BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • NN a raportat, în 2016, prime subscrise de 662 de milioane de lei pe segmentul asigurărilor

    Potrivit datelor transmise, NN Asigurări de Viaţă a înregistrat un profit brut de 29,8 milioane de lei în 2016, în creştere cu 31,1% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Valoarea include cheltuielile excepţionale realizate anul trecut ca parte a procesului de rebranding, investiţiile pentru lansarea asigurării de sănătate, precum şi provizionul tehnic constituit pentru pensiile private facultative. Profitul obţinut din activitatea curentă, fără a lua în calcul toate aceste elemente, s-a cifrat la 52,7 milioane de lei, în creştere cu 31,9% faţă de nivelul din 2015.

    Pe segmentul asigurărilor de viaţă, activele financiare administrate de NN Asigurări de Viaţă au depăşit 3,26 de miliarde de lei în 2016, cu 7,7% mai mult faţă de nivelul de trei miliarde de lei atins anul anterior.

    Primele brute subscrise au ajuns la 661,7 milioane de lei la finalul anului 2016, cu un avans de 5,2%, faţă de volumul raportat în 2015.

    Prima brută medie de asigurare pentru contractele încheiate anul trecut este de 1.815 lei, cu 4,1% mai mare faţă de nivelul de 1.744 lei din 2015, evoluţie susţinută în mare parte de sumele plătite pentru asigurarea de sănătate.

    Suma asigurată medie la nivelul contractelor noi încheiate în 2016 este de 73.808 lei, în creştere cu peste 30% faţă de nivelul de 56.311 de lei din 2015. Evoluţia este explicată de vânzările asigurărilor de sănătate, suma asigurată pentru acest produs fiind de 100.000 lei/an.

  • Românul de 29 de ani care a inventat un produs care valorează zeci de milioane de euro şi este folosit în 130 de ţări

    „De la microtranzacţii între studenţi până la transferurile expaţilor către familiile care depind de ei sau împărţirea notei de plată între colegi de birou, am văzut, de atâtea ori, componenta socială a acestor tranzacţii şi fricţiunile sociale la care aceste transferuri pot duce. Practic, atunci când vorbim despre transferuri regulate între prieteni apropiaţi sau familie, inevitabil ne referim la mult mai mult decât plăţi sau împrumuturi”, descrie Mihai Ivaşcu, fondator şi CEO al Moneymailme, filosofia din spatele aplicaţiei lansate în urmă cu nouă luni.

    Încadrată în nişa produselor FinTech, Moneymailme este o aplicaţie de transfer internaţional de bani în valute diferite ce oferă, în acelaşi timp, posibilitatea de comunicare între utilizatori prin text, audio şi video; este de altfel prima aplicaţie din lume ce permite transfer de bani în timpul unui apel video. Aplicaţia asigură realizarea de tranzacţii fără costuri între utilizatori, suma minimă de transfer fiind de 1 cent, lucru posibil datorită sistemului de parteneriate cu instituţii financiare autorizate la nivel global. Infrastructura tehnică permite în prezent utilizarea acesteia în 130 de ţări şi posibilitatea de a dona cauzelor din lista inclusă în aplicaţie, într-un mod rapid şi fără costuri suplimentare, potrivit lui Mihai Ivaşcu. După nouă luni de la lansare, Moneymailme a ajuns la 100.000 de utilizatori, a primit finanţări private de 2,5 milioane de euro, iar acum este evaluată la aproximativ 30 de milioane de euro, potrivit antreprenorului.

    Mihai Ivaşcu are 29 de ani şi spune că a avut mereu un spirit antreprenorial; a încercat să caute noi metode de a rezolva probleme sociale simple, motiv pentru care a studiat în acelaşi timp în Bucureşti Relaţiile Economice Internaţionale, Diplomaţia, dar şi Ştiinţele Politice. După două licenţe şi două mastere în ţară, a decis să meargă la un MBA în străinătate, continuat acum printr-un doctorat în Administrarea Afacerilor în cadrul Universităţii din Monaco, cu activităţi de cercetare la Harvard, INSEEC Paris şi Londra. Este şi membru al Silicon Valley Innovation Center, absolvent al HIVE Global Leaders Program la Harvard şi, recent, a fost admis la două programe executive organizate de Massachusetts Institute of Technology (MIT), unul în Boston, axat pe internet of things şi altul în Brisbane, Australia pe Global Leadership. Se autodescrie drept un antreprenor social – a avut în ultimii zece ani proiecte multiple, pe care le-a grupat în fondul Ambra Ventures Monaco. Acesta include în prezent dezvoltare de software, cibersecurity, digital media, publishing, presă, FinTech, turism, consultanţă; fondul are ca scop dezvoltarea unei reţele de investitori profesionişti activi care investesc în proiecte de perspectivă, atât în faza iniţială, cât şi în creştere, pe care – cu expertiză şi reţeaua creată – le pot creşte. Participă frecvent ca speaker la evenimente de FinTech şi antreprenoriat şi spune că încearcă să-i ajute pe tineri cu idei inovatoare, pe care să şi le transpună în produse şi businessuri funcţionale.

