BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Deşi controversat, pragul la SIF-uri ar putea avea efecte benefice pentru acţionarii acestora

    Dividendele încasate rapid şi direct în cont

    Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă propus prevede ca plata dividendelor de către emitenţi să se realizeze prin Depozitarul Central. Totodată, proiectul impune ca termenul de plată a dividendelor să nu fie mai mare de şase luni, iar în cazul în care adunarea generală a acţionarilor nu stabileşte data plăţii dividendelor în acest termen, urmează ca acestea să se plătească în maximum 30 de zile de la data publicării hotărârii adunării generale a acţionarilor de stabilire a dividendelor în Monitorul Oficial.

    “Distribuirea obligatorie a dividendelor prin Depozitarul Central este o măsură care priveşte debirocratizarea activităţii investitorilor. Tradeville a promovat această soluţie încă din 2012, când a început să încaseze dividende în numele clienţilor, demarând un proces de a convinge cât mai mulţi emitenţi de a accepta să distribuie dividendele direct către intermediar. Prin trecerea la acest sistem de încasare a dividendelor, se permite virarea mai rapidă a banilor, care, astfel, se reîntorc în piaţă, ceea ce poate duce la creşterea rulajelor pe bursă. Totodată, măsura este benefică şi emitenţilor, care îşi vor curăţa mai repede bilanţurile de dividende restante neridicate de acţionari”, a declarat directorul de comunicare al Tradeville, Victor Stănilă.

    Pragul de deţinere la SIF, stabilit de acţionari

    Niciun acţionar al unei burse nu va putea deţine, direct sau împreună cu persoanele cu care acţionează în mod concertat, mai mult de 20% din totalul drepturilor de vot, prag reglementat în prezent la 5%. De asemenea, în cazul Societăţilor de Investiţii Financiare (SIF) acest prag va fi eliminat, urmând ca acţionarii să fie cei care decid stabilirea unei astfel de limitări.

    “Dincolo de oportunităţile de moment pe care investitorii le au datorită posibilităţii aprecierii cotaţiilor, se prefigurează o solutie favorabilă SIF-urilor şi burselor, întrucât orice îngrădire a drepturilor acţionarilor creează condiţii pentru manifestarea aşa-numitei probleme de agent, când managementul nu acţionează în cel mai bun interes al acţionarilor. Cel mai probabil vom asista la o consolidare a acţionariatelor acestor companii şi la o îmbunătăţire a guvernanţei corporative în situaţia în care investitorii sofisticaţi vor deveni majoritari”, consideră directorul de comunicare al Tradeville.

    Între posibilele dezavantaje pentru piaţă se remarcă posibilitatea unei preluări urmate de delistarea unora dintre SIF-uri, reducând astfel numărul de emitenţi pe o piaţă destul de săracă în companii de anvergură. De asemenea, în cazul unei preluări ostile costurile sunt de obicei mari, lucru care ar putea împinge partea care câştigă respectiva confruntare să ia unele măsuri care să nu fie benefice acţionarilor minoritari.

  • EY înregistrează o creştere de 7% a veniturilor faţă de anul trecut

    EY este cea mai integrată firmă de servicii profesionale, unul dintre liderii la nivel internaţional, fiind prezentă în România de 22 de ani.

    “În România, EY a avut un an foarte bun. Am oferit servicii pentru mai mult de 1000 de clienţi atât din România, cât şi din străinătate. De asemenea, pentru al doilea an consecutiv, suntem cea mai dinamică firmă de consultanţă şi audit, înregistrând cea mai mare rată de creştere din cele 22 ţări unde EY este prezentă în Europa Centrală şi de Sud-Est, după Turcia. Rezultatele reflectă performanţele EY România ca echipă, investiţiile în formarea de noi lideri şi concentrarea pe livrarea de servicii de calitate excepţională”, a spus Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

    Sectoarele în care EY a înregistrat cea mai rapidă creştere au fost industria farmaceutică şi sectorul public, ambele generând o creştere de două cifre a veniturilor.

    La nivelul pieţelor emergente, veniturile EY au crescut per ansamblu cu 8,7%, în pofida condiţiilor economice dure şi a încetinirii economice din mai multe pieţe emergente cheie. Prin comparaţie, nivelul de creştere de anul trecut a atins 12%.

    “Pieţele emergente vor continua să alimenteze creşterea economică şi în viitorul apropiat. Considerăm că până în anul 2020, aproximativ 30% dintre veniturile noastre vor proveni de pe pieţele emergente şi ne-am fixat un plafon de investiţii de 1,5 miliarde USD pentru a sprijini această creştere”, comentează Mark Weinberger, Preşedinte şi CEO al EY.

    EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în 728 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. În România şi Republica Moldova, EY are peste 500 de angajaţi.

  • 7 din 100 de maşini din România au provocat daune acoperite de RCA, în 2013, spre deosebire de 5 în Polonia, 4,4 în Croaţia, 4 în Lituania sau 3 în Ungaria

    O analiză efectuată de UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România asupra pieţei asigurărilor de tip RCA din mai multe ţări europene arată că primele medii practicate în 2013 pe segmentul asigurărilor de răspundere civilă auto din România au continuat să se menţină la un nivel scăzut, comparativ cu alte ţări. În acelaşi timp, indicatorii privind daunalitatea pe acest segment arată nevoia de consolidare a activităţii de subscriere pe segmentul RCA, astfel încât terţii păgubiţi să fie despăgubiţi conform legii.

    În prima jumătate a anului 2014, primele subscrise pe RCA au crescut, reprezentând aproape jumătate din totalul asigurărilor generale vândute în România cu subscrieri cifrate la 1,39 miliarde lei (43,61% din piaţa de asigurări generale). Totodată, din punct de vedere al daunelor plătite, poliţele RCA au generat 40% din despăgubirile plătite pe linia asigurărilor generale în primele şase luni din 2014.

    De asemenea, din punct de vedere al daunei medii achitate pe acest segment, în 2013, România se regăseşte printre ţările unde acest indicator se apropie de 1.400 Euro, ceea ce reprezintă o valoare medie între ţările analizate.

    Frecvenţa daunelor a plasat ţara noastră printre cele cu un număr mare de daune, cu 6,88%, ceea ce se traduce prin faptul că, în medie, aproape 7 din 100 de maşini asigurate au provocat câte o daună.

