BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • După 20 de ani, primul fond de investiţii lansat în România, RAEF, a fost închis

    Primul fond de investiţii lansat în România, RAEF, a fost închis oficial în urmă cu trei săptămâni. În portofoliul lui Horia Manda, CEO-ul Axxess Capital, rămân BAF şi EEAF, care mai au şi bani de investit, şi businessuri de crescut, şi exituri de planificat.

    Pe Horia Manda îl încearcă o oarecare nostalgie când povesteşte despre închiderea RAEF. Fondul de investiţii, primul care s-a dezvoltat în piaţa din România (în anii 90), adună în portofoliul său atât poveştile celor 24 de afaceri în care a investit, cât şi evoluţia unui domeniu neexistent pe piaţa locală până în acel moment.

    Povestea RAEF a început în 1995, când guvernul american a susţinut dezvoltarea, şi în România, a unui fond de investiţii care a fost capitalizat cu 50 de milioane de dolari şi care a avut ca principal scop investiţii în companii care să reprezinte exemple de succes pentru economie. „Mentalul colectiv are o memorie scurtă“, zâmbeşte Horia Manda: „În România şi în Albania, aceste Enterprise Funds au fost înfiinţate în 1995, în timp ce în celelalte ţări din regiune ele au înfiinţate mai devreme (în Polonia, Ungaria, Cehia şi Bulgaria în 1990, iar în Rusia şi în Ucraina în 1992). Această întârziere s-a datorat perioadei lungi de instabilitate care a caracterizat climatul socio-politic din aceste ţări la începutul anilor ’90 (când România era în „convalescenţă“ după „mineriade“, iar Albania după războiul civil) şi a avut drept consecinţă imediata reducere a alocărilor de capital către aceste ţări, sub alocările la care ar fi potenţial acces în raport cu dimensiunea populaţiei (de ex. Polonia a primit 250 milioane dolari, în timp ce Bulgaria a primit 50 milioane de dolari, ca şi România). Am fost aşadar ultimele două fonduri, cu alocări mai mici, dar, lucru foarte interesant, şi cu succes mai mare“.

    Investitor de meserie, Horia Manda măsoară succesul RAEF (în cadrul căruia a lucrat din 1997 şi a cărui conducere a preluat-o în 2001), prin IRR-ul său (internal rate of return), care a atins 25% pentru aceşti 20 de ani. Cei 25% reprezintă însă o medie, după cum povesteşte Horia Manda: „Au fost 24 de companii în portofoliul RAEF. Unele dintre ele au fost companii foarte mici, unele au fost greenfield-uri (pentru că am încercat diverse structuri), unele nu au avut succes, s-au mai pierdut şi bani. A fost practic un proces de învăţare. Din 1999, a început perioada comercială a fondului, în care am devenit mult mai selectivi cu investiţiile şi performanţele au devenit mult mai bune, permiţând IRR-ul acesta. Prima perioadă, până în 1999, a fost de încercare, s-au pierdut bani în mai multe deal-uri, a fost o perioadă de development, am încercat susţinerea unor companii fără a avea un scop comercial precis, am încercat revitalizarea pieţei. Chiar şi aşa, în această perioadă iniţială multiplul realizat la exit a fost de aproape de două ori banii investiţi, iar IRR-ul pentru intervalul 1995-1998 a fost de 9%.

    După anul 1998, când am început investiţiile care ne-au făcut şi renumiţi, mai ales cele din sectorul financiar – Banca Agricolă, Banca Românească, cele trei firme vândute la GE Money –, am realizat câştiguri până la de patru ori banii investiţi şi un IRR de 55% pe portofoliu“. Horia Manda se uită cu atenţie pe hârtiile unde sunt trecute performanţele RAEF (total sumă investită: 88,1 milioane de dolari şi total sumă realizată: 275,2 milioane de dolari) şi ţine să precizeze că, deşi fondul s-a închis, moştenirea lăsată înseamnă mai mult decât cifrele de pe masa lui: „La terminarea activităţii investiţionale a Fondului RAEF, suma de 25 milioane de dolari – jumătate din suma capitalizării iniţiale – a fost restituită Guvernului American, iar restul câştigurilor realizate de către RAEF au fost donate de către Guvernul American unei Fundaţii – Romanian–American Foundation („RAF“) -, care a pornit astfel la drum în anul 2009 cu o finanţare alocată de aproximativ 150 de milioane de dolari, fiind cea mai mare fundaţie din România. Aşadar, RAEF a lăsat în urmă o moştenire importantă, dat fiind că această fundaţie este activă şi susţine interesele românilor în educaţie, antreprenoriat şi dezvoltare comunitară. În plus faţă de banii lăsaţi Fundaţiei, RAEF a lăsat în spate şi echipa de la Axxess Capital, expertă în activităţi investiţionale“.

    Echipa de la Axxess Capital se concentrează acum pe celelalte două fonduri, BAF şi EEAF. „Mai avem încă bani de investit din ultimul fond, EEAF, cu o perioadă de investiţie care se prelungeşte până în noiembrie 2016. Practic urmează să mai investim şi să mai facem 2-3 tranzacţii care vor însuma 25-30 milioane de euro“, spune Horia Manda, cea mai aproape de finalizare fiind o potenţială intrare a EEAF în acţionariatul unei companii din Serbia, o piaţă nouă pentru Axxess.

    Închiderea RAEF a avut loc odată cu vânzarea completă a ultimei companii deţinută de fond, Patria Credit. Tranzacţia prin care Patria Credit (deţinută de RAEF şi BAF) a fost preluată de Nextebank (o investiţie a EEAF, cel mai nou fond al carui consultant investiţional este Axxess Capital) a fost prima tranzacţie realizată în acest an de compania de investiţii: „S-a făcut un transfer de business, care s-a finalizat în luna mai 2015, iar în octombrie s-a finalizat procesul de preluare a Patria Credit de către Nextebank, care a devenit 100% acţionarul Patria Credit“.

