BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Cele mai inovatoare companii din România: Bittnet Systems vrea să crească productivitatea angajaţilor cu IT Training Fest

    Elementul de noutate:

    În cadrul evenimentului, creat în 2011, participanţii pot testa cele mai noi tehnologii, cu ajutorul echipamentelor şi laboratoarelor virtuale, în compania unor experţi din domeniu. Cu o agendă ce reuneşte branduri ca Cisco, Microsoft, VMware, Dell, Linux, Juniper, Veeam şi alţii, cu traineri certificaţi la nivel internaţional, evenimentul s-a bucurat de succes, atrăgând sute de participanţi.

    Descrierea inovaţiei:

    IT Training Fest este rezultatul colaborării dintre echipele de marketing, vânzări şi tehnic ale companiei. Conceptul evenimentului, promovarea şi atragerea sponsorilor au au fost dezvoltate de marketing. Echipa tehnică a selectat tematica sesiunilor şi a susţinut trainingurile, iar departamentul de vânzări a atras participanţii. Organizarea celor patru evenimente IT Training Fest  din ţară a costat 13.000 EUR (două luni per eveniment).

    Bittnet este o companie cu capital 100% românesc, deţinută majoritar şi condusă de fraţii Mihai şi Cristian Logofătu. Cu două linii de afaceri, Bittnet pentru B2B şi Academia Credis pentru piaţa B2C, compania a ajuns lider pe piaţa de training IT din România. Academia Credis este divizia Bittnet dedicată segmentului business-to-consumer (B2C), care serveşte pregătirii tinerilor (în special elevilor şi studenţilor) pentru o mai bună integrare pe piaţa muncii. La ora actuală, Academia Credis este cea mai mare academie Cisco din Europa şi a patra din lume, după numărul de cursanţi. Sediul companiei este în Bucureşti, iar în octombrie 2014 Bittnet a deschis un birou regional în Cluj.

    Efectele inovaţiei: Pentru Bittnet, IT Training Fest oferă în primul rând creşterea vizibilităţii pe piaţă. În al doilea rând,  feedback-ul obţinut de la participanţi contribuie la o mai bună înţelegere a nevoilor de training ale companiilor şi nu numai. Informaţiile obţinute de la cursanţi contribuie la îmbunătăţirea activităţii Bittnet şi la dezvoltarea businessului. Bittnet a extins evenimentul şi, din 2014, IT Training Fest se desfăşoară în patru oraşe: Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi. Evenimentul contribuie la o mai bună înţelegere a importanţei trainingului IT pentru public, dar şi la identificarea nevoilor clienţilor companiei.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Şeful Citi în România vorbeşte despre motivele de îngrijorare din Europa Centrală şi de Est

    Marc Luet, director regional pentru Europa Centrală şi de Est al Citi şi director general al Citi Rusia, este obişnuit cu ziariştii. Stă degajat în faţa aparatului de fotografiat şi are, pe parcursul a două zile petrecute la Bucureşti, o oră alocată pentru interviul cu Business Magazin.

    A venit pentru prima oară în România în urmă cu câţiva ani şi spune că schimbările nu i se par foarte vizibile, dar că unele zone ale oraşului sunt renovate, iar mediul economic i se pare o idee mai stabil decât în trecut. „România a fost o ţară bună pentru noi, sunt 18 ani de când avem activităţi pe această piaţă. 2014 a fost un an excelent nu numai din prisma rezultatelor financiare, ci şi a tipurilor de tranzacţii derulate. A fost un an bun şi în celelalte ţări“, spune Luet.

    Tot el adaugă că din grupul celor opt ţări ale căror activităţi le coordonează, „România este probabil a doua în topul celor mai profitabile“. Comparativ cu ce se întâmpla în urmă cu 4-5 ani, executivul consideră că există, pe plan local, un grad de încredere mai ridicat din partea investitorilor „şi este suficient să vedem cât de bine primite au fost emisiunile de bonduri, care au fost suprasubscrise la un preţ excelent“. În prima jumătate a acestui an, Ministerul Finanţelor a lansat obligaţiuni în valoare de circa 3 miliarde de euro.