    De la creionarea ideii Moneymailme în cadrul MBA-ului în Innovation Management şi până la lansarea oficială a trecut mai bine de un an, iar dezvoltarea platformei a presupus o serie de paşi complicaţi; unul dintre motive este că Mihai Ivaşcu a ales Londra drept domiciliu pentru firma sa, legislaţia financiară din Regatul Unit fiind una foarte strictă, potrivit observaţiilor sale.  

    Din punctul lui de vedere, schimbul de valoare monetară reprezintă, de fapt, o metodă de comunicare, într-o mare măsură un activator al relaţiilor sociale. Ivaşcu spune că păstrează în prezent pachetul majoritar de acţiuni şi a cooptat experţi în echipa de investitori; aceştia au contribuit activ la dezvoltarea produsului, nu doar pasiv. „Există capital românesc în acest proiect, având în vedere investiţiile personale, dar şi ale companiilor româneşti în care sunt activ, însă nu există momentan alţi investitori români în Moneymailme. Cu siguranţă vor fi în următoarele luni, când vom lansa campania de crowdfunding unde suma minimă investită poate fi 10 lire sterline, deschizând proiectul pentru orice investitor. Chiar m-aş bucura să avem şi alţi români implicaţi”, explică el.

    În proiect sunt implicaţi peste 30 de ingineri, experţi financiari şi specialişti în marketing şi comunicare, la birourile companiei din Bucureşti, Monaco şi Londra. „Combinarea celor două nevoi majore, cea de comunicare şi cea de schimb de valoare monetară, duce la un nou comportament de consum, neexplorat până acum în zona micro-tranzacţiilor, din cauza costului foarte mare de transfer internaţional, dar şi accesului rapid la o astfel de funcţionalitate”. Antreprenorul spune că a creat produsul pornind de la nevoia simplă de a avea posibilitatea oricând, oriunde, doar cu ajutorul telefonului mobil, să trimită şi să primească instantaneu sume mici de bani; totul cu costuri minime. „Conectarea acestei forme de comunicare cu metodele convenţionale – text, audio, video – a venit ca o completare naturală, întărind produsul şi oferind o metodă sigură, eficientă şi inovatoare de transfer internaţional de bani, dar şi de comunicare”, explică Ivaşcu. Din punctul său de vedere, principalele sale realizări au fost parteneriatele financiare ce facilitează funcţionalitatea unui produs pe cât de simplu de utilizat, pe atât de complex din punct de vedere tehnic, şi formarea unei echipe tehnice cu programatori avansaţi şi experţi în securitate la Bucureşti.

    Pasul următor pentru Moneymailme este atragerea unei noi finanţări, în aprilie, la o evaluare superioară pe cea mai mare platformă de crowdfunding din Regatul Unit, precum şi o serie de finanţări private ce vor permite extinderea la nivel global. Finanţarea va permite totodată dezvoltarea platformei de plăţi, care se va adăuga celei de transferuri internaţionale.
    Iar dacă multe din proiectele din zona FinTech funcţionează pe pierdere sau pentru a oferi costuri zero, Moneymailme are un model de business cu direcţii clare de monetizare, potrivit lui Mihai Ivaşcu. În prezent, monetizarea se face prin costurile asociate urcării de bani în portofelul virtual sau schimburilor valutare, însă de îndată ce banii sunt în sistem, pot fi transferaţi oricărui utilizator din cele 130 de ţări imediat şi fără vreun cost adiţional. „Modelul stabilit oferă profituri marginale, nu pierderi marginale, fapt ce ne permite să putem creşte sănătos, investind în marketing şi nu pierzând pentru că pe termen scurt să cucerim un procent din piaţă, total nesustenabil.”

    De altfel, Ivaşcu consideră că investitorii profesionişti şi fondurile de investiţii se feresc de astfel de modele de business nesustenabile. Platforma de plăţi pentru magazine online va genera venituri datorită politicii de preţ care poziţionează Moneymailme sub competitorii din piaţă, potrivit lui tânărului antreprenor. „Ne dorim cu toţii un număr mult mai mare de utilizatori şi tranzacţii pentru a putea ajunge la profitabilitate, însă monetizarea reală pentru investitori vine în momentul în care un astfel de produs este vândut către un fond de investiţii sau o bancă pentru a fi dus la nivelul următor”, descrie el obiectivele în ce priveşte platforma.

