BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Groupama a asigurat anul trecut 2.500 de fermieri şi a înregistrat prime brute subscrise de peste 28 de milioane de lei în domeniul agricol

    Repartiţia culturilor asigurate de Groupama Asigurări este de 60% pentru culturi de toamnă şi 40% pentru culturi de primăvară. În ceea ce priveşte daunele, majoritatea culturilor distruse au fost cele de păioase şi rapiţă, ca urmare a fenomenelor de grindină, ploi torenţiale şi furtuni din perioada mai-iulie a anului trecut. S-au înregistrat daune în toate regiunile ţării, însă cea mai afectată dintre ele a fost regiunea Vest unde valoarea daunelor plătite s-a ridicat la aproximativ 6 milioane de lei.

    Una dintre deciziile care care a contribuit la consolidarea poziţiei de lider pe acest segment a Groupama Asigurări este managementul transversal al segmentului, respectiv introducerea în 2012 a poziţiei de director segment fermieri precum şi existenţa unei echipe specializate în acest domeniu, formată din Agro Manageri locali şi inspectori de daune specializaţi în domeniul agricol şi care îşi desfăşoară activitatea la nivel naţional pentru a reuşi să acopere întreg teritoriul.

    În primele opt luni ale anului trecut, Groupama România a subscris prime de asigurare de 451 milioane de lei, în scădere cu 8,9% faţă de perioada similară a anului 2013, pe fondul diminuării veniturilor pe segmentul poliţelor RCA şi de bunuri şi clădiri.

     

  • Marius Popescu, ING Asigurări: “Totul rămâne la fel. Se schimbă doar numele şi identitatea vizuală”

    “Avem o experienţă de rebranding, când Netherlanden a devenit ING Asigurări. Cred că este esenţial să comunicăm foarte mult, să fim extrem de transparenţi”, declară Marius Popescu, CEO al ING Asigurări de Viaţă şi membru în Consiliul de administraţie ING Pensii.

    Pe 19 ianuarie diviziile locale de asigurări, pensii şi investiţii desprinse din Grupul ING lansează campania de comunicare dedicată publicului larg prin care anunţă tranziţia de la ING la NN – noul nume şi identitate vizuală. Campania de comunicare se va desfăşura pe toate canalele cu acces la publicul ţintă: TV, online, radio, presă şi outdoor. Spotul va fi difuzat pe 17 posturi naţionale în perioada ianuarie – martie 2014 şi va fi promovat şi în mediul online. De asemenea, demersurile de comunicare realizate pe plan local vor fi dublate, în intervalul februarie-martie 2015, de o campanie globală de rebranding creată şi susţinută de NN Group.

    Campania locală îşi propune să prezinte publicului identitatea sub care se va desfăşura, începând din aprilie 2015, întreaga comunicare contractuală şi comercială cu clienţii, partenerii şi piaţa a celor trei companii, subliniind prin conceptul său continuitatea activităţii acestora (“numele se schimbă, noi rămânem aceiaşi”). Astfel, de la acel moment, pe plan local ING Asigurări de Viaţă devine NN Asigurări de Viaţă, ING Pensii devine NN Pensii, iar ING Investment Management devine NN Investment Partners.

    Etapa de comunicare cu publicul larg debutează după ce, în luna decembrie 2014, compania a informat individual clienţii şi partenerii cu privire la schimbarea de nume şi identitate vizuală, printr-o campanie de marketing direct. Astfel, către clienţii de asigurări şi pensii au fost trimise peste 2.000.000 de scrisori şi mesaje electronice.

    Alinierea la noul brand, NN, are loc la nivel global în 2015. În toate cele 18 ţări în care grupul este prezent, diviziile de asigurări de viaţă, pensii şi investiţii, care la acest moment operează sub numele ING, vor adopta noul nume şi identitatea vizuală aferentă. În 2014, aceste divizii s-au unit sub denumirea NN Group, iar NN Group a devenit o companie independentă pe 2 iulie 2014 printr-o ofertă publică iniţială (IPO). Începând de la această dată, acţiunile NN sunt listate şi tranzacţionate pe bursa de la Amsterdam (Euronext) sub denumirea “NN Group” (simbolul “NN”). Cu aproximativ 12.000 angajaţi, NN Group oferă servicii de asigurare, pensii private şi management al investiţiilor către clienţi individuali, companii şi clienţi instituţionali. Grupul NN are peste 15 milioane de clienţi.

    În România, grupul NN include activităţile ING Asigurări de Viaţă şi ING Pensii, companii lider (conform raportărilor ASF) pe pieţele de profil, ING Pensii şi ING Investment Management, numărul patru (conform AAF) în topul companiilor de administrare a fondurilor mutuale din România. Pentru cele trei entităţi, procesul de rebranding presupune schimbarea numelui şi a identităţii vizuale, fără a aduce modificări la nivelul strategiei, al echipei de management şi angajaţi sau la nivelul relaţiei contractuale cu clienţii.

