Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Ce afaceri are şi dezvoltă fiica lui George Copos şi cum a fost perioada pandemiei pentru ea

    Alexandra Copos de Prada – Fondator ŞI CEO Moonstar, Preşedinte Board Ana Pan Ana Pan


    Cifră de afaceri (2019): 30 mil. lei Număr de angajaţi: 225

     

    —   Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în pandemie:

    Că trebuie să răspunzi agil multiplelor schimbări de context.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    Continuarea extinderii echipei Ana Pan şi a lanţului de shopuri; investiţia în a continua să inovăm produse care să răspundă noilor obiceiuri de consum ale clienţilor noştri.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în ultimul an:

    Am comunicat şi mai mult şi ne-am bucurat împreună mai des de micile succese zilnice; cu colegii în şomaj tehnic am ţinut legătura frecvent pentru a ne asigura că sunt sănătoşi şi au la îndemână tot ce le trebuie pentru a trece cu bine peste această perioadă.

    —   Work from home sau de la birou?

    De acasă, pentru că suntem mult mai eficienţi, mai în siguranţă şi ne cunoaştem unul pe celălalt într-un nou context.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Fiica mea, Siena, născută în martie anul acesta.

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Bunica mea, care din păcate s-a stins în această perioadă, însă care indiferent de ce viaţa i-a aruncat în cale a rămas mereu pozitivă, optimistă şi puternică.

    —   Putere vs. feminitate:

    Se potrivesc excelent în toate ipostazele.

  • Cum să transformi într-o afacere un lucru pe care pe vremuri îl făceau mai ales bunicile şi să îl vinzi online pe Instagram

    Dana Barascu şi Gabriela Moise au avut, ca mulţi dintre noi, mai mult timp în pandemie pentru pasiuni insuficient exploatate în trecut. Spre deosebire de mulţi antreprenori, în cazul lor nu ideea a fost înainte de business, ci mai degrabă spiritul antreprenorial a precedat ideea de afacere. Au căutat pe Pinterest tot felul de idei care să le inspire, până când au găsit-o pe cea câştigătoare: obiectele decorative din macrame. Şi atunci a luat naştere DaGa Macrame.

    Cele două tinere s-au cunoscut în urmă cu trei ani, când au început să lucreze împreună la o instituţie financiară nebancară. Au avut însă, mereu o aplecare spre ideile decorative şi au decis s-o valorifice în comun. „Am început cu o investiţie minimă, de aproximativ 1.000 de lei, pentru că am început să facem aceste decoraţiuni pentru noi şi pentru prieteni. Am vrut mai întâi să vedem dacă le putem realiza şi dacă într-adevăr produsele vor fi plăcute de cei din jurul nostru. Abia când am primit aprecieri, iar noi am fost mulţumite de rezultatele pe care le-am obţinut, am luat decizia să facem o mică afacere din asta”, povestesc Dana şi Gabriela.

    În micul lor atelier din Bucureşti, ele lucrează la decoraţiunile din macrame de obicei seara, când termină programul de la job. Vând pe Instagram deocamdată, dar lucrează la un site care va fi gata în curând, astfel încât, spun ele, totul va fi mai uşor atât pentru ele, cât şi pentru clienţi. „Nu avem un singur produs în portofoliu. Asta ne-am dorit de la început, să putem face orice. Şi ne-am mai dorit ca oricine intră pe pagina noastră să aibă măcar un produs care să fie pe gustul lui. Realizăm de la mărturii – cel mai mic obiect din macrame – până la paravane din macrame şi corturi.” Iar asta nu e tot, pentru că Dana Barascu şi Gabriela Moise vor să introducă noi produse în portofoliu.


    Preţurile produselor DaGa Macrame diferă în funcţie de produs, astfel că există obiecte care nu depăşesc 100 de lei, dar şi unele care costă peste 1.000 de lei.


    „Anul acesta, dacă pandemia ne lasă, avem în plan să începem un nou proiect cu rochii din macrame, special pentru plajă, festival sau diferite evenimente. Ne dorim să lucrăm mai mult şi în ceea ce priveşte partea de evenimente, vrem ca cei care iubesc stilul boho să se poată bucura de un cadru inedit la evenimentele lor. Avem în proiect şi câteva tipuri de mărturii care se adresează publicului larg.”

    Anul 2021 a început bine pentru DaGa Macrame, astfel că cele două tinere nu au avut nicio săptămână fără câteva comenzi, iar în februarie au realizat 62 de decoraţiuni pentru un spaţiu de birouri din Bucureşti. „Ne-am dorit mereu ca produsele noastre să ajungă în vizorul tuturor şi să aducem acest tip de decoraţiuni în casele românilor. Noi ne bucurăm când vedem că tot mai multe persoane sunt interesate, aşa că am realizat atât produse mici, care se potrivesc oriunde, cât şi obiecte mari, care pot fi folosite ca decor la evenimente.”

    Dana şi Gabriela vor, de asemenea, să colaboreze cu cât mai mulţi designeri de interior, pentru a avea acces la un public şi mai larg. Preţurile produselor DaGa Macrame diferă în funcţie de produs, astfel că există obiecte care nu depăşesc 100 de lei, dar şi unele care costă peste 1.000 de lei. „Noi spunem că anul 2020, pentru noi, a fost rampa de pornire, ne-am dezvoltat şi ne-am format. A fost un an dificil şi, cel mai probabil, fără pandemie, lucrurile ar fi stat mult mai bine, atât pentru noi, cât şi pentru alte firme micuţe, cum este a noastră.” Cu optimism însă, Dana Barascu şi Gabriela Moise merg înainte cu idei noi de a pune macrameul în lumină.

    Dana Barascu şi Gabriela Moise, fondatoare DaGa Macrame:„Nu avem un singur produs în portofoliu. Asta ne-am dorit de la început, să putem face orice. Şi ne-am mai dorit ca oricine intră pe pagina noastră să aibă măcar un produs care să fie pe gustul lui. Realizăm de la mărturii – cel mai mic obiect din macrame – până la paravane din macrame şi corturi.”



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Dichis Events – firmă de evenimente (Bucureşti)

    Fondator: Paul Marinescu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 1 milion de lei (208.000 de euro)

    Prezenţă: naţională, Grecia


    Lavandă din Dumbravă – brand de produse cu lavandă (jud. Mureş)

    Fondatoare: Ana Maria German

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    ABA Masters – cursuri de terapie pentru copiii cu tulburări de dezvoltare (Bucureşti)

    Fondatoare: Anca Dumitrescu

    Investiţie iniţială: 4.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 300.000 de lei (62.500 de euro)

    Prezenţă: online


    Verlinne – brand de modă sustenabilă (Alba Iulia)

    Fondatoare: Andreea Trandafir

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 131.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Giumbo – cofetărie (Constanţa)

    Fondator: Dan Revici

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Prezenţă: Constanţa


     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Lux pentru pisici. Cât cheltuie unii oameni pentru a-şi răsfăţa animalele de companie

    Cei care stau prea mult acasă, aşa cum s-a întâmplat în ultimul an, au timp să observe ce nu le place la locuinţa lor şi să dorească o schimbare. De acest lucru beneficiază şi producătorii de accesorii pentru animale de companie, cum ar fi ansamblurile de joacă pentru pisici, care constată că există suficiente persoane dispuse să plătească sute de dolari şi chiar mai mult pentru asemenea produse, atunci când vor ca ele să se potrivească mai bine cu locuinţa lor. Se caută astfel unele cu planşe pentru zgâriat vopsite cu culori vegetale, cu iarba mâţei bio sau bază de marmură, scrie New York Times. Cererea de accesorii deosebite a determinat unele firme să se extindă în domeniu, ca în cazul unui producător de covoare din Los Angeles, al cărui fondator a înfiinţat şi Hollywood Kitty Company. Aceasta produce mobilier pentru animale de companie la care foloseşte bucăţi de covoare, iar un ansamblu de joacă pentru pisici costă aproape 900 de dolari şi se poate livra după mai bine de un an de la comandă.

  • Muzica mai tare – în toată ţara. Un business „cu volum” în creştere

    Fondatorii companiei Soundhouse, care distribuie şi vinde sisteme audio auto, accesorii şi echipamente de insonorizare auto, vor ca anul acesta să meargă mai aproape de clienţi. Şi-au propus să deschidă noi depozite la nivel naţional şi un service în care să poată oferi servicii de montaj pentru produsele pe care le vând atât online, cât şi offline.