    Mihai Ivaşcu este optimist în ce priveşte atingerea acestui nivel; potenţialul de creştere este mare, crede el, într-o piaţă de transferuri digitale evaluată la peste 10 mii de miliarde de dolari la nivel global. Crede că suprizele în lumea finanţelor abia acum încep să apară, iar ritmul accelerat de dezvoltare, prin prisma evoluţiei tehnologice, va crea probleme de adaptare anumitor sisteme financiare. „Aplicabilitatea inovaţiei e vizibil facilitată de noile dezvoltări tehnologice, iar viitorul e deja aici, doar că unii jucători au o capacitate mai rapidă de adaptare – FinTech – iar alţii o rigiditate evidentă şi de multe ori neînţeleasă – băncile”, descrie Ivaşcu perspectiva sa asupra lumii financiare.

    El nu consideră că se derulează o luptă a companiilor de FinTech cu băncile; mai mult decât atât, e vorba despre o colaborare clară şi eforturi comune de a realiza un sistem mult mai sănătos. „Trăim cea mai mare tranziţie din ultimii 30 de ani în domeniul financiar, iar tehnologia va înlocui o mare parte a angajaţilor din sistemul financiar. În cele din urmă, beneficiar va fi consumatorul final al produselor financiare, oferite la tarife mult mai competitive, într-un mod cu totul adaptat cerinţelor fiecăruia, prin prisma flexibilităţii oferite de noile sisteme digitale introduse”, explică el. În ceea ce priveşte poziţionarea instituţiilor bancare din România în raport cu inovaţia, observă că majoritatea deciziilor nu se iau aici.

    Din cauza acţionariatului străin majoritar al băncilor din România, deciziile strategice de implementare a unor sisteme informatice inovatoare nu se iau la nivel local. Majoritatea propunerilor venite din România sunt votate în şedinţe de board în alte ţări, pentru ca apoi să fie preluate de tot grupul, la nivel mondial. „Inovaţia în sistemul bancar românesc se loveşte de greutatea şi inflexibilitatea sistemului decizional specific băncilor; idei sunt, la nivel de implementare apar dificultăţile. Prin prisma schimbărilor către digitalizarea cash-ului din zona nord-europeană, Suedia, Danemarca, Norvegia fac paşi importanţi în trecerea la valută digitală.

    România e departe de acest trend, avem încă o serie de realităţi şi probleme structurale de rezolvat până să facem un astfel de pas important.” În contextul în care România este o societate de consum, tânărul antreprenor spune că sunt de urmărit metodele occidentale de acces la microcreditare rapidă prin lanţuri de magazine, sau noile metode inovatoare de transfer internaţional de bani, prin sisteme de portofele virtuale, având în vedere sumele considerabile trimise acasă de românii din străinătate.
     

  • Ce planuri de modernizare are Trezoreria

    Ce efecte ar obţine Trezoreria prin folosirea unor astfel  de instrumente? Obiectivele urmărite sunt reducerea riscului de refinanţare, îmbunătăţirea lichidităţii, diminuarea costurilor de tranzacţionare, creşterea transparenţei şi diversificarea şi extinderea bazei de investitori.

    „În funcţie de finalizarea cadrului procedural şi operaţional privind operaţiunile pe piaţă secundară la nivelul BNR se are în vedere utilizarea operaţiunilor de tipul răscumpărărilor anticipate sau preschimbărilor de titluri de stat, în scopul facilitării procesului de refinanţare a seriilor cu volume mari acumulate, care devin scadente, şi a accelerării procesului de creare a unor serii de titluri de stat de tip benchmark lichide“, se arată în raportul care însoţeşte proiectul de buget pentru 2017.

    Iar licitaţiile aferente operaţiunilor de răscumpărare anticipate (buy back) şi de preschimbare a titlurilor de stat (bond exchanges) ar urma să se realizeze prin utilizarea platformei electronice dezvoltate de către BNR pentru licitaţiile aferente pieţei primare.

    Trezoreria statului promite că începând cu 2017 vor fi implementate cerinţele minime obligatorii de formare a preţului (market-making) pe platforma electronică de cotare şi tranzacţionare (E-Bond) dedicată dealerilor primari care va contribui la creşterea transparenţei cotaţiilor şi, implicit, a formării preţurilor aferente titlurilor de stat, asigurând premisele reducerii costurilor de tranzacţionare pentru participanţii din piaţa secundară. Oficialii din Finanţe au vorbit de mai mulţi ani despre acest proiect, menit să crească lichiditatea şi adâncimea pieţei titlurilor de stat, însă pregătirile s-au împotmolit de mai multe ori.

