BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • După 25 de ani…de BERD, încotro?

    De această dată evenimentul, devenit deja tradiţional, a fost mai altfel, aniversar, marcând împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea instituţiei. Motiv de reflecţie, analiză şi bilanţ pentru activitatea băncii de-a lungul sfertului de secol care a trecut, de privit înapoi asupra performanţei băncii, dar şi de (re)setare a unor priorităţi pentru anii ce vor veni.

    BERD, instituţie financiară multilaterală printre ai cărei acţionari se numără şi România, a fost înfiinţată după prăbuşirea comunismului în Europa, în 1991, cu un obiectiv clar: să susţină dezvoltarea economiilor de piaţă în statele postcomuniste, adică apropierea ţărilor foste comuniste de nivelul de dezvoltare al Occidentului. Colaborarea continuă şi după un sfert de secol, semn că tranziţia nu s-a terminat. De-a lungul timpului, BERD – care are o natură oarecum duală (instituţie multilaterală, care funcţionează pe baze comerciale) – s-a extins spre est şi sud, încercând să se reinventeze. Acum, BERD promovează transformarea economică în 37 de ţări care se întind pe trei continente – din Mongolia în Asia Centrală către Maroc pe malul Oceanului Atlantic, din Estonia spre Marea Baltică către Egipt pe Marea Mediterană. Iar cel mai nou acţionar al BERD este China, a doua cea mai mare economie mondială. În acest an, BERD a deschis în premieră birouri în Japonia, la Tokio, şi în SUA, la Washington.

    Făcând bilanţul ultimului sfert de secol, constatăm că BERD a investit mai mult de 105 mld. de euro în peste 4.500 de proiecte în 37 de ţări. Doar în 2015 BERD a investit o sumă istorică de 9,4 mld. euro în 380 de proiecte.

    Miniştrii de finanţe şi guvernatori ai băncilor centrale din ţările beneficiare şi nonbeneficiare, bancheri comerciali şi investitori, au participat la reuniunea BERD şi la business forumul cu tema – „Influencing Change – The Next 25 Years“, alături de alţi oaspeţi de rang înalt din finanţele internaţionale.

    Reuniunea anuală a BERD, oportunitate uriaşă de reclamă pentru ţările mai puţin dezvoltate din regiune, în special în trecut, nu a prea reuşit de-a lungul timpului să atragă prea mulţi investitori din economia reală şi a generat, în consecinţă, puţină dezbatere aplicată, fiind mai mult ocazie de informare, networking şi discuţii one to one între mai marii finanţelor europene.

    BERD va continua să opereze într-o lume care se schimbă rapid, într-un context dificil, provocator, având în vedere, printre altele tensiunile geopolitice din regiune care nu pot fi soluţionate rapid, criza refugiaţilor şi creşterea economică aflată subpotenţial, după cum a spus Sir Suma Chakrabarti, preşedintele instituţiei. „BERD răspunde acum unor provocări mai variate şi mai rapide decât oricând în istoria sa. Vrem să avem un impact mai mare în viitor. Trebuie să construim pe experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul celor 25 de ani. Trebuie să răspundem mai bine nevoilor ţărilor şi lumii în schimbare“, a spus şeful BERD în discursul de deschidere a reuniunii aniversare.

    Acţionarii BERD au avut la Londra o dezbatere aprinsă cu privire la rolul instituţiei în revitalizarea creşterii economice, a ţinut să amintească Sir Suma Chakrabarti. Cel mai recent raport regional al BERD privind perspectivele economice au arătat că în cele din urmă, după cinci ani de încetinire, economiile din întreaga regiune, ca întreg, prezintă unele semne de redresare. „Dar rămâne foarte clar că este insuficientă creşterea economică. Mai sunt multe de făcut.“

  • Paradoxurile bursei româneşti: cel mai ridicat randament al dividendelor din lume, rulajele sunt mici

    Anul acesta companiile din principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, au un randament al dividendelor de 7,9%, cel mai mare din lume, conform raportului Berenberg. „România este urmată în top de Kuweit (7,6%) şi de Bahrein (7,2%); în regiune, Cehia oferă randamente ale dividendelor de 6,4%, Croaţia 5,7%, Austria 4,6% şi Polonia 4,2%“, spune analistul Carsten Hesse de la banca de investiţii Berenberg.

    „Sunt şanse mari ca Banca Transilvania, Romgaz şi Transgaz să plătească un randament al dividendelor de peste 10% anul acesta. Banca Transilvania ar putea urca pe prima poziţie în topul plătitorilor de dividende, cu un randament de circa 15%, după ce a realizat anul trecut venituri foarte mari, ca urmare a achiziţiei reţelei Volksbank de pe piaţa românească“, estimează Carsten Hesse.

