BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • De ce e mai dificil acum decât în anii 2000 „să faci bani buni“

    Zdenek Turek, CEO al Citibank Europe, spune că acum este mult mai dificil „să faci bani buni“ decât după anul 2000, astfel că băncile trebuie să analizeze modelele de business şi să vadă dacă ceea ce fac generează randamente bune şi are importanţă pentru clienţii lor.

    „Vremurile sunt pline de provocări pentru industria bancară la nivel global, dar în România există încă oportunităţi de a face banking bun şi de aceea suntem aici, de aceea ne place aici. Ne menţinem angajamentul pe România, este una dintre cele mai mari ţări din regiune şi ne place să facem afaceri aici. În România aveţi o creştere economică solidă şi nu aveţi dobânzi negative“, spune Zdenek Turek, CEO al Citibank Europe.

    În opinia lui, în România există încă oportunităţi de a face „banking bun“, într-un context în care mediul macroeconomic este plin de provocări pentru industria bancară la nivel global şi mai ales în Europa, având în vedere creşterea economică lentă şi coborârea dobânzilor în teritoriul negativ.

    Citi nu urmăreşte în România cota de piaţă după active cu orice preţ, strategia fiind creşterea organică. Pe de altă parte, banca urmăreşte obţinerea unei cote de piaţă considerabile pe segmentele de clienţi aflate în vizor, cum ar fi multinaţionalele. „Avem strategia adecvată aici. Noi nu aspirăm să fim o bancă mare după active în România, ceea ce este în conformitate cu strategia noastră globală. Ne uităm pur şi simplu la clienţii cu care dorim să facem business şi dacă facem sau nu mai multe afaceri cu ei va fi măsurat prin venituri, dar şi prin satisfacţia clienţilor. Ne concentrăm pe creşterea organică.“

    Reprezentantul gigantului bancar îşi aminteşte că a venit pentru prima oară în România în 1998, în septembrie. „A fost prima ţară în care am fost numit Citi country officer. Amintiri plăcute… Dar trebuie să spun că 1998 a fost un an dificil. Vă amintiţi, probabil, că România la momentul respectiv avea deficit de lichidităţi, discuţii cu FMI… De asemenea, atunci minerii încercau să facă mitinguri, demonstraţii prin Bucureşti. Astfel că primul an a fost dificil pentru business. Dar, în cele din urmă, a fost o experienţă foarte bună. Când am venit erau aproximativ 40 de oameni în banca din România. Iar când am plecat în Ungaria, în 2002, erau peste 100 de salariaţi, un bilanţ mult mai mare şi mult mai mulţi clienţi. A fost interesant, o experienţă bună“, îşi aminteşte Zdenek Turek, care a condus Citibank în urmă cu aproape două decenii. Prezent la un eveniment de aniversare a 20 de ani de prezenţă a Citibank în România, Turek spune că îi place mult să revină în România.

    „N-am vizitat România de această dată. Dar am fost în trecut la deschiderea unor sucursale ale băncii în Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa. Am călătorit prin ţară. Am urcat pe vârful Moldoveanu; prima dată nu am reuşit, dar a doua oară a fost mai bine. Am fost şi în Delta Dunării. România este o ţară frumoasă. Îmi place aici“.

    Dacă în 1998, Zdenek Turek prelua conducerea Citibank România, acum coordonează operaţiunile gigantului american în toată Europa, gestionând active de 50 de miliarde de euro şi 9.000 de angajaţi din 21 de ţări. A lucrat în trecut şi la banca centrală din fosta Cehoslovacie, iar la Citi a ajuns în 1991 în Cehia, unde a ocupat diverse poziţii. După perioada petrecută în România, din 2002 până în 2005, a condus Citi Ungaria. Apoi, între anii 2005 şi 2008 a ocupat poziţia de Citi country officer pentru Africa de Sud, iar ulterior a fost timp de cinci ani Citi country officer pentru Rusia şi CEO pentru Europa Centrală şi de Est. În 2013 s-a mutat de la Moscova la Londra, de unde a coordonat divizia Citi de corporate banking pentru regiunea EMEA.

    După plecarea lui Zdenek de la conducerea sucursalei din România, grupul american Citi a schimbat într‑un an şi jumătate nu mai puţin de patru preşedinţi la conducerea acesteia. Apoi, situaţia s-a stabilizat, iar în ultimii şapte ani Citi România a fost condusă de Tibor Pandi, care în pofida unei pieţe dificile şi a concurenţei dure de pe zona clienţilor companii locale mari şi multinaţionale, a reuşit să menţină banca specializată pe corporate în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţă.

    Citi, una dintre cele mai importante instituţii financiare din lume, cu o tradiţie de peste 200 de ani şi circa 200 de milioane de clienţi în mai mult de 160 de ţări, este prezentă în România de două decenii. Şi-a început operaţiunile în 1995, dar până în 2002 a stat destul de mult în expectativă şi nu s-a implicat decât în afaceri şi tranzacţii de talie foarte mare.

    Activităţile băncii s-au axat în primii ani de prezenţă în România pe finanţare corporatistă, unde Citibank a participat la o serie de finanţări şi credite sindicalizate acordate companiilor româneşti. Mai mult, a fost şi este încă prezentă constat ca intermediar al emisiunilor de euroobligaţiuni lansate de România pe pieţele internaţionale. De asemenea, Citi a fost în consorţiul care a readus România pe piaţa americană în prima parte a lui 2012, după o pauză de 16 ani, prin plasarea a două emisiuni succesive de bonduri în dolari.