    Horia Manda povesteşte că, încă de când EEAF a achiziţionat Nextebank (bancă fondată în 1993 şi preluatăintegral de EEAF în mai 2014), a dorit să consolideze experienţa acumulată în cei peste şapte ani de dezvoltare în grup a Patria Credit, care a devenit între timp liderul companiilor de microfinanţare din estul Europei: „Strategia a fost de a prelua şi de a dezvolta într-un setup bancar – prin reţea, ofertă de produse de economisire, dar şi alte servicii şi tranzacţii bancare – clienţii avuţi până atunci, firme mici şi foarte mici, din zona rurală (menţionez că zona rurală înseamnă pentru noi si oraşele mici, nu neapărat numai satele unde serviciile bancare nu sunt bine sau deloc reprezentate). Am învăţat în aceşti 7 ani cum să gestionăm riscul pentru asemenea finanţări şi, cu toată această experienţă acumulată, am decis să preluăm toată expertiza şi activitatea Patria în cadrul Nextebank. Banca nu va face exclusiv servicii pentru acest tip de client, dar va fi un pilon foarte important în strategia băncii, pe care dorim să o diversificăm: vom aborda segmentul persoanelor fizice, ceea ce nu am făcut în Patria, dar vom merge şi către companiile mici şi medii – practic vom intra şi pe zona IMM“. Chiar dacă activitatea Patria va deveni o parte a băncii, Horia Manda spune că doreşte să menţină avantajul obţinut de Patria pe anumite segmente, cum ar fi serviciile de creditare pentru agricultură – „nu neapărat spre fermele mari, ci tot în zona unde suntem acum foarte puternici, în afacerile mici si medii din agricultură, cum este zona legumicolă, unde avem o poziţie bună. Pe zona de microfinanţare, Patria Credit are o cotă de piaţă de 14%. Este o bază de plecare bună pentru a construi. Asta a fost şi gândirea, pentru că atunci când am cumpărat Nextebank, banca avea un număr mic de clienţi şi o expunere redusă de retail, iar noi am preluat practic platforma pe care să putem construi“. 

     

  • Fascinaţia remiterilor

    Radu Pojoga este o prezenţă discretă în mediul de business autohton. A lucrat timp de mai bine de 12 ani în telecomunicaţii, iar în 2009, când criza începea să se facă simţită în românia, a decis să facă o schimbare şi a trecut în industria transferurilor de bani.

    În urmă cu şapte ani, când am început să lucrez pentru MoneyGram România şi Bulgaria, acest birou era pe lista aspiraţiilor mele. Ştiam că nu vom putea ajunge aici aşa curând, dar, cu ajutorul extinderii reţelei noastre de parteneri, fiecare an care trecea reprezenta un pas mai aproape”, povesteşte la inaugurarea locaţiei cu numărul 3.500 Radu Pojoga, director regional pentru Europa de Sud-Est al MoneyGram.

    Cariera lui a început în 1997 la Mobifon, devenit Connex şi apoi Vodafone. Din 2004, a lucrat la Zapp România iar după trei ani s-a mutat la UPC România unde a lucrat în perioada 2007-2009.

    La MoneyGram International, Radu Pojoga a ajuns în primăvara anului 2009 şi a staţionat timp de doi ani pe poziţia de business development manager România & Bulgaria. În 2011 a fost promovat country manager România şi Bulgaria, iar din iulie 2014 este director regional pentru Europa de Sud-Est.

    „Piaţa era într-o continuă scădere din cauza crizei financiare începute ce a afectat piaţa muncii în străinătate. MoneyGram era reprezentat în România în mare parte prin sectorul bancar, cu o reţea formată din aproximativ 1.000 de locaţii. Cum am reuşit să păstrăm un trend crescător în contextul scăderii pieţei? Numai cu ajutorul extinderii reţelei de parteneri din România, reţea care are în acest moment 3.500 de locaţii şi este alcătuită din trei sectoare diferite“.

    România este, în limbajul oamenilor din domeniul remiterilor, o ţară „net receive“. MoneyGram a crescut în acelaşi ritm cu piaţa, fenomen favorizat de creşterea anuală a numărului de persoane care emigrează. Anual, în medie 18.000 de români părăsesc ţara şi se îndreaptă către nordul continentului şi către ţări precum Spania, Italia, Germania şi US. Anul 2014 a fost unul atipic:  conform datelor INS, un număr de 42.000 de români au plecat din ţară. Acest lucru a favorizat creşterea volumului de bani trimişi spre România şi, implicit, a numărului de tranzacţii efectuate. MoneyGram International şi-a propus să extindă operaţiunile în România, deoarece România este o piaţă cheie pentru MoneyGram în Europa, susţine Pojoga. Businessul MoneyGram, unul dintre principalii jucători în transferul de bani la nivel mondial, a crescut în primele nouă luni pe plan local cu peste 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar valoarea medie a unei tranzacţii realizate prin acest serviciu este de 300 de euro, similară celei de anul trecut.

    MoneyGram a ajuns la 3.500 de puncte de lucru pe piaţa locală prin intermediul partenerilor săi. Spre comparaţie, în 2011 MoneyGram avea aproximativ 2.000 de puncte de lucru la nivel naţional.

    MoneyGram are businessul împărţit pe trei segmente: bancar (colaborează cu BCR, UniCredit Bank, Alpha Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Libra Bank şi Marfin Bank), retail (Carrefour, Orange) şi Forex (Speed Transfer, Smith & Smith şi case de schimb valutar).
    Cea mai mare pondere, de circa 50%, o au transferurile realizate pe zona de retail (inclusiv Forex), datorită programului prelungit de lucru, inclusiv în timpul weekendului.

    Remiterile românilor aflaţi la muncă în străinătate s-au ridicat în 2014 la aproximativ 3,4 miliarde de dolari, în scădere cu aproximativ 400 milioane de dolari faţă de 2011, potrivit unor calcule prezentate de MoneyGram pe baza datelor de la Banca Mondială. Anul trecut, România a depăşit Cehia ca remiteri cu aproape un miliard de dolari, însă a fost în urma unor ţări precum Serbia, cu remiteri de 3,7 miliarde de dolari în 2014, Ungaria (4,5 miliarde de dolari), Polonia (7,5 miliarde de dolari) sau Ucraina, ţară care conduce şi clasamentul remiterilor din Europa de Est, cu 7,6 miliarde de dolari. În 2010, România se afla pe poziţia a treia în clasament, după Ucraina şi Polonia.
    Anul trecut, românii au primit bani în principal din Italia (1 miliard de dolari), Spania (790 milioane de dolari) şi Germania (450 milioane de dolari). Principalele ţări în care românii au trimis bani sunt Spania, cu 127 milioane de dolari, Moldova, cu 109 milioane de dolari, şi Italia, cu 71 milioane de dolari.