    Anunţul Băncii Transilvania din luna martie de a plăti dividende foarte mari a fost o surpriză, arată Carsten Hesse. Este pentru a doua oară în ultimii 20 de ani din istoria băncii clujene când aceasta acordă dividende în numerar; instituţia financiară oferă dividende de 1,2 miliarde de lei acţionarilor, adică jumătate din profitul băncii, precum şi acţiuni gratuite în valoare de 620 de milioane de lei. Şi alte societăţi, arată analiza băncii Berenberg, ar urma să-şi răsplătească acţionarii cu sume importante. Romgaz şi Transgaz ar urma să plătească randamente plasate între 10 şi 11%. În cazul Transgaz, statul, care este acţionarul majoritar (cu peste 58% din acţiuni), a cerut dividende mai mari decât propusese compania (27,6 lei, adică un randament de 10,2%, faţă de 21,2 lei, adică un randament de 8%). Conform estimărilor, nivelul ridicat al randamentelor de la BVB nu reprezintă cazuri singurlare, ci este de aşteptat ca în următorii doi ani să se menţină în jurul a 7%.

     

    În ce priveşte primele trei luni ale acestui an, cu randamente chiar şi mai mari decât ale acţiunilor Băncii Transilvania se pot lăuda cinci companii listate la BVB; e drept, rulajele acestora, la un loc, sunt de câteva zeci de ori mai mici decât ale băncii clujene, care au fost cele mai lichide în intervalul ianuarie-martie (437,5 milioane de lei), urmate de cele ale Fondului Proprietatea (362 milioane de lei), care însă au înregistrat un randament negativ (-5,6%).

    În primul trimestru al acestui an Turbomecanica a marcat o creştere de 84,7% (cu rulaje de 2,9 milioane de lei), urmată de Electroargeş (31,2%, cu rulaje de 1 milion de lei) şi de Albalact (26,8%, cu rulaje de 8,3 milioane de lei). „Rezultatele financiare înregistrate în 2015 evidenţiază pentru prima dată după şapte ani aspecte pozitive, dintre care cel mai relevant este realizarea unui profit net de 3,8 milioane lei“, declară reprezentanţii Turbomecanica.

    În cazul Turbomecanica, Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al firmei de brokeraj Tradeville, apreciază că evoluţia ascendentă s-a datorat în principal rezultatelor pozitive din 2015, cuplate cu o conjunctură favorabilă companiei la nivelul cererii pentru produsele şi serviciile sale, atât pe filiera civilă, cât şi pe cea militară.

    „Electroargeş beneficiază de aşteptări pozitive pentru sectorul bunurilor de consum discreţionare, pe fondul unui mediu cu dobânzi scăzute şi al unui an electoral în plină desfăşurare“, spune Ovidiu Dumitrescu. Tot el adaugă că în ce priveşte randamentul acţiunilor Albalact, pare să fi contat destul de mult preluarea propusă de francezii de la Lactalis – „se poate observa că în ultimele două luni acţiunea producătorului de lactate a rămas într-un interval de preţ destul de strâns, legat probabil de preţul de ofertă estimat“, adaugă reprezentantul Tradeville.

    În primele trei luni ale anului, doar opt companii listate la BVB au înregistrat randamente pozitive ale acţiunilor, între acestea numărându-se şi Oltchim (17,1%), Conpet (12,7%), Banca Comercială Carpatica (6,8%) şi Teraplast (1,8%).

  • …Şi-au rămas doar 36

    Până anul trecut, sistemul bancar cuprindea 40 de bănci, din care jumătate cu o cotă de piaţă de sub 1%, ceea ce a generat dezbateri privind nevoia de consolidare a sistemului. Acum sistemul bancar a ajuns la 36 de bănci. Iar procesul de consolidare cel mai probabil va continua. Unii bancheri văd posibilă ajustarea numărului de bănci spre 15-20. Însă procesul nu va fi rapid.

    Patru bănci au dispărut din statisticile BNR: Volksbank, preluată de Banca Transilvania, RBS, unde portofoliile de retail şi corporate au fost preluate de UniCredit Bank, Millennium, cumpărată de OTP Bank şi Montepio (exit).

    Şi grupul cipriot Bank of Cyprus se află în proces de lichidare a operaţiunilor locale. O altă bancă, Marfin Bank România, este „la vânzare“. De asemenea, există negocieri privind achiziţia Băncii Româneşti de către Bancpost.

    Banca Transilvania (BT), cea mai mare instituţie de credit cu capital românesc şi cu o capitalizare bursieră de peste 7 mld. lei, a finalizat anul trecut tranzacţia de preluare a Volksbank România, aceasta fiind cea mai importantă operaţiune din sectorul financiar – „fuziunea anului 2015“. În primăvara anului trecut a fost anunţată finalizarea tranzacţiei, după ce la sfârşitul anului 2014 banca din Cluj a semnat un angajament ferm de preluare printr-o tranzacţie fulger, după negocieri de doar câteva luni.

    Banca Transilvania a plătit pentru achiziţia Volksbank România în total 711 mil. euro, din care 81 mil. euro (358 mil. lei) pentru capitalul băncii şi 630 mil. euro în rambursarea unor linii de finanţare acordate de către acţionarii Volksbank băncii din România.

    Volksbank, o bancă cu active de 13 mld. lei, a fost scoasă la vânzare după ce a fost curăţată de credite neperformante, care ajunseseră la o treime din portofoliul total de credite. De la începutul anilor 2000, Volksbank crescuse rapid în perioada de boom a creditării, ajungând la finalul lui 2008 numărul 3 în România, după BCR şi BRD. Atunci Banca Transilvania era pe locul 7. Creşterea Volksbank s-a produs preponderent pe seama vânzării de credite ipotecare în valută, iar banca a înregistrat şi o deteriorare la fel de rapidă a portofoliului de credite în anii de criză, în special în cazul împrumuturilor în franci elveţieni.