    Nivelul primei medii RCA se menţine scăzut. Nivelul primei medii aferente clasei RCA în România s-a situat, în 2013, la 114 Euro. Prin comparaţie, acelaşi indicator a fost de 201 Euro în Croaţia, 141 Euro în Portugalia. Valori mai mici decât în România au fost înregistrate, însă, în Polonia (103 Euro) şi în Ungaria (65 Euro).

    Totuşi, în Italia, ţară comparabilă cu România din punct de vedere al nivelului despăgubirilor plătite în medie pentru vătămări corporale, prima medie s-a situat la valoarea de 436 Euro, în 2013.

    Dauna medie continuă să crească. Din punct de vedere al daunei medii consemnate pe piaţa RCA, aceasta şi-a menţinut tendinţa de creştere, de la 1.252 Euro în 2011, până la 1.385 Euro în 2013.

    Majorarea a fost determinată de despăgubirile pentru vătămări corporale şi deces, care au ajuns, anul trecut, să deţină o pondere de 19,16% în totalul despăgubirilor plătite de asigurătorii români, la acelaşi nivel cu piaţa din Italia, pe fondul unui număr de solicitări în creştere, alături de o practică neunitară a instanţelor de judecată.

    Valori mai reduse ale daunei medii au fost regăsite în Polonia (1.287 Euro) şi Letonia (1.070 Euro), în timp ce în ţări precum Ungaria, Portugalia sau Croaţia acestea au depăşit pragul de 1.500 Euro.

    Frecvenţa daunei a rămas în jurul valorii de 7% În România, frecvenţa daunelor RCA a oscilat, în ultimii 3 ani, în jurul valorii de 7%, ajungând, la finele lui 2013, la 6,88%. Comparativ cu alte ţări incluse în această analiză, procentul este unul destul de ridicat, fiind depăşit doar în Turcia (8,2%), Marea Britanie (10,1%) şi Cipru (12,1%). Pe de altă parte, în Ungaria sau Letonia, acest indicator a fost de 3%, respectiv 4%. Italia, ţară care are o daună medie similară cu cea din România, prezintă o frecvenţă a daunei de aproximativ 6%. Rata combinată a daunei a depăşit 130% Indicatorul care măsoară cel mai bine profitabilitatea unui segment de asigurare şi anume rata combinată a daunei, a înregistrat cea mai ridicată valoare dintre toate ţările analizate, respectiv 130,8%. Rata combinată a daunei include alături de rata daunei şi rata cheltuielilor de achiziţie şi administrare aferente unei clase de asigurări. Aşadar, luând în considerare aceste cifre, asigurătorii români au cheltuit 130,8 lei pentru fiecare 100 de lei subscrişi.

    De altfel, în majoritatea ţărilor incluse în analiză, indicatorul ratei combinate pe RCA a depăşit pragul de 100%, ceea ce subliniază lipsa de profitabilitate a acestui tip de asigurări (125,2% – Turcia, 116,7% – Letonia, 111,59% – Polonia, 104,6% – Cipru, 103,3% – Ungaria). Totuşi, au existat şi ţări unde rata combinată s-a situat sub 100%: 94,02% – Portugalia, 88,1% – Italia sau 74,7% – Croaţia.

    Un nivel necontrolat al daunalităţii pe linia asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto generează turbulenţe semnificative pentru întregul sistem de asigurări, din cauza ponderei importante pe care o deţin poliţele RCA în piaţa românească de profil. Evoluţia daunelor din primele şase luni ale acestui an întăreşte şi mai mult această afirmaţie. La nivel de piaţă RCA, dauna medie plătită a urcat cu 16%, până la 6.894 de lei, de la 5.933 de lei în S1 2013. Valoarea despăgubirilor plătite a fost în creştere, ajungând la 1 miliard lei (+5%).

    De asemenea, despăgubirile pentru vătămări corporale şi deces reprezintă 27% din valoarea despăgubirilor totale plătite de asigurătorii RCA români în prima jumătate a acestui an (277,06 milioane lei), înregistrând o creştere cu 70% faţă de perioada similară din 2013. Mai mult de două treimi (70%) din despăgubirile plătite reprezintă daune morale (nepatrimoniale).

    Deşi asigurătorii şi-au eficientizat procesele de business în ultimii ani, costurile ridicate cu despăgubirile, în special cele legate de vătămarile corporale, arată că profitabilitatea pe segmentul RCA este departe de a fi atinsă şi este nevoie de eforturi susţinute din partea jucătorilor din piaţă pentru a aduce echilibrul pe acest segment de business.

    *Analiza a fost efectuată în baza datelor furnizate de asociaţiile asigurătorilor de profil din mai multe ţări europene, pentru anii 2012, 2013 şi 2014.

    Ţările care au furnizat informaţii sunt: Cipru, Marea Britanie, Turcia, Belgia, Italia, Polonia, Croaţia, Letonia şi Ungaria. Nu toate ţările enumerate anterior au furnizat toate datele solicitate pentru anul 2013 şi, de aceea, nu au fost incluse în comparaţia anumitor indicatori.

    Cifrele referitoare la piaţa din România sunt extrase din rapoartele publicate de ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    Înfiinţată în 1994, UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România reprezintă 25 de companii de profil. Acestea deţin o pondere de peste 90% din piaţa locală de asigurări.

  • De unde vine următorul miliard de utilizatori ai comerţului electronic?

    În prezent sunt 2.9 miliarde de utilizatori de Internet în întreaga lume. Deşi este un număr impresionant, companiile şi autorităţile au ocazia să se dezvolte în această direcţie, aducând în mediul online restul de 60% din populaţia globală. Reuşita în susţinerea acestor consumatori va depinde de cunoaşterea ţărilor aflate în topul creşterii digitale.

    Pentru a permite companiilor şi autorităţilor să înţeleagă dinamicul peisaj digital global, a dezvălui modele şi a oferi informaţii despre utilizatorii de Internet actuali şi viitori, MasterCard şi Şcoala Fletcher din Universitatea Tufts au colaborat pentru crearea Digital Evolution Index. Potrivit clasamentului, Singapore, Suedia şi Hong Kong ocupă primele trei locuri pe lista celor mai pregătite ţări pentru a întâmpina următorul miliard de utilizatori de Internet, mulţumită economiilor digitale avansate, dar aflate încă în  creştere. Marea Britanie şi Elveţia completează lista primelor cinci, în timp ce Statele Unite ocupă cel de-al şaselea loc dintre cele 50 de ţări evaluate. China, Malaysia şi Thailanda au ocupat primele trei locuri în topul economiilor digitale care evoluează cel mai rapid, ca rezultat al creşterii accelerate a populaţiei utilizatoare de Internet şi smartphone-uri.