    Printre partenerii MoneyGram se numără BCR, cea mai mare bancă locală în funcţie de mărimea activelor, Carrefour, al doilea jucător din retailul autohton după cifra de afaceri, dar şi Orange, cel mai mare operator de telefonie mobilă.
    „MoneyGram a efectuat un studiu de piaţă în rândul consumatorilor ce folosesc serviciile de transfer de bani. Rezultatele studiului ne arată că 16% folosesc serviciul de transfer de bani pentru situaţii de urgenţă cum ar fi: plata facturilor, rambursarea ratelor către bănci, achiziţia de noi bunuri şi servicii şi, nu în ultimul rând, pentru asigurarea traiului zilnic. 25% dintre respondenţi au declarat că folosesc acelaşi serviciu pentru nevoi repetitive şi de urgenţă, iar 59% doar pentru nevoi repetitive”, susţine Pojoga.

    Ce planuri are MoneyGram în viitor? „Compania are în plan diversificarea serviciilor oferite clienţilor prin introducerea de noi canale de trimitere şi primire a banilor: cash to ATM (trimiţi cash şi îi ridici de la ATM) şi cash to account (trimiţi cash direct în cont), cash to mobile (trimiţi cash şi îi primeşti în portofelul electronic de pe mobil)”.România este singura ţară din Europa de Sud-Est care oferă clienţilor săi o unealtă de localizare  – MoneyGram Locator – prin care aceştia  pot afla în orice moment ce locaţii ale partenerilor sunt disponibile în vecinătatea lor, precum şi orarul de funcţionare.
     

  • Săptămâna marilor tranzacţii

    Probabil cele mai importante tranzacţii ale anului s-au încheiat săptămâna trecută. Dacă în privinţa SAB Miller – InBev discuţiile şi ofertele sunt oficiale şi durează de câteva luni, anunţul Dell că va prelua EMC a fost neaşteptat şi a generat multe semne de întrebare.

    AMERICA: Compania de stocare a datelor EMC Corp a acceptat săptămâna trecută o ofertă de preluare din partea Dell în valoare de 67 miliarde de dolari, au anunţat lunea trecută Michael Dell şi directorul general al EMC, Joe Tucci. „Creăm o companie cu o forţă incredibilă. Este vorba de a aduce împreună tehnologii complementare şi de a ajuta clienţii să răspundă provocărilor şi oportunităţilor create de viitorul digital“, a declarat cu ocazia anunţului Michael Dell, preşedinte şi director general al Dell, la CNBC. Acţionarii EMC vor primi circa 33,15 dolari pe acţiune în numerar şi un tip de acţiuni evaluate în funcţie de valoarea participaţiei de control deţinute de EMC la VMware, care va rămâne independentă şi tranzacţionată public, se arată într-un comunicat al companiilor.

    Combinaţia dintre Dell şi EMC va crea cea mai mare companie privată integrată din tehnologie. Compania va deveni automat lider într-un sector extrem de atractiv şi vânat de toate companiile de tehnologie de pe planetă, piaţa de tehnologie a informaţiei, estimată la 2 trilioane de dolari. Tranzacţia aduce laolaltă două branduri puternice din industrie, cu poziţii strategice în pieţele de servere, storage, virtualizare şi PC-uri, dar aduce laolaltă şi abilităîi şi experienţă în transformare digital[, centre de date, infrastructură convergentă, piaţă de mobile şi securitate. 

    Achiziţia EMC va ajuta aşadar Dell să îşi diversifice operaţiunile dincolo de piaţa PC-urilor aflată în stagnare şi îi va da dimensiunea necesară să atace piaţa de administrare şi stocare a datelor, mult mai profitabilă. Dacă va fi finalizată, tranzacţia ar fi a doua preluare majoră efectuată de Michael Dell, unul dintre pionierii industriei PC, în numai doi ani. Michael Dell a cumpărat integral compania Dell în urmă cu doi ani, pentru 25 de miliarde de dolari, cu scopul de a câştiga timp pentru restructurarea acesteia şi de a îi redesena strategia de viitor.

    Tranzacţia este cea mai mare din domeniul său de până acum şi este considerată o piatră de hotar pentru strategia lui Michael Dell, care nu a mai văzut de unde şi cum ar putea creşte compania sa. Achiziţia EMC a făcut însă mai mulţi specialişti să se întrebe dacă Dell va mai produce laptopuri peste cinci ani.

    Întrebarea, deşi pare nelalocul ei, este plauzibilă deoarece tranzacţia presupune un pariu ambiţios pe mai multe fronturi. Michael Dell este la a doua mare tranzacţie în doi ani şi, odată cu achiziţia EMC, achiziţionează şi o datorie imensă, deoarece cea mai mare parte a banilor pentru tranzacţie, în jur de 40 de miliarde de dolari, va proveni dintr-un împrumut care este negociat acum. Tranzacţia transformă Dell într-o corporaţie imensă într-o perioadă când toată lumea insist[ că e mai simplu şi mai sigur să fii mic. Mai multe companii din tehnologie au anunţat în ultimul timp că iau în calcul să desprindă diviziile în companii de sine stătătoare, care să se raporteze independent la piaţă şi la propriul bilanţ. Hewlett-Packard, de exemplu, îşi separă entitatea de servicii pentru companii de cea pentru piaţa casnică. eBay desprinde plăţile PayPal din core businessul său de comerţ online. Chiar şi EMC a fost criticată de investitori pentru ceea ce ei numesc ”federaţia EMC”, dat fiind că în companie creşteau independent divizii de la content management până la data storage.

    Michael Dell şi Joe Tucci, fondatorul EMC, consideră însă că un model de business one stop shop va atrage clienţii tocmai prin complexitatea serviciului pe care îl oferă.

    EUROPA: Boardul SABMiller a acceptat săptămâna trecută principalii termeni ai ofertei de preluare din partea Anheuser-Busch InBev (AB InBev), care evaluează compania la 68 de miliarde lire sterline (104,5 miliarde dolari), creând condiţiile pentru fuziunea celor mai mari producători de bere din lume. După mai multe săptămâni de oscilări, boardul SAB Miller a acceptat să recomande în unanimitate acţionarilor propunerea prin care AB InBev va plăti 44 de lire pentru fiecare acţiune a producătorului de bere cu sediul central la Londra, relatează MarketWatch.

    Preţul este cu 44% mai mare faţă de cotaţia înregistrată de titlurile SAB Miller pe 14 septembrie, înainte de apariţia informaţiilor despre posibila tranzacţie. Pentru 41% din acţiunile SAB Miller, AB InBev, cel mai mare producător de bere din lume, oferă o alternativă parţial în acţiuni, respectiv o combinaţie de acţiuni şi numerar care se transpune într-un preţ mai mic, de 39,03 lire pe unitate.
    Propunerea revizuită şi acceptată este a cincea făcută de AB InBev pentru SABMiller în ultimele săptămâni şi vine după ce producătorul belgian de bere a anunţat luni că este pregătit să ofere acţionarilor SABMiller 43,5 lire pe acţiune în numerar şi o alternativă parţial în acţiuni de 38,88 lire, din care rezulta un preţ combinat de 67,4 miliarde de lire. SABMiller a respins primele trei oferte, afirmând că subevaluează semnificativ compania.