    Unul dintre artizanii tranzacţiei cu Banca Transilvania a fost bancherul austriac de investiţii Heinrich Pecina, foarte influent în cercurile financiare şi politice de la Viena. El a venit cu această propunere la Cluj şi tot el a fost cel care a mediat tranzacţia, prin intermediul firmei Vienna Capital.

    Programul de integrare a Volksbank România în Banca Transilvania, început în luna aprilie 2015 şi deruat până la sfârşitul anului, a fost organizat pe 25 de proiecte. Fuziunea dintre cele două bănci a avut loc pe 31 decembrie, dată de la care Volksbank România a dispărut. Banca Transilvania este pe locul trei în sistemul bancar, poziţie pe care s-a plasat şi Volksbank în anii de boom economic, iar după finalizarea procesului de preluare a Volksbank, banca din Cluj se îndreaptă spre locul doi în piaţă, ocupat în prezent de BRD-SocGen.

    Activele Băncii Transilvania au făcut anul trecut un salt de 33%, după preluarea Volksbank, cota de piaţă urcând la 12,5%. În topul celor mai mari profituri pe piaţa financiară locală, Banca Transilvania s-a detaşat anul trecut, raportând un câştig net contabil de 2,4 mld. lei, în creştere cu 456% faţă de anul precedent, ca urmare a înregistrării câştigului de 1,6 mld. lei din tranzacţia de preluare a Volksbank România.

    Şi britanicii de la RBS au plecat de pe piaţa românească, după numai şase ani de prezenţă, perioadă în care nu au făcut decât să-şi reducă în mod constant expunerea locală şi să caute activ un cumpărător pentru banca în posesia căreia ajunseseră după preluarea în cadrul unei tranzacţii globale a grupului olandez ABN Amro din 2008. Odată cu închiderea RBS România s-a pus capăt unei istorii de aproape două decenii. Olandezii de la ABN Amro construiseră în România la jumătatea anilor ‘90 unul dintre cei mai buni jucători locali pe segmentul corporate.

  • România a reuşit anul trecut „performanţa“ de a deveni lider în regiune la vânzarea de credite neperformante

    România a reuşit anul trecut „performanţa“ de a deveni lider în regiune la vânzarea de credite neperformante (npl), depăşind ţări precum Polonia sau Slovenia, băncile locale grăbindu-se să facă curăţenie în bilanţuri. Credite de aproape 2 miliarde de euro au scos anul trecut din bilanţuri bancherii din România, mai mult cu 0,6 miliarde faţă de 2014. Iar curăţenia continuă şi în acest an.

    România a fost, este şi va fi cea mai activă piaţă din Europa Centrală şi de Est. Este o piaţă atractivă. Investitorii se uită la noi. Mă aştept ca în 2016 piaţa tranzacţiilor cu portofolii bancare neperformante să ajungă la circa 2 mld. euro. Pentru a se ajunge la această sumă este necesar ca o bancă mare să vândă un portofoliu semnificativ“, spune Radu Dumitrescu, director consultanţă financiară la Deloitte România.

    Factorii posibili de creştere a pieţei ar fi cantitatea de credite neperformante (NPL) din piaţă, presiunea ca băncile să se focuseze pe banking, nu pe recuperare, şi interesul crescut al investitorilor pentru segmentul de NPL, după cum afirmă Dumitrescu, care coordonează echipa de servicii de suport în tranzacţii (transaction services) a Deloitte în România.
    Vânzarea pachetelor de NPL-uri vine după ce BNR a solicitat băncilor să-şi cureţe mai repede bilanţurile pentru a putea relua creditarea. Un alt factor determinant sunt testele realizate la nivel european (AQR – asset quality review) care afectează băncile-mamă. Primele pachete consistente de neperformante au ajuns pe piaţă la jumătatea lui 2014.
    România a ajuns să aibă cea mai mare piaţă de tranzacţii de portofolii de credite „rele“ din întreaga Europă Centrală şi de Est, din pricina ponderii mari pe care o deţin acestea în sistemul bancar.

    Bancherii şi-au curăţat întâi portofoliile de consum, iar abia de anul trecut au început să scoată la mezat portofolii semnificative de credite corporate. „Până în 2012-2013 majoritatea portofoliilor vândute erau (retail) negarantate. Ulterior, din 2013 au apărut pachetele de NPL garantate. Acum două treimi din pachetele NPL vândute sunt garantate şi o treime sunt negarantate“, explică reprezentantul Deloitte. Tot el explică modificarea şi în ce priveşte abordarea băncilor: „Probabil la început testau piaţa cu cele mai uşor de vândut şi au văzut că erau jucători interesaţi.“

    Iar în timp ce unele bănci au optat pentru vânzarea unor pachete mari de credite neperformante, altele vând bucăţi mai mici. „Dacă ai aşteptări de preţ mari este bine să mergi pe «picătura chinezească» vânzând pachete mici, ca să maximizezi. Dacă nu te interesează prea mult preţul, ci să scapi rapid de creditele neperformante, încerci să vinzi pachete mari. Fiecare bancă încearcă să vândă un pachet de NPL relevant, dar pachete omogene sunt mai uşor de înţeles, de evaluat. Cu cât pachetul este mai eterogen, cu atât este mai greu de evaluat, ia timp mai mult şi presupune eforturi mai mari“.