    În România, Citibank ocupă poziţia a 14-a în topul băncilor, având în 2013 o cotă de piaţă de 1,8%. Sucursala locală a grupului financiar american Citibank a înregistrat anul trecut un profit net record, de 195 de milioane de lei, în creştere cu 67% faţă de rezultatul din 2012. Cu acest câştig, Citi se plasează pe poziţia a patra în topul celor mai profitabile bănci de pe piaţă, după Raiffeisen, Banca Transilvania şi BCR. Profitul record al Citi a fost înregistrat în anul în care instituţia a renunţat la portofoliul de retail de pe piaţa locală, prin vânzarea acestuia către Raiffeisen.

    În urmă cu aproape doi ani, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail al Citibank România; iniţial a fost anunţat transferul a peste 100.000 de clienţi, iar datele Raiffeisen au arătat că a fost vorba despre circa 84.000; implicit a fost mai mică valoarea activelor şi a pasivelor preluate: credite de peste 80 milioane de euro (faţă de peste 90 milioane de euro în anunţul ini-ţial) şi depozite de 136 milioane de euro (faţă de o valoare anunţată de 175 milioane de euro). Mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative a reprezentat o tranzacţie în premieră pe piaţă, replicată la scurt timp prin aranjamentul similar dintre RBS şi UniCredit.

    Privind însă evoluţiile prezente, din regiune, şi cum în aria de responsabilitate a lui Marc Luet se află şi filialele locale din Ucraina şi alte ţări vecine, el spune că „nu este clar care este impactul conflictului asupra afacerilor; există cu siguranţă un efect în Rusia şi mai cu seamă în Ucraina, unde PIB-ul se contractă, la fel şi producţia industrială“.

    În opinia sa, Ucraina a fost cea mai afectată, iar în Rusia se simte o influenţă, „dar cred că impactul nu este foarte mare în acest moment; cred că se insinuează în economie, iar acest lucru se simte în inflaţie, care creşte“. Bancherul spune însă că este vorba de o combinaţie de factori macroeconomici şi geopolitici şi este greu de evaluat care dintre ei cântăreşte mai mult. Luet nu se aşteaptă ca situaţia din Ucraina să-şi facă simţite efectele şi în România, de vreme ce Rusia şi Ucraina nu au fost parteneri importanţi de schimburi comerciale, aşa cum este, de pildă, cazul Uniunii Europene.

    „Transmiterea indirectă a acestei situaţii de criză se face prin modificarea preţurilor la energie sau prin sancţiuni şi contrasancţiuni în privinţa importurilor şi exporturilor Rusiei. Acest lucru ar putea avea un impact însemnat asupra altor ţări, ca România sau Ungaria.“ Iar prelungirea crizei ar putea duce la scăderea încrederii şi, implicit, la reducerea investiţiilor. „Criza din Ucraina nu are un impact imediat, dar creează un sentiment de îngrijorare la nivelul pieţei“, spune executivul, care se aşteaptă ca în prima parte a anului viitor sancţiunile împotriva Rusiei să fie menţinute.

    Cu toate frământările din regiune, pe străzile Moscovei nu se simte însă nicio diferenţă faţă de perioada care a precedat conflictul din Ucraina: „Lucrez, trăiesc în Moscova, merg la cumpărături ca orice alt locuitor al oraşului şi nu am sesizat nicio schimbare. Ar fi mare păcat dacă ar fi altfel“.

    În esenţă, Citi nu a schimbat nimic pe partea de strategie din pricina condiţiilor geopolitice, nici la nivel de regiune, nici la nivel de ţară. Activitatea Citibank este structurată pe trei divizii, în funcţie de tipul clienţilor: divizia companiilor mici şi mijlocii (cu cifre de afaceri până în 300 de milioane de euro), companiile locale mari şi cele de stat (peste 300 milioane de euro) şi apoi divizia care se ocupă de relaţia cu sucursalele locale ale clienţilor globali.

    Schimbarea se vede însă în serviciile digitale pe care banca le are în portofoliu; de pildă un CFO poate lucra pe tabletă sau poate vedea pe smartphone conturile companiei în care lucrează, din întreaga lume, oriunde lucrează cu Citibank. Iar un trezorier din sediul central al multinaţionalei poate face schimburi valutare în numele tuturor sucursalelor din întreaga lume şi monitorizează în timp real care este expunerea pe care o are. Softurile Citibank sunt dezvoltate de un departament dedicat din cadrul băncii, iar „investiţiile în digitalizare sunt din ce în ce mai mari“, spune Luet, care însă nu dă niciun detaliu.