    Cei mai mari doi acţionari ai SABMiller, Altria Group şi familia Santo Domingo, care deţin cumulat o participaţie de 41% la grup, au avut iniţial poziţii diferite. Altria a anunţat în urmă cu două săptămână că oferta AB InBev, dar familia Santo Domingo a susţinut decizia boardului de a respinge propunerea.

    Fuziunea va alătura branduri precum Budweiser, Corona şi Stella Artois cu Pilsener Urquell, Grolsch şi Peroni, iar grupul nou format ar deţine o prezenţă majoră în SUA, China, Europa, Africa şi America Latină. Împreună, AB InBev şi SABMiller comercializează peste 30% din volumul de bere la nivel global.

     

    Cele mai mari tranzacţii din ultimii 25 de ani

  • A intrat pe uşa grupului bancar Garanti în urmă cu aproape trei decenii, ca analist financiar, iar acum conduce subsidiara locală

    10% din cariera de bancher a lui Ufuk Tandogan s-a desfăşurat pe piaţa din România, unde conduce din 2012 Garanti Bank şi unde a avut ocazia să vadă cât de folositoare i-au fost lecţiile crizei turceşti şi dezvoltarea de produse bancare într-o piaţă emergentă.

    Ufuk Tandogan a intrat pe uşa grupului bancar Garanti în urmă cu aproape trei decenii, în 1988, ca analist financiar. „Fac parte din familia Garanti de aproape 30 de ani şi mă bucură faptul că am contribuit şi continuu să contribui la dezvoltarea băncii. Garanti Bank m-a ajutat să devin omul de afaceri care sunt astăzi. Este locul unde am crescut din punct de vedere profesional. Aici am învăţat cât de fascinantă este industria bancară, cum se schimbă şi se dezvoltă încontinuu“, povesteşte Ufuk Tandogan, 52 de ani, care conduce de trei ani subsidiara din România a grupului turc Garanti.

    A ales să urmeze cariera bancară la sfârşitul anilor ’80, într-o perioadă care a marcat transformarea Turciei şi care a însemnat că sectorul bancar a făcut faţă multor provocări, dar şi multor oportunităţi. Ţara se îndrepta spre o economie mai liberală, iar industrii precum comerţul extern, turismul şi domeniul bancar aveau ocazia să crească exponenţial.

    „În acea perioadă am absolvit Facultatea de Economie. Chiar de atunci, Garanti se remarca pe piaţă prin inovaţie şi era în căutare de proaspăt absolvenţi, în care să investească şi care să ducă industria bancară a ţării mai departe. Încă de la primul interviu, am ştiut că trebuie să iau parte la această călătorie şi recunosc că a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat“, îşi aminteşte şeful Garanti Bank România.

    La şase ani după angajare, în 1994, a fost promovat branch manager în cadrul Garanti Bank în Turcia, poziţie pe care a ocupat-o timp de aproape 8 ani. Iar în 2005 a preluat funcţia de senior vicepresident commercial and corporate credits. De asemenea, a fost membru în Consiliul de Administraţie al Biroului de Credit din Turcia şi al Garanti Mortgage Turcia.

    Pentru Ufuk Tandogan, criza din anii ’90 din Turcia a fost un antrenament mai mult decât util pentru perioada dificilă de criză economică din ultimii ani, cu care s-a confruntat pe ambele pieţe (Turcia şi România). „Turcia a întâmpinat, într-adevăr, diverse provocări în anii ’90. Cu toate acestea, fiecare perioadă vine cu provocări, dar şi cu oportunităţi, iar a gestiona acele vremuri pentru a ajunge la cele mai bune rezultate a adăugat valoare sporită experienţei mele în această industrie. După cum ştiţi, ultimii ani au adus provocări în toate industriile, inclusiv în domeniul bancar.“

    Înainte de a veni în România, bancherul deţinea la banca din Turcia funcţia de responsabil de Biroul de Credite (s-a ocupat de acest department inclusiv în perioada 2005–2012, prinzând din această poziţie şi perioada crizei). „Am avut şansa de a face parte dintr-o echipă care a reuşit să crească portofoliul de credite al băncii, care a ajutat Garanti să devină cel mai mare creditor al ţării şi să înregistreze cea mai mică rată de credite neperformante“, povesteşte Tandogan, care consider că cea mai mare realizare din cariera de aproape 30 de ani de bancher este modul cum a folosit experienţele la care a fost expus pentru a învăţa cât mai mult: „Cea mai mare realizare a mea este că m-am provocat constant pe mine însumi, pentru a obţine mereu cele mai bune rezultate, în toate funcţiile pe care le-am ocupat de-a lungul carierei. Am avut ocazia de a-mi alege oamenii alături de care lucrez îndeaproape. Consider că acesta este unul dintre principalii factori care contribuie la clădirea unei cariere de succes şi de lungă durată“.

    În toamna anului 2012, Ufuk Tandogan a primit aprobarea BNR pentru a prelua funcţia de director general al subsidiarei locale a Garanti. Care a fost prima reacţie atunci când a aflat că va prelua conducerea Garanti Bank România? „Sentimentul nu poate fi exprimat într-un singur cuvânt. A fost un mix de emoţii, entuziasm şi simţ al responsabilităţii. Sunt bucuros că am avut oportunitatea de a prelua conducerea Grupului Garanti. România a evoluat mult de când am venit aici şi avem o strategie clară să sprijinim dezvoltarea economică la nivel local.“ Entuziasmul promovării nu a fost umbrit de adaptarea la piaţa bancară din România, pe care o descrie ca fiind destul de lină: „Nu aş caracteriza adaptarea mea la piaţa locală drept una dificilă. Există într-adevăr câteva diferenţe culturale, dar am reuşit în aproximativ şase luni să mă acomodez“.