    “Modul în care oamenii folosesc mediul digital se schimbă repede, iar noi trebuie să ascultăm şi să observăm ca să înţelegem cu adevărat oportunităţile şi să le facem relevante pentru ei în locurile în care se află”, a declarat Ann Cairns, Preşedinte International Markets, MasterCard. “Este clar că inovaţia acţionează la viteze diferite în jurul lumii, dar oportunitatea din faţa noastră se referă la modalitatea în care gestionăm implicarea în lumile online şi offline şi consolidăm încrederea între utilizator, serviciu şi mecanismul de plată.”

    Studiul a identificat patru mecanisme declanşatoare interdependente – oferta, cererea, instituţiile şi inovaţia – care determină evoluţia digitală a fiecărei ţări şi pot servi ca puncte strategice de evaluare a dezvoltării viitoare.

    “Există puţine cunoştinţe despre trecutul şi prezentul digital al Vestului care să ne ofere informaţii despre prezentul şi viitorul digital al Restului”, a declarat cercetătorul principal Bhaskar Chakravorti, Partener Senior, Decan Afaceri Internaţionale şi Finanţe la Şcoala Fletcher. “Dezvoltarea şi direcţia ţărilor de-a lungul timpului rezultă din interacţiunea acestor elemente sistemice. În experienţa Vestului, cei patru factori declanşatori sunt mai strans conectaţi. În cazul pieţelor emergente – unde se află următorul miliard  de consumatori electronici – unii dintre aceşti factori se mişcă mai repede decât ceilalţi; traiectoria nu este liniară şi poţi sfârşi prin a avea surprize precum Alibaba în China, Flipkart în India sau M-Pesa în Kenya. Mai exact, înţelegerea instituţiilor şi a inovaţiilor din aceste părţi ale lumii este esenţială pentru a şti unde va fi următoarea etapă în evoluţia digitală a lumii.”

    În timp ce pieţele dezvoltate domină primele locuri, un peisaj diferit se evidenţiază atunci când evaluăm viteza cu care digitalul este adoptat. Studiul a analizat evoluţia fiecărei pieţe din 2008 până în 2013, pentru a înţelege punctele de referinţă ale ţării, a urmări progresul şi a identifica domeniile care necesită îmbunătăţire. Ţările au fost împărţite în patru zone de traiectorie:

    •           Break Out – Aceste ţări au în prezent un nivel scăzut al pregătirii, dar evoluează rapid. India, China, Brazilia, Vietnam şi insulele Filipineze sunt câteva exemple. Dacă rata de evoluţie se menţine, aceste ţări vor deveni economii digitale puternice, dar clasamentul arată că următoarea fază a creşterii poate fi mai greu de obţinut.

    •           Stall Out – Deşi în trecut au avut creşteri puternice, aceste ţări (cea mai mare parte a Europei de Vest şi de Nord, Australia şi Japonia) au atins etapa maturităţii. Inovaţia şi căutarea de pieţe dincolo de graniţele proprii vor fi critice pentru continuarea creşterii.

    •           Stand Out – Aceste ţări, precum Singapore, Hong Kong şi Statele Unite au continuat să menţină un nivel înalt al tranzacţiilor digitale, susţinute de infrastructura de ultimă oră şi consumatorii interni sofisticaţi. Pentru a rămâne pieţe Stand Out, trebuie să continue să accelereze inovaţiile.

    •           Watch Out – Aceste ţări se confruntă cu provocări, dar cu o populaţie de totală de 2.5 miliarde de oameni, ele reprezintă oportunităţi importante pentru investiţii. Indonezia, Rusia, Nigeria, Egipt şi Kenya sunt astfel de exemple.

    Pentru mai multe detalii vă invităm să vizitaţi website-ul Digital Evolution Index şi Digital Planet Report, care subliniază factorii şi implicaţiile pe care le presupune fiecare zonă de traiectorie.

    Despre Digital Evolution Index

    Clasamentul Digital Evolution este rezultatul studiului realizat de cercetătorii de la Şcoala Fletcher, cu sprijinul MasterCard. Analizând baze de date din surse publice, precum Banca Mondială, şi surse private precum EMPEA (Emerging Markets Private Equity Association) şi Dow Jones VentureSource, echipa de cercetare a creat un cadru analitic pentru a recunoaşte modelele şi pentru a înţelege peisajul digital global, relevând tendinţele fiecărei ţări şi evaluându-i punctele forte şi slăbiciunile.

    Metodologia clasamentului Digital Evolution a presupus evaluarea abilităţii actuale a ţărilor de a răspunde cererii consumatorului şi ofertei companiilor, politicilor guvernamentale şi mediului propice inovaţiei – patru factori care determină pregătirea digitală, identificaţi în ipoteza studiului. În plus, studiul a evaluat traiectoria fiecărei ţări din punctul de vedere al celor patru declanşatori, din 2008 până în 2013. Clasamentul arată, apoi, o matrice cu patru cadrane pentru a vizualiza traiectoria unei anumite ţări.

    MasterCard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi, având operaţiuni în peste 210 de ţări şi teritorii.

    Şcoala Fletcher din Universitatea Tufts (Şcoala Fletcher) – prima şcoală din Statele Unite destinată exclusiv absolvenţilor de afaceri internaţionale – a pregătit liderii lumii să facă faţă complexelor provocări globale, încă din 1933. Alumnii şcolii vin din zona de top management, incluzând conducerea executivă a unora dintre cele mai mari corporaţii globale; voci respectate din diferite trust-uri mediatice; conducători de organizaţii globale non-profit; lideri ai iniţiativelor internaţionale de menţinere a păcii şi securităţii.

     

  • 86% dintre români spun că nu economisesc constant pentru pensie

    Fondurile de pensii administrate privat (P2) reprezintă pentru cei mai mulţi români, arată un studiu, „Cât de des se gândesc românii la pensie”, realizat de ING Pensii în luna iunie 2014, cu obiectivul de a identifica nivelul de informare, înţelegere şi încredere pe care actualii participanţi din Pilonul 2 îl au faţă de sistem. Studiul a fost desfăşurat în mediul online, pe un eşantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel urban pentru populaţia cu vârste între 18 şi 45 de ani, care îndeplineşte criteriile de eligibilitate legale pentru a deţine o pensie administrată privat.