    După mai mulţi ani de tatonări, Citi a decis să intre şi pe segmentul de retail şi pe cel al întreprinderilor mici şi mijlocii, încercând să abordeze într-un mod diferit conceptul de business. Însă, în cele din urmă, a renunţat la retail. În 2013, Citibank şi-a vândut portofoliul local de retail către Raiffeisen, iar acum operează doar pe corporate, segment pe care banca îşi menţine angajamentul. De altfel, la nivel internaţional s-a produs în ultimii cinci ani o redefinire a strategiei gigantului american Citibank, care gestionează active de aproape două trilioane de dolari la nivel mondial. Grupul a realizat o eficientizare şi restructurare a businessului şi a decis să vândă diviziile de retail din 12 ţări, inclusiv România.

    Citi este pe podium în topul celor mai profitabile bănci din România, precum şi una dintre cele mai profitabile subsidiare ale Citibank din regiune. Iar în clasamentul după active, banca a urcat anul trecut pe locul 11, cu active de 8,8 mld. lei (circa 2 mld. euro) şi o cotă de piaţă de 2,3%.
     

  • BCR a realizat un profit net de 1.145,4 mil. lei în primele nouă luni din 2016

    Rezultatul operaţional a fost de 1.067,9 milioane lei (238,1 milioane euro) cu 11,1% mai redus decât în anul precedent, 1.201,2 milioane lei (270,5 milioane euro), din cauza veniturilor operaţionale mai mici, afectate de impactul unei contribuţii reduse din derularea creditelor neperformante şi un mediu dominat de scăderea dobânzilor.

    În primele nouă luni ale anului 2016 BCR a acordat clienţilor retail şi corporate 6 miliarde lei credite noi.

    În activitatea bancară dedicată persoanelor fizice, BCR a acordat volume noi de credite în valoare totală de 3,8 miliarde lei, înregistrându-se vânzari solide de credite negarantate şi garantate – în special datorită programului Prima Casă, ca urmare a alocării unui plafon de garantare suplimentar, deja epuizat în prezent.

    BCR urmăreşte activarea bazei de clienţi prin intermediul serviciilor de internet şi mobile banking (creşteri anuale de 30%, respectiv 150%), cont de bază cu card de debit ataşat gratuit, precum şi tranzacţiile la ATM şi POS (creşteri anuale de 20%).

    BCR a fost prima instituţie financiară locală care a implementat prevederile Directivei Europene 17 privind creditele pentru consumatori. Totodată, BCR a ajuns la un număr de 200.000 de clienţi cărora le-a oferit soluţii comerciale sustenabile pentru scăderea îndatorării şi creşterea loialităţii.

    Pe segmentul de finanţări acordate companiilor, BCR a acordat 2,2 miliarde lei volume de credite noi. Co-finanţarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene a fost de asemenea solidă, BCR deţinând o cotă de piaţă de peste 30% şi un portofoliu de peste 7,1 miliarde lei co-finanţări acordate.

    Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 10,0 %, la 1.356,3 milioane lei (euro 302,4 milioane), de la 1.506,5 milioane lei (339,3 milioane euro) în primele nouă luni din 2015, considerând rezolvarea continuă a portofoliului de credite problematice, eforturile de a avea preţuri competitive pe piaţă şi un mediu dominat de o rată mai mică a dobânzii.

    Veniturile nete din comisioane au crescut cu 0,2%, la 532,7 milioane lei (118,8 milioane euro), de la 531,6 milioane lei (119,7 milioane euro) în primele nouă luni din 2015, pe seama comisioanelor din tranzacţii bancare.

    Rezultatul net din tranzacţionare a crescut cu 8,9%, la 252,9 milioane lei (56,4 milioane euro), de la 232,1 milioane lei (52,3 milioane euro) în primele nouă luni din 2015.

    Venitul operaţional a scăzut cu 5,3% la 2.184,0 milioane lei (487,0 milioane euro) de la 2.307,3 milioane lei (519,6 milioane euro) în primele nouă luni din 2015, în special din cauza veniturilor nete din dobânzi mai reduse, parţial compensate de un venit mai ridicat din comisioane şi speze, dar şi de un rezultat din tranzacţionare mai ridicat.

    Cheltuielile administrative generale în primele nouă luni din 2016 au ajuns la 1.116,1 milioane lei (248,9 milioane euro), mai mari cu 0,9% comparativ cu 1.106,2 milioane lei (249,1 milioane euro) în primele nouă  luni din 2015.

    Ca atare, raportul cost-venit a avansat la 51,1% în primele nouă luni din 2016, faţa de 48,1 % în primele nouă  luni 2015.

    Costurile de risc şi calitatea activelor 

    Referitor la deprecierea activelor financiare care nu sunt măsurate la valoarea justă prin profit şi pierdere, în primele nouă luni din 2016 s-a înregistrat o eliberare netă de provizoane în valoare de 227,7 milioane lei (50,8 milioane euro), faţă de o sarcină de 55,1 milioane lei  (12,4 milioane euro) în primele nouă luni din 2015.