     

  • La finalul primului semestru, activele NN România depăşeau peste 11 miliarde de lei

    Pe segmentul asigurărilor de viaţă, NN a înregistrat prime brute subscrise până la finalul lunii iunie 2015 în valoare de 308,6 milioane de lei, volum în creştere cu peste 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Evoluţia are la bază tendinţele observate în comportamentul clienţilor pe parcursul anului trecut şi reconfirmate în prima jumătate a acestui an: clienţii aleg un nivel mai ridicat de protecţie financiară şi îşi reorientează preferinţele spre asigurările unit-linked. Astfel, sumele asigurate medii aferente contractelor încheiate în prima jumătate din 2015 au fost cu 9% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce ponderea contractelor de tip unit-linked în totalul contractelor noi vândute în prima jumătate a anului a crescut cu 7 puncte procentuale faţă de primul semestru din 2014. Dacă la nivelul portofoliului total de contracte există un echilibru între cele de tip tradiţional şi cele cu componentă de investiţie, la nivelul portofoliului de contracte nou-încheiate, asigurările de tip unit-linked au reprezentat 37% din total la finalul lunii iunie a acestui an. 

    NN Asigurări de Viaţă a plătit asiguraţilor un volum al indemnizaţiilor pentru evenimente asigurate de 15,8 milioane de lei în primele şase luni din 2015, cu 19% mai mult faţă de perioada similară a anului precedent. În plus, pentru poliţele ajunse la finalul perioadei contractuale, NN a plătit clienţilor 50,7 milioane de lei, valoare cu 4,8% mai mare decât în primul semestru din 2014. Numărul total de contracte răscumpărate şi reziliate a scăzut cu 14% în perioada analizată, dinamica fiind dublată de scăderea cu acelaşi procent a cuantumului răscumpărărilor plătite. Totodată, numărul celor care au ales să-şi repună în vigoare un contract a crescut cu 8% în primele şase luni din 2015 faţă de perioada similară a anului trecut.

    Cifre cheie:

    •           Active financiare în administrare: 2,9 miliarde de lei în primul semestru din 2015 (plus 8,8% faţă de S1 2014)

    •           Volumul de prime brute subscrise: 308,6 milioane de lei în perioada ianuarie-iunie (plus 4% faţă de S1 2014)

    •           Prima brută medie pentru contractele subscrise în perioada ianuarie–iunie 2015: 1.786 de lei (plus 5% faţă de S1 2014)

    •           Beneficii plătite pentru pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate: 66,5 milioane de lei

    •           Marja de solvabilitate disponibilă a NN Asigurări de Viaţă: 1,35

    •           Coeficientul de lichiditate: 4,7

    Pe piata pensiilor facultative, cele două fonduri administrate de NN Asigurări de Viaţă – Activ şi Optim, deţineau o cotă de piaţă calculată în funcţie de active de 49,06% la finalul lunii iunie a acestui an. Astfel, volumul activelor administrate de NN în beneficiul celor 156.431 de participanţi a ajuns, la sfârşitul primului semestru din 2015, la valoarea de 558,19 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 25% faţă de perioada similară din 2014. Peste jumătate (51,3%) dintre angajaţii români care au decis în primul semestru al acestui an să economisească pe termen lung prin intermediul pensiilor facultative au ales unul dintre cele două fonduri administrate de NN. Nivelul contribuţiilor brute medii lunare alocate de cei care au ales fondul de pensii facultative cu grad de risc dinamic (Activ) a fost de aproximativ 109 lei în perioada analizată, cu 9% mai mult decât în primul semestru al anului anterior, în timp ce pentru fondul de pensii facultative cu grad de risc echilibrat (Optim), suma medie economisită lunar a fost de 115 lei (+5% mai mult decât media lunară a sumelor economisite până la finalul lunii iunie 2014). Din 2007, când a fost înfiinţat, şi până la finalul lunii iunie 2015, fondul din categoria celor cu grad de risc dinamic administrat de NN a obţinut o performanţă anualizată de 8,42%, iar fondul din categoria celor cu grad de risc echilibrat o performanţă anualizată de 8,97%, faţă de o medie anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 7,79%. (Sursa: calcule NN/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Cifre cheie:

    •           Active nete administrate de fondurile NN din Pilonul 3: 558,19 milioane de lei (plus 28,6% faţă de S1 2014), din care 23,4% pe fondul Activ

    •           Numărul cumulat de participanţi: 156.431 de persoane (plus 12,2% faţă de S1 2014)

    •           Contribuţia medie brută: Activ – 109.47 de lei în S1 2015 (plus 9% faţă de S1 2014); Optim – 115.37 de lei în S1 2015 (plus 5% faţă de S1 2014).

    În primul semestru din 2015, profitul brut al NN Asigurări de Viaţă s-a cifrat la peste 7 milioane de lei, incluzând cheltuielile excepţionale generate de procesul de rebranding. Profitul obţinut din activitatea curentă a atins nivelul de 18,5 milioane de lei, fiind cu 25% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, şi a susţinut cheltuiala excepţională de 11,5 milioane de lei necesară realizării acţiunilor incluse în procesul de rebranding.

    Pe segmentul de pensii private obligatorii, fondul de pensii administrat privat de NN în beneficiul celor peste 1,85 milioane de participanţi avea în administrare active nete de peste 8 miliarde de lei la finalul lunii iunie 2015, majorându-se cu aproximativ 30% faţă de perioada similară a anului trecut. Susţinând acumularea veniturilor participanţilor pentru perioada pensionării, fondul de pensii administrat privat de NN a realizat de la lansare, în mai 2008, şi până la finalul lunii iunie 2015 o performanţă anualizată  de 10,97%, media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă fiind de 10,49% (Sursa: calcule NN/APAPR, pe baza statisticilor ASF).

    Cifre cheie:

    •           Cota de piaţă a NN Pensii în funcţie de active: 37,11%

    •           Active nete administrate: 8,04 miliarde de lei (plus 30% faţă de S1 2014)

    •           Număr de participanţi: 1.853.753

    •           Contribuţia medie brută: 117,56 de lei (faţă de 95,5 de lei în S12014)

    Administrator fond: NN Pensii SAFPAP –www.nn.ro

    Depozitar: BRD Groupe Societe Generale S.A.

  • Schimbarea de direcţie a Citi, eficientizarea şi restructurarea businessului

    Ceo-ul Citi pentru regiunea EMEA a făcut la începutul lunii iulie un turneu maraton în cinci ţări din regiune (România, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria) şi a explicat modul cum a decis să eficientizeze şi să restructureze businessul în urma crizei economice.
     

    Reputaţia băncilor a fost întotdeauna piatra de temelie a ceea ce are nevoie o bancă pentru a fi de succes. Nu există nicio îndoială că reputaţia băncilor a suferit în urma crizei financiare şi o serie de lucruri s-au întâmplat. Aşa căeste de datoria băncilor să restabilească încrederea în raport cu societatea, cu autorităţile de reglementare, cu investitorii, cu clienţii. Este practic unul dintre acele aspecte pe care trebuie să le dovedim în fiecare zi. Au fost făcute multe lucruri, dar există încă multe de făcut”, spune James Cowles, CEO al Citibank pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA).