    Tokyo, Triton, Rosemary, Saturn, Ariadne, Henri, Donau sau Gabriel sunt numele de cod ale principalelor proiecte de vânzare de credite neperformante ale băncilor locale, în timp ce în ţările din regiune operaţiunile de acest fel au primit nume de cod precum Dinara sau Charlotte.

    BCR a vândut în decembrie 2015 un pachet de credite neperformante corporate de 1,2 mld. euro (Tokyo) la un preţ de sub 10% către un consorţiu format din Deutsche Bank, IFC şi APS; acesta a fost cel mai mare pachet de NPL vândut până acum în România. În urma acestei operaţiuni, ponderea împrumuturilor neperformante a scăzut la BCR de la 25,7% în decembrie 2014 la 20,2%. Totuşi liderul pieţei bancare locale nu a finalizat curăţarea bilanţului şi negociază vânzarea unui alt portofoliu de credite neperformante.

    Iniţial, BCR a scos la vânzare un pachet de neperformante de 2,7 mld. euro, însă a renunţat la vânzarea integrală deoarece preţul primit a fost sub aşteptări, astfel că a decis spargerea în bucăţi a portofoliului.
    De pachetul de NPL-uri BCR de 2,7 mld. euro au fost interesaţi jucători suficient de potenţi financiar, iar retragerea ofertei iniţiale a avut o influenţă negativă. Preţul sub aşteptări, de care se discuta înainte ca BCR să schimbe strategia de vânzare a NPL-urilor este legat mai curând de diversitate decât de dimensiune.

     

  • Lupta pentru jumătate dintre clicuri

    Cred că generaţia de tineri care intră acum în organizaţii – în sistemul bancar, dar şi în companiile client – vor înclina clar balanţa în dreptul mobile banking, ei fiind obişnuiţi să-ţi ţină mereu telefoanele inteligente în preajmă“, spune David Rose. Completează însă că şi seniorii sunt prinşi de tehnologie, pentru că mobilul sau tableta le uşurează munca: pot de pildă să avizeze o tranzacţie sau să vadă balanţele în timp ce sunt într-o întâlnire, lucruri pe care le puteau face doar la calculator până în urmă cu numai câţiva ani.

    Tehnologia avansează rapid, iar industria bancară se află într-o veritabilă cursă în ceea ce priveşte aplicarea noilor tehnologii, care uşurează operaţiunile. „E uluitor cum accelerează tehnologia. Nu cred că mulţi oameni şi-au imaginat în urmă cu 20-25 de ani această evoluţie“, afirmă Rose, care este originar din Africa de Sud şi a ajuns la Londra în urmă cu zece ani. Are o formaţie tehnică şi anterior venirii sale la Citi a lucrat în domeniul computerelor, apoi a devenit product manager în cadrul instituţiei financiare. În vremea studenţiei sale nu şi-a imaginat ce avea să urmeze în domeniul tehnologic şi este încredinţat că felul în care s-au dezvoltat mobilele şi au acaparat felii tot mai importante din viaţa utilizatorilor a surprins pe toată lumea. „Puterea mobilelor este probabil mai mare decât a calculatoarelor în urmă cu zece ani. Acum poţi conecta telefonul la televizor şi să îl foloseşti pe post de desktop.“ În prezent este director regional pentru platformele Citi pentru online & mobile banking în EMEA, fiind responsabil de 50 de ţări; spune însă că nu călătoreşte spre toate aceste destinaţii şi chiar în România, în ziua discuţiei cu Business Magazin, era la prima sa vizită.

    Când a devenit industria bancară conştientă de cât de importantă este digitalizarea? Nu crede că a fost vreun moment cheie, ci a fost o evoluţie lentă. „Când am intrat în Citi, în urmă cu zece ani, abia se puneau bazele platformei anterioare, construită în limbaj Java, lansată în 2000. Înainte de asta sistemul se baza doar pe internet“. Prezentul se caracterizează prin faptul că tehnologia permite interconectarea mai multor unelte de lucru, iar pe parcursul ultimilor patru – cinci ani mobilul a produs schimbări majore de comportament, adoptarea tehnologiilor fiind mult mai rapidă, punctează Rose. „Când am decis să conectăm mobilele la platformă, iniţial schimbarea a fost lentă, dar apoi adopţia a fost accelerată, mult mai rapidă decât ne‑am aşteptat, astfel încât am atins deja, de câteva săptămâni, pragul de 1000 de miliarde de dolari în ce priveşte tranzacţiile în cadrul aplicaţiilor pe mobil.“ Lansată în 2012, CitiDirect BE Mobile este extensia platformei CitiDirect BE pentru dispozitivele mobile. Astfel, trezorierii şi directorii financiari ai marilor companii au acces în timp real la informaţiile de business şi pot executa şi aproba tranzacţii chiar şi când nu sunt la birou sau în faţa unui computer; de exemplu pot iniţia şi autoriza plăţi (cum ar fi plata salariilor către angajaţi), pot vizualiza soldul conturilor companiei şi statusul diferitelor tranzacţii, având posibilitatea de a primi notificări prin SMS cu privire la acestea. Platforma a fost dezvoltată de Citi Innovation Lab din Dublin, un centru de cercetare, dezvoltare şi inovare în domeniul tehnologiilor bancare, şi este disponibil în 90 de ţări şi 17 de limbi; în 2013 a fost lansată şi versiunea adaptată tabletelor.