    „La început ne-am axat mai mult pe partea de distribuţie, dar în timp am pus accent pe mai multe linii de business, iar acum suntem prezenţi în toate oraşele mari din România prin dealeri auto, vindem online prin site propriu şi pe platforma eMAG Marketplace – în România, Ungaria şi Bulgaria”, a povestit Vasile Petraşco, proprietar Soundhouse, în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace. În prezent, Soundhouse deţine două depozite – unul mai mare la Braşov, oraş din care provine compania, în care păstrează produsele voluminoase şi unul mai mic, la Bucureşti, deschis în 2020, cu produse de dimensiuni mai reduse -, iar planurile proprietarului companiei vizează deschiderea unui nou depozit la Cluj, anul acesta, pentru a fi mai aproape de clienţi şi a livra mai rapid comenzile înregistrate. „Suntem în discuţii pentru a deschide un nou depozit la Cluj. Comenzile vin în mare parte din oraşele mari, cele dezvoltate – Bucureşti, Cluj, Iaşi, Botoşani, Timişoara. Chiar şi din zona Moldovei. Anul trecut am făcut o analiză mai profundă cu specialişti şi am observat că avem comenzi din sudul României, din mediul rural.”

    De asemenea, tot în 2020, Vasile Petraşco are în plan deschiderea unui service la Braşov, unde vrea să ofere servicii de montaj pentru clienţii Soundhouse. Compania Soundhouse, înfiinţată în 2010 – 2011, a cunoscut o dezvoltare organică în timp prin diversifiarea portofoliului de produse, deschiderea de noi canale de vânzare – au intrat în mediul online în 2016 – şi extinderea pe noi pieţe – precum cea din Bulgaria şi Ungaria, prin intermediul plaformei eMAG Marketplace. „În prezent, compania are două direcţii de business – divizia de sisteme audio auto şi accesorii şi cea de insoronizare auto. Vindem boxe de maşini, amplificatoare pentru boxe, accesorii pentru instalarea boxelor, iar pe partea de insonorizare auto avem produse care se folosesc în industria auto şi la producţia de maşini”, a spus proprietarul Soundhouse.

    Preţurile pentru serviciile de insonorizare auto încep de la 200 de euro (costul materialelor, la care se adaugă manopera) şi poate trece de câteva mii de euro – în funcţie de complexitatea lucrării, de volumul maşinii. „Dar sunt cazuri în care clienţii achiziţionează materialele şi îşi antifonează singuri maşina. Prin această insonorizare se poate îmbunătăţi confortul maşinii cu ajutorul acestei antifonări care practic face maşina mai silenţioasă. Confortul dintr-o maşină premium poate fi atins într-o maşină de clasă medie”, a adăugat Vasile Petraşco. În ceea ce priveşte deschiderea de canale de distribuţie şi vânzare online, Vasile Petraşco povesteşte că a auzit de platforma eMAG Marketplace şi de posibilitatea de a lista produsele spre vânzare prin 2015, însă, la acea vreme lumea nu era familiarizată cu astfel de platforme. „A durat puţin până am înţeles cum funcţionează, apoi am listat primele produse. Vânzările, la acel moment, nu erau foarte optimiste, dar voiam să fim prezenţi şi pe acea platformă pentru că erau deja alţi concurenţi listaţi. Am investit timp şi resurse pentru a dezvolta acest segment pe marketplace.”

    Astfel, în 2016, compania Soundhouse şi-a listat pentru prima dată produsele pe platforma eMAG Marketplace, iar în prezent, dintr-un total de comenzi zilnice înregistate în mediul online, cinci dintre acestea vin prin intermediul eMAG Marketplace. „În 2019 aveam două comenzi pe zi. Nu este un număr mare, însă, creşterea de la an la an e mare şi ne încurajează să dezvoltăm acest segment. În 2020, numărul de comenzi s-a dublat şi a crescut şi valoarea medie per comandă. Astfel, dacă în 2019 bonul mediu era în jur de 200 – 250 de lei, acum a depăşit 300 de lei.” În plus, în 2018 – 2019, compania şi-a listat produsele şi pe platformele Marketplace ale eMAG din Bulgaria şi Ungaria. „Surprinzător a fost că în ultima perioadă, în Ungaria au crescut vânzările, probabil că datorită pandemiei. În continuare, vrem să mărim gama de produse din Bulgaria şi Ungaria.” De asemenea, anul trecut, circa 35% din totalul cifrei de afaceri a fost generat de vânzările online – care includ atât partea de Marketplace, cât şi vânzările spre dealeri care au vândut online, dar şi vânzările de pe site-ul propriu al companiei. În ceea ce priveşte partea de stocuri, antreprenorul şi proprietarul companiei Soundhouse spune că în 2020 nu a întâmpinat probleme în acest segment, însă, anul acesta s-a lovit de  câteva probleme cu aprovizionarea.

    „În 2020 am avut stocurile la zi şi unul din atuurile noastre a fost diversitatea de produse şi stocurile. Am investit mult în stocuri, astfel încât să putem oferi produsele clienţilor imediat, fără să îi lăsăm să aştepte foarte mult.” În prezent, în cadrul companiei lucrează o echipă de 10 persoane. Vasile Petraşco a spus că echipa s-a mărit şi pe parcursul anului trecut şi are în plan continuarea creşterii echipei şi anul acesta. „Intenţionăm să angajăm şi în următoarea perioadă şi nu neapărat pe partea de depozit.” Compania românească Soundhouse mai are ca obiectiv pentru anul 2021 să ajungă la afaceri de un milion de euro (circa 4,9 mil. lei) în 2021, vizând astfel o creştere de aproape 50% a cifrei de afaceri faţă de anul 2020. „În 2020, am ajuns la afaceri de aproape 670.000 de euro (3,3 mil. lei), iar pentru 2021 ne-am propus să atingem pragul de un milion de euro (4,9 mil. lei), ceea ce este posibil datorită faptului că, chiar şi în pandemie, mediul online ne-a ajutat foarte mult şi am avut creşteri neaşteptate, mai ales pe partea online”, a spus Vasile Petraşco. De asemenea, planurile pe termen scurt ale fondatorului Soundhouse mai vizează, de asemenea, şi dezvoltarea şi îmbunătăţirea propriului site, dezvoltarea echipei care are grijă de site-ul propriu al companiei, dar şi activitatea pe platforma Marketplace – prin diversificarea portofoliului de produse atât din România, cât şi din Bulgaria şi Ungaria. „Pe de altă parte, vom investi în stocuri şi în diversificarea gamei de produse, ceea ce facem an de an şi dacă în 2019 aveam în stoc 600 de repere, acum avem peste 1.000 de repere în stoc”, a conchis Vasile Petraşco.

  • Ideile de afaceri vin în moduri diferite şi câteodată sunt şi mai ciudate. Cum a început un român o afacere profitabilă de la o simplă reclamă văzuta în Ucraina la televizor

    Pe Daniel Dogaru l-a inspirat în crearea unei afaceri o reclamă văzută în Ucraina. A identificat o oportunitate şi a profitat de ea. Aşa au ajuns pe piaţă supele instant Street Soup, un brand născut şi produs în Ucraina, dar cu lipici la publicul românesc.

    Este prima mea afacere şi primul meu loc de muncă. Am avut o idee iniţial să îmi fac o firmă cu materiale de construcţii, dar am realizat că nu am suficienţi bani, deoarece domeniul construcţiilor necesită investiţii mari şi aşa am ajuns aici. Iaşiul a fost primul oraş din România în care au apărut produsele de la Street Soup, dar între timp m-am extins în mai multe oraşe din ţară”, povesteşte Daniel Dogaru.

    Povestea a început să funcţioneze ca afacere în noiembrie 2020, iar la începutul anului 2021 s-a dezvoltat cu un magazin online, ceea ce a impulsionat vânzările. „M-am gândit că e pandemie şi că produsele acestea sunt perfecte pentru o astfel de perioadă, pentru că sunt naturale, bogate în proteine, vegane, fără gluten, fără ingrediente modificate genetic. Se potrivesc tuturor şi se prepară uşor.”

    Daniel Dogaru gestionează singur businessul, deşi membrii familiei îl susţin când are nevoie. Este absolvent al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iar când a trebuit să pună Street Soup pe picioare nu s-a limitat doar la rolul de manager, ci le-a făcut pe toate: prelua comenzi, aproviziona magazinele, transporta produsele către clienţi. În timp, odată cu dezvoltarea, a reuşit să angajeze o persoană pentru preluarea comenzilor.

    „Investiţia iniţială a fost în jur de 35.000 de euro. Am pornit de la zero, în noiembrie am închiriat un depozit, am început să fac
    site-ul, am făcut comandă la fabrică şi abia la începutul anului 2021 am avut primele încasări.” Fabrica Street Soup se află în Ucraina, iar produsele se vând pe piaţa românească pe platforma proprie a businessului, dar şi prin intermediul eMAG. Fizic, supele se găsesc în băcănii din Iaşi, Timişoara, Bacău, Suceava, Tulcea şi Bucureşti. În plus, în curând, îşi vor găsi locul şi pe rafturile reţelelor de magazine Cora şi Auchan, promite Daniel Dogaru. În portofoliul Street Soup, se găsesc 23 de produse, dintre care opt tipuri de supă-cremă instant, opt tipuri de supă-cremă în pungă mare, patru feluri de terci la pahar şi trei feluri de piure din leguminoase uscate. Toate produsele sunt făcute pe bază de legume şi fructe naturale.