    Rata NPL de 13,3%, la 30 septembrie 2016, a fost semnificativ mai mică faţă de 22,2% la 30 septembrie 2015, în pofida reducerii generale a portofoliului de credite determinată de recuperări, vânzări de portofolii NPL şi scoateri în afara bilanţului. Rata de acoperire cu provizioane a NPL s-a situat la nivelul de 79,7%, aceasta situându-se la un nivel foarte bun de 113,0%, incluzând valoarea garantiilor.

    Capitalizare şi finanţare

    Rata de adecvare a capitalului conform standardelor locale (doar banca) în august 2016 se afla la nivelul de 22,9%, semnificativ peste cerinţele obligatorii ale Băncii Naţionale a României. De asemenea, Rata de adecvare a capitalului calculată în conformitate cu standardele de raportare IFRS de 21,3% (Grup BCR), în iunie 2016, arată clar puternica adecvare a capitalului BCR şi susţinerea sa continuă de către Erste Group. În acest sens, BCR se bucură de una din cele mai solide poziţii de capital şi finanţare dintre băncile româneşti.

    BCR îşi menţine în continuare rata de solvabilitate ridicată, dovedind astfel capacitatea şi angajamentul de susţinere a creşterii intermedierii financiare pentru persoane fizice şi clienţi corporate, consolidand şi mai mult capacitatea de generare a veniturilor din activităţile de bază.

    Depozitele de la clienţi  au crescut cu 4,6% la 44.606,2 milioane lei (10.015,5 milioane euro) la 30 septembrie 2016, faţă de 42.626,0 milioane lei (9.422,2 milioane euro) la 31 decembrie 2015, mulţumită dezvoltării pozitive a depozitelor retail şi corporate. Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare a BCR, în timp ce banca beneficiază de surse de finanţare diversificate, incluzând compania mamă. 

    BCR se concentrează pe creditarea în lei, cu scopul de inversa pe termen mediu şi lung mixul de valute din portofoliul de credite în favoarea monedei locale şi pentru a utiliza la maximum capacitatea puternică de auto-finanţare în lei.

  • Mai puţine pedepse pentru creditaţi

    Dobânzile penalizatoare pe care au voie băncile să le încaseze de la clienţi au fost recent reglementate prin lege. Care sunt plusurile şi minusurile aduse de noua ordonanţă?

    „2016 a fost un an de cotitură pentru anumite acte legislative“, afirmă Dana Demetrian, vicepreşedintele diviziei de retail a BCR. Şi explică faptul că măsura de eliminare a comisioanelor de anticipare rambursată, propusă în cadrul Directivei 17, nu este una prea bună, pentru că acel comision echilibra practic riscul asumat de bancă. „Penalităţile ce se pot acumula pentru neplata la timp a ratelor sunt împovărătoare pentru consumator, fiind mare riscul pierderii locuinţei în cadrul derulării procedurilor de executare silită şi al rămânerii cu datorii faţă de creditor, deşi garanţia a fost executată. Prin urmare, se impun măsuri imediate pentru a asigura protecţia necesară consumatorilor în cazul în care există dificultăţi la rambursarea ratelor, în situaţia executării silite, precum şi a cesionării creanţei către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe“, se mai arată în proiectul ordonanţei adoptat la finalul lunii trecute. Noua lege modifică prevederile referitoare la dobânzile penalizatoare pe care au voie să le încaseze băncile de la clienţi. Actul presupune şi implementarea unor măsuri în timpul creditului, precum obligaţia de a informa clientul referitor la anumite fluctuaţii ce pot apărea – iar aceste măsuri sunt apreciate de Dana Demetrian ca fiind corecte.

    Un alt punct important este limitarea dobânzilor penalizatoare pe sistemul 3-2-0: astfel, banca este obligată să limiteze la 3% dobânda în cazul restanţelor, la 2% în perioada preexecutare şi să o elimine atunci când se începe executarea silită.

    Pe 30 septembrie, Banca Comercială Română (BCR) a implementat ordonanţa de adoptare în legislaţia românească a Directivei 17 privind creditele ipotecare. „Ordonanţa nu are caracter retroactiv, băncile rămân responsabile în identificarea unor soluţii sustenabile pentru clienţi“, spune Demetrian.

    Prima variantă a acestui act normativ a apărut în urmă cu mai mult de un an, în februarie 2015, dar scandalurile succesive pentru conversia creditelor în franci elveţieni iar ulterior darea în plată au întârziat demersurile de adoptare a legii. Potrivit ANPC, „sunt necesare prevederi speciale urgente“, din pricina „dezvoltării continue pe care activitatea de recuperare creanţe o cunoaşte şi faptul că tot mai mulţi creditori cesionează creanţe către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, precum şi lipsa unui cadru legislativ care să stabilească un echilibru în relaţia contractuală dintre consumatori şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe“. Ordonanţa prevede că în cazul creditelor ipotecare evaluatorii trebuie să fie membri ai ANEVAR, dar nu mai este obligatoriu să fie doar cei agreaţi de bancă. Calitatea evaluării, crede Demetrian, este un factor important pentru acordare şi pentru monitorizarea ulterioară a riscului.