    Rose completează însă că sunt şi companii – şi instituţii financiare dar şi clienţi – care nu au inclus încă mobilul în activitate, „dar vedem schimbări destul de rapide“.

    Iar pentru că tehnologia evoluează cu viteză, şi utilizatorii trebuie să se adapteze. În cazul Citi, acest lucru se traduce prin lansarea unei noi platforme de online şi mobile banking, în dezvoltarea căreia au fost investiţi 80 de milioane de euro. „Vrem să dezvoltăm mai mult platforma astfel încât să fie cât mai uşor şi rapid de folosit, de pildă clientul să ajungă din trei clicuri în loc de şase în fereastra care îl interesează. Pentru asta discutăm foarte mult cu clienţii şi le urmărim comportamentul. Îi întrebăm de pildă unde vor anumite butoane şi adesea se întâmplă să indice un loc, chiar dacă privirea lor arată spre altă zonă a ecranului“.

    În România noua platformă va fi lansată în următoarele câteva luni. „Upgradarea este permanentă, cu trei-patru modificări în fiecare an, dar schimbări importante se întâmplă cam la 15 ani. Acum ne mutăm la tehnologii mai noi care ne vor permite să facem modificări mai rapid. De exemplu pentru aplicaţiile mobile am făcut, de la lansarea lor, o upgradare importantă în fiecare an“, spune Rose. El completează că România se numără printre primele pieţe în care a fost lansată aplicaţia de mobile banking. În 2014, Citi se plasa pe poziţia a 14-a în sistemul bancar românesc în funcţie de active, cu o cotă de 2,4%, în creştere cu 34% faţă de 2013. În 2013, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail a Citi care includea active de circa 90 de milioane de euro şi pasive de peste 175 de milioane de euro, după ce americanii au hotărât să iasă din zona operaţiunilor cu persoane fizice.

    Pentru noua platformă sunt mai multe scenarii de lucru, de pildă folosirea în paralel a celor două variante, până la abandonarea celei vechi din start. În general companiile preferă să folosească vreme de câteva luni în paralel ambele platforme, pentru a nu pierde informaţii. „Poţi crea o tranzacţie într-o platformă şi să o aprobi în cealaltă. Noua platformă este mai rapidă dar şi mai intuitivă, existend mai puţine frustrări pentru utilizator, care are nevoie de un număr redus la jumătate de clicuri.“ Reprezentantul Citi estimează că în 18 luni tranziţia spre noua platformă va fi încheiată, dar crede că departamentul pe care îl coordonează va avea permanent de lucru, fiind mereu funcţionalităţi de îmbunătăţit.

    Iar dacă tehnologia avansează alert, cum îşi imaginează David Rose viitorul? El se aşteaptă să fie o sinergie şi mai mare între device-uri şi funcţionalităţi: „De pildă să te poţi loga să lucrezi la desktop şi să finalizezi tranzacţia de pe mobil. Nu suntem acolo încă, dar aceasta este direcţia spre care ne îndreptăm“. Şi apetitul cllienţilor pentru informaţii este tot mai ridicat, iar Rose dă ca exemplu faptul că la apariţia unei crize într-o ţară, directorii financiari vor să vadă care este expunerea în zona respectivă, într-un mod foarte uşor. „Iar acesta este unul dintre planurile noastre pentru tablete, vrem să facem uşor de văzut această informaţie, pe toate conturile.“ Cea mai importantă cerinţă a clienţilor în acest moment este să poată vedea dintr-un singur loc o balanţă pe toate conturile, din toate ţările, cu echivalent la moneda locală.

    Ţările în curs de dezvoltare au cel mai mare apetit de adoptare al noilor tehnologii, de pildă cele din Africa, unul dintre motive fiind intrastructura bancară săracă, prin comparaţie cu majoritatea ţărilor europene. „O mulţime din clienţii corporate îşi plătesc angajaţii pe mobil. În Kenya sau alte ţări în care angajaţii nu au conturi bancare, putem vira salariile în portofelul electronic. În aceste pieţe, banca este un facilitator.“ În schimb, ţările dezvoltate acceptă mai lent noile tehnologii, cel puţin în privinţa folosirii platformelor bancare pe mobil. Nordicii, de pildă, spre deosebire de alte naţii, nu vor să folosească device-urile personale pentru muncă, explică David Rose.