    În vederea utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar şi swap pe rata de dobândă), pentru crearea cadrului legal, procedural şi tehnic, Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, beneficiază de asistenţă tehnică din partea Trezoreriei Băncii Mondiale în cadrul unui proiect pe o perioadă de 18 luni, aflat în perioada de implementare. (Proiectul este finanţat din Fondul Social European în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 „pentru implementarea proiectului cu tema «Dezvoltarea capacităţii de administrare a datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor financiare derivate»“, după cum scrie în raportul la proiectul de buget.)

    Piaţa titlurilor de stat a evoluat foarte lent chiar şi după intrarea României în Uniunea Europeană. De-abia în 2011, după alte discuţii îndelungate, BNR a început să publice zilnic ratele de referinţă (fixing) pentru titlurile de stat în lei.

    Şi pentru populaţie…titluri de stat

    După mai mulţi ani de tergiversări, Finanţele au reluat în cele din urmă lansarea titlurilor de stat pentru populaţie, urmărind lărgirea bazei de investitori pentru cele emise pe piaţa internă. Titlurile de stat nu au mai reprezentat în ultimul deceniu un plasament vizibil pentru marea masă a populaţiei, după ce Ministerul Finanţelor a renunţat în 2005 la emisiunile dedicate persoanelor fizice. Ministerul Finanţelor din România iniţiase emiterea titlurilor de stat destinate populaţiei începând cu anul 1999.

    În 2015, Finanţele au reluat emisiunile de titluri de stat pentru populaţie, însă valoarea nominală ridicată, de 1.000 de lei pe titlu, alături de procedura complicată de subscriere prin care investitorul trebuia să aleagă dobânda dintr-un interval au făcut ca subscrierile să fie reduse. În 2015, 1.236 persoane fizice au cumpărat 64.999 de obligaţiuni de stat, scoase la vânzare de Ministerul Finanţelor, fiecare titlu de stat având o dobândă de 2,15% pe an şi o maturitate de doi ani.

    După ce emisiunea din 2015 nu a avut foarte mult succes, fiind subscrisă doar în proporţie de 65%, anul trecut, Ministerul Finanţelor s-a hotărât să reducă valoarea nominală a titlurilor de stat pentru populaţie de 10 ori, până la 100 de lei, pentru a face oferta mai atractivă pentru micii investitori. Finanţele au decis să vândă către populaţie 100.000 de titluri de stat, cu o dobânda anuală de 2,15% şi cu o maturitate de doi ani, valoarea totală a emisiunii fiind de 100 mil. lei.

    Dobânda oferită de stat nu pare foarte ridicată, dar este dublă faţă de procentul bonificat de bănci la depozitele bancare ale populaţiei în lei. În plus, investiţia în titluri de stat prezintă avantajul că este sigură, este scutită de impozit şi dacă titlurile sunt vândute înainte de maturitate, investitorul nu îşi pierde dobânda, cum se întâmplă în cazul depozitelor bancare. Populaţia a cumpărat în 2016 de şapte ori mai multe titluri de stat faţă de valoarea anunţată iniţial. Ministerul Finanţelor a atras
    735,26 mil. lei prin emisiunea de anul trecut din cadrul Programului Fidelis, ediţia Centenar, faţă de 100 mil. lei cât a anunţat iniţial. În cele trei săptămâni de subscriere, cererea a fost mare, peste 20.000 de persoane fizice cumpărând titluri de stat, de 16 ori mai multe faţă de 2015.

  • Românul care a lucrat în SUA şi Marea Britanie, iar acum construieşte o nouă piaţă în România

    După ce a lucrat în Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie, românul Ciprian Nicolae a decis să facă un pas în carieră mai aproape de casă, în Polonia. Numirea lui la conducerea firmei poloneze Credit Value Investments coincide cu venirea companiei în România şi începutul dezvoltării unei pieţe aflate într-un stadiu incipient: private debt-ul, despre care el spune că va atinge pragul de 1 miliard de euro în cinci ani.

    „Visez la momentul în care în România motorul economiei va fi capitalul privat, orientat nu în jurul activităţii de consum, ci în producţie, creând un lanţ de valoare adăugată care să rămână înăuntrul ţării”, spune Ciprian Nicolae, directorul companiei poloneze Credit Value Investments (CVI), liderul pe piaţa de private debt din Europa Centrală şi de Est. Răspunde astfel la întrebarea legată de potenţialul de dezvoltare a economiei locale, piaţă pe care compania pe care o conduce a intrat în toamna anului trecut. CVI este o companie independentă de investiţii fondată în 2012 în Polonia; până în prezent, aceasta a realizat 500 de tranzacţii în peste 200 de companii din segmentul IMM şi gestionează active în valoare de peste 750 milioane de euro. Pe piaţa locală, şi-a anunţat prezenţa din octombrie 2016, iar pentru anul în curs, are ca obiectiv un nivel de finanţare pentru IMM-urile locale în valoare de 100 de milioane de euro.

