    venituri si cheltuieli”, povesteste acum Dan Pavel, eliberat de
    spectrul negativ care plana deasupra companiei cu mai putin de doi
    ani in urma. In 2009, pentru a optimiza raportul venituri –
    cheltuieli, Dan Pavel a fost nevoit sa reduca personalul cu 20%
    (pana la numarul actual de 245 de angajati) si sa realizeze
    reduceri de costuri pe toate departamentele, in special pe
    marketing.

    Pana in 2008 inclusiv, acestui departament ii erau alocate
    bugete generoase. “Colaboram cu revistele de specialitate,
    organizam evenimente si prezentari de moda. Acum ne-am concentrat
    pe o singura campanie – <Benvenuti te incalta cu un BMW seria 3»
    – in care am investit in total intre 130.000 si 150.000.
    Publicitatea nu are un impact imediat, dar noi gandim afacerea pe
    termen lung, si atunci campaniile au rolul lor pozitiv,
    influenteaza decizia de cumparare.”

    Pentru a-si imbunatati situatia economica, Dan Pavel a
    repozitionat doua magazine in 2009 si a mai deschis unul singur,
    temperand ritmul de dezvoltare de pana atunci a retelei. “Daca la
    inceputul lui 2009 aveam 33 de magazine, in luna martie a aceluiasi
    an am inaugurat punctul din centrul comercial Orhideea din
    capitala”. Repozitionate au fost magazinele din Bucuresti, din
    Liberty Mall in Cotroceni Park, si din Cluj, unde s-a deschis un
    nou punct de vanzare intr-un spatiu mai mare, unde chiria este mai
    mica. “Proprietarul din Cluj nu a inteles ca trebuie sa fie
    flexibil la chirii pe timp de criza. La acel moment noi eram deja
    intr-o etapa de finalizare a reducerilor de chirii. Aproape toti
    proprietarii au inteles si ne-au acordat reduceri de peste
    20%.”

    In aceste conditii, Dan Pavel vorbeste despre afaceri in 2010
    similare celor din 2008, de circa 11,7 milioane de euro. Daca in
    2008 compania obtinea un profit de circa 810.000 de lei, pentru
    2010 fondatorul Benvenuti spera sa fi castigat macar cat sa isi
    acopere pierderea din 2009. Chiar daca 2010 a mers mai bine, pentru
    2011 Dan Pavel nu are asteptari foarte mari, insa spera la o
    crestere usoara a cifrei de afaceri comparativ cu anul care tocmai
    s-a incheiat.

  • Cu cat se mai scumpesc tigarile? Cat vei plati in plus in 2011?

    De exemplu, un pachet de Kent, Malboro sau Camel va costa 11,2
    lei. Anul trecut tigarile s-au scumpit cu un leu. Dar nu mai
    departe de 2009, tinta de inflatie a fost ratata iar unul dintre
    principalii vinovati a fost costul tigarilor, care a crescut anul
    trecut cu 50%, fiind cea mai mare crestere de pret inregistrata in
    2009.

    Cei mai mari producatori pe piata de profil sunt filalele locale
    ale British American Tobacco, Japan Tobacco International si Philip
    Morris care si-au adjudecat peste trei sferturi din vanzarile
    legale. O suma importanta din buzunarul fumatorilor se duce insa
    drept in buzunarele contrabandistilor de tigarete, dat fiind ca
    circa un sfert din volumele vandute sunt ilicite.

    Piata tigaretelor are cea mai mare valoare din totalul
    vanzarilor de bunuri de larg consum, fiind, reunind la nivelul
    anului trecut circa trei miliarde de euro, conform estimarilor
    BUSINESS Magazin.

  • Retrospectiva 2010 – Frana la fuziuni si achizitii

    Cel putin pentru piata de fuziuni si achizitii, anul 2010 a fost
    aproape dezastruos. Cifrele seci spun ca numarul de tranzactii
    semnate pe parcursul anului s-a ridicat la putin peste 100, cu 25%
    sub nivelul inregistrat in 2009, dar cu mult mai departe de varful
    din anul precedent, cand au fost incheiate peste 180 de achizitii,
    anul fiind mai prost chiar si decat 2005. Lucrurile stau chiar mai
    rau cand vine vorba de bani; tranzactiile din acest an au insumat
    doar 716 milioane de euro, cand in alti ani valoarea ajungea de
    ordinul miliardelor de euro. Pe scurt, suma a fost cam la jumatate
    fata de cea din 2009, un an mai slab decat 2004, cand piata
    ajunsese la 1,7 miliarde de euro si, un an mai tarziu, a explodat
    pana la un varf de 6,8 miliarde de euro, potrivit datelor
    Raiffeisen Investment.