    În portofoliul Street Soup, se găsesc 23 de produse, dintre care opt tipuri de supă-cremă instant, opt tipuri de supă-cremă în pungă mare, patru feluri de terci la pahar şi trei feluri de piure din leguminoase uscate. Preţurile variază între 5 lei şi 17 lei.


    „În categoria de terci la pahar se întâlnesc ingrediente precum cuşcuş, hrişcă, ovăz şi fructe. Preţurile variază între 5 lei şi 17 lei.” Mulţi dintre clienţii Street Soup, potrivit statisticilor făcute până acum, sunt sportivi, notari, avocaţi, oameni din IT sau din saloane. În general, oameni care merg la serviciu ca înainte de pandemie, iar prânzul şi gustarea nu le iau întotdeauna în tihna de acasă. Aşa că un preparat instant le salvează masa. Daniel Dogaru spune că anul 2021 a început bine, una dintre marile reuşite fiind încheierea unui contract cu un distribuitor din Marea Britanie. Parteneriatele cu reţele mari prezente în România sunt şi ele în derulare. Ar mai fi nevoie doar de finanţare. „Am planuri mari de dezvoltare a afacerii, însă lipsa banilor mă face să le amân, până când voi acumula suficiente resurse ca să le pot realiza. Sunt optimist şi duc lucrurile începute până la capăt.” Faptul că a început businessul în plină pandemie a contat şi el în viteza cu care s-au desfăşurat lucrurile, dar, cu toate acestea, până acum Street Soup şi-a făcut loc în mesele de prânz şi gustările multor amatori. Iar Daniel Dogaru mai are multe idei în planul de business.

     



    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Mamanoua – kit dedicat mamelor (Bucureşti)

    Fondatoare: Alina Matei şi Roxana Coman

    Investiţii: câteva mii de euro

    Prezenţă: naţională


    Sezon Coffee – business în domeniul cafelei (Galaţi)

    Fondator: George Pohrib

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 260.000 de lei (54.000 de euro)

    Prezenţă: naţională


    Nomiarts – recondiţionare de obiecte vechi (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Noemi Racz

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 10.000 de lei (2.000 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca


    Kids Chef Academy – academie culinară pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Nisrin Stoica şi Ramona Dincă

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti


    Tiny Transylvania – business în turism (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Tunde Csata şi Andrei Pop

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Prezenţă: pădurea Făget de lângăCluj-Napoca


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea unei companii care a rezistat schimbărilor uriaşe prin care a trecut România în ultimii 30 ani şi chiar a refuzat şi ofertele de a vinde afacerea

    Vasile Andrei Vita, fondatorul distribuitorului de produse şi accesorii electronice Vitacom Electronics, nu a dormit câteva nopţi bune la debutul pandemiei, care a coincis cu începutul construcţiei unui centru logistic nou şi ultratehnologizat pentru compania sa. Continuarea proiectului finanţat prin IMM Invest s-a dovedit a fi cea mai bună decizie luată atunci de el şi reprezintă, potrivit lui Bogdan Cernescu, director corporate coverage la BCR, un exemplu pentru antreprenorii care care îşi continuă proiectele de investiţii, chiar şi în condiţii de criză.

    Vasile Andrei Vita a înfiinţat firma Vitacom Electronics în 1991, axându-se pe comerţul cu componente electronice. În timp, odată cu modificările pieţei, s-au transformat într-un furnizor de accesorii pentru domeniile electronice, IT, telecomunicaţii şi electrocasnice, după cum a povestit el în cea mai recentă ediţie a emisiunii „Şcoala de business – Cum să găseşti finanţarea potrivită”. Businessul său, care a ajuns la o cifră de afaceri de 60 de milioane de lei anul trecut, a devenit atât de atrăgător, încât a primit şi oferte de vânzare de-a lungul timpului: „Am primit cel puţin trei oferte serioase să vând afacerea. Prima ofertă a fost acum mai bine de 20 de ani. Eu sunt o persoană care construieşte, nu aveam un obiectiv de vânzare, nu îl am nici astăzi şi nu ştiu ce aş putea să fac dacă ar prelua altcineva această companie. Nu mă gândesc să fac un exit”, a spus Vasile Andrei Vita.

    De asemenea, el a punctat faptul că în ultimii ani a reuşit să îşi crească businessul prin intermediul finanţărilor primite. „Este o diferenţă foarte mare din toate punctele de vedere între felul în care era businessul atunci şi cum este acum. La început ne axam pe componente electronice cum ar fi tranzistoarele, circuitele integrate, ulterior am ajuns la microprocesoare şi microcontrolere, iar astăzi avem accesorii şi echipamente pentru diferite domenii”, a descris antreprenorul evoluţia businessului său de-a lungul a trei decenii de activitate.


    Vasile Andrei Vita, fondator Vitacom Electronics: „A putea accesa finanţări este un must pentru că altfel este imposibil să fim competitivi. Suntem în UE, dar dacă nu avem aceleaşi Şanse cu competitorii noştri din alte ţări, noi pierdem startul.”


    Compania are acum un portofoliu de peste 12.000 de articole, a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 60 de milioane de lei anul trecut şi are 84 de salariaţi: „Aceste cifre nu sunt cele mai mari din istoria companiei. În 2008, aveam peste 200 de salariaţi şi o cifră de afaceri de peste 15 milioane de euro. Schimbările de atunci ne-au obligat să renunţăm la o linie de business care era foarte riscantă pentru noi”, a povestit antreprenorul. De asemenea, el menţionează că dacă la început nu au existat variante externe de a-şi finanţa businessul, în afara fondurilor proprii, în prezent nu şi-ar putea imagina dezvoltarea afacerii fără surse externe de finanţare. „Tehnologiile avansează într-un ritm foarte alert, iar până când aş avea eu capitalul necesar pentru finanţare ar apărea alte tehnologii. Din acest punct de vedere, finanţarea pe care am primit-o anul trecut, una foarte consistentă şi la un moment foarte potrivit, m-a ajutat să creez o bază nouă pentru pentru viitorul nostru pe termen scurt, mediu şi poate chiar lung.”

    Antreprenorul a atras o finanţare de 8,5 milioane de lei prin intermediul programului IMM Invest, investiţie care a fost direcţionată înspre utilarea unui depozit cu tehnologie de ultimă generaţie. Decizia accesării creditului a fost luată anterior pandemiei. Prin intermediul unui alt proiect de finanţare, realizat în parteneriat cu BCR, au început construcţia unui nou depozit, pe care l-au utilat cu aceste tehnologii moderne. „La două săptămâni după ce am început construcţia acestui depozit a venit  lockdownul. Am avut câteva nopţi nedormite pentru că nu ştiam cum să rambursez creditele pe care le-am luat. Ulterior, investiţia s-a dovedit a fi o decizie extraordinar de bună pentru că nu au fost oprite construcţiile în acea perioadă şi nu doar că am putut să continuăm această investiţie, dar s-a creat o atmosferă cât de cât pozitivă raportat la situaţia crizei de acum 12 ani. Au fost greutăţi pentru că nu puteam să ne dăm seama în ce direcţie se va îndrepta lumea”, descrie el felul în care şi-au derulat proiectele în contextul pandemic. „O schimbare radicală va fi cu siguranţă în vieţile noastre, se transformă multe lucruri, se duce totul spre online şi este nevoie să ne adaptăm. În pandemie ne-am putut concentra mai mult asupra businessului şi asupra a ceea ce aveam de făcut.”

    Vasile Andrei Vita a observat că pretenţiile persoanelor care beneficiază de produsele lor cresc din ce în ce mai mult şi nu numai faţă de produs, ci şi faţă de serviciile pe care le oferă. „Toată lumea vrea să livrăm precis şi cât mai rapid, ceea ce este o pretenţie normală de la piaţă. Aceste sisteme pe care le-am implementat ne cresc atât eficienţa, cât şi calitatea livrărilor. Crescând această eficienţă, precum şi calitatea livrărilor şi eliminarea  eventualelor erori, ne vor fi create şanse mari de a ne creşte cifra de afaceri. Estimăm că vom putea creşte cu două cifre an de an, iar gradul de mulţumire a clienţilor noştri va creşte de asemenea. Precizia în livrări contează foarte mult. O firmă de comerţ are putere când are o logistică foarte bine pusă la punct şi pentru asta este nevoie de tehnologie.”