    Întrebat cât timp petrece în România, Nicolae răspunde sincer „insuficient”: „Mă reîntorc cu plăcere atunci când găsesc o modalitate mai eficientă de a contribui la activitatea societăţii decât în momentul de faţă. Ce mi-ar plăcea să fac? Nu vreau să îmi îngădui luxul de a visa cu ochii deschişi, mă bucur de şansa actuală de a crea un impact imediat”; un prim pas în acest sens a fost extinderea activităţilor companiei poloneze pe piaţa locală. Drumul lui Ciprian Nicolae spre Polonia nu a fost unul direct, ci a început în New York, în compania de consultanţă şi audit KPMG; a continuat cu Londra, unde a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Deutsche Bank, iar apoi cu funcţia de director la Citigroup, tot în Londra. „Am început, ca mulţi dintre colegii mei, o carieră într-una din firmele de consultanţă şi audit. Motivul a fost să dobândesc o experienţă maximă într-un interval minim”, îşi descrie Ciprian Nicolae începuturile carierei.

    După trei ani petrecuţi în domeniul consultanţei, a decis să facă următorul pas, în direcţia consolidării experienţei internaţionale. „Observaţi distincţia experienţă-carieră. Nu îmi place să folosesc termenul de carieră, am preferat întotdeauna să mă concentrez asupra experienţelor dobândite. Dacă din acestea reiese o carieră, foarte bine”, descrie el modul în care se raportează la oportunităţile din viaţa sa. A lucrat jumătate de an în Polonia, tot într-o firmă de consultanţă, iar apoi a început un MBA în Franţa, la şcoala de afaceri franceză INSEAD. „Încă din universitate mi-am dorit să dobânesc experienţă în finanţe, ca trader. Cu diploma de MBA, poarta aceasta a fost dechisă.”

    După MBA, Nicolae a dat curs atracţiei faţă de domeniul finanţelor, devenind unul dintre primii români angajaţi de Deutsche Bank în Londra ca trader, în funcţia de associate. Numeşte drept „şansă” următorul prag: după cinci ani, a ajuns să ajute la dezvoltarea businessului de credit trading (trading pe partea de obligaţiuni şi derivative ale corporaţiilor) la Citigroup, în calitate de director. După încă şase ani petrecuţi în Londra, la Citigroup, a decis că era timpul ca, împreună cu familia, să se întoarcă acasă, în Polonia, ţara de origine a soţiei sale. Ca atare, în 2016 a acceptat funcţia de conducere în cadrul firmei poloneze Credit Value Investments, cu ţelul de a dezvolta prezenţa firmei în afara Poloniei.

    Ciprian Nicolae spune că momentul numirii sale la conducerea CVI a coincis cu atingerea de către această companie a unui nivel absolut al activelor sub management care să împingă firma, dar şi să permită acesteia dezvoltarea geografică, de unde şi decizia extinderii în România. „Ne interesează piaţa din România pentru că, din punct de vedere al populaţiei, este a doua piaţă ca mărime după Polonia, în CEE. Am urmărit cu interes contracţia creditelor bancare către firme, ca procent în PIB, şi suntem convinşi că există un potenţial substanţial de cerere care nu a fost încă adresată. Căutam firme cu un plan de business fezabil, cu un istoric bun în termeni de implementare a planurilor de afaceri şi cu o istorie financiară care să sugereze posibilitatea de rambursare”, descrie Nicolae strategia în ce priveşte piaţa locală. Într-o primă etapă, operaţiunile din România vor fi gestionate din Varşovia, iar, în funcţie de cererea locală, compania va decide asupra stabilirii unei prezenţe permanente în România. Intrarea pe piaţa locală, în toamna anului trecut, a început prin tatonări, întâlniri şi cu discuţii referitoare la planurile lor.

    Până acum, Ciprian Nicolae spune că au început şi primele tranzacţii: CVI se află aproape de final în cazul unei tranzacţii şi la jumătatea drumului în cazul altora două; iar directorul CVI se aşteaptă să le închidă pe toate trei până la sfârşitul primului trimestru din 2017. „În general, închiderea unei tranzacţii de finanţare durează până la două luni. Adăugaţi la aceasta faptul că pentru o primă tranzacţie într-o ţară nouă, elemente legale şi administrative duc la o prelungire a primei tranzacţii cu alte două luni, cât şi faptul că în decembrie, apetitul pentru încheierea de tranzacţii al firmelor locale este foarte redus”, explică directorul CVI activitatea firmei pe care o conduce.