    Una dintre cerinţele precontractuale este standardizarea ofertelor: astfel, clinţii pot afla încă de la început condiţiile de la toate instituţiile, pentru a lua cea mai bună decizie. Noutatea se regăseşte în faptul că în documentul nou intră mai multe detalii cu privire la riscuri. Fiind vorba şi de acelaşi format la toate băncile, comparaţia devine mult mai uşoară pentru client. „Clientul va avea un teanc mult mai mare de documente cu care va pleca de la noi, dar acest lucru este în beneficiul său“, spune reprezentanta BCR.

    Având în vedere că au trecut zece ani de când s-a schimbat modul de calcul al graficului de îndatorare, Demetrian afirmă că acesta ar trebui refăcut astfel încât să ia în calcul şi eventualele taxe pe care oamenii trebuie să le plătească. Astfel, atunci când clientul ia un credit, va avea toate informaţiile în ce priveşte perioada de rambursare.

    Un subiect important de discuţie a fost legat şi de efectele legii dării în plată, care a generat reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice.

  • Mai mult de jumătate dintre români folosesc cu regularitate împrumuturile

    Pentru respondenţii din România, situaţia financiară mai bună este pusă pe seama schimbării circumstanţelor familiale (34%), a schimbării locului de muncă (17%) sau a creşterii veniturilor salariale la actualul loc de muncă (9%). Unul din cinci respondenţi se aşteaptă la o situaţie financiară stabilă, nivel similar celui înregistrat anul trecut, conform sondajului GfK UK. Evoluţia situaţiei financiare personale corespunde percepţiei cu privire la evoluţia situaţiei economice în ansamblu a României, 45% dintre participanţii la sondaj din România aşteptându-se la o îmbunătăţire în următoarele 12 luni, iar 22% mizând că economia va rămâne stabilă în 2016. Prin comparaţie, în restul ţărilor europene unde este prezent grupul IPF, doar aproape un sfert dintre respondenţi se aşteaptă, în medie, la o evoluţie pozitivă a economiei ţării lor.

    Costul de trai, cea mai importantă preocupare

    În ceea ce priveşte preocupările românilor pentru perioada următoare, principalele motive care pot duce la înrăutăţirea situaţiei financiare sunt posibilitatea creşterii costul de trai (42%) sau a pierderii locului de muncă (18%), precum şi presiunea cheltuielilor medicale asupra bugetului familiei (10%). Lipsa veniturilor disponibile este o preocupare pentru doar 7% dintre respondenţi, alături de cheltuielile cu educaţia, însă 6% sunt îngrijoraţi şi de impactul pe care imigrările din afara Uniunii Europene le-ar putea avea la nivel personal şi în întreaga economie.

    Creşterea costului de trai în următoarea perioadă este pusă de clienţii români pe seama creşterii cheltuielilor cu utilităţile (33%), a costurilor cu locuinţa, fie că este vorba despre chirii sau despre rate la bancă pentru achiziţionarea unei locuinţe (17%) şi a cheltuielilor cu alimentele (10%). Prin comparaţie, pentru respondenţii din Europa, principalul motiv al creşterii costului de trai este reprezentat de cheltuielile pentru asigurarea locuinţei.

    90% împrumută sume potrivite situaţiei lor financiare

    Cei mai mulţi dintre respondenţii din România spun că iau în calcul împrumuturile de la bănci sau instituţii financiare nebancare în principal atunci când vor să facă îmbunătăţiri în locuinţă (28%), când intervin cheltuieli neaşteptate care le pot influenţa situaţia financiară sau cheltuieli medicale, dar şi pentru a investi în educaţia copiilor, arată studiul GfK UK. Aproape 40% consideră facil să acceseze un împrumut, nivel similar cu cel înregistrat anul trecut. Cu toate acestea, 94% dintre respondenţi spun că se gândesc foarte atent înainte de a lua un credit, 89% susţin că nu iau niciodată împrumuturi sub presiunea impulsului, iar 90% împrumută doar sume de bani potrivite situaţiei lor financiare, pe care le pot rambursa fără a pune presiune pe buget, ponderi peste media europeană. În acest context, două treimi dintre respondenţii români spun că ar recomanda serviciile instituţiilor financiare nebancare, cum este şi Provident, membrilor familiei sau prietenilor atunci când au nevoie de un împrumut.

    Mai mult de jumătate dintre participanţii la sondaj din România au declarat că folosesc servicii de credit cu regularitate, însă 67% au împrumutat mai puţin decât suma maximă posibilă. Totodată, aproape 7 din 10 respondenţi declară că au capacitatea de a plăti confortabil ratele lunare, acesta fiind principalul aspect pe care clienţii îl iau în calcul atunci când vor să ia un împrumut (64%), alături de suma totală de rambursat (45%) şi de perioada împrumutului (41%). De altfel, 38% dintre participanţii români la studiu declară că susţin cheltuielile zilnice cu mai multă uşurinţă decât în 2015, cu 5 puncte procentuale sub nivelul de anul trecut, în timp ce 28% se declară mai prudenţi, similar nivelului din 2015.