    Cât priveşte securitatea, reprezentantul Citi spune că băncile au investit foarte mult în sistemele de securitate, iar cele mai mari vulnerabilităţi vin din partea utilizatorilor. „Poţi pune zece lacăte la un sistem, dar nu este de folos dacă oamenii lasă cheile peste tot.“

    În viitor, completează reprezentantul instituţiei financiare, banii lichizi vor fi tot mai rari, existând deja ţări care fac paşi spre eliminarea cash-ului, iar sucursalele bancare pe termen de 10-15 ani se vor schimba foarte mult, „modelul din cărămidă şi mortar, al sucursalelor fizice, va pierde tot mai mult teren. Pentru unele operaţiuni de retail băncile ar putea folosi parteneri. De pildă portofelul electronic poate juca un rol important. Iar cashul cu siguranţă va fi din ce în ce mai puţin“, apreciază Rose, care face referire şi la decizia Citi de a renunţa la operaţiunile de retail pe piaţa românească.

  • Bursa în primul trimestru din 2016, un montagne russe

    Nervii investitorilor au fost puşi la grele încercări în primul trimestru al anului. Bursa a debutat în 2016 cu un declin amplu, în linie cu restul pieţelor internaţionale de acţiuni care au fost trase puternic în jos de temerile investitorilor privind încetinirea economiei Chinei, pentru ca mai apoi, în următoarele două luni, piaţa locală de acţiuni să recupereze o parte din pierderi.

    În ianuarie, bursa de la Bucureşti a pierdut peste 10% din valoare, marcând astfel cel mai slab debut de an din 2011, însă pe parcurs starea de spirit a investitorilor s-a mai îmbunătăţit. Astfel că în lunile februarie şi martie, pieţele internaţionale au revenit pe creştere, iar bursa de la Bucureşti afişează o pierdere de circa 4% pentru primele trei luni din an. „Vedem scăderile din 2016 ca episod final al fazei corective demarate la maximele din vara trecută şi care constituie o binevenită ajustare a preţurilor după un robust trend de creştere care a durat de la minimele din vara lui 2011 până anul trecut“, spune Dan Rusu, analist financiar la Banca Transilvania.

    Evoluţia bursei locale în primul trimestru plasează România pe ultimele locuri în regiune, în condiţiile în care bursa de la Budapesta şi cea de la Varşovia se mândresc cu randamente şi de 7,5%.

    Evoluţia bursei locale este mai corelată cu cea a burselor din Europa de Vest, respectiv cu bursa germană şi cu cea a burselor americane decât cu evoluţia burselor din regiunea Europei Centrale şi de Est. De remarcat însă că bursele occidentale au recuperat pierderile cauzate de criza financiară din 2008, indicii bursieri străini având valori peste maximele din 2007, în timp ce indicele BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, mai trebuie să crească cu circa 30% pentru a recâştiga pragul de 10.000 de puncte, cât a avut pe maximele din 2007.

    Indicele DAX, al bursei germane, are un minus de 8% în acest an, o pierdere similară raportând şi indicele bursei franceze CAC 40. Peste Ocean, indicele american S&P 500 are un modest avans de 0,5%, în timp ce indicele Dow Jones s-a apreciat cu 1,1%. Ascensiunea bursei de la Budapesta, care se situează în topul performanţelor din regiune, se datorează pe de o parte aprecierii puternice a acţiunilor OTP Bank şi ale grupului petrolier Mol, care deţin o pondere ridicată în principalul indice bursier BUX, dar şi graţie aşteptărilor investitorilor că agenţia de rating Moody’s ar putea ridica ratingul de ţară al Ungariei până la investment grade.

    Pentru investitorii care au avut nervii suficient de tari pentru a rezista prăbuşirii din ianuarie, bursa a adus însă şi oportunităţi de câştig. Din rândul acţiunilor incluse în indicele BET, acţiunile Banca Transilvania au adus cel mai ridicat randament, de circa 10%. Performanţa acţiunilor BT este cu atât mai notabilă cu cât după prima lună din an titlurile aveau o scădere de 7%.

    Din rândul acţiunilor mai puţin lichide şi deci neincluse în indicele BET se remarcă titlurile transportatorului Conpet Ploieşti cu un avans de 6% în primul trimestru.
    La polul opus se situează acţiunile Nuclearelectrica şi cele ale OMV Petrom, cu scăderi de peste 17% în acest an. Indicele BET include evoluţia celor mai lichide zece acţiuni de pe bursa de la Bucureşti.

    Două mari ştiri au ţinut cap de afiş pe bursa de la Bucureşti în acest prim trimestru. Una bună şi una mai puţin bună.
    Banca Transilvania, a treia bancă după active de pe piaţa locală, a raportat pentru 2015 un profit record de 2,4 miliarde de lei, cel mai bun rezultat din istoria sistemului bancar local. Profitul record a fost alimentat de câştigul de 1,6 miliarde de lei raportat de bancă din achiziţia Volksbank România. Ştirea mai puţin bună au fost rezultatele financiare ale OMV Petrom, cea mai valoroasă companie de pe bursa de la Bucureşti, care au indicat pentru 2015 o pierdere de 690 milioane de lei, prima de la privatizarea companiei în 2004.

    Vestea bună de la Banca Transilvania a fost de bun augur pentru investitori pentru că banca a decis să distribuie un dividend record şi acţiuni gratuite. Banca va distribui acţionarilor săi dividende de 1,2 miliarde de lei echivalent al unei plăţi de 0,39 lei brut pe acţiune, şi îşi va majora capitalul cu 620 milioane de lei prin emisiunea de acţiuni gratuite. Dividendul propus aduce un randament de 15% la care se adaugă un câştig de încă 15% din acţiunile gratuite. Astfel randamentul cumulat adus de dividendele şi acţiunile gratuite este de 30%, adică de peste 15 ori mai mare decât dobânda adusă de un depozit bancar.