    În ceea ce priveşte finanţările, antreprenorul este de părere că economia nu poate să funcţioneze fără o facilitare a accesului la acestea: „Eu cred că va trebui să se deschidă o cale spre a obţine mai uşor finanţări şi după ce trecem de această perioadă de pandemie pentru că economia nu poate să funcţioneze fără a avea finanţare. Eu cred că aceste decizii au fost critice, dar foarte bune. Multe firme au reuşit să obţină creştere chiar dacă a fost criză şi să pună bazele pentru a face noi paşi. Dinamica este foarte ridicată peste tot, viteza cu care se schimbă lucrurile este extraordinar de mare. A putea accesa finanţări este un must pentru că altfel este imposibil să fim competitivi. Suntem în UE, dar dacă nu avem aceleaşi şanse cu competitorii noştri din alte ţări, noi pierdem startul”. Antreprenorul şi-a propus să devină cel mai eficient furnizor din piaţă – şi nu vrea să se limiteze doar la piaţa românească. „Avem ambiţii să livrăm şi în Uniunea Europeană. Dezvoltarea aceasta deschide foarte multe oportunităţi. Este un semnal pozitiv din partea pieţei şi din partea furnizorilor.”


    Bogdan Cernescu, director corporate coverage, BCR. „Referindu-mă strict la programul IMM Invest, am finanţat mai mult de 1.800 de companii. Volumul de credite acordate a fost de 1,2 miliarde de lei.”


    Bogdan Cernescu, director corporate coverage, BCR, reprezentantul «bancherilor» în cea mai recentă ediţie a emisiunii Şcoala de business – Cum să găseşti finanţarea potrivită, a subliniat necesitatea unei atitudini precum a antreprenorului clujean care dezvoltă Vitacom Electronics când vine vorba despre finanţări. „IMM Invest a venit la momentul potrivit, a reprezentat un semnal foarte puternic din partea autorităţilor că economia va fi susţinută pe parcursul crizei care se prefigura. A ajutat zeci de mii de companii româneşti să treacă peste această perioadă dificilă, să se reinventeze şi, în unele cazuri, să dezvolte afaceri în nişe noi. Anul 2020 a fost un an foarte interesant, mai ales pentru companiile care au reuit să identifice oportunităţi în situaţii dificile şi să le şi fructifice”, descrie Bogdan Cernescu, perspectiva sa asupra programului IMM Invest. El observă că, în ultimii 25 de ani, mediul de afaceri românesc a reuşit să cristalizeze o clasă de antreprenori care înţeleg foarte bine piaţa şi, ca dovadă, au reuşit să se adapteze foarte bine situaţiei pe care o parcurgem în prezent. La rândul lor, la nivelul BCR, au oferit soluţii de finanţare în vederea susţinerii planurilor antreprenorilor şi a susţinerii economiei în general. „Dacă este să mă refer strict la programul IMM Invest, am finanţat mai mult de 1.800 de companii. Volumul de credite acordate a fost de 1,2 miliarde de lei. Mai mult de un sfert dintre noile credite acordate s-au dus către comerţ, alte 25% s-au dus către partea de construcţii şi transporturi, circa 20% în zona de producţie şi produse de consum. Sunt foarte mulţi antreprenori care au înţeles că este un moment foarte bun să investească, iar Vasile Andrei Vita este unul dintre ei. Creditele accesate prin programul IMM Invest, în valoare de 8,5 milioane de lei, vor ajuta compania să îşi automatizeze procesul de depozitare şi de vânzare şi să îşi dezvolte afacerea în mediul online”, a spus Bogdan Cernescu.

    De asemenea, el observă că România trece printr-o perioadă foarte bună din perspectiva fructificării fondurilor europene şi crede că prioritatea tuturor – din domeniul autorităţii de stat, precum şi din domeniul privat, ar trebui să fie accesarea acestor fonduri: „Acestea crează oportunitatea de a dezvolta economia, cât şi posibilitatea de a trece la o economie sustenabilă din perspectiva climatului şi al impactului social, menită să creeze prosperitate pentru noi toţi”.

    Bogdan Cernescu este de părere că, dincolo de finanţările private pe care le acordă băncile, este necesară o atenţie deosebită asupra zonelor de înaltă tehnologie. „Vedem că există o preocupare în acest sens în plan global şi credem că aceste demersuri ar trebui să fie susţinute şi la nivelul României şi nu neapărat prin alocarea de capital şi prin investiţii, dar mai ales prin alocări de fonduri pentru programe de educaţie, incubatoare şi acceleratoare, alături de programe de reconversie profesională, care să conducă înspre crearea unui pol de resurse umane care să fie accesat de companiile care vor să activeze în aceste domenii inovatoare”.

    El a adăugat că BCR s-a implicat în facilitarea acestor finanţări, încă de când acestea au început să fie disponibile. „BCR s-a implicat încă de la început în crearea unei platforme care să ajute antreprenorii să acceseze fondurile europene şi cred că a făcut-o cu succes. Sunt foarte multe companii care au accesat toate tipurile de fonduri disponibile în ultimii ani. Există anumite arii în care putem să îmbunătăţim modul în care se accesează aceste fonduri şi să facem ca gradul de absorbţie să crească.”

    La ce trebuie să fie atenţi antreprenorii care vor să obţină investiţii, din perspectiva unui reprezentant al băncii? „Eu cred că la bază stă înţelegerea propriului business şi a oportunităţii pe care antreprenorul vrea să o acceseze. Pentru mulţi antreprenori, partea dificilă ţine de buget şi de proiecţii financiare, însă înainte de a ajunge la numere trebuie să îl ajute pe finanţator să înţeleagă care sunt beneficiile pentru consumator, cui va vinde, cu ce profit, care sunt competitorii, care sunt produsele şi serviciile concurente. Dincolo de acest lucru, orice narativ de business trebuie să se transpună în numere – care sunt veniturile şi cheltuielile, cum va arăta fluxul de numerar, care va fi profitul obţinut, cum vor fi folosiţi banii şi în cât timp va fi amortizată investiţia. Acestea ar fi elementele de bază de la care va porni discuţia dintre antreprenor şi finanţator în momentul în care se doreşte accesul la banii băncii.” El punctează că acest tip de finanţări sunt necesare deoarece creşterea organică a unei companii poate fi limitată. „De multe ori, s-ar putea ca antreprenorul să se confrunte cu o cerere foarte mare pentru produsul respectiv şi are nevoie de fonduri pentru a scala afacerea, pentru a investi rapid în facilităţi de producţie şi de desfacere astfel încât să le pună clienţilor la dispoziţie bunurile şi serviciile pe care le solicită. Atunci ai nevoie de finanţare. Sau poate ai un produs foarte bun, dar, în condiţiile competiţiei, ai nevoie să investeşti în upgrade, în tehnologie.”

  • Povestea omului care a reuşit în câţiva ani să facă tranziţia de la un business eşuat spre o companie de peste 600.000 de euro

    Arthur Rădulescu, CEO-ul MerchantPro, a reuşit în câţiva ani să facă tranziţia de la un business eşuat la o companie cu o cifră de afaceri de peste 600.000 de euro.

    Businessul ShopMania NET a fost fondat în 2004, concentrându-se încă de la început pe soluţii dedicate comerţului online, aflat atunci în zorii dezvoltării. Primul produs al companiei a fost comparatorul de preţuri ShopMania, lansat iniţial în România şi ulterior pe alte pieţe din Europa şi nu numai, mişcare prin intermediul căreia s-a obţinut o perspectivă practică asupra dinamicii şi potenţialului uriaş al e-commerce-ului.

    La scurt timp a apărut soluţia software as a service (actualul MerchantPro) dedicată creării de magazine în mediul online. Proiectul îşi propunea liberalizarea accesului la comerţul virtual într-o perioadă în care existau o mulţime de bariere de intrare pe piaţă, precum necesitatea unei echipe interne sau externe de programatori, nevoia achiziţionării unei infrastructuri hardware şi software dedicate şi lipsa unor investiţii semnificative la început de drum.

    „Platforma noastră a eliminat aceste bariere şi a fost printre primele proiecte care au contribuit local la democratizarea e-commerce-ului. Rămâne şi astăzi unul dintre cei mai importanţi jucători din acest segment, fiind, potrivit cifrelor Builtwith.com, platforma locală SaaS (software as a service – n.r.) de e-commerce utilizată de cele mai multe magazine online”, spune CEO-ul MerchantPro Arthur Rădulescu. În 2020, cifra de afaceri pe care a generat-o MerchantPro a ajuns la 625.000 de euro, în creştere cu 25% faţă de anul precedent.

    Deşi contextul impus de pandemie ar fi putut duce la o dinamică superioară din punct de vedere procentual, el spune că firma a preferat să acorde sprijin cât mai multor antreprenori din retail, offline sau online, oferindu-le consultanţă extinsă pentru adaptare rapidă la noua realitate. Practic, platforma s-a folosit de cererea generată de criza sanitară pentru a-şi creşte cota de piaţă la nivel local.