  • Cât de bine arată sistemul bancar

    Şeful bancherilor enumeră principalele preocupări la nivelul sistemului bancar pentru anul 2017: evoluţia dobânzilor aflate la minime istorice, avansul creditelor noi la niveluri de creştere cu două cifre, cel puţin în zona de creditare în moneda naţională, o transparentizare mai mare în relaţia cu clienţii, testul de evaluare a calităţii activelor sistemului bancar (AQR), pregătirea pentru implementarea standardelor financiare internaţionale IFRS 9 din 2018, alături de provocările induse de evoluţiile externe.

    Însă perspectivele pentru acest an sunt poate mai mult ca niciodată legate de încredere, ca atribut principal al pieţei financiare, încredere atât din partea sistemului bancar, cât şi din partea clienţilor, în opinia şefului ARB. În plus, trendul de scădere a ratei creditelor neperformante urmează să continue şi în acest an. Cu o rată a creditelor neperformante de 10% la nivelul sistemului bancar, suntem exact la trecerea de la nivelul de alertă la un nivel acceptabil, în evaluarea europeană, îndreptându-ne către zona calmă de credite neperformante, de sub 5%, mai spune Oprescu.

    „Eu cred că sistemul bancar arată bine în momentul de faţă şi este «cu arma la picior» – are şi baza de capital necesară ca să înceapă o finanţare sustenabilă pe termen lung a economiei româneşti în vederea realizării obiectivului său primar, anume acela de finanţare a creşterii economice, şi are şi lichiditatea necesară să o facă. Sunt cele două elemente de care sistemul bancar are nevoie”, afirmă Oprescu.

    Ce se întâmplă însă cu cererea de credite? Din perspectiva clientului, accesul la finanţare este considerat ca fiind cea mai mică problemă în clipa de faţă. La nivel european, accesul la finanţare este considerat ca fiind o problemă de sub 15% din agenţii economici şi în România procentul este similar, susţine Oprescu. Bancherii s-au plâns în ultimii ani de lipsa cererii solvabile de credite, însă nici nu au părut să fie dispuşi să-şi asume riscuri prea mari după experienţa anilor trecuţi în care zeci de mii de firme au intrat în insolvenţă şi nu şi-au mai plătit creditele şi zeci de mii de persoane fizice au clacat, iar creditele neperformante au „explodat” în bilanţurilor băncilor.

    Problema pe fond este „de a avea şi noi încredere în noi”, evaluează Oprescu. „Noi suntem în clipa de faţă în acest paradox pe care trebuie să-l rezolvăm cumva: străinii au mai multă încredere în noi”, la nivel macro, poza României este una dintre cele mai frumoase din istoria noastră, dar şi în interiorul UE. „Ne trebuie încredere atât din partea sistemului bancar, cât şi din partea clienţilor sistemului, pentru ca aceşti bani care există şi se pot credita să se ducă în segmentele de care este nevoie în această economie.”

    Şeful ARB apreciază că o revigorare a finanţării antreprenoriatului românesc, a agenţilor economici în general în România este „absolut necesară” şi ea se poate baza pe încrederea companiilor că pot să investească. „Eu cred că în cursul lui 2017 s-ar putea să vedem acest reviriment din punctul de vedere al creditării companiilor. Este o continuare a sincronizării sectorului bancar cu creşterea economică. Trebuie să ne reluăm acest rol de a finanţa creşterea bunăstării, finanţarea expansiunii creditului care se traduce ulterior în creşterea PIB-ului în România.”

    De altfel, sunt create premisele pentru o creştere mai dinamică a creditului privat total, spune Oprescu, dar ar fi de dorit să fie cu accent pe creditarea companiilor. „Este mai facil să realizezi o creştere pe segmentul creditelor pentru persoane fizice, dar este mult mai benefic un avans al creditului neguvernamental prin creditarea persoanelor juridice, mai ales pe termen lung. Sunt necesare investiţii. Totodată, există o problemă de supralichiditate care trebuie angajată. România trebuie să devină mai competitivă.”

    Anul trecut, ritmul de creştere a creditării private a rămas anemic. După primele 11 luni creditarea totală cumula un avans de doar 1%, soldul coborând în jurul a 220 mld. lei (48 mld. euro). În timp ce creditele în lei au fost „pe val“, graţie scăderii dobânzilor, împrumuturile în valută şi-au continuat declinul. „La nivelul întregului credit neguvernamental am cam stat pe loc. Nu am avut o creştere generală amplă a creditului neguvernamental, dar am avut o relocare în structura sa: o creştere de peste 11% a creditului în lei şi o scădere de aproximativ acelaşi nivel a creditului în valută.” Creditele pentru companii în lei înregistrau anul trecut o creştere de doar 2% faţă 2015, în timp ce împrumuturile acordate populaţiei în moneda naţională aveau un ritm de creştere de aproximativ 26%; la valută ambele componente sunt în scădere.