    Şi în privinţa predicţiilor pentru anul viitor Luet este rezervat, spunând că se aşteaptă să fie un alt an bun (“Fireşte că sunt optimist“) şi că sunt zone unde Citi poate profita de „grămada“ de oportunităţi din diferite pieţe. Menţionează că unele dintre „pieţele-cheie“, ca Franţa sau Germania, nu au o evoluţie atât de bună cum era de aşteptat. În plus, „băncile nu-şi mai permit să mai experimenteze judecăţi incorecte care au adus nori aupra industriei bancare pe parcursul ultimilor ani. Problemele cu care se confruntă băncile acum se datorează greşelilor din trecut“.

    Recenta vizită la Bucureşti a lui Luet a fost scurtă, după cum a caracterizat-o el însuşi, de numai două zile, după o deplasare în Bulgaria şi înaintea alteia în Cehia. Dar în alte săptămâni executivul călătoreşte mult în Rusia, ţară în care conduce operaţiunile băncii, iar în altele are călătorii şi mai lungi, spre Londra, unde se află şi familia sa. „Acesta este blestemul corporaţiilor mari, care se află peste tot, dar nu mă plâng. M-am obişnuit şi îmi place să călătoresc foarte mult.“

  • Banca Transilvania a lansat un card de credit pentru călătorii cu dobândă de 24% pe an

     “Vrem să devenim un lider şi un trendsetter în zona cardurilor de credit. De aceea am lansat şi acest card bancar de călătorii”, a declarat Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.

    Emiterea cardului de credit costă 50 sau 200 de lei, în funcţie de opţiunea clientului, Classic sau Premium, iar DAE (dobânda anuală efectivă) percepută de Banca Transilvania este de 24% pe an, după o perioadă de 55 de zile în care nu se percep dobânzi. Posesorii de carduri Visa plătesc anual 127 de milioane de euro pentru bilete de avion în România, potrivit informaţiilor transmise de Cătălin Creţu, directorul regional al Visa.

    În prezent, programul de fidelizare FlyingBlue pentru zboruri frecvente al alianţei Skyteam, din care fac parte, printre alţii, TAROM şi Air France KLM, are 110.000 de membri în România.

    Şeful Air France KLM România, Alexandru Dobrescu, a estimat că circa 5.000 de astfel de carduri vor fi emise în 2015.

    Un zbor între Bucureşti şi Cluj Napoca, excluzând taxele de aeroport, costă 10.000 de mile, unul până la Paris 30.000 de mile, iar un zbor până la New York circa 50.000 de mile. Clienţii care optează pentru cardul Premium primesc două mile la fiecare patru lei cheltuiţi, astfel că pentru a câştiga un zbor între Bucureşti şi Cluj Napoca trebuie să cumpere cu cardul respectiv de 20.000 de lei (4.500 de euro), iar pentru a zbura gratuit între Bucureşti şi New York trebuie să plătească cu cardul produse şi servicii în valoare de 100.000 de lei (22.500 de euro). 

    Banca Transilvania are o cotă de piaţă de 9,7% pe piaţa locală, cu 2,2 milioane de carduri active, dintre care 10% sunt carduri de credit. TAROM şi Air France KLM transportă anual în şi din România 2,1 milioane de pasageri şi, respectiv, 516.000 de pasageri.

    În ianuarie 2014, Wizz Air şi Bancpost au lansat un card de credit similar cu dobândă de 31% pe an, cu scopul de a vinde 10.000 de carduri anual, obiectiv despre care oficialii băncii refuză să mai discute. “Politica noastră comercială nu ne permite să facem publice numărul sau volumele înregistrate pe cardurile Wizz Bancpost”, a punctat Ileana Zamfir, şefa serviciului de comunicare corporativă a Bancpost.