    O primă concluzie evidenţiată de studiul ING arată faptul că pentru majoritatea românilor, Pilonul 2 este singurul instrument financiar prin intermediul căruia economisesc pentru pensie. Chiar şi aşa, însă, oamenii nu au o imagine clară asupra sistemului de pensii administrate privat şi a beneficiilor pe care le oferă acesta. Astfel, 86% dintre respondenţi au declarat că nu economisesc constant pentru pensie prin intermediul altor instrumente financiare, fie pentru că nu reuşesc (62%), fie pentru că nici nu şi-au propus (23%). În aceste condiţii, P2 reprezintă pentru cei mai mulţi români singura modalitate de economisire cu obiectivul suplimentării veniturilor la momentul retragerii din activitate.

    În acelaşi timp, însă, nivelul de informare şi interes al publicului cu privire la P2 este încă limitat. Unul din trei respondenţi (29%) nu ştie că are o pensie administrată privat, deşi deţine un astfel de produs, iar tendinţa este şi mai accentuată în rândul tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani (cu un procent de 38%), arată studiul ING. Întrebaţi cât de bine consideră că înţeleg sistemul de pensii administrate privat, doar doi din trei respondenţi au apreciat că sunt suficient de informati (70%). Este interesant de observat faptul că, în rândul celor 30% dintre respondenţi care apreciază că nu sunt suficient de informaţi cu privire la P2, principalele motive care conduc la această situaţie ţin de faptul că deşi au primit informaţii, nu le-au înţeles (24%), dar mai ales de propria lipsă de interes (57%). Spre exemplu, aproape 20% dintre respondenţii care au declarat ca au primit scrisoarea anuală de informare de la administratorul lor în 2014, nu au citit-o.

    Şi în privinţa nivelului de cunoaştere a beneficiilor pe care le oferă sistemul de pensii administrate privat există un decalaj important. Astfel, unul din trei participanţi la studiul ING Pensii nu ştie faptul că fondurile acumulate din contribuţia la sistem le aparţin, sunt colectate în conturi individuale şi nu sunt redistribuite actualilor pensionari, 44% nu cunosc exact nivelul procentual al/ procentul contribuţiei lunare, 44% nu stiu că întreaga sumă acumulată şi randamentul realizat de administrator se vor întoarce la ei în viitor sub forma unei pensii suplimentare, iar 38% nu ştiu ce sume au acumulat până în prezent în conturile individuale. În acelaşi timp, 46% dintre respondenţi nu sunt informaţi cu privire la faptul că suma economisită în contul individual va fi moştenită de familie în situaţia în care nu vor mai fi în viaţă la vârsta pensionării iar peste un sfert nu ştiu că au opţiunea de a se transfera la un alt fond de pensii administrate privat.

    Interesul scăzut al participanţilor cu privire la propria pensie privată se poate explica prin prisma unei alte concluzii relevate de studiul ING: în rândul publicului român, există încă o tendinţă evidentă de a “externaliza” responsabilitatea aţiunilor necesare pentru a obţine la momentul pensiei un venit adecvat propriilor nevoi. Astfel, unul din doi respondenţi în studiul ING Pensii apreciază că “altcineva” este principalul responsabil pentru a le asigura veniturile de care vor avea nevoie după momentul pensionării: 37% consideră ca principal responsabil Statul, 11%  angajatorul iar 3% familia.

    În practică, această atitudine identificată prin studiul ING Pensii se traduce inclusiv prin lipsa de implicare a persoanelor care au dreptul legal de a deţine o pensie administrată privat în alegerea informată şi deliberată a fondului la care participă. Spre exemplu, la ING Pensii, un sfert dintre cei peste 1,8 milioane de participanţi care deţin un astfel de produs au fost repartizaţi aleatoriu de-a lungul timpului. Tendinţa este semnificativ mai evidentă în rândul tinerilor, 22% dintre participanţii repartizaţi aleatoriu către fondul administrat de ING Pensii având vârsta cuprinsă între 20 şi 25 ani.

    “Rezultatele studiului ING Pensii validează o realitate pe care o percepem şi în activitatea noastră de zi cu zi: oamenii privesc cu tot mai multă încredere sistemul privat de pensii, considerându-l o soluţie reală în faţa problemelor cu care se confruntă sistemul public, dar în acelaşi timp nu au o imagine bine definită cu privire la modul de funcţionare al acestuia şi la beneficiile pe care le oferă. Vedem, pe de o parte, că există o preocupare clară în rândul publicului cu privire la sustenabilitatea sistemului public de pensii în viitor, 81% dintre respondenţi exprimându-şi temerea că în momentul în care se vor pensiona nu vor beneficia de  pensia de stat din diverse motive. In plus, doar o treime au certitudinea că P1 va mai exista la momentul respectiv. În acest context, peste jumătate se bazează ca Pilonul 2 să îi ajute să îşi menţină nivelul actual de viaţă şi după retragerea din activitate iar circa 70% se aşteaptă ca acesta să le influenţeze semnificativ veniturile la pensie”, a declarat Raluca Ţintoiu, director general ING Pensii.

    Dincolo de percepţia publicului, studiile realizate de-a lungul timpului confirmă faptul că, pe termen lung, sistemul de pensii administrate privat va influenţa în bine viaţa oricărei persoane. Aşa cum se întâmplă peste tot in lume, reducerea şi îmbătrânirea populaţiei pune şi în România o presiune importantă asupra bugetului public de pensii, care trebuie să susţină, cu tot mai puţine resurse, un număr tot mai mare de beneficiari.

    În 2060 populaţia  se va reduce în România până la 17,2 milioane de persoane (de la 21,4 în 2010), din care numai jumătate va mai reprezenta populaţie activă (54%). În acelaşi timp, sub două treimi din populaţia activă va mai munci şi, ca atare, va contribui la bugetul de stat, susţinând un număr tot mai mare de pensionari. În aceste condiţii, rata de înlocuire a venitului prin pensie scade accelerat, pentru ca, în 2032 să ajungă la 24%, de la 36% în prezent.

    “Pentru viitorii pensionari, Pilonul 2 are potenţialul de a-şi aduce contribuţia la păstrarea stilului de trai din perioada vieţii active şi după momentul pensionării. Luând în calcul sumele acumulate până acum în contul individual al participanţilor, respectiv performanţele foarte bune pe care le dovedeşte an de an industria, este evident că pensia suplimentară va avea un impact real asupra traiului nostru de la pensie. Se estimează că în 2032, momentul în care va intra în plată primul val semnificativ de participanţi din Pilonul 2, acesta va suplimenta cuantumul pensiei de stat cu circa 10 puncte procentuale, reprezentând aproape jumătate din aceasta”, declară Marius Popescu, membru în Consiliul de Administraţie ING Pensii.