    În contextul procesului de schimbare a numelui şi identităţii vizuale, contractele clienţiilor şi beneficiile oferite nu sunt afectate, fiind protejate atât prin obligaţiile contractuale asumate de ambele părţi, cât şi prin reglementările legale în vigoare.

    Toate demersurile privind schimbarea denumirii în NN respectă legislaţia în vigoare, întregul proces fiind trecut prin filtrul autorităţilor de resort.

    Marius Popescu, CEO ING Asigurări de Viaţă şi membru în Consiliul de administraţie ING Pensii: “Etapa pe care o parcurgem acum vine după 18 ani de prezenţă puternică pe piaţa de asigurări de viaţă şi şapte pe piaţa de pensii private din România. În aceşti ani, fie că ne-am numit Nederlanden Asigurări de Viaţă, ING-Nederlanden sau doar ING, am construit relaţii de încredere cu clienţii şi companii solide, investind totodată în dezvoltarea pieţelor pe care activăm.

    În contextul procesului de schimbare a numelui, angajamentul faţă de pieţele locale şi clienţii noştri va rămâne la fel de puternic şi vom continua să consolidăm realizările noastre de până acum şi valorile pentru care publicul ne cunoaste şi recunoaşte. Nimic din ceea ce defineşte relaţia cu clienţii şi partenerii noştri nu se va schimba prin tranziţia către noul nume.

    Ne propunem să realizăm cu succes transferul de capital de imagine şi încredere de la brandul construit până acum către noul brand, NN”.

    Horia Braun, CEO ING Investment Management: „În afară de schimbarea numelui companiei în <NN Investment Partners> toate lucrurile care contează vor rămâne la fel. Echipa, calitatea serviciilor şi structura produselor nu se vor schimba. Vom menţine şi dezvolta parteneriatul strâns pe care îl avem cu ING Bank în vederea continuării distribuirii cu succes a fondurilor administrate de compania noastră, precum şi celelalte parteneriate, în special cele din zona clienţilor instituţionali. Vom continua să fim parteneri ai clienţilor noştri răspunzând adecvat nevoilor lor investiţionale”.

  • Piaţa avocaturii de business în 2014: plecări de jucători străini, onorarii de dumping şi tăcere

    O evaluare aproximativă plasează piaţa avocaturii din România la 400 milioane de euro anul acesta, sumă împărţită între aproximativ 24.000 de avocaţi, din care 9.500 activi în Bucureşti. Spre comparaţie, cel mai mare retailer local, Kaufland, a avut afaceri de 1,64 miliarde de euro anul trecut, iar în piaţa globală a avocaturii cel mai mare jucător, DLA Piper, a avut afaceri de 2 mld. euro în 2013.

    În acest context, pentru jucători internaţionali precum francezii Gide sau americanii White & Case, mediul local a devenit nerentabil, iar aceştia au decis să se retragă din piaţa locală la începutul anului, lăsând în urmă echipe de avocaţi care au format firmele Leroy & Asociaţii şi, respectiv, Bondoc & Asociaţii.

    Decizia jucătorilor străini a venit şi în contextul în care firmele locale concurează din ce în ce mai puternic pe onorarii, participând la licitaţii cu tarife foarte mici, şi sacrifică veniturile pentru a câştiga cotă de piaţă. Un exemplu concret al acestei tendinţe a fost o licitaţie organizată de Complexul Energetic Oltenia, pentru servicii juridice, care a fost anulată în cele din urmă după ce firmele interesate au propus tarife orare între 30 euro şi 143 euro, fără a explica în mod uniform cum au calculat aceste preţuri.

    Cifre concrete, însă, cum sunt cele din licitaţia CE Oltenia, au devenit o raritate anul acesta în piaţa avocaturii, având în vedere că Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), organismul care reglementează profesia de avocat, a modificat statutul profesiei la finalul lui 2013. În noua formă a documentului, firmele de avocatură şi cabinetele de avocatură nu mai au voie să comunice în presă date despre clienţi, chiar dacă aceştia îşi exprimă acordul, despre rezultate financiare sau dosare în care sunt implicate, ceea ce aproape că a redus la tăcere jucătorii din piaţă.

    Dincolo de aspectele tehnice, în piaţă şi-au menţinut dominaţia liderii consacraţi, firmele conduse de veterani precum Ioan Nestor, Gheorghe Muşat, Florian Niţu sau Florentin Ţuca, giganţi cu echipe de multe zeci de avocaţi. La nivelul imediat următor, un eveniment important a fost scindarea firmei Vilău & Mitel, unul dintre marii jucători, eveniment care a generat apariţia firmelor Vilău & Asociaţii şi Mitel & Asociaţii.