  • În primele nouă luni din 2014 ING a plătit clienţilor beneficii de 8,4 milioane de lei pentru evenimente asigurate prin asigurările suplimentare de sănătate

    În acelaşi interval, nivelul primelor brute subscrise aferente asigurărilor suplimentare care oferă protecţie financiară pentru probleme de sănătate (include asigurările suplimentare de sănătate şi asigurările suplimentare pentru afecţiuni grave) a crescut cu peste 13%, până la 29 milioane de lei la finalul lunii septembrie 2014.

    Practic, clienţii care deţin o asigurare de viaţă la ING pot adăuga contractului de bază asigurări suplimentare de sănătate, respectiv asigurarea suplimentară pentru afecţiuni grave. Combinându-le în funcţie de propriile nevoi, clienţii beneficiază de protecţie financiară în cazul spitalizării, al intervenţiilor chirurgicale sau al apariţiei unor boli grave.

    În primele nouă luni din 2014 ING a plătit clienţilor beneficii de 8,4 milioane de lei pentru evenimente asigurate prin asigurările suplimentare de sănătate (include asigurările suplimentare de sănătate şi asigurările suplimentare pentru afecţiuni grave), sumă mai mare cu aproape 4% faţă de cea plătită pentru întreg anul 2013.

    Pe prima poziţie în topul riscurilor legate de sănătate pe care care clienţii ING au ales să le acopere printr-o asigurare suplimentară se află intervenţiile chirurgicale. Astfel, pentru 40% dintre contractele aflate în vigoare la finalul lunii septembrie 2014, contractanţii au ataşat un astfel de beneficiu. În acelaşi timp, în cazul a 25% dintre contracte, clienţii au ales să ataşeze asigurări suplimentare pentru situaţiile în care au nevoie de spitalizare.

    O categorie distinctă de riscuri care pot fi asigurate printr-o poliţă suplimentară de sănătate din portofoliul ING Asigurări de Viaţă o reprezintă apariţia unor afecţiuni grave (14 afecţiuni severe şi 3 tipuri de intervenţii chirurgicale). Lansate în 2011, asigurările pentru afecţiuni grave sunt în prezent ataşate la 13% dintre contractele în vigoare.

    În ceea ce priveşte “portretul robot” al clienţilor care au încheiat asigurări suplimentare de sănătate la ING, 21% provin din Bucureşti, iar restul din alte oraşe ale ţării. În timp ce distribuţia pe gen este egală, distribuţia pe vârste arată că aproximativ 40% dintre clienţii care au contractat o astfel de asigurare suplimentară la ING au până în 40 de ani.

    „Asigurările private de sănătate reprezintă un mijloc eficient de a ne asigura din timp, printr-un demers financiar cu impact gradual, disponibilitatea resurselor financiare pentru momentele dificile legate de sănătate. Din analiza portofoliului nostru de contracte şi studiile realizate (ASIBUS 2014, realizat de Mednet, iulie 2014) observăm că atât în Bucureşti, cât şi în provincie oamenii plasează asigurarea privată de sănătate pe primele locuri din punctul de vedere al necesităţii”, a declarat Marius Popescu, director general, ING Asigurări de Viaţă.

  • Cum a încercat BNR să stimuleze băncile să dea împrumuturi şi ce a obţinut

    În toamnă, ”dozajul„ clasic a crescut, banca centrală optând pentru un pachet de trei proceduri de relaxare a politicii monetare, abordare mai rar practicată, mai ales că a fost aplicată de două ori succesiv.

    Dobânda-cheie a fost tăiată de cinci ori în acest an până la un minim istoric de 2,75%. Rezervele minime obligatorii (RMO) la lei au coborât până la 10% şi RMO la valută au fost ajustate până la 14%. Iar coridorul format de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie – adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi – a fost îngustat până la +/- 2,5 puncte procentuale. La şedinţele de politică monetară din octombrie şi noiembrie BNR a luat trei măsuri de relaxare a politicii monetare dintr-o lovitură. Au fost semne clare şi mult aşteptate de relaxare monetară destinate încurajării creditării. Iar ”câmp de acţiune„ mai există.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi-a exprimat în mod repetat speranţa că vom vedea creditarea totală în teritoriul pozitiv, eventual în vara acestui an. Dar n-a fost să fie aşa. În toamnă, Isărescu spunea că nu este mulţumit de ritmul în care băncile acordă împrumuturi, pornind inclusiv de la mani-era în care abordează clienţii. Cu toate acestea, Isărescu nu a considerat pierdut pariul cu creditarea, în condiţiile în care împrumuturile în lei au fost în ascensiune.