  • Energia ţine în viaţă bursa de la Bucureşti. Investitorii stau cu ochii pe piaţa de capital în acestă toamnă

    DUPĂ OFERTA PUBLICĂ DE ACŢIUNI ÎN VALOARE DE 1,9 MILIARDE DE LEI DERULATĂ DE DISTRIBUITORUL DE ENERGIE ELECTRICA ÎN VEDEREA LISTĂRII LA BURSĂ ŞI VÂNZĂRILE ACCELERATE ÎN VALOARE DE 845 DE MILIOANE DE LEI FĂCUTE DE FONDUL PROPRIETATEA LA ROMGAZ ŞI TRANSELECTRICA DIN ACEASTĂ VARĂ, OCHII INVESTITORILOR VOR FI ÎN URMĂTOARELE LUNI PE FONDUL PROPRIETATEA, PETROM, ELECTRICA ŞI NUCLEARELECTRICA.

    Informaţiile neoficiale privind o posibilă vânzare a pachetului de 18,9% din acţiunile Petrom au propulsat acţiunile Fondului Proprietatea la maxime istorice. Acţiunile FP au crescut cu 7% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, iar analiştii se aşteaptă ca raliul să continue pe termen scurt, până când tranzacţia de vânzare a acţiunilor FP va fi confirmată sau infirmată. Un alt moment important pentru investitori va fi 23 septembrie, când acţionarii fondului sunt chemaţi să reconfirme mandatul de administrator al lui Franklin Templeton. Un vot afirmativ pe 23 septembrie înseamnă ca administratorul va trebui să reducă discount-ul de tranzacţionare a acţiunilor fondului de la circa 25% cât este acum până la 15%, potrivit prevederilor din noul contract. Investitorii se aşteaptă ca fondul să facă distribuţii de cash sau să reînceapă răscumpărările de acţiuni în această toamnă, evenimente care vor sprijini evoluţia acţiunilor.

    De partea cealaltă, acţiunile Petrom au scăzut cu 6% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, din cauza informaţiilor că fondul ar vrea să îşi vândă participaţia. Analiştii sunt însă de părere că o ieşire a fondului din acţionariatul Petrom, sau o reducere a participaţiei deţinută de acesta, va fi în beneficiul acţiunilor Petrom, care vor deveni astfel mai lichide. Mai mult, presiunea de vânzare care există acum asupra acţiunilor Petrom se va reduce vizibil şi astfel acţiunile ar putea reintra pe o tendinţă ascendentă. La începutul lunii septembrie, acţiunile Petrom au atins maximul ultimilor şase ani, respectiv o cotaţie de 0,49 lei/titlu, însă informaţiile neoficiale despre vânzarea FP au coborât acţiunile companiei petroliere la 0,45 lei/titlu.

    ACŢIUNEA PETROM ESTE CEA MAI MARE ACŢIUNE DE LA BURSĂ, ARE UN RANDAMENT AL DIVIDENDULUI DE 4-5%, PESTE CÂŞTIGUL ADUS DE DOBÂNDA BANCARĂ SAU DE TITLURILE DE STAT. Mai mult, atractivitatea acţiunii Petrom stă în fap-tul că în ultimii ani compania a avut de câştigat din liberalizarea preţului la gaze, iar inves-ti-torii şi-au luat expunere pe acest emitent avan-tajat de liberalizare„, a spus analistul Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare din cadrul BCR.

    Acţiunile Electrica vor fi de asemenea pe radarele investitorilor în această toamnă. Acţiunile grupului Electrica (EL) au bătut record după record în ultimele săptămâni, atingând maximul istoric de 12,45 lei/titlu în şedinţa de miercuri, 17 septembrie, investitorii speculând informaţiile că Electrica ar fi interesată de o posibilă preluare a diviziilor grupului italian Enel, care se retrage din România.

    Electrica a intrat în vizorul investitorilor începând din 26 august, moment din care acţiunile grupului au crescut cu peste 12%.
    ”|n cazul unei achiziţii, impactul asupra rezultatelor financiare se va vedea rapid, iar pentru investitorii în acţiunile Elec-trica este ca şi cum aceştia şi-ar recupera banii mai repede„, spune Daniela Mândru, analist la casa de brokeraj Swiss Capital.
    Nou intrată în cursa pentru diviziile Enel este Nuclearelectrica. Acţiunile Nuclearelectrica au crescut cu 6% în doar două zile. Investitorii au reacţionat la declaraţiile făcute marţi 16 septembrie de Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie, că Ioan Roşca, directorul general al Electrica, alături de Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, îl vor însoţi în Italia pentru a avea o discuţie cu ministrul omolog şi cu conducerea Enel, semnalizând astfel că în competiţia pentru preluarea activelor Enel în România a intrat şi Nuclearelectrica.

    |n afară de acţiunile ”energetice„, oportunităţi pe termen scurt ar putea veni din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica. Acţiunile băncii au avansat cu 10% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, pe fondul speculaţiilor că mai multe fonduri de investiţii sunt interesate de intrarea în acţionariat. Fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv la Goldman Sachs, ar concura cu AnaCap şi Axxess Capital pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica. Analiştii susţin că sunt şanse mari ca în acest an să aibă loc o tranzacţie, însă acest lucru va depinde şi dacă investitorii vor ajunge la o înţelegere de preţ cu omul de afaceri Ilie Carabulea, cel care a fondat banca şi deţine cel mai mare pachet de acţiuni. Nu este însă pentru prima oară când apar informaţii în piaţă cu privire la interesul exprimat de investitori pentru achiziţia unui pachet de acţiuni la Carpatica.

    Pe ansamblu, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a început toamna cu un avans de 10%, însă sunt acţiuni pe bursă care au adus investitorilor randamente mult mai mari. Acţiunile dezvoltatorului imobiliar Impact au urcat cu 148% de la începutul anului, pe fondul achiziţiilor făcute de omul de afaceri Gheorghe Iaciu – principalul acţionar -, acţiunile producătorului de motoare Retrasib au crescut cu 117% pe fondul preluării de către grupul german SGB-SMIT, acţiunile producătorului de mase plastice Teraplast au urcat cu 92% susţinute de achiziţiile făcute de fondul finlandez KJK, iar acţiunile Transelectrica au câştigat 55% graţie rezultatelor financiare peste aşteptări.