    “În ultimii ani am observat că românii au devenit din ce în ce mai atenţi atunci când se împrumută, iar cercetarea confirmă comportamentul de creditare tot mai responsabil al acestora, precum şi preocuparea lor pentru planificarea şi gestionarea cât mai bună a cheltuielilor zilnice, pentru asigurarea unui buget personal echilibrat şi pentru economisirea pentru un viitor mai bun. Vom continua, prin astfel de iniţiative de cercetare, să înţelegem mai bine clienţii şi percepţiile lor asupra situaţiei financiare personale şi a perspectivelor economice, astfel încât să le putem răspunde nevoilor şi aşteptărilor cu soluţii financiare potrivite”, a declarat Viktor Boczán, directorul general al Provident Financial România.

    3 din 10 economisesc pentru viitor

    33% dintre respondenţi au declarat că reuşesc să facă economii cu regularitate, în creştere faţă de nivelul de 29% înregistrat anul trecut. Cei care economisesc pentru pensie urmăresc să-şi asigure un trai mai bun la bătrâneţe (31%), să reducă impactul scăderii veniturilor lunare asupra nivelului de trai după pensionare (23%) şi să poată oferi susţinere financiară celor dragi în viitor (19%). Astfel, peste jumătate dintre ei fac acest lucru prin intermediul unei pensii private, 27% se bazează pe pensia de stat, 13% au economii la bancă şi 9% sub formă de lichidităţi în casă, iar 6% îşi asigură viitorul prin investiţii pe termen lung.

    Cercetarea GfK UK face parte dintr-o iniţiativă desfăşurată în rândul clienţilor grupului britanic IPF în perioada martie-aprilie 2016 în opt ţări în care acesta este prezent: România, Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi Mexic, pe un eşantion total de 9.220 de clienţi din care 1.863 din România. Rolul studiului este de a identifica modalitatea în care consumatorii percep climatul socio-economic, care este comportamentul lor de economisire şi creditare şi care sunt cele mai importante preocupări ale acestora.

  • Ce înseamnă România pentru olandezii de la NN

    La interviul acordat revistei Business Magazin, britanicul Robin Spencer se află la a patra sa vizită într-o ţară străină în ultimele două săptămâni: a ajuns în România după Cehia, Grecia, Turcia, de unde a plecat chiar înainte de atacul terorist de pe aeroportul Atatürk. „Te plictiseşti de aeroporturi, de avioane, dar mă bucur de diversitatea de a lucra cu 12 directori generali din 12 ţări cu diferite culturi, e fascinant“, descrie Spencer, care vorbeşte cu un pronunţat accent britanic, despre responsabilităţile sale actuale în cadrul grupului olandez NN. A devenit membru al consiliului director al grupului NN în august 2014, iar după o lună a fost numit CEO pe segmentul International Insurance al grupului olandez. Din această funcţie coordonează activitatea International Insurance a grupului pentru Europa, segmentul asigurărilor de viaţă din Japonia (Japan Live şi segmentul de business Closed Block VA din Japonia) şi afacerile NN Reinsurance. „Trebuie să mă asigur că toate afacerile pe care le avem au parte de susţinerea necesară, de investiţiile de care au nevoie şi că se află pe drumul cel bun în atingerea planurilor lor – acesta este jobul meu“, îşi sumarizează el responsabilităţile. Executivul lucrează în industria asigurărilor de mai bine de două decenii. Anterior, a fost director executiv al Aviva în Regatul Unit şi Irlanda pe segmentul asigurărilor generale, CEO şi CFO al Aviva Canada şi între 2010 şi 2012, chief risk officer al grupului Aviva. Spune că au existat multe momente bune în activitatea sa, dar, de fapt, amintirile cele mai puternice ale sale se leagă de lucrurile care au mers prost din senin: criza financiară din 2008 şi criza europeană a creditelor din 2010, când era chief risk officer al Aviva. „Acelea sunt momente în care nu ai ce să faci altceva decât să te uiţi la pieţele financiare şi încerci să înţelegi cât de mult va fi afectată afacerea ta.“ S-a alăturat NN după listarea companiei la bursă şi desprinderea de ING: „În acel punct al carierei m-am desprins de trecut şi am început o nouă etapă din perspectivă de leadership şi învăţare.“ Descrie piaţa locală drept una de importanţă strategică pentru grup, motiv pentru care şi ajunge aici de trei-patru ori pe an: „Avem un potenţial de creştere pe termen lung şi aici suntem clar lideri, aşa că avem responsabilitatea să credem în această piaţă şi să inovăm în ea“. Dacă este mulţumit de businessul local al NN? „La modul general, da, afacerea continuă să crească, avem oameni excelenţi, zona în care aş vrea să văd mai multă efervescenţă este însă Pilonul III de pensii“, descrie el rezultatele de pe piaţa locală. NN Asigurări de Viaţă, cea mai mare companie de asigurări de viaţă din piaţa locală, a vândut asigurări în valoare de 320 milioane de lei în intervalul ianuarie-iunie a acestui an, în creştere cu 3,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor transmise de asigurător. Profitul brut de la jumătatea anului s-a situat la 8,6 milioane de lei (circa 2 milioane de euro), în creştere cu circa 23% faţă de prima jumătate din 2015. Pe segmentul pensiilor facultative, NN a administrat în beneficiul celor 170.838 de participanţi, active în valoare de 677,5 milioane de lei, cu 21,3% mai mari faţă de primele şase luni din 2015. Totodată, pe segmentul pensiilor private obligatorii, NN a înregistrat un avans de 26,3% al activelor nete administrate pentru aproximativ 1,9 milioane de participanţi la Pilonul II, până la 10,1 miliarde de lei, generând o performanţă anualizată de 9,99% de la lansare şi până în luna iunie 2016. „Dacă pe partea de asigurări de viaţă continuă să ne fie foarte foarte bine, pe partea de pensii private Pilonul III nu creştem atât de rapid pe cât speram eu. Avem un Pilon II puternic, dar mi-ar plăcea ca românii să fie mai responsabili în ce priveşte economiile pe termen lung şi provizioanele pensiilor lor; rata de înlocuire a salariului (raportul dintre pensia medie şi salariul mediu net – n.r.) este de aproximativ 38%, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa; oamenii vor fi probabil strâmtoraţi la pensie, aşa că aş vrea să văd oamenii devenind mai responsabili în ce priveşte economisirea pensiilor lor.“ Executivul explică şi motivele pentru care Pilonul III reprezintă, din perspectiva sa, o variantă ideală de economisire. „Ca investitori pe termen lung, dacă cineva ne dă bani pentru pensia lor putem să găsim investiţii care să ne aducă un return of investment de 5-6%; în timp ce dacă oamenii se gândesc doar pe termen scurt şi pun doar în bancă banii, aceste economii vor genera mai puţin de 1% dobândă. Este o oportunitate reală pentru clienţi. Este o oportunitate bună şi pentru noi să ne putem gândi cu adevărat cum investim aceşti bani: în proiecte pe termen lung, fie că vorbim de proiecte infrastructură, şcoli, spitale, acestea sunt proiecte pe termen lung sponsorizate fie public, fie privat“, explică Spencer. Ambiţiile sale legate de Pilonul III de pensii se leagă de asigurarea unei mai bune educaţii financiare: „Nu putem face acest lucru singuri, trebuie să facem asta cu guvernul, cu principalele părţi interesate – fie că e vorba de autorităţile de reglementare sau guvern“. De folos ar fi şi facilitarea accesului la Pilonul III de pensii: „Să muncim la acest capitol nu doar cu angajaţii noştri, dar şi prin alte forme de distribuţie“; de asemenea, consideră că este nevoie de oferirea de stimulente fiscale în favoarea economisirii în această variantă. Robin Spencer consideră că slaba orientare a românilor spre economisire ţine mai degrabă de istoria lor. „Cultura românilor este încă una socialistă, cu un background comunist; exista un standard pentru orice. Chiar dacă acest regim s-a sfârşit, destul de mulţi oameni sunt încă socialişti în gândire şi probabil că nu au înţeles exact importanţa nevoii de a avea ei înşişi grijă de ei, din perspectiva sănătăţii, din perspectiva pensiilor etc. Lucrurile se schimbă, iar aceste schimbări nu se petrec rapid.“ Robin Spencer consideră că, într-adevăr, şi sărăcia îi împiedică pe oameni să se gândească la economisire, dar crede că este vorba şi despre alegerile pe care le fac mulţi dintre ei: „Câţi dintre acei oameni vor avea un telefon mobil, vor merge la Starbucks şi vor bea o cafea în fiecare zi, sau o dată la două zile? Viaţa e despre alegeri şi cred că toată lumea poate începe să pună ceva bani de o parte: e nevoie de puţini bani puşi pus de-o parte acum, care în 30 de ani vor face o diferenţă mare.“