    Guvernatorul BNR a îndemnat băncile să se ”apropie de clienţi„ pentru a stimula creditarea. ”Este bine ca băncile să se apropie de clienţii lor pentru că astfel vor găsi soluţii. Este treaba băncilor să dea credite. Apropierea de clienţi şi nu depărtarea de ei, adică situ-a-rea pe poziţii anta-gonice, va duce la creşterea credi-tării. Altfel, lichiditate este suficientă, bani sunt, ba sunt chiar prea mulţi„, a spus guvernatorul BNR după ultima şedinţă de politică monetară din acest an.

    După aproape trei ani în care au fost ”îngheţate„, ratele rezervelor minime obligatorii pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală au fost relaxate de BNR. Banca centrală le-a pus în acest an băncilor la dispoziţie fonduri cu care să-şi mai plătească din datorii şi lichiditate pentru a putea să dea împrumuturi fără să mai depindă de finanţările de la băncile-mamă. Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), în prezent ecartul este de patru puncte procentuale (16% cu 12%). Iar rata-cheie a fost dusă în acest an la minimul istoric de 2,75%, nivel de aproape patru ori mai redus decât dobânda de politică monetară cu care România a intrat în criza economică.

    Care a fost rezultatul relaxării? Creditele în lei au continuat să consemneze ritmuri pozitive de creştere în con-diţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei. Dina-mica anuală reală a creditului acordat sectorului privat a rămas însă în teritoriu negativ pe fondul accentuării contracţiei stocului de credite în valută şi al derulării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilan-ţu-rile instituţiilor de credit, după cum a explicat BNR. Băncile au credite ne–performante de circa 9 miliarde de euro, iar BNR le sugerează să şi le cu-reţe din portofolii prin scoaterea în afara bilanţu-rilor sau vân-zarea către recuperatorii de creanţe.

  • 25,2 milioane de tranzacţii pentru plata facturilor, în creştere cu 53% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent

    Compania a raportat rezultate pozitive şi pe segmentul încărcării electronice a cartelelor telefonice preplătite, datorită extinderii reţelei de comercianţi parteneri.

    În prima jumătate a anului financiar, reţeaua punctelor de plată a crescut cu 402 unităţi, ajungând la 8.756 magazine partenere la nivel naţional. Dezvoltarea reţelei de magazine partenere ce poartă însemnele PayPoint şi diversificarea portofoliului de plăţi au contribuit la creşterea cotei de piaţă la 18,8%.

    PayPoint plc a raportat un volum de 373,4 milioane tranzacţii, în creştere cu 21,5 milioane tranzacţii faţă de volumul raportat în aceeaşi perioadă a anului precedent; valoarea totală a tranzacţiilor a depăşit nivelul de 7 miliarde lire sterline. La nivelul întregului grup, au fost anunţate venituri nete de 57,9 milioane lire sterline, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior şi un profit înainte de impozitare de 22,5 milioane lire sterline, în creştere cu 5,5%.

    În România, PayPoint şi-a lansat oficial serviciul de plată a facturilor în numerar sub brand propriu în august 2008 şi şi-a extins portofoliul de clienţi prin semnarea de parteneriate cu o serie de companii din diferite sectoare. În prezent, reţeaua punctelor de plată PayPoint numără peste 8.750 de terminale iar compania are încheiate contracte cu 87 de clienţi din domeniul telecomunicaţiilor, al utilităţilor şi al serviciilor financiare, dintre care 76 sunt contracte pentru servicii de colectare plăţi.

    PayPoint are în ofertă servicii de încărcare electronică a cartelelor preplătite pentru toţi jucătorii din industria de telefonie mobilă care furnizează acest tip de produs (Telekom Romania Mobile, Orange, Vodafone, Indygen, Zapp), precum şi servicii de încărcare electronică pentru operatorii de telefonie fixă cu acces internaţional şi de Internet, printre care se numără Nobel şi Worldtelecom (Number One). Pentru Focus Sat, PayPoint oferă servicii de eliberare de vouchere cu coduri electronice pentru utilizatorii de servicii preplătite de tip DTH (Direct-To-Home).