  • Fondatorul SSIF Broker Cluj se pregăteşte să revină pe piaţa de capital

    Petru Prunea stă pe o bancă dintr-un parc din Cluj, alături de doi prieteni brokeri, şi dă un interviu telefonic. Este încă în vacanţă, deoarece anul universitar urmează să înceapă peste două săptămâni. Familia şi universitatea l-au ţinut ocupat în ultimii cinci ani, de când a ieşit de pe piaţa de capital la fel de sonor precum a intrat, la începutul anilor ’90. „În ultimii cinci ani, în perioada cât am fost suspendat, m-am ocupat de familie şi de facultate, dar şi de numeroasele procese pe care le-am avut cu Broker. În ultimii doi ani cât am fost la Broker, eu nu am avut putere de decizie, dar mi-au fost imputate toate greşelile“, povesteşte Petru Prunea, care poate activa din nou pe piaţa de capital din mai 2014. Nu a făcut-o încă, dar plănuieşte să se întoarcă.

    Interdicţia CNVM a fost dată lui Petru Prunea în aprilie 2009, după 14 ani de când se afla la conducerea SSIF Broker Cluj. La începutul lui 2009, firma pe care a fondat-o şi pe care a condus-o din 1994 a fost zguduită de cel mai mare scandal de pe piaţa de capital, după ce s-a descoperit că şefa agenţiei din Deva a Broker, Adriana Constantin, a fraudat clienţii societăţii cu aproape un milion de euro.

    A urmat un control al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritatea de supraveghere a pieţei de capital, în urma căruia au fost descoperite nereguli şi la alte sucursale ale Broker, fapt care a condus la cele mai drastice sancţiuni dictate până la acel moment la Bursă: amenzi în valoare totală de 843.000 de lei (200.000 de euro) pentru societate şi 22 dintre angajaţii săi şi suspendarea pentru cinci ani a lui Prunea de pe piaţa de capital. Lui Prunea i s-a imputat că nu a făcut regulile mai clare în cadrul societăţii de brokeraj, iar el se consideră şi acum, ca şi atunci, nevinovat: „Eu am crescut la ţară şi pe mine mama m-a învăţat să nu mă amestec în tărâţe că mă mănâncă porcii. Am plătit eu greşelile tuturor“.

    Decizia CNVM a rămas în picioare şi, timp de cinci ani, Petru Prunea a lipsit de pe piaţa de capital, timp în care a predat şi a coordonat doctorate. 3 dintre studenţii săi au devenit doctori în economie, iar alţii se pregătesc. Între timp, nu i-a fost uşor să stea departe de piaţa în care a investit peste 15 ani din viaţă: „Am perceput foarte dureros faptul că lipsesc de pe piaţă, eu am contribuit la înfiinţarea Bursei sau a Fondului de Garantare, am ajutat la construcţia unei pieţe la care nu am mai avut acces. Am suferit foarte mult. În aceşti cinci ani am fost în vacanţă, în Spania şi în Grecia, primele mele vacanţe de când am început să clădesc SSIF Broker. Dar am găsit un refugiu în şcoală. Se plăteşte foarte prost la Oradea. Eu sunt profesor universitar emerit, dar sunt pensionar, aşa că sunt încadrat la plata cu ora şi iau 6 lei pe oră“, povesteşte acum Petru Prunea.

    Singura sa legătură cu brokerajul a luat forma unor colaborări cu firme din domeniu cărora le-a oferit consultanţă. În 2009 a colaborat cu Nova Invest din Baia Mare, în perioada când firma condusă de Petre Mureşan intenţiona să crească şi să se listeze la bursă; în iulie 2010, Nova Invest a oprit activitatea de tranzacţionare, Mureşan povestind atunci că a pierdut mulţi clienţi care s-au mutat la sucursala deschisă în Satu Mare de firma de brokeraj IFB Finwest Arad. Ulterior a colaborat cu Avantgarde Cluj, ai cărei 380 de clienţi au fost preluaţi (prin transfer tehnic) de SSIF Broker în 2013.

    Pe banca din parcul din Cluj, Petru Prunea nu se gândeşte însă doar la doctoranzii sau la studenţii săi de la Facultatea de Ştiinţe Economice de la Universitatea din Oradea, ci şi la cele câteva oferte pe care le-a primit în ultima jumătate de an pentru a reveni pe piaţa de capital. „Încă oscilez dacă să le accept sau nu“, mărturiseşte Prunea, „deoarece lucrurile s-au schimbat destul de mult, dar cel mai probabil voi accepta una dintre oferte şi voi reîncepe să activez în domeniu.“ „Am câteva oferte de la acţionarii unor societăţi de brokeraj. Nu este vorba de SSIF Broker, deoarece, deşi mă înţeleg foarte bine cu actuala conducere, nu cred că aş fi acceptat de consiliul de administraţie.“ Admite că îl interesează în continuare ce se întâmplă cu Broker, „este copilul meu, chiar dacă mai face rele. Nu am mai călcat prin firmă după ce am fost suspendat. Dar piaţa de capital nu este doar SSIF Broker, e o piaţă care se dezvoltă şi oferă oportunităţi. Dacă doresc să mă întorc, pot. Şi da, doresc“. Spune că, cel mai probabil, va accepta o ofertă din provincie, deoarece „la Bucureşti nu e uşor pentru un ardelean, trebuie să fie foarte iute. Nu rezist acolo, pentru că mentalitatea noastră de ardeleni a mers spre Viena, iar a bucureştenilor spre Istanbul. De fapt, de asta nu aş veni la Bucureşti“.

    Fostul director al Broker spune că şi-a lichidat în 2009 şi 2010 tot portofoliul de acţiuni de la firma pe care a fondat-o (Prunea deţinea aproximativ 10 milioane de titluri din cele 280 de milioane de titluri ale companiei; la valori cuprinse între 0,5 şi 0,19, Prunea ar fi încasat până în 2 milioane de lei). Acum, mai are „un portofoliu mic la bursă“, dar spune că nu are „bani să înfiinţeze singur o firmă nouă, pentru că pe mine activitatea de brokeraj nu m-a îmbogăţit – tot mama m-a învăţat să nu mă bucur la bani“. Deşi nu are un plan clar, Petru Prunea a decis că nu vrea să se retragă: „Piaţa s-a schimbat mult, oamenii s-au schimbat, dar eu cred că va urma o creştere a pieţei din care aş vrea să fac, din nou, parte“.