    Dacă în esenţă responsabilităţile sale sunt legate de susţinerea companiilor din perspectiva investiţiilor, Robin Spencer spune că şi-a propus ca pe toate pieţele de care este responsabil să încerce să identifice „diamantul ascuns“: „Vreau să identific o idee foarte bună dintr-o piaţă, care, după ce este implementată, să fie răspândită pe celelalte pieţe pe care este prezentă compania“. „Diamantul ascuns“ din România este asigurarea de sănătate a NN: „La şase luni după prima mea vizită aici, Marius Popescu (directorul executiv al NN Asigurări de Viaţă) mi-a povestit despre potenţialul pieţei de asigurări de sănătate şi despre cum crede el că putem face acest tip de asigurare accesibilă; abia după câteva vizite am înţeles cât de mult le-ar folosi românilor un sistem privat de sănătate puternice, care să fie complementar celui public.“

  • Groupama Asigurări a înregistrat o creştere de 13,6% a primelor brute subscrise în primul semestru al anului

    Groupama Asigurări a încheiat primul semestru din 2016 cu rezultate bune, înregistrând o creştere de 13,6% a primelor brute subscrise faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 434 milioane lei, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. ”Rezultatele pozitive obţinute de Groupama Asigurări în prima jumătate a anului 2016 sunt în linie cu obiectivele noastre de creştere profitabilă şi confirmă faptul că ne îndreptăm în direcţia potrivită. Suntem unul dintre liderii pieţei din România, cu o poziţie şi un brand puternic, datorită angajamentului nostru de a oferi, celor mai importanţi parteneri ai noştri, clienţii, servicii simple şi predictibile alături de produse adaptate nevoilor lor. În continuare, având valorile noastre – solidaritate, proximitate, responsabilitate şi performanţă – ca punct de plecare, căutăm să devenim şi mai eficienţi şi să găsim metode noi care să ne facă în fiecare zi mai buni decât am fost ieri”,  a declarat François Coste, Director General al Groupama Asigurări.