  • 25,2 milioane de tranzacţii pentru plata facturilor, în creştere cu 53% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent

    Compania a raportat rezultate pozitive şi pe segmentul încărcării electronice a cartelelor telefonice preplătite, datorită extinderii reţelei de comercianţi parteneri.

    În prima jumătate a anului financiar, reţeaua punctelor de plată a crescut cu 402 unităţi, ajungând la 8.756 magazine partenere la nivel naţional. Dezvoltarea reţelei de magazine partenere ce poartă însemnele PayPoint şi diversificarea portofoliului de plăţi au contribuit la creşterea cotei de piaţă la 18,8%.

    PayPoint plc a raportat un volum de 373,4 milioane tranzacţii, în creştere cu 21,5 milioane tranzacţii faţă de volumul raportat în aceeaşi perioadă a anului precedent; valoarea totală a tranzacţiilor a depăşit nivelul de 7 miliarde lire sterline. La nivelul întregului grup, au fost anunţate venituri nete de 57,9 milioane lire sterline, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior şi un profit înainte de impozitare de 22,5 milioane lire sterline, în creştere cu 5,5%.

    În România, PayPoint şi-a lansat oficial serviciul de plată a facturilor în numerar sub brand propriu în august 2008 şi şi-a extins portofoliul de clienţi prin semnarea de parteneriate cu o serie de companii din diferite sectoare. În prezent, reţeaua punctelor de plată PayPoint numără peste 8.750 de terminale iar compania are încheiate contracte cu 87 de clienţi din domeniul telecomunicaţiilor, al utilităţilor şi al serviciilor financiare, dintre care 76 sunt contracte pentru servicii de colectare plăţi.

    PayPoint are în ofertă servicii de încărcare electronică a cartelelor preplătite pentru toţi jucătorii din industria de telefonie mobilă care furnizează acest tip de produs (Telekom Romania Mobile, Orange, Vodafone, Indygen, Zapp), precum şi servicii de încărcare electronică pentru operatorii de telefonie fixă cu acces internaţional şi de Internet, printre care se numără Nobel şi Worldtelecom (Number One). Pentru Focus Sat, PayPoint oferă servicii de eliberare de vouchere cu coduri electronice pentru utilizatorii de servicii preplătite de tip DTH (Direct-To-Home).

  • Cele mai inovatoare companii din România: MasterCard, serviciul digital MasterPass

    Elementul de noutate:

    Interoperabilitatea globală, eficienţa şi posibilitatea plăţii cu telefonul mobil. Utilizatorii portofelelor digitale compatibile MasterPass pot face cumpărături la orice comerciant din reţeaua MasterPass. Comercianţii nu mai trebuie să îşi integreze platformele de comerţ cu fiecare portofel digital, o singură integrare cu MasterPass deschide accesul către orice portofel digital compatibil. Prin introducerea de coduri QR compatibile cu MasterPass orice comerciant poate accepta plăţi mobile în magazin cu orice portofel digital compatibil cu MasterPass.

    Efectele inovaţiei:

    Plăţile devin mai simple, rapide şi sigure, MasterPass eliminând necesitatea de a introduce datele cardului şi livrării la fiecare tranzacţie. Orice portofel din lume poate fi integrat în MasterPass. Un alt efect este înlăturarea barierelor geografice pentru comercianţi.

    La proiect au participat echipa biroului MasterCard din Bucureşti şi cea de la Netopia mobilPay.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cele mai inovatoare companii din România: MasterCard, plăţi cu cardul la livrare

    Elementul de noutate:

    Consumatorii care fac cumpărături online şi aleg să plătească la livrare vor putea efectua plata cu cardul. La finalizarea proiectului, toţi curierii de la Urgent Cargus vor fi echipaţi cu terminale de plată ultraportabile de tip Mobile POS.

    Efectele inovaţiei:

    Proiectul oferă o opţiune de plată alternativă flexibilă, iar consumatorii nu vor mai avea grija numerarului sau a drumurilor la bancomat. Plăţile vor fi rapide, sistemul permiţând atât plăţi Chip & Pin, cât şi contactless. Procedurile companiei de curierat vor deveni mai simple, datorită integrării cu sistemul de gestiune a coletelor. Se reduce cantitatea de numerar pe care angajaţii companiei de curierat o transportă.