    Ritmurile de creştere ale creditului de consum nu sunt încă îngrijorătoare în ansamblu pentru că dinamica de creştere mare pe creditul de consum în lei trebuie întotdeauna corelată cu scăderea creditului de consum în valută, consideră şefului bancherilor. „La nivelul care ar trebui să devină un indicator de risc – gradul de îndatorare al populaţiei – aceste lucruri se compensează şi creşterea pe poziţii nete este mai mică – ba chiar s-ar putea spune că de fapt se realizează o îmbunătăţire pentru că de fapt unul dintre riscurile care a fost atât de comentat în ultima perioadă – riscul valutar – dispare”.

    Apare însă alt risc – al creşterii dobânzilor aflate la minime istorice, care trebuie luat în calcul, atenţionează şeful ARB. „În prezent creditezi la niveluri istorice minime de dobândă şi te poţi aştepta la eventuale variaţii ale ratei dobânzii in viitor. Şi, ca atare, «stres test-ul» pe care trebuie să şi-l facă fiecare bancă şi fiecare client, legat de ce s-ar întâmpla dacă dobânda de bază ar creşte cu un anumit nivel, este un subiect pentru orice client şi bancă în parte. Nu trebuie să ignorăm acest lucru.”
    De altfel, în urma apariţiei unui nou regulament al BNR în toamna anului trecut, bancherii ar trebui să facă evaluări mult mai consistente cu privire la nivelul de îndatorare şi capacitatea de rambursare la nivelul clientului, aminteşte Sergiu Oprescu. „Este un regulament în baza căruia ne uităm la capacitatea de îndatorare a clientului. Nu este mai restrictiv, ci este vorba despre o atenţie sporită pe care noi o dăm la evaluarea capacităţii de îndatorare; trebuie să evaluăm mai corect veniturile pe care le are clientul. Este o transpunere a unei directive europene, nu este o iniţiativă proprie.”

  • 2016: Un an dinamic, cu profit şi active record

    Sistemul bancar a performat bine în 2016. Creditarea totală s-a menţinut în teritoriul pozitiv, susţinută de avântul împrumuturilor în lei, rata creditelor neperformante a continuat să scadă, îndreptându-se spre 10%. Activele şi profitul au atins nivele record, solvabilitatea a rămas mai mult decât dublă faţă de nivelul impus de reglementări şi lichiditate a fost din belşug. Totodată, consolidarea şi restructurarea sectorului bancar au continuat în acest an, însă ritmul a încetinit. Iar cadrul legislativ incert în domeniul bancar, care părea să genereze în premieră în România „risc sistemic sever”, după cum avertiza BNR în primăvară, nu mai ameninţă atât de dramatic sectorul bancar. Iar legea dării în plată şi cea a conversiei creditelor în franci la cursul istoric ajungând în cele din urmă la Curtea Constituţională.

    Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din acest an un profit net de aproximativ 3,7 mld. lei, nivel de 1,6 ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ascensiunea profiturilor băncilor a fost susţinută de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor, precum şi de activitatea operaţională, creditele noi fiind în creştere. Totodată, avansul veniturilor din comisioane şi marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite au susţinut câştigurile instituţiilor de credit. O contribuţie importantă la profiturile băncilor a venit şi din vânzarea acţiunilor deţinute la Visa, în trimestrul al doilea. În primul trimestru din 2016, sistemul bancar avea un profit de circa 1,17 mld. lei; la jumătatea anului, băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul la 2,4 mld. lei, iar până în septembrie profitul a continuat ascensiuanea. Atât rentabilitatea activelor (ROA), cât şi rentabilitatea capitalului (ROE) au rămas la finalul primelor nouă luni în teritoriu pozitiv, ajungând la 1,3% şi, respectiv, 12,32%. Mai mult de două treimi din numărul total al instituţiilor de credit de pe piaţa locală au fost pe profit în primele nouă luni din 2016, situaţia îmbunătăţindu-se atât faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi comparativ cu sfârşitul lui 2015. 26 de bănci au raportat profituri după nouă luni, în timp ce 11 au înregistrat pierderi, potrivit datelor Băncii Naţionale.

    Situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit, inflaţia a atins minim istoric după minim istoric, iar BNR păstrat politica monetară relaxată, creditarea totală reuşind să se menţină pe plus. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze în acest an, ajungând la 56,2% din total credit. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.