    În urma crizei financiare mondiale, reglementările au devenit mai stricte la nivelul sectorului bancar, fiind introduse restricţii legate de capital şi de lichiditate. Şeful Citi pe regiunea EMEA apreciază că multe reglementări apărute în urma crizei financiare sunt oportune şi bine fundamentate, iar limitarea dimensiunii băncilor este una dintre consecinţe.

    Cum s-au schimbat modelele de banking în urma crizei financiare mondiale?Putem să vorbim despre sfârşitul modelului de bancă universală? „Când ne uităm la tendinţele care afectează industria noastră, ne uităm la marile tendinţe sociale pe care le vedem la nivel mondial: globalizare, urbanizare, digitalizare. Credem că suntem aliniaţi bine acestor trenduri datorită renumelui reputaţiei noastre, al clienţilor şi al punctelor forte pe segmentul digital pe care continuăm să le dezvoltăm.”

    Gigantul american Citi, care gestionează active de aproape 2 trilioane de dolari la nivel mondial, şi-a redefinit strategia în ultimii cinci ani, în urma crizei financiare mondiale, făcând schimbări semnificative, a eficientizat şi a restructurat businessul. A decis să vândă diviziile de retail din 12 ţări, inclusiv România, ţări unde banca a avut afaceri foarte bune, profitabile, şi o reputaţie bună a clienţilor şi angajaţilor, concentrându‑se pe segmentul corporate. Este angajată în tehnologiile digitale, considerând că digitalul va fi esenţial pentru deservirea clienţilor băncii în viitor.

    O altă prioritate este menţinerea poziţiei puternice pe segmentul tranzacţiilor cu titluri (cu venit fix) şi al Internet bankingului, după cum afirmă şeful Citi pe regiunea EMEA, care spune că a operat schimbări semnificative la nivelul businessului de la începutul crizei şi este mai simplu, mai sigur şi mai sănătos aşa: „Ne simţim încrezători că avem strategia adecvată în ceea ce priveşte zonele geografice în care suntem prezenţi, liniile noastre de business şi segmentele de clienţi pe care le deservim.

    Obiectivul nostru este executarea acestei strategii. Atât în România, cât şi în Europa Centrală şi de Est, Citibank este focusată în mod tradiţional pe companii locale de top, companii mijlocii orientate la nivel internaţional şi, bineînţeles, pe subsidiarele clienţilor noştri globali”. Planurile de creştere ale Citi la nivelul companiilor mari şi al segmentului instituţional, deci persoane juridice de dimensiuni mari (ICG – Institutional Client Group), şi la nivelul persoanelor fizice şi al IMM-urilor – segmentul comercial (CCB – Citi Commercial Bank) implică o creştere organică cu un accent puternic pe amplificarea implicării la nivelul clienţilor existenţi, pe lângă câştigarea de noi clienţi, a explicat James Cowles.

    După izbucnirea crizei economice, Citi şi-a analizat businessul, a redefinit strategia şi a eficientizat afacerile. Efectele sunt măsurabile: de la un bilanţ care înainte de criză era de 3 trilioane de dolari s-a ajuns la 1,9 trilioane de dolari astăzi, a povestit James Cowles. „A fost o restructurare importantă. Am vândut multe businessuri, unele dintre ele foarte bune, dar care nu se pliau pe noua strategie, şi multe active. Bilanţul de 1,9 trilioane de dolari la care am ajuns astăzi înseamnă relativ mult, dar este, de asemenea, finit. Ne-am disciplinat acum în ceea ce priveşte alocarea resurselor pe care le avem. Vom aloca resursele pentru acele ţări şi produse unde avem ceva de valoare de oferit clienţilor noştri“.

    Atunci când Citi şi-a analizat businessul de retail a căutat să identifice ţările în care are cu adevărat ceva competitiv de oferit, unde businessurile au dimensiunea şi anvergura care să permită economii de scară şi unde poate să fie productivă.
    În Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, multe dintre vânzările de portofolii încă nu s-au finalizat. Atunci când se vor finaliza, Citi va mai avea divizii de retail în Rusia, Polonia, Emiratele Arabe Unite, Bahrein şi Marea Britanie, a mai spus şeful Citi pe regiunea EMEA. În ceea ce priveşte businessul pe segmentul corporate, Citi este activă în peste 100 de ţări la nivel mondial, dintre care 55 sunt în regiunea Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Dimensiunea globalăeste în cazul segmentului corporate avantajul prin care Citi se delimitează de alte bănci, consideră James Cowles.

    Citi, una dintre cele mai importante instituţii financiare din lume, cu o tradiţie de peste 200 de ani şi circa 200 de milioane de clienţi în mai mult de 160 de ţări, este prezentă în România de aproape două decenii. În urmă cu doi ani, Citi a decis să vândă portofoliul de retail din România către Raiffeisen, respectiv credite de 80 de milioane de euro, depozite de 136 milioane de euro şi peste 80.000 de clienţi, mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative reprezentând o tranzacţie în premieră pe piaţa locală. Citi este pe podium în topul celor mai profitabile bănci din România şi una dintre cele mai profitabile subsidiare ale Citi din regiune. Anul trecut, sucursala locală a grupului financiar american Citibank a înregistrat un profit net record, de peste 280 milioane de lei, în creştere cu mai mult de 40% faţă de 2013.

    Ce obiective are Citi pentru viitor? „Aspiraţiile noastre de creştere se vor realiza prin valorificarea punctelor forte de bază şi a prezenţei globale. Suntem puternic angajaţi în tehnologiile digitale pentru că noi credem că digitalul va fi elementul- cheie pentru deservirea clienţilor băncii în viitor. Vom continua să ne concentrăm pe productivitate, talentul nostru şi controale opereţionale. O altă prioritate este menţinerea poziţiei puternice pe segmentul tranzacţiilor cu titluri cu venit fix şi al internet bankingului”.

  • Românii sunt optimişti cu privire la creşterea economică

    Cercetarea a fost efectuată anul acesta în perioada martie-aprilie, fiind chestionaţi în jur de 8.000 de oameni, clienţi Provident, din opt ţări europene, printre care şi România. În proporţie de 44%, participanţii români s-au declarat mulţumiţi de nivelul de trai actual şi consideră că în următorele 12 luni situaţia se va îmbunătăţi din punct de vedere financiar. Motivele pe care se bazează optimismul românilor sunt schimbarea circumstanţelor familiale, schimbarea locului de muncă sau creşterea veniturilor salariale.