    În ceea ce priveşte veniturile, după mulţi ani de criză, cea mai importantă sursă de afaceri pentru avocaţi a devenit sectorul litigiilor, iar cei mai mulţi clienţi solicită servicii legate de insolvenţă şi executări silite. Cu toate acestea, după un an cu listări majore la bursă, cum ar fi cea a gigantului Electrica, şi cu o tendinţă de dezmorţire a pieţei imobiliare, avocaţii au perspective de creştere pentru 2015.

  • Tumult pe bursă în 2014: oferte de acţiuni şi vânzări de active printre arestări şi descinderi

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina, oferta de acţiuni în valoare de 1,9 miliarde de lei derulată de Electrica, vânzările de active făcute de Fondul Proprietatea alături de legea de desfiinţare a pieţei RASDAQ şi arestarea pe final de an a doi dintre conducătorii SIF Banat-Crişana, suspectaţi de delapidare, au fost evenimentele care au ţinut în priză investitorii în acest an.

    Raportat la datele din 16 decembrie, indicele BET a marcat o creştere de 1,7% faţă de începutul anului, avans mult sub câştigul de peste 25% pe care principala referinţă a bursei îl avea anul trecut. Indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, a scăzut cu 4%. Mai mult, înrăutăţirea situaţiei din Rusia şi amplificarea turbulenţelor de pe pieţele externe ar putea duce indicele BET sub nivelul de la începutul anului. Tranzacţiile cu acţiuni au crescut cu 17% până la o medie zilnică de 52,5 milioane de lei. Capitalizarea bursei a scăzut cu 6% până la 125,8 miliarde de lei.

    În 2014 au fost acţiuni pe bursă care s-au rupt de tendinţa generală şi au adus câştiguri bune investitorilor.

    Acţiunile Transelectrica au fost vedeta bursei de la Bucureşti, ra-portând o creştere de 75% (fără dividende), cea mai mare din rândul ac-ţiu-nilor lichide. Creşterile de tarif la trans-portul de energie au dublat pro-fitul companiei în acest an, inves-titorii aşteptându-se la dividende mai mari. Şi acţiunile Transgaz au adus câştiguri bune investitorilor, de 30%, sus-ţi-nute de rezultatele financiare bune. Acţiunile Fondului Proprietatea au crescut cu 5% în acest an. Inves-titorii în acţiunile FP au mai avut de câştigat din distribuţia de numerar, de 0,05 lei/titlu distribuiţi din capitalul social în această vară, şi din oferta publică de răscumpărare prin care fondul a plătit 1,11 lei/titlu investi-to-rilor care au participat.

    Acţiunile Romgaz au scăzut cu 3,4%, în timp ce titlurile Nuclearelectrica au adus investitorilor pierderi de peste 30% din cauza rezultatelor financiare slabe afectate de taxa pe stâlp şi de scăderea preţului la energie.

    Acţiunile Petrom s-au ieftinit cu 18% în acest an, pe fondul unor rezul-ta-te financiare în scă-dere din cauza accizei su-pli-men-tare şi a pră-bu-şirii preţului pe-tro-lului. Din rândul ac-ţiu-nilor bancare, ti-tlu-rile Băncii Co-mer-ciale Carpatica şi cele ale Băncii Tran-sil-vania au adus cele mai mari ran-damente, de circa 19%.

    Acţiunile Car-pa-ti-ca au crescut pe informaţii ne-ofi-ciale privind intra-rea în acţionaria-tul băncii a unui investitor strategic, în timp ce acţiunile Băncii Transilvania au fost sprijinite de achiziţiile fă-cute de SIF-uri. Titlurile BRD s-au ief-tinit cu 9%, banca raportând o scădere a profitului după primele nouă luni din an.

  • Piaţa asigurărilor a “aniversat” în 2014 al nouălea an consecutiv de pierderi

    Startul schimbărilor pe piaţa autohtonă a asigurărilor a fost dat de venirea lui Mişu Negriţoiu, care a lucrat timp de 18 ani pentru ING Bank în România, ca CEO şi preşedinte, la conducerea Autorităţii de Supraveghere Finaciară în luna mai. Negriţoiu a preluat cârma instituţiei scufundate în scandalurile legate de arestarea lui Dan Ruşanu, fost preşedinte al ASF, în dosarul Carpatica Asig, de salariile şi de bonusurile de zeci de mii de euro încasate de directorii ASF în iarna lui 2013, dar şi de angajările pe criterii politice, instituţia fiind numită la începutul anului de preşedintele Traian Băsescu „cloacă unde şi-au găsit loc de parcare toţi clienţii politici“.