    Dincolo de cifre, exista insa si cateva nuante. Cele mai multe
    dintre achizitiile materializate anul acesta pot fi explicate prin
    faptul ca preturile nu mai sunt la fel de mari ca in alti ani. Pe
    de alta parte, cumparatorii au profitat de situatia de criza si de
    dificultatile economice in care se aflau vanzatorii pentru a obtine
    conditii mai bune la negociere sau pentru a intra in posesia unor
    afaceri pe care altfel n-ar fi putut sa le cumpere, fie pentru ca
    erau prea scumpe, fie pentru ca proprietarii nu erau interesati sa
    vanda. Practic, asa se justifica atat valoarea mica a pietei, cat
    si numarul in scadere al tranzactiilor, cu atat mai mult cu cat o
    parte dintre vanzatori au preferat sa mai astepte pana cand isi va
    mai reveni economia sau macar pana cand afacerea va fi mai stabila
    asa incat sa obtina un pret mai bun.


    Trebuie spus totodata ca nu doar cea mai mare tranzactie din
    acest an – proiectul de birouri Floreasca Business Park din nordul
    Capitalei care a fost recent cumparat de fondul sud-african de
    investitii New Europe Property Investments pentru 100 de milioane
    de euro -, dar si alte cateva din fruntea clasamentului au fost in
    domeniul imobiliarelor, poate unul dintre cele mai afectate de
    criza. De altfel, pentru achizitia de astfel de proprietati au fost
    cheltuite anul acesta cele mai mari sume de bani, mai exact 146 de
    milioane de euro, conform Raiffeisen Investment, cifra care nu ia
    insa in calcul datoriile companiei achizitionate.

    Al doilea domeniu pe lista este retailul, unde au fost semnate
    tranzactii de 144 de milioane de euro; aici, vanzarea celor 96 de
    magazine Plus Discount din Romania catre Lidl, divizia de discount
    a grupului austriac Kaufland, pentru o suma estimata la 80 de
    milioane de euro este cea mai mare din industrie, urmata de
    preluarea Minimax Discount de catre grupul Mercadia Holland BV,
    dezvoltatorul magazinelor de proximitate Mic.ro in Capitala.


    Nu in ultimul rand, si sectorul energetic a fost una dintre
    vedetele acestui an pe piata de fuziuni si achizitii. Este vorba
    despre proiectul eolian “la cheie” cumparat de Petrom in aprilie
    2010, Wind Power Park, estimat sa intre in productie la jumatatea
    lui 2011. Pentru proiect, Petrom a alocat 100 de milioane de euro,
    suma incluzand atat achizitia (5-8 milioane de euro, potrivit
    estimarilor din piata), cat si dezvoltarea. Peisajul a fost
    completat de multe alte tranzactii cu valori reduse, de cateva
    milioane de euro, situatie intalnita si in domeniul serviciilor
    medicale, spre exemplu.

    Anul viitor este privit totusi cu oarecare optimism de cei
    implicati in piata de fuziuni si achizitii. Practic, toti cad de
    acord asupra faptului ca in 2010 a fost atins pragul de jos, iar in
    cel mai rau caz, tranzactiile semnate vor ramane la acelasi nivel
    si in 2011. “Nu ne putem astepta totusi la minuni anul viitor, mai
    ales ca tranzactiile tind sa dureze din ce in ce mai mult. De-abia
    peste doi ani se poate vorbi intr-adevar de o revenire”, spune
    Ioana Filipescu, managing director al Raiffeisen Investment
    Romania.

  • Armele de contraatac ale Burger King pentru scaderea bonului de casa

    Totusi, reducerea valorii bonurilor de casa a fost compensata de
    cresterea numarului de clienti, in unele spatii si cu 30%,
    completeaza Eftimie. Ea este de parere ca numarul mai mare de
    clienti se datoreaza pe de o parte vizibilitatii mai mari a retelei
    – din prisma campaniilor desfasurate – dar si a faptului ca “exista
    un segment de clienti care au migrat spre spatiile noastre dinspre
    alte restaurantele”.

    Reteaua Burger King a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri
    de 3 milioane de euro si pierderi de 1 milion de euro iar
    asteptarile pentru rezultatele financiare pentru 2010 se plaseaza
    la acelasi nivel.
    Pe piata de fast-food, cea mai consistenta felie este adjudecata de
    retelele McDonald’s, care a inregistrat anul trecut o cifra de
    afaceri de 99,5 milioane de euro si KFC, care a avut in primul
    semestru din acest an afaceri de 24 de milioane de euro.