    Principala grijă a românilor în viitorului apropiat rămâne, totuşi, costul traiului. Aceştia sunt îngrijoraţi cu privire la pierderea actualului loc de muncă, dar şi în legătură cu lipsa veniturilor sau a cheltuielilor ridicate cu serviciile medicale.

    91% dintre subiecţii din România iau în calcul un împrumut potrivit necesităţilor lor financiare, care poate fi rambursat cu uşurinţă, iar 43% tratează cu mai mult calm cheltuielile zilnice comparativ cu anul 2014. Împrumuturile sunt de cele mai multe ori solicitate pentru cheltuieli neaşteptate precum îmbunătăţiri în locuinţă, cheltuieli medicale sau educaţia copiilor. Când accesesază un credit, clienţii iau în considerare capacitatea de a plăti în mod confortabil ratele lunare, suma totală pe care trebuie să o ramburseze şi perioada împrumutului.

    Un număr mic de respondenţi (3 din 10) îşi fac economii cu regularitate şi doar jumătate dintre aceştia se gândesc la posibilitatea unei pensii private, care să le asigure un trai liniştit la bătrâneţe şi să le amortizeze impactul scăderii veniturilor lunare după pensionare.

    În restul ţărilor unde s-a efectuat cercetarea, doar  23% dintre respondenţi, în medie, se aşteaptă la o creştere a nivelului de trai în ţările lor. Studiul a avut ca scop identificarea percepţiei consumatorilor privitor la contextul socio-economic şi la modalităţile de creditare şi economisire ale acestora. Celelalte ţări unde a fost efectuată cercetarea sunt Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, dar şi Mexic, în rândul clienţilor grupului britanic IPF.

  • Perspectivă de cercetător la Limassol, Toronto şi Geneva

    INEDIT, INTENS SI FOARTE INTERESANT“ îşi caracterizează Floriana Barabaş, strategic insights & dashboard manager, departamentul business decision support în cadrul producătorului de ţigarete JTI, parcursul profesional din ultimii zece ani, de la intrarea sa în prima ediţie a catalogului 100 Tineri Manageri de Top.  Povesteşte că nimic nu a fost planificat, a ales şansele care s-au ivit în diverse momente, cu curiozitate şi curaj. ”Şi mă bucur nespus că am făcut asta.“

    Îşi aminteşte că începuturile carierei sale au fost în 1997, când s-a angajat la JTI, care era la vremea aceea RJ Reynolds. Pe atunci, cunoştinţele sale manageriale se rezumau la un curs de un an absolvit în cadrul Facultăţii de Cibernetică a ASE. ”Formaţia managerială iniţială am dobândit-o «on the job» şi învăţând de la cei din jur„, spunea ea în 2005 pentru Business Magazin. În 2003, coordona cercetarea de piaţă a companiei pentru România, Turcia şi Orientul Mijlociu.

    Floriana Barabaş, care a fost responsabilă de cercetarea de piaţă pentru companie de la diferite niveluri ale organizaţiei (local, regional şi global) şi în diverse ţări, spune că momentele cheie ale carierei în acest interval au fost ”relocările, inclusiv întoarcerea acasă. Am continuat să fac acelaşi lucru, dar de la diverse niveluri ale organizaţiei – local, regional, iar mai apoi global – şi în diverse ţări„.

    În a doua jumătate a anului 2006, când a preluat funcţia de marketing intelligence manager, s-a mutat la Limassol (Cipru) şi s-a ocupat de cercetare pe pieţele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Un an mai târziu, şi-a făcut din nou bagajele şi a traversat oceanul, lucrând de la Toronto pentru Canada, Statele Unite şi America Latină. ”Iar următoarea şansă s-a ivit în 2008, pentru o poziţie la sediul central de la Geneva, coordonare la nivel global.„

    În 2010 s-a întors în România, ca strategic insight manager, iar trei ani mai târziu a fost promovată ca strategic insights and dashboard manager. Acum coordonează cercetarea de piaţă pentru România, extinsă şi în ceea ce priveşte livrarea de informaţii necesare deciziilor în afaceri, explică ea. La întoarcerea în ţară, a avut ocazia să aleagă oamenii cu care lucrează. ”Procesul de recrutare a fost deschis pe durata unui an întreg, dar până la urmă am reuşit să găsesc oamenii potriviţi, o echipă mică, formată din trei oameni, colegi pe care mă pot bizui. Este foarte important ca analizele pe care le livrăm să fie corecte şi furnizate în timp util, astfel încât compania să poată acţiona în baza lor.

    Avem şansa să lucrăm într-o organizaţie care înţelege perfect cât de preţioasă este această sursă de avantaj concurenţial.„ Spune că antreprenoriatul a tentat-o în primii ani de după terminarea facultăţii, însă şi-a început rapid cariera în multinaţionale şi nu a mai simţit nevoia acestei aventuri. ”O organizaţie multinaţională creează confortul şi condiţiile de a profesa ceea ce-ţi place, departe de birocraţie şi grijile administrative inerente antreprenoriatului.

    Întrebată unde se vede peste încă zece ani, răspunde că dacă ”unde“ înseamnă un loc, atunci se vede în România. ”Am observat că n-am încotro! De oriunde am locuit sau oriunde am plecat în vacanţe, am revenit acasă, întotdeauna cu mare bucurie. Chiar dacă sunt lucruri pe care le-aş dori foarte mult să fie altfel în ţara mea şi, câteodată, simt neputinţă, furie sau amărăciune… Aici, în ţară, am sufletul, familia, prietenii. Profesional, aş face şi peste zece ani «variaţiuni pe aceeaşi temă». Poate că m-aş orienta eventual spre business & competitive intelligence.

  • Care sunt cele mai frecvente mituri despre împrumuturi

    „Campania Autodenunţ continuă abordarea autoironică începută în 2014 cu Providentiştii şi demontează, în aceeaşi notă, cele mai frecvente mituri despre împrumuturile noastre: De ce ne vizităm clienţii acasă? De ce este DAE mai mare? Ce se întâmplă dacă nu plăteşti împrumutul?”, a declarat Marilena Bârliga, senior marketing manager în cadrul Provident.