    Conducerea Autorităţii de Supravghere Financiară (ASF) a emis proiect legislativ după proiect legislativ în ultimele luni, surprinzând piaţa cu măsuri de redresare financiară şi reorganizare, cu un plan de restructurare a instituţiei ce prevede desfiinţarea a peste 100 de posturi, din care majoritatea reprezintă funcţii de conducere, schimbarea legislaţiei în piaţa de asigurări auto obligatorii, limitarea activelor în calcululul rezervelor, noi condiţii privind reasigurarea, cât şi reevaluarea completă a jucătorilor din piaţă.

    Propunerile ASF au culminat în cea de a doua parte a anului cu măsura-şoc de limitare a comisioanelor brokerilor de asigurare la maximum 10% din valoarea primei încasate, care a stârnit numeroase proteste din partea brokerilor şi asigurătorilor. În acest cadru, scăderea afacerilor asigurătorilor a continuat. În primele nouă luni ale anului, jumătate din primele zece companii de pe piaţă au înregistrat valori în creştere ale primelor brute subscrise. Grupul german Allianz-Ţiriac, care a revenit pe prima poziţie locală a asigurărilor în prima parte a anului, a înregistrat prime subscrise din asigurări generale şi de viaţă cu aproape 8% mai mari în primele luni ale anului, de la 152,2 milioane de euro anul trecut la circa 165 de milioane de euro în 2014.

    Operaţiunile de asigurări generale au generat venituri din prime în sumă de cca. 150 milioane de euro, iar profitul operaţional obţinut de grup în România a urcat de la 4,9 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la 8 milioane de euro în acelaşi interval din acest an. La mică distanţă de liderul pieţei s-a clasat Omniasig, compania austriecilor de la Vienna Insurance Group, care la finele lunii septembrie avea subscrieri de 582 de milioane de lei (132 mil. euro), în scădere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pe locul trei, Groupama, companie ce avea la finalul lunii septembrie, potrivit unor estimări, prime brute subscrise în valoare de 664 milioane de lei (157 mil. euro).

    ING Asigurări, liderul asigurărilor de viaţă cu o cotă de piaţă de circa 38% pe acest segment, administra la finalul lunii septembrie active de circa 2,7 miliarde de lei (610 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania va încheia acest an cu subscrieri de 138 mil. euro (echivalentul a peste 600 mil. lei), cu 9% faţă de nivelul din 2013, potrivit unor declaraţii anterioare ale lui Marius Popescu, directorul general al asigurătorului, citate de ZF. Lucrurile nu stau la fel de bine însă la nivelul pieţei asigurărilor de viaţă, care a scăzut cu 10% după primele şase luni ale anului cumulând 779 milioane de lei, potrivit celor mai recente date agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Asigurările unit-linked (asigurările de viaţă cu componentă investiţională – n.r.) au înregistrat cel mai accentuat ritm de scădere dintre toate clasele de asigurare practicate pe piaţa locală, cu prime brute subscrise în valoare de 222 milioane de lei din asigurările de viaţă cu componentă în primele şase luni ale acestui an, reprezentând o scădere de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Faptul că 2014 a fost un an greu pentru asigurători este confirmat de scăderea afacerile agregate ale companiilor de asigurări per total cu 6,8% în primele şase luni ale anului, după ce volumul primelor brute subscrise s-a situat la patru miliarde de lei. Pe segmentul asigurărilor generale scăderea a fost de 6%, până la 3,2 miliarde de lei. Creşteri au înregistrat doar asigurările obligatorii şi segmentele cu cotă de piaţă redusă.

  • Piaţa de M&A a câştigat un pic peste 10% în 2014. Tranzacţiile se apropie de 400 de milioane de euro

    Astfel, tranzacţiile efectuate s-au apropiat de 400 de milioane de euro, sumă care include doar operaţiunile a căror valoare a fost făcută publică de către părţile implicate, dar care nu ia în calcul listările la bursă, tranzacţiile imobiliare, deal-urile a căror valoare nu a fost făcută publică sau cele care sunt sub 5 milioane de euro. Dacă ar fi luate în calcul şi acestea, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii ar fi mult mai mare. Datele companiei Mergermarket arată că cea mai mare tranzacţie de anul acesta este vânzarea de către Bank of Cyprus a Societăţii Companiilor Hoteliere Grand, într-un deal complex, care a cuprins 35% din acţiunile firmei, o facilitate de credit şi un împrumut subordonat.

    Pe locul doi se află preluarea de către traderul de cereale Nidera, deţinut de chinezii de la Cofco, a 51% din operatorul portuar United Shipping Agency, deţinut de antreprenorii români Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Miza acestui deal a fost faptul că le asigură chinezilor ieşirea pe piaţa de export de la Marea Neagră printr-un terminal de 228.000 de tone, unul dintre cele mai mari din portul Constanţa.

    Iar pe locul trei se află un deal din sectorul financiar, preluarea de către OTP Bank a 100% din acţiunile Millennium Bank România.