     

  • Mircea Cotigă va prelua conducerea UniCredit Leasing

    Mircea Cotigă ocupă în prezent poziţia de director Risc – Restructurare şi Recuperare Creanţe în cadrul UniCredit Bank. El lucrează în sistemul bancar de 11 ani, dintre care ultimii şapte ani în cadrul UniCredit Bank. Anterior, şi-a consolidat cunoştinţele profesionale în domeniul juridic şi recuperări în cadrul unor companii din domeniile credit management si leasing. Deţine un MBA în Financial Management acordat de City University USA – Romanian Banking Institute (2005 – 2007).

    “Mă îndrept către o nouă provocare profesională – un pas important prin tranziţia de la un leader de piaţă în România, UniCredit Leasing, către un alt leader de piaţă în Bulgaria, UniCredit Bulbank”, a declarat Antoaneta Curteanu, CEO UniCredit Leasing.

    Cu o vechime de peste 18 ani în cadrul UniCredit şi 25 în sistemul bancar, Antoaneta Curteanu deţine poziţia de CEO al UniCredit Leasing din iulie 2010. Anterior, în perioada 2007-2010 a ocupat poziţia de director adjunct al Diviziei Corporate şi al Global Transaction Banking în cadrul UniCredit Bank, iar în intervalul 2005-2007 a fost vice-preşedinte Executiv şi membru al boardului UniCredit România.

    Antoaneta Curteanu este absolventă a Facultăţii de Finanţe-Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (1986-1991) şi a Graduate School of Banking din Lousiana State University, SUA (1994-1996). Antoaneta Curteanu este membru fondator al asociaţiei “Business Women Network” în România şi autor al cărţii “Factoringul în comerţul internaţional”.

    UniCredit Leasing este lider al pieţei de leasing, cu o cotă constantă de 18% în ultimii cinci ani; instituţia oferă servicii de finanţare prin leasing financiar şi credit, leasing operaţional şi intermediere în asigurări prin UniCredit Leasing Corporation IFN, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Insurance Broker.

    Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management, UCTAM, Pioneer Asset Management şi UniCredit Business Integrated Solutions.

  • Bancpost îl numeşte preşedinte pe Philippos Karamanolis

    Preluarea funcţiei de către Philippos Karamanolis va deveni efectivă începând cu data de 16 mai 2016, fiind subiectul obţinerii autorizării din partea Băncii Naţionale a României. Acesta îl înlocuieşte în funcţie pe George Georgakopoulos care a luat decizia de a da curs unei noi oportunităţi profesionale în afara grupului şi a României.

    Philippos Karamanolis este familiarizat cu activitatea Bancpost, în perioada 2005 – 2008 ocupând poziţia de vicepreşedinte executiv în cadrul băncii. De atunci, a fost preşedinte al comitetului executiv al Eurobank Serbia, cu rol determinant în consolidarea Eurobank ca bancă sistemică în Serbia, o bancă de top ce deţine o poziţie cheie în industrie în majoritatea segmentelor de business.

    Karamanolis s-a alăturat Eurobank în 2001 în vederea lansării operaţiunilor de creditare retail în Bulgaria. Anterior, a deţinut diverse poziţii la compania British Airways din Londra şi la Egnatia Bank din Grecia. Deţine o diplomă în Matematică de la Universitatea Aristotel, Salonic, Grecia şi un master în Ştiinţa Managementului şi Cercetare Operaţională, de la Warwick Business School, Marea Britanie.

  • CertAsig a înregistrat anul trecut un volum de prime brute subscrise de 14,5 milioane de euro, în creştere cu 12% faţă de 2014

    Compania de asigurări CertAsig, care este specializată în produse de asigurări pentru companii şi are o cotă de 2% din piaţa asigurărilor generale în România, şi-a majorat volumul total de prime subscrise anul trecut cu 12%, ajungând la un total de 14,5 milioane euro, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Strategia CertAsig este de a se adresa exclusiv companiilor, pentru care dezvoltă produse de asigurari specializate pentru domeniile lor specifice de activitate, prin intermediul brokerilor. Peste 6.000 de companii şi-au asigurat fabricile, clădirile, bunurile, mărfurile, angajaţii, contractele, sau afacerile în derulare la CertAsig, 99% alegând produsele CertAsig prin intermediul brokerilor de asigurare.