    Astfel, campania ilustrează, prin mai multe spoturi, interacţiunea companiei cu clienţii, de la primul contact – vizita la domiciliu care diferenţiază Provident prin abordarea simplă şi personalizată, până la descrierea transparentă a soluţiilor financiare, acordarea sumei împrumutate şi rambursarea împrumutului. Campania prezintă pe scurt modelul de business Provident, prin intermediul unor personaje fictive: purtătorul de cuvânt al companiei, directorul de resurse umane, agentul Provident, pe nume George Cămătaru, şi câţiva dintre clienţii acestuia.

    „De mult timp, instituţiile financiare care acordă mici împrumuturi sunt acuzate de practici nu tocmai corecte. În numele industriei, noi, Provident, am declanşat o anchetă internă care arată că, ce să vezi, aşa este. Aşa începe spotul Autodenunţ care dovedeşte, în final, că situaţia este de fapt pe dos, pornind de la o idee creativă îndrăzneaţă, pusă în scenă într-un mod amuzant. Ancheta continuă pe www.provident.ro/autodenunt”, a spus Valentin Suciu, creative director în cadrul Jazz.

    Provident acordă credite de valoare mică, pe termen scurt, cu costuri fixe pe toată perioada împrumutului şi nu aplică penalităţi pentru întârzierea plăţii ratelor. Clienţii pot împrumuta sume cuprinse între 500 şi 5.000 de lei, pe perioade de 44 până la 78 de săptămâni. Clienţii pot alege cum primesc şi restituie împrumuturile, fie prin transfer bancar, fie prin serviciul opţional de gestionare la domiciliu, oferit contra cost, care presupune acordarea împrumutului în maximum 48 de ore şi încasarea ulterioară a ratelor de la domiciliul clienţilor.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din regiune şi una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    Provident are peste 850 de angajaţi în România şi colaborează cu peste 3.700 de agenţi independenţi în 80 de oraşe din întreaga ţară.

  • Mic ghid de investiţii în titluri de stat

    Trezoreria statului a spart în sfârşit gheaţa şi a reluat, după o pauză de un deceniu, vânzarea de titluri de stat pentru populaţie. De luni, 8 iunie, şi până pe 19 iunie, persoanele care au cel puţin 1.000 de lei puşi deoparte, pentru că atât costă un titlu de stat, au şansa să economisească prin creditarea statului român.

    Mai exact, Finanţele vând către populaţie 100.000 de titluri de stat, cu o dobândă de sub 2% pe an şi cu o maturitate de doi ani. Plata dobânzii se va face anual, iar rambursarea principalului (adică a sumei investite) se va face la scadenţă, în iunie 2017. Achiziţiile de titluri de stat se vor putea face prin intermediul oricărui ghişeu bancar. Achiziţiile prin intermediul băncilor din consorţiu – BCR, BRD şi Raiffeisen – sunt scutite de comisioane.

    Oferta de titluri de stat va fi structurată pe două tranşe: cea a subscrierilor de până la 50 titluri (inclusiv) şi cea a subscrierilor de peste 50 de titluri. Prioritari vor fi cei care vor cumpăra până la 50 de titluri. Dacă cele 100.000 de titluri sunt subscrise de mici investitori, atunci marii investitori, cei cu subscrieri mai mari de 50 de titluri, nu vor mai fi onoraţi.

    Dobânda oferită de stat nu este ridicată, însă achiziţia unui titlu de stat prezintă avantajul că este scutit de la impozit şi că dacă este vândut înainte de maturitate investitorul nu îşi pierde dobânda. În cazul depozitelor bancare, dobânda este impozitată cu 16%, iar dacă depozitul este „spart” înainte de scadenţă, deponentul pierde dobânda.
    Un alt detaliu important al titlurilor de stat pentru populaţie este faptul că se vor lista la bursa de la Bucureşti pe 26 iunie.

    Astfel, persoanele care vor dori să vândă titlul de stat înainte de scadenţă (2017) vor putea face acest lucru pe bursă. Atenţie însă, pentru că există riscul ca preţul titlului să scadă sub 1.000 de lei, cât a dat pe el investitorul când le-a cumpărat de la bancă. Scăderea preţului la titlurile de stat are loc atunci când dobânzile cresc. Astfel dacă un investitor a cumpărat titlul la 1.000 de lei şi peste un an preţul pe bursă este de 990 de lei, din vânzarea titlului respectivul investitor va raporta o pierdere de 1%. Însă dacă vânzarea titlului se realizează după ce a încasat dobânda, de circa 1,7%, atunci câştigul real ajunge la 0,7%. În ultimii ani însă preţul titlurilor de stat a urcat pentru că dobânzile au scăzut până la minime istorice.

    De exemplu, în luna martie a acestui an, un investitor a vândut pe bursă un pachet de o mie de titluri de stat pentru suma de 12 milioane de lei la un preţ de 11.525 lei/unitate, cu 15% mai mare decât preţul la care aceste titluri au fost emise în martie 2013. La randamentul de 15% din variaţia de preţ se adaugă şi cele două dobânzi de 5,75% pe an încasate în 2013 şi în 2014, deci un plus de 11,5%. Astfel, randamentul total al investitorului se ridică la 26,5% în perioada cuprinsă între martie 2013, când Ministerul Finanţelor a emis respectivele titluri, şi 10 martie 2015, când titlurile au fost vândute. Un randament de aproape 27% în doi ani cu risc zero asumat este extrem de bun, însă pe bursă câştigurile trecute nu garantează niciodată că performanţele se pot repeta în viitor.

    Pentru a le vinde pe bursă, persoanele care deţin titluri de stat va trebui să îşi deschidă un cont de brokeraj fie la banca de la care le-au cumpărat, fie de la o societate de brokeraj. Doar anumite unităţi bancare din ţară pot opera deschiderea de cont de brokeraj.

    Un lucru ce trebuie reţinut de persoanele care vor să cumpere titluri de stat în perioada cuprinsă între 8 iunie şi 19 iunie este modul în care vor alege dobânda la care vor împrumuta statul. Persoanelor care vor merge începând din 8 iunie la un ghişeu bancar pentru a cumpăra titluri de stat, angajatul băncii va trebui să le spună şi să le explice cât este în acea zi dobânda la titlurile de stat cu maturitate de doi ani, iar el să aleagă dintr-un interval de plus/minus 0,05%. De exemplu, în prezent dobânda este de circa 1,8% pe an, iar intervalul din care cumpărătorul va putea alege este de 1,75% – 1,85% pe an. Dacă majoritatea celor care vor subscrie în cadrul ofertei de titluri de stat vor opta pentru o dobândă de 1,76%, de exemplu, atunci aceasta ar putea fi dobânda finală.