    În total, Mergermarket, companie de media specializată pe sectorul financiar, a numărat 25 de deal-uri în primele 11 luni din 2014, dar în continuare sunt aşteptate noi tranzacţii pe final de an. Nu sunt incluse deal-urile din imobiliare, cele mai mari fiind cele realizate de sud-africanii de la NEPI, care au preluat Promenada Mall pentru 148 de milioane de euro, şi de dezvoltatorul imobiliar P3, controlat de fondul american de investiţii TPG şi compania canadiană Ivanhoe Cambridge, care a preluat, pentru aproximativ 120 de milioane de euro, Europolis Logistic Park. Alt deal care nu a fost prins în statisticile Mergermarket este cu 10% din acţiunile Băncii Transilvania (vândute de Bank of Cyprus) pentru 366 milioane lei

    (82,5 milioane euro). Unul dintre principalii cumpărători a fost SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD. În aceeaşi situaţie se află tranzacţiile cu pachete de acţiuni ale unor companii precum bauMax, Congaz, Urgent Curier, Eni România, Emon Electric, Blue Coffee Service, Romprest, World Class, Praktiker, Lemarco.

    2014 a adus şi o mai mare activitate a fondurilor de investiţii. Spre exemplu, Axxess Capital a preluat Nextebank şi furnizorul de soluţii IT Star Storage. Achiziţii a realizat şi Oresa Ventures, care a consolidat poziţia companiilor din portofoliu, dar a parafat şi o nouă achiziţie.

    Iar ultimele zile din 2014 ar putea să mai aducă tranzacţii precum exitul Enel, după ce italienii au scos la vânzare, în această vară, activele de distribuţie şi furnizare a energiei din România, în încercarea de a-şi reduce datoriile; este posibil ca şi omul de afaceri Ion Ţiriac să vândă şi participaţia de 45% pe care o mai deţine la UniCredit Ţiriac Bank către grupul italian UniCredit, după cum anunţa presa italiană în vară.

  • Cel mai bun scenariu pesimist în economie: pariurile pierdute în 2014 se reportează pentru 2015

    Tema obsesivă a ultimilor ani – pot să funcţioneze din nou pe picioarele lor economiile lovite de criză, fără a mai avea plasa de siguranţă a programelor de relaxare monetară cantitativă derulate de băncile centrale din 2008 încoace? – n-a dispărut nici în 2014, doar că şi-a deplasat treptat focusul de la SUA spre Europa.

    În primele luni ale anului a persistat zvonistica referitoare la iminenţa unor turbulenţe masive la burse şi la prăbuşiri ale monedelor, mai ales pe pieţele emergente, dacă Rezerva Federală îşi va pune în practică planul de a subţia şi apoi a încheia de tot în luna octombrie infuziile de bani din ultimul program de acest fel, pe măsură ce economia americană va arăta că îşi revine. Apoi, când economia SUA nu doar şi-a revenit, ci s-a evidenţiat drept singura economie capabilă de o redresare coerentă (estimările Citi vorbesc de o creştere a PIB aproape de 3% în următorii câţiva ani), pieţele financiare s-au orientat, în căutarea unui robinet nou de bani, spre Europa.

    Aici, efectele austerităţii prelungite s-au dovedit atât de nefavorabile în ţările cu probleme, încât au început să taie din şansa de relansare inclusiv pentru Germania şi celelalte ţări bogate, aducând zona euro aproape de stagnare şi apoi de perspectiva unei noi recesiuni. Analitşii Credit Agricole estimează pentru 2015 o creştere a PIB sub 0,5% atât în zona euro, cât şi în Germania, Franţa sau Italia, singura dintre economiile occidentale cu perspective mai bune fiind în afara zonei euro (Marea Britanie, dar şi aceasta cu o creştere estimată la mai puţin de 1%).

    În asemenea condiţii, tema principală a celei de-a doua părţi a anului a fost dacă BCE va trece sau nu la ultima armă din arsenalul său, respectiv un program de relaxare monetară cantitativă fără sterilizare ulterioară, aşa cum zona euro nu a avut până acum de la declanşarea crizei încoace (inclusiv pentru că în afara SUA, astfel de programe fie nu au avut succes, ca în Japonia, fie au dus la supraîncălzirea din nou a unor sectoare, ca în Marea Britanie). Şi foarte probabil că, în funcţie de satisfacţiile de moment oferite investitorilor speculativi, presa financiară se va reumple şi în 2015 de critici fie la adresa lui Mario Draghi de la BCE pentru că nu e suficient de prompt sau generos la capitolul tiparniţei de bani, fie chiar la adresa lui Janet Yellen de la Fed pe motiv că ar dori să majoreze prea repede dobânzile în reacţie la creşterea economică (o temă omniprezentă în analizele financiare pe parcursul toamnei), ori chiar pe motiv că nu reporneşte tiparniţa, de data aceasta probabil pentru a combate pericolul de deflaţie atras de ieftinirea brutală a petrolului, efectele de bumerang asupra Vestului pe care le-ar putea avea sancţiunile economice şi financiare contra Rusiei ori o performanţă economică sub aşteptări în China sau Japonia.