  • Fondatorul SSIF Broker Cluj se pregăteşte să revină pe piaţa de capital

    Petru Prunea stă pe o bancă dintr-un parc din Cluj, alături de doi prieteni brokeri, şi dă un interviu telefonic. Este încă în vacanţă, deoarece anul universitar urmează să înceapă peste două săptămâni. Familia şi universitatea l-au ţinut ocupat în ultimii cinci ani, de când a ieşit de pe piaţa de capital la fel de sonor precum a intrat, la începutul anilor ’90. „În ultimii cinci ani, în perioada cât am fost suspendat, m-am ocupat de familie şi de facultate, dar şi de numeroasele procese pe care le-am avut cu Broker. În ultimii doi ani cât am fost la Broker, eu nu am avut putere de decizie, dar mi-au fost imputate toate greşelile“, povesteşte Petru Prunea, care poate activa din nou pe piaţa de capital din mai 2014. Nu a făcut-o încă, dar plănuieşte să se întoarcă.

    Interdicţia CNVM a fost dată lui Petru Prunea în aprilie 2009, după 14 ani de când se afla la conducerea SSIF Broker Cluj. La începutul lui 2009, firma pe care a fondat-o şi pe care a condus-o din 1994 a fost zguduită de cel mai mare scandal de pe piaţa de capital, după ce s-a descoperit că şefa agenţiei din Deva a Broker, Adriana Constantin, a fraudat clienţii societăţii cu aproape un milion de euro.

    A urmat un control al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritatea de supraveghere a pieţei de capital, în urma căruia au fost descoperite nereguli şi la alte sucursale ale Broker, fapt care a condus la cele mai drastice sancţiuni dictate până la acel moment la Bursă: amenzi în valoare totală de 843.000 de lei (200.000 de euro) pentru societate şi 22 dintre angajaţii săi şi suspendarea pentru cinci ani a lui Prunea de pe piaţa de capital. Lui Prunea i s-a imputat că nu a făcut regulile mai clare în cadrul societăţii de brokeraj, iar el se consideră şi acum, ca şi atunci, nevinovat: „Eu am crescut la ţară şi pe mine mama m-a învăţat să nu mă amestec în tărâţe că mă mănâncă porcii. Am plătit eu greşelile tuturor“.

    Decizia CNVM a rămas în picioare şi, timp de cinci ani, Petru Prunea a lipsit de pe piaţa de capital, timp în care a predat şi a coordonat doctorate. 3 dintre studenţii săi au devenit doctori în economie, iar alţii se pregătesc. Între timp, nu i-a fost uşor să stea departe de piaţa în care a investit peste 15 ani din viaţă: „Am perceput foarte dureros faptul că lipsesc de pe piaţă, eu am contribuit la înfiinţarea Bursei sau a Fondului de Garantare, am ajutat la construcţia unei pieţe la care nu am mai avut acces. Am suferit foarte mult. În aceşti cinci ani am fost în vacanţă, în Spania şi în Grecia, primele mele vacanţe de când am început să clădesc SSIF Broker. Dar am găsit un refugiu în şcoală. Se plăteşte foarte prost la Oradea. Eu sunt profesor universitar emerit, dar sunt pensionar, aşa că sunt încadrat la plata cu ora şi iau 6 lei pe oră“, povesteşte acum Petru Prunea.

    Singura sa legătură cu brokerajul a luat forma unor colaborări cu firme din domeniu cărora le-a oferit consultanţă. În 2009 a colaborat cu Nova Invest din Baia Mare, în perioada când firma condusă de Petre Mureşan intenţiona să crească şi să se listeze la bursă; în iulie 2010, Nova Invest a oprit activitatea de tranzacţionare, Mureşan povestind atunci că a pierdut mulţi clienţi care s-au mutat la sucursala deschisă în Satu Mare de firma de brokeraj IFB Finwest Arad. Ulterior a colaborat cu Avantgarde Cluj, ai cărei 380 de clienţi au fost preluaţi (prin transfer tehnic) de SSIF Broker în 2013.

    Pe banca din parcul din Cluj, Petru Prunea nu se gândeşte însă doar la doctoranzii sau la studenţii săi de la Facultatea de Ştiinţe Economice de la Universitatea din Oradea, ci şi la cele câteva oferte pe care le-a primit în ultima jumătate de an pentru a reveni pe piaţa de capital. „Încă oscilez dacă să le accept sau nu“, mărturiseşte Prunea, „deoarece lucrurile s-au schimbat destul de mult, dar cel mai probabil voi accepta una dintre oferte şi voi reîncepe să activez în domeniu.“ „Am câteva oferte de la acţionarii unor societăţi de brokeraj. Nu este vorba de SSIF Broker, deoarece, deşi mă înţeleg foarte bine cu actuala conducere, nu cred că aş fi acceptat de consiliul de administraţie.“ Admite că îl interesează în continuare ce se întâmplă cu Broker, „este copilul meu, chiar dacă mai face rele. Nu am mai călcat prin firmă după ce am fost suspendat. Dar piaţa de capital nu este doar SSIF Broker, e o piaţă care se dezvoltă şi oferă oportunităţi. Dacă doresc să mă întorc, pot. Şi da, doresc“. Spune că, cel mai probabil, va accepta o ofertă din provincie, deoarece „la Bucureşti nu e uşor pentru un ardelean, trebuie să fie foarte iute. Nu rezist acolo, pentru că mentalitatea noastră de ardeleni a mers spre Viena, iar a bucureştenilor spre Istanbul. De fapt, de asta nu aş veni la Bucureşti“.

    Fostul director al Broker spune că şi-a lichidat în 2009 şi 2010 tot portofoliul de acţiuni de la firma pe care a fondat-o (Prunea deţinea aproximativ 10 milioane de titluri din cele 280 de milioane de titluri ale companiei; la valori cuprinse între 0,5 şi 0,19, Prunea ar fi încasat până în 2 milioane de lei). Acum, mai are „un portofoliu mic la bursă“, dar spune că nu are „bani să înfiinţeze singur o firmă nouă, pentru că pe mine activitatea de brokeraj nu m-a îmbogăţit – tot mama m-a învăţat să nu mă bucur la bani“. Deşi nu are un plan clar, Petru Prunea a decis că nu vrea să se retragă: „Piaţa s-a schimbat mult, oamenii s-au schimbat, dar eu cred că va urma o creştere a pieţei din care aş vrea să fac, din nou, parte“.

  • MasterCard permite posesorilor de carduri să le folosească oriunde, până în 2020 pentru plăţi mobile în Europa

    MasterCard a anunţat că va institui acceptarea plăţilor contactless ca standard până în 2020, pentru comerciaţii care acceptă cardurile MasterCard şi Maestro în Europa, oferind asigurări că, până în 2020, consumatorii vor putea plăti cu cardurile contactless şi dispozitivele NFC la orice terminal POS din Europa.