    Astfel, dinamica magazinelor din cadrul platformei nu a avut decât de câştigat, creşterea fiind de aproximativ 40% prin comparaţie cu începutul anului trecut, având în vedere lansarea a circa 500 de magazine în ultimul an. Compania estimează o creştere similară anul acesta, de peste 30%, în condiţiile unei cereri temperate de magazine noi, având însă o bază solidă de magazine active cu plan recurent.

    „Piaţa de e-commerce a crescut în 2020 ca-n poveşti: într-un an, cât în 3-4 ani „normali“. În fiecare lună de pandemie au fost sute de conturi înregistrate, 7.000 – 8.000 în total în 2020, semn că interesul pentru deschiderea unui magazin online a crescut foarte mult pe fondul unul entuziasm fără precedent faţă de online. Astfel, 2020 a fost cel mai bun an pentru e-commerce în România şi, implicit, pentru platformele  precum MerchantPro.

    Comerţul online a fost barca de salvare pentru mulţi comercianţi care înainte vindeau exclusiv offline sau care erau chiar reticenţi la adopţia online-ului ca un canal de vânzare important. Însă, 2020 a transformat online-ul în singurul canal pe care te poţi baza, pe o mulţime de verticale – sectorul HoReCa fiind cel mai reprezentativ”, a adăugat CEO-ul MerchantPro.

    România a reuşit să recupereze o bună parte din decalajul faţă de ţările din vest în ceea ce priveşte achiziţiile online şi, din această privinţă, viitorul retailului devine din ce în ce mai interesant. Pe de altă parte, stimularea tranziţiei către digital a cerut un ritm accelerat al dezvoltării funcţionalităţilor cu care trebuie să vină firmele în întâmpinarea nevoilor comercianţilor.

    În acest sens, MerchantPro – cu o echipă de 33 de persoane în România – a dezvoltat soluţii de integrare cu eMAG Marketplace şi soluţii pentru multistore, integrare cu depozite multiple, vânzare internaţională, dar şi MerchantPro Connect, un sistem de API (application programming interface) şi conectori care facilitează integrarea platformei SaaS MerchantPro cu soluţii de tip third party, facturare sau gestiune şi management al vânzărilor.

    În acelaşi timp, noul sistem le permite partenerilor MerchantPro şi dezvoltatorilor terţi să creeze în mod complet independent aplicaţii şi integrări armonizate cu ecosistemul MerchantPro. „Continuăm dezvoltarea în ritm alert a platformei şi in 2021, astfel că în primul trimestru al acestui an am lansat o serie de instrumente cu titlu de premieră, precum aplicaţia Program de afiliere, care permite comercianţilor să îşi creeze şi gestioneze complet independent propriile programe de affiliate & referral marketing sau aplicaţia Comenzi recurente, ce oferă clienţilor care cumpără de la un comerciant MerchantPro opţiunea de a-şi activa abonamente periodice, cu o anumită frecvenţă, pentru achiziţia automată a anumitor produse. În perioada imediat următoare, MerchantPro va aduce în piaţă o nouă premieră, respectiv aplicaţia destinată creării de marketplace-uri, prin intermediul căreia comercianţii MerchantPro îşi vor putea transforma magazinele online în marketplace-uri”, a declarat CEO-ul pentru BM.

    Arthur Rădulescu este de părere că diferenţiatorii în business sunt similari cu factorii ce deosebesc o carieră individuală de succes de una mai puţin remarcabilă: soft skills (comunicare şi relaţionare în cadrul unei echipe) şi hard skills (cunoştinţe profesionale specifice). Pe partea de hard skills, este evident că o companie va avea nevoie de un produs performant şi de o echipă de profesionişti, lucrând neîncetat pentru a inova şi pentru a crea noutăţi. La MerchantPro, aceste aptitudini se traduc prin experienţa clientului, stabilitatea sistemului inclusiv în momente de vârf ca Black Friday, precum şi prin agilitatea pe care a reuşit să o imprime platformei.

    În al doilea rând, aptitudinile «soft» indică o abordare de tip client first a unei echipe locale, cu un customer service care înţelege nevoile afacerilor în fiecare moment al dezvoltării lor, fiind doar unul din elementele care duc la o bază solidă de clienţi.

    „Am rămas fideli valorilor noastre, având în vedere permanent performanţa şi stabilitatea soluţiei, dezvoltarea continuă a platformei prin adăugarea de funcţionalităţi inovatoare, precum şi atenţia constantă la necesităţile de creştere ale clienţilor şi dezvoltarea de instrumente care să le poată susţine strategia de business, concentrare constantă pe a oferi un customer support la cele mai înalte standarde”, spune Arthur Rădulescu.

    Printre sectoarele care au funcţionat peste aşteptări în 2020 se găsesc retailul alimentar şi produsele de curăţenie şi pentru casă. În prima parte a anului trecut, segmentul de fashion şi încălţăminte a avut câteva luni cu adevărat dificile, însă creşterile au revenit odată cu campaniile de reduceri, sezonul cadourilor şi colecţiile de toamnă-iarnă, recuperând pierderile provocate de perioada de lockdown.

    Între timp, MerchantPro a realizat constant analiza agregată la nivelul celor peste 1.500 de magazine care funcţionează în interiorul platformei şi a observat, la un an de la primul caz de COVID-19 în România, că anul pandemiei a dezvoltat online-ul cu mult peste aşteptări, astfel încât cifrele la nivel de piaţă au înregistrat record după record. Perioada 25 februarie 2020 – 24 februarie 2021 a adus un plus de 50% la nivelul comenzilor, iar, în decembrie 2020, creşterea a fost de 99% în ceea ce priveşte valoarea comenzilor din platformă faţă de aceeaşi lună a anului anterior. „Dinamica pozitivă se menţine şi anul acesta, însă creşterile sunt mai temperate, ca urmare a unui proces de maturizare a pieţei şi de consolidare a jucătorilor care au făcut rapid trecerea din offline către online.” În 2021, firma plănuieşte să îşi extindă tot mai mult prezenţa la nivel regional, direcţie care va avea în centru atât dezvoltarea unor parteneriate strategice ample, cât şi o extindere a platformei cu scopul unei adaptări profunde la nivelul specificului fiecărei pieţe.

    Piaţa locală de e-commerce a crescut anul trecut cu 36% la 7 miliarde de euro, iar adopţia online-ului va continua mai ales în rândul retailerilor locali, spune Arthur Rădulescu, care anticipează o creştere considerabilă a segmentului fashion odată cu reluarea muncii la birou şi sezonului cald. Printre celelalte tendinţe din 2021 se remarcă diversificarea metodelor de plată şi de livrare, astfel, continuând trendul pozitiv al plăţilor cu cardul, se preconizează implementarea unor metode inovatoare pe zona de plăţi, cum ar fi soluţiile de open banking, dar şi intrarea unor jucători internaţionali pe piaţa locală a plătiţilor online. „Este un an al consolidării prezenţei pe piaţă, iar diferenţa o vor face experienţa utilizatorului pe site, dar şi oferirea de soluţii adaptate pentru orice situaţie în ceea ce priveşte plata şi livrarea. Vom vedea un număr tot mai mare de lockere şi puncte fixe de livrare, precum şi implementarea unor metode de livrare ultrarapide, în aceeaşi zi, pentru a face faţă presiunii impuse de digitalizarea accelerată şi concurenţa tot mai mare între retaileri”, a declarat CEO-ul MerchantPro.

    Odată cu creşterea la nivel de piaţă şi dinamica încurajatoare, retailerii au dovedit o mai mare receptivitate la schimbare, fiind deschişi să implementeze soluţii care să asigure optimizarea proceselor şi care să le ofere un avantaj în faţa competiţiei. Mai mult, noile facilităţi şi funcţionalităţi implementate pe fondul dinamicii din online au făcut ca unii retaileri români să devină jucători la nivel internaţional. „Se conturează aşadar o tendinţă de estompare a graniţelor prin intermediul online-ului. Avem clienţi ai MerchantPro alături de care am demarat deja extinderea pe pieţe externe, mai ales către estul Europei. Am dezvoltat o serie amplă de funcţionalităţi axate pe localizare şi sincronizare între magazinele dedicate fiecărei pieţe în parte, astfel încât accesarea altor pieţe să fie facilă din punct de vedere tehnic. Pasul către extindere presupune astfel doar securizarea unor parteneriate pe zona logistică, lucru care devine din ce in ce mai facil”.