    Ideea a fost de a pune la dispoziţia clienţilor companiei de curierat soluţii de plată simple, rapide şi sigure. La proiect au participat echipa biroului MasterCard din Bucureşti şi cea de la Urgent Cargus. 

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Întreprinzătorii foarte mici intră în atenţia băncilor. Sunt vizate 80% dintre companii

    Emil Bituleanu, CEO al Libra Bank, are două planuri mari pentru 2015: să câştige un Ironman şi să cucerească un nou segment din zona IMM-urilor. Planul de a aduce pe piaţă oferte pentru companiile cu afaceri de sub 4 milioane de lei vine după câţiva ani de creştere pentru Libra Bank – în 2013, activele nete au crescut cu 50%, iar estimarea de creştere pentru 2014 este de 30%. „Este o creştere spectaculoasă de activ net, mai ales că a avut loc într-un mediu economic dificil.

    Principalul motiv de creştere a fost că nu am avut pierderi din trecut de acoperit, banca a funcţionat foarte bine şi pe profit. Acest lucru ne-a dat confort şi nouă, din interior, şi acţionarilor, dar şi clienţilor – pentru că dacă tu, ca bancă, îţi consumi energia pentru a te reorganiza şi a te tot reorganiza, clientul simte, primeşte un răspuns întârziat, nesigur, funcţionează ca un sportiv accidentat, pe când o bancă sigură pe ea are alte performanţe“, explică Emil Bituleanu cifrele ultimilor ani.

    Alte secrete ale creşterii, spune bancherul, au fost tipul stabil de clientelă pe care se bazează banca şi intrarea pe noi segmente de piaţă. Cel mai bine a funcţionat în ultimii ani pentru Libra zona profesiilor liberale – medici, farmacişti, executori, contabili, avocaţi, notari, dar şi IT – domeniu inclus mai de curând de bancă în zona profesiilor liberale. Emil Bituleanu explică intrarea IT-iştilor în acest segment prin definiţia prin care banca se referă la profesiile liberale: „oameni care nu îşi câştigă existenţa dintr-un salariu, ci dintr-o abilitate profesională greu dobândibilă pe care o practică autorizat“.

    Zona profesiilor liberale „a evoluat pozitiv, fără default, cu o creştere susţinută şi a fost ferită de criză“, explică Bituleanu, care crede că în special datorită acestui segment banca a mers foarte bine în ultimii ani şi fost în fiecare an pe profit, fără a fi nevoită să scoată niciun portofoliu de credite neperformante la vânzare.

    Portofoliul de credite neperformante ale Libra Bank este de 9,9%, iar suma direct proporţională a fost provizionată pentru acest an. Un al doilea domeniu despre care bancherul spune că a performat bine a fost cel agricol: „Portofoliul este relativ crud, de doi ani, este performant, dar trebuie să lăsăm mai mult timp să treacă pentru a pune un diagnostic.

    Ne-am axat pe cultură mare şi, cerând ca garanţie recolta viitoare, am oferit toate serviciile, de la finanţarea anului agricol (îngrăşăminte, seminţe), achiziţii de echipamente (tractoare, combine etc.) sau achiziţia de terenuri, dar şi pentru nevoi diverse în momentul când există garanţie imobiliară. Sumele maxime pentru zona asta sunt de 300.000 lei“. Al treilea domeniu care a funcţionat surprinzător este real estate, mai ales în Bucureşti şi oraşe mari, Cluj, Constanţa, pentru achiziţia de apartamente.

    Creşterea pe segmentele clasice ale băncii l-a încurajat pe Emil Bituleanu să se pregătească pentru a prezenta acţionarilor (fondul de investiţii New Century Holdings (NCH), care deţine 99,9% din acţiunile băncii) un proiect de creditare a companiilor foarte mici, cu cifră de afaceri anuală sub 4 milioane de lei. Bancherul ţine să precizeze că nu include în segmentul acesta profesiile liberale, care rămân în nişa lor, ci doar microîntreprinderile. „Motivele pentru care ne uităm la zona IMM sub 4 milioane de lei încep cu piaţa foarte mare: în jur de 80% din companiile din România se încadrează în această zonă.