    «2015 a fost al 6-lea an consecutiv de creştere a primelor subscrise pentru CertAsig. Ne-am concentrat în continuare pe subscrierea de business de calitate, şi nu de „business cu orice preţ”. Am reuşit încă un an de creştere bună, datorită produselor noastre specializate, nivelului foarte bun de competenţă al colaboratorilor noştri şi procedurilor noastre corecte şi rapide în procesarea daunelor. Experienţa noastră în asigurări corporate şi abordarea pragmatică sunt avantaje puternice, pe care clienţii şi brokerii le apreciază din ce în ce mai mult», spune James Grindley, CEO CertAsig,

    Geografic, Romania este piaţa principală pentru CertAsig, generând peste 60% din afacerile companiei, în timp ce Turcia a generat 35% din primele subscrise. Bulgaria, unde compania a deschis o sucursală în 2014, este încă la începutul activităţii şi a avut o pondere mai mică în volumul primelor subscrise, dar în continuă creştere. Asigurările maritime în Turcia şi regiunea Mării Negre reprezintă în continuare un segment cheie pentru CertAsig, generând 27% din totalul primelor în 2015, respectiv 3.9 milioane euro.

    Asigurările pentru bunuri şi proprietăţi comerciale şi industriale au avut o evoluţie foarte puternică pentru CertAsig în 2015, volumul primelor subscrise în aceste clase de asigurări crescând cu 21%, până la 3 milioane euro. CertAsig a reuşit o creştere notabilă şi pe asigurările de răspundere civilă generală şi profesională, primele  subscrise înregistrând o creştere cu 12%, până la un total de 1.66 milioane euro. «Am observat o tendinţă foarte clară din partea companiilor, de atenţie sporită la tot ce înseamnă asigurări de răspundere generală. De la atenţie la intenţie şi apoi la acţiune, mai e însă drum lung, iar piaţa este încă la început ca nivel de conştientizare a riscurilor şi responsabilităţii firmelor faţă de angajaţi, faţă de clienţi, faţă de public în general. Dar managerii încep să simtă în mod direct nevoia unor asigurări adecvate : fie sunt presaţi de nevoia de a fi competitivi pe pieţe externe, fie ca o consecinţă a mediatizării intense a unor evenimente tragice (accidente sau probleme extinse de sănătate cauzate de serviciile sau produsele unor companii). Gradul de informare al clienţilor este în creştere clară, ceea ce va stimula şi mai mult cererea pentru produsele noastre de nişă», spune James Grindley.

    CertAsig şi-a întărit poziţia în ce priveşte asigurările de garanţii, în care compania este al doilea jucător ca mărime în România. În 2015, CertAsig a crescut în acest segment cu 15% faţă de anul anterior, ajungând la o  valoare totală a primelor subscrise în această clasă de 4.56 milioane de euro. CertAsig a achitat în 2015 daune în valoare totală de 4.39 milioane euro, faţă de 4 milioane euro în anul anterior, compania având printre cele mai  rapide proceduri de procesare a dosarelor de daune.

    Cea mai mare daună achitată în 2015 a fost în valoare de peste 0.8 milioane €, fiind plătită în cadrul unei asigurări de garanţie de bună execuţie, subscrisă pentru o fabrică de piese electrice din Transilvania. Printre cele mai mari daune achitate de asigurator au mai fost o daună de 1 milion de USD la o poliţă de asigurare maritimă în Turcia, precum şi o daună de 1.57 milioane RON la o poliţă de asigurare de proprietate la o clădire-monument istoric din Bucureşti, afectată de un incendiu.

    CertAsig este o companie de asigurări românească, cu sediul în Bucureşti, România şi operaţiuni în România, Turcia şi Bulgaria. Acţionarul majoritar al companiei este Royalton Capital Investors II, un fond privat de investiţii axat pe companii din domeniul serviciilor financiare, în ţări din Europa Centrala şi de Est. Royalton Capital Investors numără în rândul investitorilor nume precum Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investiţii (FEI) şi Alpha Associates. Cu sucursale în Constanţa, Timişoara şi Cluj, reprezentanţe regionale în Suceava, Ploieşti şi Râmnicu Vâlcea, un birou de legătură în Istanbul (Turcia) şi o sucursală în Sofia (Bulgaria), CertAsig are o echipă de peste 80 de angajaţi.

     

  • UniCredit Bank Austria lansează către acţionarii minoritari ai UniCredit Bank o ofertă de achiziţionare a acţiunilor

    Oferta este transmisă în mod direct de către UniCredit Bank Austria tuturor acţionarilor minoritari, persoane fizice şi persoane juridice, prin intermediul serviciilor poştale, la ultima adresă a acestora menţionată în Registrul Acţionarilor. Oferta este valabilă până la data de 12 august 2016 şi nu este negociabilă.

    Detaliile privind oferta şi instrucţiunile pentru derularea procesului şi finalizarea tranzacţiei sunt descrise în oferta şi documentaţia însoţitoare pe care le primesc acţionarii minoritari.

    În situaţia particulară în care acţiunile sunt în proprietatea moştenitorilor acţionarilor minoritari înregistraţi în Registrul Acţionarilor, înainte de acceptarea ofertei, aceştia trebuie să se asigure că sunt în posesia tuturor documentelor legale pentru a dovedi calitatea de deţinători.  În vederea înregistrării calităţii în Registrul Acţionarilor, aceştia trebuie să contacteze Biroul Acţionarilor din cadrul UniCredit Bank.

    În numele UniCredit Bank Austria, procesul este administrat de către societatea de avocatură Mocanu şi Asociaţii S.P.R.L.

    UniCredit Bank este parte a UniCredit; în România grupul reuneşte UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management, UCTAM, Pioneer Asset Management şi UniCredit Business Integrated Solutions.