    Arthur Rădulescu şi-a început călătoria în antreprenoriat după ce a răsfoit întâmplător o carte de HTML, acum mai bine de 20 de ani, gândindu-se la acea vreme că ar putea să încerce să creeze un business în online care să ofere servicii de programare. Prima incursiune în lumea antreprenorială a fost un eşec, firma fiind închisă în scurt timp din cauza lipsei de experienţă în afaceri, însă viziunea l-a orientat patru ani mai târziu spre crearea propriilor sale produse, suport pentru o eventuală dezvoltare a pieţei online pe care o intuise anterior. „În curând vom lansa o funcţionalitate strategică, care va permite magazinelor din platformă să se dezvolte rapid. Este vorba despre o suită de funcţionalităţi de „creare marketplace”, prin intermediul căreia comercianţii MerchantPro îşi pot transforma magazinele în marketplace-uri complet echipate. De asemenea, MerchantPro continuă dezvoltarea în direcţia integrării cu marketplace-uri locale şi internaţionale, precum şi cu alte sisteme suport, pentru a oferi retailerilor opţiuni pentru implementarea unor strategii multi-channel de amploare.”

  • Ce a reuşit să construiască o româncă după ce a fost obligată sa renunţe la afacerea la care visa ea iniţial

    Irina Constantin voia iniţial să imprime tricouri cu ilustraţiile realizate chiar de ea. O schimbare neprevăzută în procesul de acordare a finanţării prin programul Start-Up Nation în 2018 a făcut-o să abandoneze visul. Nu ştia, pe atunci, că asta avea s-o conducă la o altă idee de business, Lele made this. Sau creativitate în miniatură.

    La sfârşitul anului 2019, am decis să fac un curs de ceramică, iar în urma acestui curs m-am îndrăgostit iremediabil de acest domeniu – al bijuteriilor, dar în special de lucratul cu porţelan”, povesteşte Irina Constantin. În business i s-a alăturat soţul ei, angajat într-o multinaţională cu activitate în IT, dar mai ales persoana pragmatică de care afacerea are nevoie să funcţioneze.

    El este responsabil de site, de promovare şi de contabilitate, cât timp Irina îşi exploatează primele iubiri – desenul şi pictura. Ea este absolventă a Liceului de arte plastice Nicolae Tonitza şi a lucrat mai mulţi ani ca freelancer pentru platforme digitale. „Am fost norocoşi, pentru că nu stăm în Bucureşti şi aveam deja o terasă pe care am transformat-o în atelier, aşa că mare parte din suma iniţială de 8.000 de euro am putut s-o investim în echipamente, cel mai important dintre ele fiind cuptorul electric, cuptor care poate ajunge la 1.280 de grade Celsius”, explică Irina Constantin.

    Astfel, bijuteriile şi obiectele de uz casnic sub brandul Lele Made This („oale şi ulcele”, cum sunt ele denumite pe site-ul afacerii) iau naştere în atelierul amplasat într-un sat din judeţul Dâmboviţa, la aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti, locul în care cei doi antreprenori au ales să se retragă, departe de aglomeraţia oraşului. Există totodată o categorie specială, dedicată produselor născute în urma colaborării cu diferiţi artizani români. Vânzările se fac în mare parte online, dar şi prin reţeaua de librării Cărtureşti. Irina şi soţul ei au încheiat colaborări şi cu Galeria de artă Senso şi restaurantul Paninaro din Capitală. Totuşi, cea mai mare parte a vânzărilor este generată de magazinul online. În 2020, veniturile au fost de aproximativ 7.000 de euro, iar preţurile produselor variază între 70 şi 4.500 de lei.


    Irina Constantin, fondatoare Lele made this:„Clienţii sunt oamenii care apreciază bijuteria de artist, lucrurile handmade unicat. De cele mai multe ori, clienţii revin după ce fac prima comandă online şi asta mă bucură enorm, îmi arată că suntem pe drumul cel bun.”


    „Clienţii sunt oamenii care apreciază bijuteria de artist, lucrurile handmade unicat. De cele mai multe ori, clienţii revin după ce fac prima comandă online şi asta mă bucură enorm, îmi arată că suntem pe drumul cel bun.” La momentul înfiinţării businessului Lele Made This, Irina Constantin şi soţul ei se aşteptau ca cele mai multe vânzări să le facă în urma participării la târgurile de profil din Bucureşti. A venit însă martie 2020, lună însoţită de debutul pandemiei şi de lockdown, astfel că cei doi au fost nevoiţi să refacă strategia de vânzări într-un timp foarte scurt. Acela a fost momentul lansării magazinului online, deşi niciunul dintre ei nu avea experienţă în lumea virtuală. Cum ultimul an le-a arătat că neprevăzutul este la orice pas, Irina şi soţul au renunţat la planuri. Şi totuşi… „Din păcate, nu ne putem face planuri prea mari din cauza situaţiei incerte create de pandemie, dar visez să avem un mic magazin unde să putem vinde produsele şi să ne întâlnim clienţii”, mărturiseşte Irina Constantin.

    Cea mai mare parte a vânzărilor este generată de magazinul online. În 2020, veniturile au fost de aproximativ 7.000 de euro, iar preţurile variază între 70 şi 4.500 de lei.



     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Broderie Craiova – personalizare de echipamente de lucru (Craiova)

    Fondator: Gabriel Gachi

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 15.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Restartix – platformă cu programe de fizioterapie (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandru Ilie şi Daniel Alexandrescu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 100.000 de euro

    Prezenţă: online


    Mobila Tudora – producţie de mobilă (jud. Prahova)

    Fondator: Dragoş Ionescu

    Investiţii: 50.000 de lei (circa 10.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 1,2 mil. lei (250.000 de euro)

    Prezenţă: Prahova şi Bucureşti


    Casa Străbunicului – unitate de cazare (jud. Suceava)

    Fondator: Tudor Andronic

    Investiţii: 400.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 150.000 de lei (circa 31.000 de euro)

    Prezenţă: jud. Suceava


    Crăiţa Merelor – business cu mere şi suc de mere (Voineşti, jud. Dâmboviţa)

    Fondatori: familia Oprea

    Investiţii în 2020: 90.000 de lei (circa 19.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 140.000 de lei (29.000 de euro)

    Prezenţă: online, zona Bucureşti-Ilfov


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

     

  • McDonald’s, investiţii de 1,8 milioane de euro în digitalizare la nivelul anului 2020

    Cu un sfert de secol de activitate în cadrul lanţului de restaurante McDonald’s România, Luiza Stoica, directorul de operaţiuni al Premier Restaurants România, compania care operează în plan local activitatea businessului, s-a confruntat anul trecut cu provocări fără precedent. Dar, în ciuda schimbărilor aduse de pandemie în industria HoReCa, a trebuit să menţină echipa motivată şi businessul funcţional. Cum a reuşit?

    Luiza Stoica s-a alăturat companiei McDonald’s în 1996, la mai puţin de un an de la deschiderea primului restaurant din ţară. „Am fost manager trainee în restaurantul din Piaţa Romană, timp de câteva luni, până în luna noiembrie a aceluiaşi an, când s-a deschis primul restaurant McDonald’s din Ploieşti, oraşul în care m-am născut şi am crescut. Mi-am preluat rolul de manager trainee în restaurantul din oraşul natal, iar patru ani mai târziu, am preluat conducerea acelui restaurant.” În 2011 a devenit consultant de operaţiuni, având responsabilitatea de a coordona activităţile mai multor restaurante. Timp de opt ani, spune că a crescut alături de colegi, a trecut prin situaţii foarte diverse şi a ajutat la inaugurarea şi creşterea echipei, precum şi la dezvoltarea businessului în mai multe regiuni ale ţării. La începutul anului 2019 a preluat funcţia de director al operaţiunilor McDonald’s din România, pas care a presupus preluarea responsabilităţii pentru activitatea celor 88 de restaurante din întreaga ţară şi lucrul cot la cot cu toate echipele, pentru a asigura continuitatea operaţiunilor conform standardelor companiei. Anul acesta ea împlineşte 25 de ani în companie. „Pot spune cu bucurie că acest job, prin provocările pe care mi le-a adus şi oamenii alături de care am acumulat experienţă, a format omul care sunt astăzi.

    Din rolul pe care îl are, Luiza Stoica este responsabilă cu dezvoltarea şi implementarea strategiei operaţionale, dar şi cu efectuarea vizitelor frecvente în restaurante. „Din acest punct de vedere, agenda mea zilnică nu s-a schimbat (în urma apariţiei pandemiei – n. red.), am continuat să fac vizite în restaurante, cu respectarea măsurilor de siguranţă necesare. În rutina noastră operaţională şi-au făcut loc dezinfectările mai dese decât de obicei, purtarea echipamentelor de protecţie şi o grijă suplimentară faţă de clienţi, pentru ca şi ei să respecte distanţarea atunci când vin în restaurantele noastre pentru a-şi lua comanda la pachet.” Spune că îşi petrece însă mai mult timp până acum vorbind cu oamenii, având grijă ca fiecare angajat să simtă că are un manager cu care poate discuta deschis despre dificultăţile profesionale şi personale. „Încerc să găsesc soluţii şi să ofer sprijin pentru nevoile şi dorinţele lor, şi mai ales, mă asigur că împărţim momentele bune, că ne găsim în fiecare zi timp pentru a râde şi pentru a fi împreună unii cu alţii.”