    Iar dincolo de pârghiile monetare se întinde teritoriul aproape nelimitat de acţiune al stimulentelor fiscale şi al investiţiilor publice, invocate uneori direct ca mijloace de a menţine pacea socială şi de a evita ascensiunea populismului şi a extremismului în zonele sau ţările afectate de sărăcie şi de şomaj. După ce ieftinirea petrolului spre 60 dolari/baril a început să descurajeze exploatările de zăcăminte de şist din SUA au apărut deja apelurile la subvenţionarea cu orice preţ a acestor exploatări, atât cu argumentul evitării declinului economic al unor zone, cât şi cu argumentul păstrării avantajului pe piaţa energetică mondială câştigat de SUA graţie boomului exploatărilor de şist.

    În Europa, noul program de investiţii public-private în valoare totală de peste 300 mld. euro, iniţiat de noua Comisie Europeană în frunte cu Jean-Claude Juncker, ar urma să întemeieze reducerea şomajului în UE pe mari proiecte de infrastructură în transporturi, internet în bandă largă, energie sau şcoli şi spitale, consolidarea pieţei digitale unice, a pieţei muncii ori a educaţiei. Conform estimărilor actuale ale CE, noul Fond european pentru investiţii strategice ar putea fi gata în iunie 2015.

    Deşi Juncker a anunţat clar că extinderea UE se amână sine die, iar dincolo de aderarea la 1 ianuarie 2015 a Lituaniei la zona euro nu se mai profilează clar nicio altă trecere a vreunei ţări la moneda unică, necesitatea politică a asigurării unei zone de confort în raport cu Rusia la graniţa UE va stimula şi la anul o relaţie specială cu Ucraina şi R. Moldova. La fel va funcţiona însă şi complexul de factori care anul acesta au situat UE net în urma SUA la capitolul fermităţii faţă de Rusia: lipsa de dorinţă a aceloraşi de a-şi asuma susţinerea unei Ucraine falite, unde necesităţile de ajutor financiar cresc de la o zi la alta; avantajele economice ale relaţiei bune dintre Bruxelles/Berlin şi Moscova existente înainte de conflictul din Ucraina; riscul economic al perturbării în aprovizionarea cu gaze ruseşti a ţărilor UE care depind mai mult de aceste gaze; lipsa unei politici energetice comune.

    Soluţiile care se prefigurează acum în culise pentru 2015 nu dovedesc însă deloc lipsă de fermitate, pentru că este în joc interesul economic al UE: experţii institutului Bruegel din Bruxelles au propus deja un plan în cinci paşi, destinat să împiedice atât recăderea Ucrainei în orbita Rusiei, cât şi transformarea Ucrainei într-o gaură neagră financiară pentru statele UE. Planul prevede desfiinţarea de către Kiev a subvenţiilor pentru sectorul de gaze, inclusiv până la permiterea falimentului pentru compania de stat Naftogaz, urmată de o „preprivatizare“ a sistemului de conducte ucrainean, prin preluarea lui iniţială de către o entitate europeană ca BERD şi apoi eficientizarea managementului în vederea privatizării ulterioare.

  • Aproape trei sferturi din români îşi planifică din timp cheltuielile pentru sărbători

    64% dintre respondenţi au declarat că planifică din timp cheltuielile de sărbători şi fac tot posibilul să se încadreze în buget, iar aproximativ o treime vor face sporadic cumpărăturile de sărbători, care includ coşul de cumpărături pentru Crăciun, cadourile şi alte achiziţii specifice, chiar dacă se aşteaptă să depăşească bugetul disponibil. Coşul de cumpărături va presupune un buget similar cu cel al oricărei alte săptămâni din an pentru 44% dintre respondenţi, în timp ce 33% se aşteaptă să cheltuiască cel puţin dublu faţă de coşul săptămânal obişnuit.

    Pentru cadourile de sărbători, 36% dintre respondenţi au spus că vor aloca aproximativ o treime din veniturile lunare ale familiei. În acelaşi timp, 37% dintre ei vor cheltui sub 10% din veniturile lunare, întrucât au economisit şi au planificat din timp bugetul pentru a acoperi aceste cheltuieli. 15% dintre respondenţi susţin că vor aloca un buget de cel puţin jumătate din veniturile lunare ale familiei pentru cadourile de sărbători, iar 12% au spus că se vor împrumuta pentru a-şi echilibra bugetul de sărbători.