    “Europenii pot deja utiliza cardurile contactless sau face plăţi mobile prin conexiune NFC în 36 de ţări din Europa, iar entuziasmul lor pentru această metodă de plată este evident”, a declarat Javier Perez, preşedinte MasterCard Europe. “În următorii cinci ani, livrările de telefoane mobile NFC vor fi de patru ori mai mari, conform IHS Technology. MasterCard vrea să se asigure că plăţile mobile şi contactless sunt sigure şi simple oriunde în Europa, oferindu-ţi ocazia să plăteşi uşor, cum vrei, atunci când vrei.”

    MasterCard stabileşte termenele de conformare, oferind un avans de timp suficient pentru ca ciclul de viaţă obişnuit al unui terminal să fie asimilat:

    •           Terminalele POS existente pot fi înlocuite la sfârşitul ciclului de viaţă, însă nu mai târziu de 1 ianuarie 2020.

    •           Terminalele POS noi trebuie să adere la noul standard de implementare, începând cu 1 ianuarie 2016.

    Ilustrând rapiditatea cu care această tehnologie este adoptată de consumatori, un studiu despre plăţile contactless realizat de PRIME Reseach, în perioada 1 noiembrie 2013 – 30 aprilie 2014, a confirmat că posesorii de carduri apreciază confortul oferit de plăţile contactless şi se aşteaptă ca toţi comercianţii să implementeze noua tehnologie.

    Conform studiului PRIME, ţările din Europa aflate pe primele locuri în funcţie de entuziasmul consumatorilor de a folosi plăţile contactless şi a le integra în rutina lor zilnică sunt Marea Britanie, Polonia, Rusia, Italia, Ungaria şi Franţa. În Marea Britanie, consumatorii consideră că acceptarea plăţilor contactless şi viteza cu care comercianţii vor adopta această tehnologie va fi un factor diferenţiator.

    Chris Kangas, Director plăţi contactless MasterCard Europe, a concluzionat: “Numai în 2013, numărul tranzacţiilor contactless cu MasterCard şi Maestro din Europa s-a triplat, iar volumul acestor tranzacţii a crescut de patru ori.”

    PRIME Research a realizat Raportul plăţilor contactless pe 56 de pieţe şi în 26 de limbi, în America de Nord şi de Sud, Europa, Africa, Asia şi Coasta Pacificului, concentrându-se, în principal, pe Europa. Obiectivul a fost să evalueze gradul de utilizare a produselor, disponibilitatea de a le adopta şi atitudinea consumatorilor faţă de opţiunile existente. Utilizând metode analitice proprietare PRIME şi tehnologii specifice social media, studiul a identificat 47.607 de postări relevante din social media, de la 1 noiembrie 2013 până pe 30 aprilie 2014, inclusiv, pe tema inovaţiilor în plata contactless, în contextul MasterCard şi al altor jucători din industrie.

    MasterCard (NYSE: MA) este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi cu activităţi în peste 210 de ţări şi teritorii.

  • MasterCard permite posesorilor de carduri să le folosească oriunde, până în 2020 pentru plăţi mobile în Europa

    MasterCard a anunţat că va institui acceptarea plăţilor contactless ca standard până în 2020, pentru comerciaţii care acceptă cardurile MasterCard şi Maestro în Europa, oferind asigurări că, până în 2020, consumatorii vor putea plăti cu cardurile contactless şi dispozitivele NFC la orice terminal POS din Europa.

    “Europenii pot deja utiliza cardurile contactless sau face plăţi mobile prin conexiune NFC în 36 de ţări din Europa, iar entuziasmul lor pentru această metodă de plată este evident”, a declarat Javier Perez, preşedinte MasterCard Europe. “În următorii cinci ani, livrările de telefoane mobile NFC vor fi de patru ori mai mari, conform IHS Technology. MasterCard vrea să se asigure că plăţile mobile şi contactless sunt sigure şi simple oriunde în Europa, oferindu-ţi ocazia să plăteşi uşor, cum vrei, atunci când vrei.”

    MasterCard stabileşte termenele de conformare, oferind un avans de timp suficient pentru ca ciclul de viaţă obişnuit al unui terminal să fie asimilat:

    •           Terminalele POS existente pot fi înlocuite la sfârşitul ciclului de viaţă, însă nu mai târziu de 1 ianuarie 2020.

    •           Terminalele POS noi trebuie să adere la noul standard de implementare, începând cu 1 ianuarie 2016.

    Ilustrând rapiditatea cu care această tehnologie este adoptată de consumatori, un studiu despre plăţile contactless realizat de PRIME Reseach, în perioada 1 noiembrie 2013 – 30 aprilie 2014, a confirmat că posesorii de carduri apreciază confortul oferit de plăţile contactless şi se aşteaptă ca toţi comercianţii să implementeze noua tehnologie.

    Conform studiului PRIME, ţările din Europa aflate pe primele locuri în funcţie de entuziasmul consumatorilor de a folosi plăţile contactless şi a le integra în rutina lor zilnică sunt Marea Britanie, Polonia, Rusia, Italia, Ungaria şi Franţa. În Marea Britanie, consumatorii consideră că acceptarea plăţilor contactless şi viteza cu care comercianţii vor adopta această tehnologie va fi un factor diferenţiator.

    Chris Kangas, Director plăţi contactless MasterCard Europe, a concluzionat: “Numai în 2013, numărul tranzacţiilor contactless cu MasterCard şi Maestro din Europa s-a triplat, iar volumul acestor tranzacţii a crescut de patru ori.”

    PRIME Research a realizat Raportul plăţilor contactless pe 56 de pieţe şi în 26 de limbi, în America de Nord şi de Sud, Europa, Africa, Asia şi Coasta Pacificului, concentrându-se, în principal, pe Europa. Obiectivul a fost să evalueze gradul de utilizare a produselor, disponibilitatea de a le adopta şi atitudinea consumatorilor faţă de opţiunile existente. Utilizând metode analitice proprietare PRIME şi tehnologii specifice social media, studiul a identificat 47.607 de postări relevante din social media, de la 1 noiembrie 2013 până pe 30 aprilie 2014, inclusiv, pe tema inovaţiilor în plata contactless, în contextul MasterCard şi al altor jucători din industrie.

    MasterCard (NYSE: MA) este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi cu activităţi în peste 210 de ţări şi teritorii.