    Pentru că fiecare restaurant „are particularităţile şi specificul lui, cu ore de vârf diferite, în funcţie de locaţie, clienţi cu gusturi şi preferinţe diverse; sunt comandate anumite produse mai mult decât în altele, unele (echipe – n. red.) servesc clienţi la ferestre express, altele servesc mai mult de jumătate dintre clienţi la McDrive”, departamentul pe care îl conduce a fost nevoit să ţină cont de toate aceste lucruri în contextul funcţionării cu anumite restricţii şi să se reorganizeze pentru a asigura continuitatea businessului şi pentru a le asigura oamenilor un loc de muncă sigur. „Adaptarea de pe o zi pe alta la un nou mod de viaţă şi adaptarea modelului de business la această nouă realitate au reprezentat poate cele mai mari provocări cu care m-am confruntat în cei 25 de ani de carieră. Din fericire, am avut alături o echipă de consultanţi foarte bine pregătită, în care am mare încredere şi pe care mă pot baza necondiţionat, care a demonstrat capabilităţi excepţionale în execuţia deciziilor şi modului de lucru. Alături de ei, am reuşit să creştem încrederea angajaţilor noştri în companie, le-am demonstrat că suntem un angajator bun, pe care se pot baza şi în care pot găsi sprijin la nevoie, iar în schimb am primit dedicarea lor pentru continuitatea businessului şi am văzut la fiecare dintre ei eforturi depuse pentru adaptarea la acest nou stil de viaţă.”

    În lunile de carantină businessul a funcţionat exclusiv prin McDelivery şi McDrive-uri. În martie şi aprilie 2020, compania a funcţionat cu 55 de restaurante – din totalul de 84 de atunci, dintre care 41 erau restaurante McDrive. „Accesul nu era permis în interiorul restaurantelor, aşadar ne-am concentrat eforturile către McDelivery şi McDrive-uri. La jumătatea lunii aprilie 2020, McDelivery devenea disponibil în toate cele 26 de oraşe în care eram prezenţi. Am atras atunci şi un al treilea partener de livrare – Tazz by eMag s-a alăturat Foodpanda şi Glovo – iar cu ajutorul partenerilor noştri am reuşit la momentul respectiv să asigurăm continuitatea businessului şi să fim aproape de clienţii noştri. Apoi, după ce carantina a fost ridicată, am reînceput să servim mai mulţi clienţi şi la McDrive-urile din ţară, iar ulterior i-am primit în restaurante pentru a-şi lua produsele preferate la pachet. În sezonul cald, am putut să redeschidem terasele la o capacitate redusă, apoi am fost din nou nevoiţi să închidem şi să ne concentrăm eforturile pe pregătirea produselor comandate prin McDelivery şi la Drive-Thru”, descrie ea activitatea companiei din ultimul an.

    Din rândul investiţiilor, recente printre cele mai importante cea în extinderea serviciului McDelivery în nouă oraşe noi, o investiţie „necesară pentru noi la momentul respectiv, mai ales pentru că la jumătatea lunii martie a anului trecut ofeream serviciul McDelivery în 18 oraşe în care eram prezenţi.” De atunci, fiecare restaurant nou este astfel construit pentru a putea prelua comenzi şi prin acest serviciu.

    La finalul lui 2020 investiţia în digitalizarea restaurantelor din portofoliul companiei ajunsese la aproximativ 1,8 milioane de euro. „Am remodelat opt restaurante, pe care le-am echipat cu sistemul digital Experience of the Future, care simplifică experienţa consumatorilor în restaurantele noastre, permite comanda şi personalizarea produselor la kioskurile de comandă şi este de mare   ajutor în eliminarea risipei alimentare, datorită faptului că simplifică şi procedurile operaţionale din bucătăriile McDonald’s. Fiecare produs este proaspăt pregătit doar după ce comanda a fost înregistrată în sistem, astfel că gestiunea resurselor este mult mai bună şi aproape eliminăm risipa alimentară.”

    Anul trecut, businessul a inaugurat în plan local trei noi restaurante, în Bucureşti, Braşov şi Târgovişte, iar de la începutul acestui an a deschis deja un nou restaurant în Braşov, în centrul comercial Coresi. „Ne pregătim acum pentru alte câteva deschideri în diferite zone din ţară. Suntem pregătiţi să ne adaptăm planurile la evoluţia pandemiei, vom continua cu siguranţă să investim pe termen mediu şi lung în digitalizare, principalul nostru accelerator de business, în extinderea serviciului McDelivery, în dezvoltarea de noi restaurante cu McDrive-uri şi vom continua să rămânem aproape de clienţii noştri prin noi produse în ediţie limitată şi oferte şi promoţii pe placul lor.”

    Luna trecută, compania a lansat şi un program de loialitate, disponibil în aplicaţia de mobil. „Utilizatorii pot descoperi oferte la produsele lor preferate şi pot acumula puncte de loialitate pentru fiecare comandă pe care o fac în restaurantele noastre sau la McDrive-uri. Punctele de loialitate pot apoi să fie preschimbate în produse gratuite. Este una dintre modalităţile prin care noi ne-am propus să ne apropiem de clienţii noştri şi să le mulţumim pentru fiecare dată în care ne vizitează în restaurantele noastre”, explică Luiza Stoica.

  • Planurile pentru România ale omului care conduce o companie de jumătate de miliard de dolari

    Agenda lui Zbynek Kocian, CEO-ul grupului ceh Notino, nu a fost modificată foarte mult de pandemie: continuă să călătorească în pieţe de interes pentru grupul retailerului, în vederea dezvoltării parteneriatelor cu diverse branduri, dar şi în pieţe cheie pentru strategia de creştere a companiei. De altfel, Bucureştiul este unul dintre oraşele unde ajunge deseori. Care sunt planurile pentru piaţa locală ale grupului de jumătate de miliard de euro, axat pe înfrumuseţarea europenilor?

    Zbynek Kocian povesteşte că ultima sa vizită în Bucureşti a fost în urmă cu câteva luni – România fiind una dintre pieţele pe care o vizitează frecvent, de trei-patru ori pe an. Notino, per ansamblu, a avut în 2020 un business de aproximativ 560 de milioane de euro, iar în România a avut un business de în jur de 45 de milioane euro; rata de creştere a fost anul trecut de 48%. Ţara noastră nu reprezintă însă doar una dintre cele mai mari pieţe de vânzări ale grupului ceh, fiind a treia după Republica Cehă şi Polonia, dar şi centrul unui hub regional.

    Compania a deschis aici în luna septembrie primul depozit din afara Republicii Cehe – „un pas mare pentru companie”, după cum punctează Kocian în interviul cu Business MAGAZIN, realizat, cum altfel, decât online.

    „Alegerea evidentă a fost România datorită cotei de piaţă pe care o avem aici, precum şi ca urmare a faptului că clienţii din România sunt destul de pretenţioşi în materie de nivel al serviciilor. Prin deschiderea acestui depozit în România vom reuşi să livrăm produsele clienţilor de aici mult mai rapid”, descrie CEO-ul Notino raţiunea depozitului de aici, o investiţie de circa 3 milioane de euro. Compania vindea anterior direct către 24 de ţări şi era o organizaţie centralizată, în prezent însă şi-au propus să se concentreze mai mult pe anumite pieţe externe, să fie aproape de clienţi, să le înţeleagă comportamentul de consum. „Depozitul din Republica Cehă este de 10 ori mai mare decât cel din România şi aici lucrează în jur de 1.000 de oameni. În România avem 150 de oameni şi un depozit mai mic, dar acest număr va creşte în viitor.”

    Ţara noastră este centrală în strategia de dezvoltare a Notino nu doar pentru clienţii de aici, ci şi pentru cei din Bulgaria, Grecia şi din alte  ţări dintre cele 24 pe care grupul este prezent – şi-au propus să transforme depozitul de aici într-un hub regional. De asemenea, vor să se dezvolte şi în alte direcţii – cum ar fi IT-ul – colaborează cu oamenii de aici pentru transformarea într-un hub de servicii. „Am deschis depozitul în septembrie, în Bucureşti, în doar trei luni  – şi au fost mai multe motive pentru care am luat această decizie: închiderea graniţelor, posibilitatea de a nu mai putea livra şi importanţa de a rămâne aproape de clienţi, atenţi la nivelul serviciilor. Un alt motiv pentru descentralizare este că ne lipseşte forţă de muncă în Republica Cehă – trebuie să creştem în locurile unde putem găsi oameni.”

    CEO-ul Notino precizează că cele mai mari investiţii pe care le fac în cadrul companiei sunt în tehnologie: „Motivele pentru care investim mult în tehnologie este că vrem să facem accesul la frumuseţe mult mai rapid şi nu poţi face aceasta fără tehnologii noi”.