    Peste 66% dintre participanţii la sondaj nu vor pleca în vacanţă în acest an şi vor petrece sărbătorile în familie, în timp ce un sfert dintre respondenţi spun că au planificat din timp vacanţa de iarnă, au economisit şi au căutat oferte speciale şi reduceri pentru biletele de avion şi cazare.

    “Sondajul Siguranţă Financiară confirmă interesul românilor pentru optimizarea bugetului de sărbători şi planificarea eficientă a cheltuielilor. Educaţia financiară este una dintre priorităţile strategiei noastre de investiţie în comunitate şi vom continua să dezvoltăm platforma www.sigurantafinanciara.ro pentru a răspunde nevoii de informare a românilor şi a-i ajuta să ia decizii financiare în cunoştinţă de cauză”, a declarat Viktor Boczán, directorul general al Provident Financial România.

    Chestionarul a fost completat pe www.sigurantafinanciara.ro de 640 de respondenţi din toată ţara în perioada 12 noiembrie – 15 decembrie 2014. Siguranţă Financiară este un centru online de resurse de educaţie financiară şi antreprenorială, lansat în octombrie 2013 cu susţinerea companiei de credite de consum Provident Financial România. Platforma a avut peste 40.000 de vizitatori unici pe parcursul acestui an, 30% dintre ei

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din regiune şi una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    Provident are peste 850 de angajaţi în România şi colaborează cu peste 3.800 de agenţi independenţi în 80 de oraşe din întreaga ţară.

  • CITR restructurează mizând pe o soluţie prin care să intervină asupra companiilor în insolvenţă

    Elementul de noutate: Pentru ca restructurarea să fie un succes, CITR a decis să privească problemele în ansamblu, iar noul produs CIT Restructuring a avut la bază tehnici inovative de combinare a resurselor: surse de finanţare, know-how, vizibilitate asupra mediului de business, resurse de management.

    Descrierea inovaţiei: CIT Restructuring, parte a CITR Group, a luat naştere în 2013 şi este o companie dedicată integral soluţiilor de restructurare. Echipa CIT Restructuring este formată din 6 specialişti cu pregătire în corporate finance şi restructurare. Folosind know-how-ul dat de CITR Group, compania a avut acces la înţelegerea cauzelor care duc la incapacitarea unui business, precum şi la opţiunile corespunzătoare de redresare.

    CIT Restructuring poate avea o viziune de 360 grade atât în ce priveşte compania cu probleme, cât şi impactul ei în mediul economic extern:  „Putem vedea unde au greşit managerii, dar şi cum trebuie intervenit personalizat în fiecare situaţie de criză, pentru că fiecare companie este precum un organism viu care trebuie abordat în unicitatea lui. Avem o înţelegere acurată şi a investitorilor în astfel de companii. După nenumăratele discuţii şi întâlniri avute cu aceştia, le-am înţeles aşteptările şi modul de abordare a diferitelor situaţii. Am colaborat de asemenea cu mulţi creditori şi am încercat să le înţelegem şi acestora constrângerile şi priorităţile”, explică Andrei Cionca, preşedintele CITR Group, modul de acţiune a CIT Restructuring. Ulterior, compania a trecut la analize macroeconomice şi a efectuat prima radiografie generală efectuată exclusiv asupra companiilor de impact din România, cu active peste 1 mil. euro, care încă nu intraseră în insolvenţă la data analizei.

    Rezultatele au relevat că peste 60% din companiile de impact din ţară se confruntă cu dificultăţi. Mecanismul CIT Restructuring este inovator pentru piaţa din România deoarece este construit pe trei elemente esenţiale: experienţa echipei, dezvoltarea de colaborări cu peste 20 de fonduri de investiţii şi investitori strategici care aşteaptă să le fie prezentate oportunităţi şi colaborări cu manageri specializaţi în gestionarea situaţiilor de criză – turnaround managers. Următorul pas a fost o companie specializată de private equity, administrată în cadrul CITR Group, capabilă să intervină singură sau împreună cu fondurile partenere, pentru a aduce fresh money într-o companie în impas.

    Efectele inovaţiei: CIT Restructuring are deja o serie de exemple relevante de restructurare – cea mai prestigioasă fiind Cemacon SA.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cele mai inovatoare companii din România: ING Asigurări de viaţă foloseşte o aplicaţie digitală pentru clienţi şi consultanţi

    Prin dezvoltarea Planului Financiar Personal (PFP), ING Asigurări de Viaţă a inovat analiza nevoilor financiare, consultanţa financiară în asigurarile de viaţă şi managementul relaţiei cu clienţii.

    Aplicaţia digitală, disponibilă pe PC şi tabletă, utilizată de consultanţii ING atât în întâlnirile cu noii clienţi, cât şi cu cei existenţi, înlocuieşte vechiul formular de analiză a nevoilor folosit în industrie cu un instrument modern care permite abordarea integrată a evoluţiei nevoilor financiare ale clienţilor, precum şi a soluţiilor alese pentru a răspunde acestora.