    Asigurările Non-Viaţă au crescut până la 416 milioane lei, cu evoluţii pozitive pe toate liniile de business, auto şi non-auto. O creştere semnificativă a fost înregistrată pe linia Sănătate şi Accidente, cu un procent de peste 30%. De menţionat este şi creşterea semnificativă, de peste 20%, înregistrată pe întreg segmentul fermierilor.   

    Obiectivele care ţin de calitatea serviciilor, orientare strategică pentru companie, sunt în linie cu planul: numărul de reclamaţii este pentru al patrulea an consecutiv cel mai mic din topul asigurătorilor din România, iar gradul de satisfacţie a clienţilor înregistrează scoruri foarte bune, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    În a doua parte a anului, compania va continua să-şi concentreze eforturile înspre îndeplinirea misiunii sale: să asigure continuitatea celor mai importanţi parteneri ai săi, clienţii persoane fizice sau companii, într-un mod simplu şi predictibil. Investiţiile în inovaţie şi digitalizare se numără printre priorităţi alături de consolidarea relaţiei cu partenerii companiei, brokeri, bănci sau companii de leasing, menţinând în acelaşi timp calitatea serviciilor în toate punctele de contact cu clienţii, precum şi implicarea angajaţilor companiei. O altă zonă de focus pentru a doua jumătate a anului este dezvoltarea liniei de Asigurări de Viaţă.

     

     

  • Euroins vrea să-şi balanseze portofoliul prin intrarea pe piaţa asigurărilor de sănătate

    Euroins a decis sa intre pe piaţa asigurărilor private de sănătate, una dintre cele mai efer­vescente nişe din industria de asi­gu­rări la momentul actual, in conditiile in care compania de asigurari vinde în principal poliţe auto obligatorii, vânzările de RCA repre­zentând circa 95% din portofoliu.

    Asigurătorul este controlat de grupul bulgar Eurohold si se afla în redresare financiară.

    Euroins va vinde asigurările de sănătate atât direct clienţilor persoane fizi­ce, cât şi companiilor. Prima plătită porneşte de la 99 de lei pe an pentru poliţa de bază şi ajunge la 449 de lei pe an pentru cel mai complex pachet. Preţul poliţei este fix indiferent de vârstă sau gen.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul companiilor de asigurări cu cele mai multe reclamaţii

    City Insurance, Asirom şi Carpatica Asig, companii de asigurări specializate în principal pe segmentul poliţelor auto obligatorii (RCA), au strâns în prima jumătate a anului două treimi din reclamaţiile formultate la ASF împotriva celor mai mari 10 companii din piaţa asigurărilor generale.

    Cele mai multe petiţii au fost înregistrate de City Insurance – 1.877 în semestrul I al anului, în creştere cu 37,5% faţă de primul semestru al anului trecut. Asirom este pe locul doi, cu 703 petiţii, în creştere cu 14%, iar Carpatica, cu 701 petiţii, în creştere cu 14%, se află pe locul trei, arată un comunicat al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Compania Euroins a înregistrat cea mai importantă scădere a numărului de reclamaţii, de la 905 în semestrul 1 2015 la 524 (-42%) în semestrul 1 al acestui an. Alături de Euroins, au înregistrat scăderi ale numărului de reclamaţii şi Omniasig, Allianz-Ţiriac, Uniqua Asigurări, Groupama şi Generali România.

    Forte Asigurări a înregistrat o dinamică specială a reclamaţiilor, o creştere de 8100%, pentru că numărul acestora a crescut de la 3 anul trecut la 246 în acest an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ascendia se listează pe piaţa AeRo

    Compania românească specializată pe domeniuleLearning Ascendia (ASC)va intra la tranzacţionare în data de 7 iulie 2016, pe piaţa AeRO administrată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

    Ascendia creează produse educaţionale digitale şi dezvoltă software educaţional personalizat. Produsele Ascendia se adresează atât sistemului de învăţământ, cât şi angajaţilor din corporaţii, prin programe de pregătire digitală.

    Domeniul de aplicaţii educaţionale(eLearning) – reprezentat pe de o parte de conţinut educaţional în format digital pentru corporaţii şi mediul academic, iar pe de altă parte de platforme educaţionale – va atinge 150 miliarde de dolari la nivel global până în anul 2020. România se situează în top 4 la nivel global  în ceea ce priveşte creşterea frecvenţei utilizării cursurilor în format digital.

    Ascendia a înregistrat în anul 2015 o triplare a cifrei de afaceri, la 0,9 milioane euro şi o marjă a profitului net de 33%.

    Pentru copiii preşcolari şi şcolari, compania a creat produsele marca EduTeca, revista EduTeca, precum şi manualele şcolare tipărite şi digitale. Pentru segmentul de pregătire a specialiştilor din corporaţii, Ascendia produce platforme de management al învăţării şi oferă servicii de dezvoltare de module educaţionale personalizate, către un portofoliu de clienţi sau parteneri format din, precum ING Bank, Orange, Raiffeisen Bank, BricoDepot, Groupama, Samsung România, Microsoft România, Allianz, AdPharma etc.