    Au circa 200 de oameni în echipa de IT deja şi şi-au propus să se dezvolte în continuare în această direcţie. „Vrem să dezvoltăm noi tehnologii, atât în online, dar şi în aplicaţiile noastre, care conectează lumile offline şi online. Spre exemplu, vrem să oferim oamenilor posibilitatea să testeze produse de machiaj printr-o oglindă magică, fără să se  deplaseze neapărat în magazin – sau chiar şi în magazin, fără să atingă produsele  – aspect care a în pandemie a devenit şi mai important să putem testa machiajul astfel – suntem una din puţinele companii din Europa care a lansat genul acesta de proiect.”

    O altă investiţie pe care şi-au propus să o facă este în magazine: „Putem spune că încercăm să creăm o experienţă omnichannel, dar ne propunem să comunicăm cu clienţii de pe toate canalele în acelaşi fel – preţul produselor din magazinele fizice ar trebui să fie actualizat simultan cu cele din platforma online – conexiunea între diferitele platforme trebuie să fie rapidă.”

    Şi-au propus astfel să creeze o experienţă de tip 360. În România deţin două unităţi fizice şi şi-au propus să mărească reţeaua în perioada următoare – însă nu cu un număr foarte mare de unităţi: „Nu vrem să avem 100 de unităţi pe ţară, suntem mai concentraţi pe câteva magazine, pe experienţe mai bune, servicii mai bune”.

    Faptul că românii sunt preocupaţi de aspectul fizic, poate mai mult decât consumatorii din alte pieţe, se vede şi în rezultatele Notino înregistrate pe piaţa locală. „Vedem în cifrele noastre că românii sunt foarte pretenţioşi când vine vorba despre nivelul serviciilor, sunt pasionaţi de frumuseţe – clienţii din România, prin comparaţie cu cei din alte ţări, sunt principalii consumatori de produse de machiaj. Produsele de machiaj din coşul de cumpărături, în România reprezintă 26%, în alte ţări din Europa, procentul este de circa 15%. Clientul din România caută calitatea – îi plac brandurile cunoscute, dar şi calitatea, este mai orientat, din ce vedem în cifrele noastre, înspre branduri care sunt considerate de lux.  Notino vinde în prezent în România mai mult de 56% din produsele cosmetice – healthcare, skincare şi produse de machiaj.”

    O altă caracteristică importantă a consumatorilor români este deschiderea lor spre tehnologie. „Apoi, ce văd prin comparaţie cu alte ţări din Europa este că sunteţi  avansaţi când vine vorba despre cumpărăturile făcute online – dacă vă compar cu alte pieţe – sunteţi în topul clasamentului UE referitor la achiziţiile online. Spre comparaţie, Italia este mai puţin dezvoltată decât România din acest punct de vedere – de aceea sunteţi şi destul de pretenţioşi când vine vorba despre servicii – dar chiar dacă nivelul este ridicat – şi există companii multe pe această piaţă care cresc acest nivel – nu este uşor să concurezi aici.”

    Compania Notino a fost înfiinţată în 2004 în Republica Cehă şi a fost orientată la început pe comercializarea de parfumuri. „Iniţial, oamenii ne spuneau că este imposibil să vinzi un astfel de produs online,  nu poţi să realizezi dacă îţi place sau nu un anumit parfum – nu era imaginabil la acea vreme. Nu a fost uşor, dar totuşi, în trecut, oamenii foloseau online-ul în special pentru a cumpăra produsele de care erau interesaţi la preţuri mai bune – acela a fost începutul nostru. În continuare în ADN-ul nostru avem o politică a preţurilor mici.”

    Ulterior, au început să adauge noi categorii: prima a fost a produselor pentru păr, o categorie care este în continuare a doua cea mai importantă, apoi, au adăugat produse de mass market, de cosmetice şi machiaj, la care s-au adăugat produsele de lux.

    În prezent, compania nu vinde doar produse mai ieftine – ci caută cele mai bune modalităţi prin care clienţii să aibă acces la cele mai noi produse: „Credem în cel mai rapid acces la frumuseţe, schimbăm modelul clasic de business făcând frumuseţea şi sănătatea accesibile în fiecare moment al vieţii clientului. De aceea dezvoltăm şi multe unelte noi, precum oglinda virtuală, prin care poţi încerca produsele din sufrageria ta.”

    Pe piaţa din România au intrat în 2009, cinci ani mai târziu de la înfiinţare, iar Zbynek Kocian spune că încă de la început au avut succes aici.

    În ceea ce priveşte felul în care pandemia a influenţat businessul, CEO-ul Notino spune că după primul val de îmbolnăviri, în care nimeni nu ştia ce va urma, clienţii s-au reorientat înspre produsele clasice de înfrumuseţare, de bază, de igienă, antibacteriene etc. „Apoi, după primul val, oamenii au început din nou să îşi permită mici bucurii, mici plăceri, prin care să se simtă bine – fiindcă, din punctul meu de vedere frumuseţea este o mică plăcere – te face fericit,  te simţi mult mai confortabil folosind produse de înfrumuseţare – după primul val, oamenii au încercat să intre în noul normal, în noua lume.” Lipsa călătoriilor a avut un impact mare asupra pieţei produselor de machiaj, asupra parfumurilor, per ansamblu, dar a existat o influenţă bună asupra produselor de îngrijire a pielii, precum şi a produselor de „house spa, de wellness pentru casă”.

    La Notino lucrurile au stat diferit datorită prezenţei puternice în mediul online, astfel că în 2020 au crescut mai rapid decât anterior crizei. „Nu a fost uşor de gestionat nici această creştere – dacă creşti cu 100%, nu ai oamenii pentru asta, nu ai produsele etc. nu e uşor de gestionat o astfel de efervescenţă, dar totuşi am fost norocoşi fiindcă noi creştem mereu în anumite perioade ale anului în mod istoric, datorită creşterii numărului de clienţi.” Provocările, adaugă el, se leagă tocmai de aceste creşteri, precum şi de livrarea serviciilor pentru consumatorii din ce în ce mai pretenţioşi: „Vrem să scalăm compania, dar şi să menţinem nivelul de calitate a serviciilor. Să ai o creştere a businessului, dar să ai în continuare şi o creştere a satisfacţiei clienţilor reprezintă o mare provocare, trebuie să angajezi oameni noi, cu experienţă, să ne educăm angajaţii proprii, dar şi să atragem noi oameni şi talente în cadrul companiei, astfel încât să livrăm clienţilor serviciile pe care ni le-am dori.”

    În viitor vor mări gamele de produse listate pe platformele lor, dar vor intra şi pe noi categorii: „Vrem să vedem cum să facem viaţa oamenilor mai frumoasă, mai sănătoasă – ne uităm la categoria sănătăţii în viitor fiindcă sănătatea şi frumuseţea sunt interconectate”.

    Iar când vine vorba despre viitorul pieţei cosmeticelor, spune că un aspect important pentru client va ţine de sustenabilitate – „Este un trend important în stilul de viaţă al oamenilor din Europa – este un trend mai puternic pe pieţele vestice, dar va câştiga din ce în ce mai mult teren – oamenii, ca să fie frumoşi, să se simtă bine, trebuie să fie şi în formă bună, în condiţie bună şi acesta este unul dintre lucrurile pe care le vom vedea. Vorbim mai mult despre ingrediente, despre organice, despre frumuseţe verde – este o mişcare importantă”.

    Zbynek Kocian a preluat rolul de CEO al Notino în octombrie 2019, după ce s-a alăturat companiei în rolul de CFO, în septembrie 2015, potrivit informaţiilor publicate pe platforma LinkedIn. De profesie specialist în finanţe, şi-a început cariera în compania de consultanţă fiscală şi audit Deloitte, ca auditor; apoi a fost specialist în creditare la Unicredit, iar în 2011 a preluat primul rol de CFO (al companiei cehe de distribuţie IT eD system). La Notino a trecut spre o funcţie de commercial director anterior preluării rolului actual. „Nu pot să spun că am un anume stil de management – nici nu ştiu care sunt stilurile de management – pentru mine este important să le arăt oamenilor calea, să le explic care sunt motivele pentru a merge în anumite direcţii, să îi inspir. De asemenea, îmi place să schimb rutina clasică dintr-o companie, cred că inovaţia este importantă.” Iar dacă ar fi să transmită un mesaj candidaţilor pentru un job în companie, acela ar fi: „Dacă vrei să fii parte a companiei care schimbă status quo-ul în lumea frumuseţii şi să fii aproape de consumatori prin fiecare detaliu, să ai sentimentul inovaţiei, să faci viaţa clienţilor mai bună – alătură-te nouă. Căutăm oameni care vor să crească, care sunt dispuşi să lucreze la ei înşişi”.