    Prin Planul Financiar Personal, ING Asigurări de Viaţă a anticipat o nouă perspectivă necesară şi benefică industriei în ceea ce priveşte relaţia cu clienţii, asigurând trecerea de la procesul tranzacţional propriu zis la un proces complex de consultanţă.

    Elementul de noutate:

    Vechiul formular de analiză a nevoilor, pe hârtie, utilizat în întâlnirile cu noii clienţi a fost înlocuit cu o aplicaţie modernă, pe care consultanţii ING o pot utiliza fie pe PC, fie pe tabletă. De asemenea, prin adăugarea în acest an a unui nou modul aplicaţiei, s-a vizat utilizarea acesteia şi pentru a le oferi consultanţă financiară clienţilor existenţi. Aplicaţia permite interactivitate sporită în procesul de consultanţă şi beneficii suplimentare din punctul de vedere al clarităţii imaginii asupra evoluţiei contractelor deţinute.

    De exemplu, în procesul de consultanţă, prin aplicaţie se calculează dimensiunea decalajelor financiare, fiind analizate patru nevoi financiare esenţiale. Conversaţia cu clientul integrează, astfel, multiplele roluri ale acestuia – clientul părinte, clientul preocupat de protecţia financiară pentru momentele dificile din viaţă (invaliditate sau deces), pentru pensie sau cel care îşi doreşte siguranţă financiară pentru situaţiile în care va avea probleme de sănătate.

    Prin utilizarea Planului Financiar Personal şi a statisticilor relevante şi actuale pe care le include, clientul îşi poate forma o imagine clară asupra dimensiunii şi urgenţei fiecărei dintre aceste nevoi, ajustând în consecinţă soluţiile financiare pe care le utilizează. Utilizarea PFP şi în cadrul întâlnirilor care au loc în fiecare an contractual, le oferă clienţilor o perspectivă realistă asupra evoluţiei contractului pe care îl deţin, respectiv actualizarea nivelului de protecţie financiară contractat în funcţie de noile nevoi şi planuri de viitor. Prin această abordare integrată clientul beneficiază de consultanţă financiară relevantă pentru a-şi îmbunătăţi propria situaţie financiară din viitor.

    Efectele inovaţiei:

    Din punctul de vedere al companiei, noua abordare a procesului de analiză a nevoilor clienţilor face trecerea de la managementul portofoliului de contracte, la cel de client, abordare în concordanţă cu direcţia strategică a ING Asigurări de Viaţă de a pune clientul în centrul tuturor demersurilor pe care le întreprinde. Dincolo de beneficiile operaţionale obţinute prin această inovaţie (prin înlocuirea formularului pe hârtie cu un instrument digital complex), Planul Financiar Personal asigură clienţilor transparenţă şi claritate sporite, precum şi informaţiile necesare acestora pentru a-şi înţelege mai bine nevoile şi situaţia financiară. Utilizarea Planului Financiar Personal în procesul de consultanţă financiară a dus la îmbunătăţirea satisfacţiei clienţilor.

    În cazul noilor clienţi, dacă la începutul anului 2011, înainte de înlocuirea formularului clasic cu aplicaţia digitală PFP, scorul de recomandare (măsurat prin NPS*) era la nivelul de 40, după trei ani de utilizare, NPS pentru noii clienţi este de 55.

    Primele rezultate ale utilizării Planului Financiar Personal în contextul întâlnirilor aniversare (care au avut loc cu clienţii existenţi) sunt deja vizibile – NPS* măsurat în cazul clienţilor care au beneficiat de noul proces aniversar fiind dublu (peste 50 vs. 27).

    Descriere:

    Planul Financiar Personal a fost dezvoltat de ING Asigurări de Viaţă în colaborare cu furnizori externi, din dorinţa companiei de a fi în permanent contact cu clienţii şi de a inova, la fel ca în toţi anii de prezenţă pe piaţa din România, în beneficiul acestei industrii.

    Aplicaţia prezintă structurat, grafic si intuitiv statisticile relevante în analiza iniţială a nevoilor, respectiv în calculul decalajului de protecţie financiară, şi informaţii despre client şi contractele deţinute şi evoluţia acestora.

    Aplicaţia a fost lansată în iulie 2011 pentru utilizarea în momentul iniţial al relaţiei cu clientul, iar din august 2014 s-a început utilizarea şi în momentele aniversare ale contractului. 

    În procesul de realizare a acestei aplicaţii au fost implicate  grupuri de consultanţi financiari şi clienţi care au contribuit cu propria expertiză practică acumulată pe parcurs, respectiv au testat şi validat funcţionalităţile, utilitatea si designul aplicaţiei.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.