    “Ascendia este o companie clădită pe baza pasiunii pentru educaţia de calitate şi a credinţei că putem contribui la schimbarea în bine a modului în care preşcolarii, şcolarii şi adulţii învaţă. Considerăm că ”listăm educaţia la bursă” pentru că dorim să ne concentrăm eforturile în direcţia reaşezării procesului de învăţare pe noi piloni, care să includă tehnologia şi produsele de eLearning şi în România, nu doar pe pieţele externe. Potenţialul industriei globale este enorm, cu creşteri anuale previzionate de două cifre. Am demonstrat prin proiectele pe care le-am dezvoltat că avem determinarea şi capacitatea de a contribui la ascensiunea acestui tip de educaţie, bazată pe instrumente moderne, în pas cu tehnologia. Suntem încrezători că viziunea noastră, confirmată de profesori, părinţi, specialişti în educaţie şi manageri, va fi împărtăşită şi de investitori”, a declarat Cosmin Mălureanu, Director General al Ascendia.

    Ca parte a procesului de listare pe piaţa de capital, Ascendia a adus în acţionariatul companiei fondul român de investiţii Certinvest Dinamic, care a preluat 10% din acţiunile acesteia, oferind premisele şi suportul pentru dezvoltarea viitoare a companiei.

    Consultantul Autorizat care a derulatprocedura de admitere la tranzacţionare a acţiunilor Ascendia este este SSIF Intercapital Invest. Acţiunie Ascendia vor avea simbolul de tranzacţionare „ASC”. Listarea Ascendia pe piaţa AeRO va fi marcată printr-o deschidere oficială a şedinţei de tranzacţionare, care va avea loc la Bursa de Valori Bucureşti, pe 7 iulie 2016, la ora 9.30.

    “Aş dori să felicit Ascendia pentru decizia de a deveni o companie listată, pe o piaţă ce pare a fi una dintre cele mai promiţătoare pieţe de capital din Sud-Estul Europei şi în unele aspecte una dintre cele mai atractive pentru investitori şi antreprenori din întrega Europă Centrală si de Est. Suntem mulţumiţi că putem merge mai departe spre modernizare împreună cu Ascendia şi restul partenerilor noştri ce ne împărtăşesc viziunea, având totodată determinare şi curaj – valori ce vor aduce companii noi pe piaţa de capital.” a declarat Ludwik Sobolewski, Directorul General al Bursei de Valori Bucureşti” aspusLudwik Sobolewski, Director General la Bursa de Valori Bucureşti.

    “Prin listarea Ascendia pe piaţa AeRO, dorim să consolidăm segmentul companiilor private care se listează la bursă şi utilizează piaţa de capital pentru finanţare. Prin acest proiect, prezentăm investitorilor o companie inovatoare, dintr-un domeniu foarte căutat pe pieţele bursiere şi care are un potenţial important de creştere. Această listare continuă strategia Intercapital Invest de diversificare continuă a instrumentelor financiare prezentate investitorilor. Dorim ca acest eveniment să reprezinte o referinţă importantă pentru listările viitoare ale unor companii IT româneşti inovatoare”, a declarat Răzvan Paşol, Director General al SSIF Intercapital Invest.

  • Deloitte: investiţiile în cercetare şi dezvoltare pot fi impulsionate de stat

    O susţinere mai mare din partea autorităţilor sub forma unor ajutoare sau facilităţi fiscale ar putea duce la creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, potrivit celei de-a V-a ediţii a raportului Deloitte CE Research & Development (R&D) Survey.

    Mai mult de jumătate dintre respondenţii din România au în plan creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare în următoarele 12-24 luni, comparativ cu anul trecut, în timp ce 63% intenţionează să cheltuie mai mult în următorii trei- cinci ani. Principala motivaţie pentru companii o reprezintă noul program de fonduri europene (2014 – 2020) cu subvenţii noi pentru R&D, care le oferă motivaţia de a co-finanţa proiecte de cercetare şi dezvoltare.

    ”Studiul a evidenţiat, o dată în plus, că economiile funcţionale investesc un procent semnificativ mai mare din PIB în activităţi de cercetare şi dezvoltare. Avantajul forţei de muncă relativ ieftine din ţările Europei Centrale este pus în umbră de investiţiile considerabil mai mici în R&D. Având în faţă acest tablou, sperăm că autorităţile vor face schimbări menite să continue stimularea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare”, a spus Tiberiu Negulescu, senior manager Deloitte România.

    Raportul a mai arătat că un mediu de afaceri mai previzibil din punct de vedere fiscal ar atrage mai multe investiţii în cercetare şi dezvoltare, atât în România, cât şi în regiune. O altă îngrijorare a investitorilor intervievaţi o reprezintă lipsa de cercetători calificaţi şi cu experienţă.

    Deloitte CE R&D Survey îşi propune să realizeze o hartă a atitudinilor companiilor din Europa Centrală privind investiţiile în cercetare şi dezvoltare. Raportul ajută la identificarea dificultăţilor existente în R&D, a modalităţilor de protejare a proprietăţii intelectuale, cât şi a susţinerii companiilor de către stat.

    Ediţia din acest an include zece ţări din Europa Centrală: Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Peste 400 de persoane au participat la sondaj în perioada noiembrie 2015 – februarie 2016.