    Creditele noi în lei acordate de bănci populaţiei au atins un nou vârf în perioada ianuarie-septembrie 2016, volumul total al finanţărilor noi cumulând 22,7 miliarde de lei, (5 mld. euro), potrivit datelor BNR. Creditul de consum este principalul motor în accelerarea finanţărilor noi acordate populaţiei, împrumuturile pentru nevoi personale reprezentând aproximativ 60% din totalul creditelor de retail acordate în primele nouă luni ale anului, echivalentul a aproape 13,3 mi-liarde de lei, după cum reiese din datele BNR. Finanţările pentru consum au făcut un salt de peste o cincime în acest an faţă de anul trecut, în condiţiile în care dobânzile ajung la circa 8-10% pe an. Iar creditele pentru achiziţia de locuinţe acordate în lei au urcat cu peste 23% în perioada ianuarie-septembrie, până la 8,9 miliarde de lei (2 mld. euro).

  • Surpriza UniCredit pentru şoferii din România

    UniCredit este primul grup financiar din România care susţine transportul eco, punând la dispoziţia utilizatorilor de maşini electrice staţii de alimentare, de tipul Wallbox, montate la sediile sale centrale din Bucureşti

    Primele două staţii vor fi montate în această săptămână la sediul central al UniCredit Bank, din Bucureşti, Bulevardul Expoziţiei 1F, sector 1, şi la sediul central al UniCredit Leasing Corporation, din Bucureşti, Strada Gheţarilor 23-25, sector 1. Utilizatorii, indiferent dacă sunt sau nu clienţi ai băncii sau ai companiei de leasing, le pot folosi în mod gratuit şi cu program non-stop. Pe parcursul anului 2017 proiectul va fi extins prin montarea unui număr suplimentar de staţii de alimentare, inclusiv în alte oraşe din ţară.

    În contextul aceluiaşi proiect, UniCredit a achiziţionat două autoturisme nepoluante (cu zero emisii), 100% electrice, marca BMW i3. Autoturismele sunt puse la dispoziţia reprezentanţilor UniCredit prin intermediul produsului de leasing operaţional oferit de către UniCredit Leasing Fleet Management, afiliat al UniCredit Leasing Corporation şi membră a Grupului UniCredit. În intervalul decembrie 2016 – ianuarie 2017, una dintre maşini va fi expusă în Băneasa Shopping City, acolo unde va fi organizat şi un birou UniCredit Bank iar reprezentanţii băncii vor oferi consultanţă clienţilor pentru serviciile oferite.

    Întregul proiect se desfăşoară în contextul parteneriatului tradiţional pe care UniCredit Leasing Corporation, liderul pieţei de profil din România, îl are cu BMW România, iniţiat în 2006, şi care acoperă finanţarea clienţilor finali. Parteneriatul dintre UniCredit Leasing Corporation şi BMW România funcţionează sub brandul BMW Financial Services.

    Implicarea BMW România şi a grupului UniCredit în susţinerea transportului eco înseamnă şi crearea unui pachet de finanţare dedicat pentru automobile electrice prin BMW Financial Services. Este vorba despre un pachet BMW Select creat special pentru i3, cu valoare reziduală de 51,6% după trei ani. 

    „Credem în viitorul mobilităţii electrice. Transportul electric este nepoluant, silenţios şi sigur. (…) UniCredit Leasing este şi prima companie de leasing care finanţează maşini electrice. Ne dorim ca susţinerea mobilităţii durabile să fie parte constantă a strategiei noastre” , a declarat Mircea Cotigă, CEO al UniCredit Leasing.

    UniCredit Bank este parte a UniCredit, grupul financiar european cu reţeaua cea mai extinsă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai importante din Europa. UniCredit Bank deserveşte aproximativ 650.000 de clienţi şi este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management, UCTAM, Pioneer Asset Management şi UniCredit Business Integrated Solutions.

     

  • Libra Internet Bank deschide prima sucursala “International Desk”, ajunge la 48 de unităţi

    Libra Internet Bank a anunţat deschiderea unei noi sucursale Large Corporate, dedicata companiilor cu cifra de afaceri de peste 40 milioane lei pe an. 

    Noua sucursala va fi amplasata in zona Dorobanti din Bucuresti si va deservi clientii din comunitatea de afaceri israeliena din Romania, respectiv cea greceasca. Pentru acest tip de clienti Libra Internet Bank a infiintat de-a lungul timpului linii de business dedicate: Israeli Desk si Greek Desk.

    “Prin infiintarea diviziei Large Corporate, la inceputul anului 2012, Libra Internet Bank a reusit sa vina in intampinarea companiilor mari cu produse de calitate si solutii de finantare diversificate pentru dezvoltarea afacerii. Anul acesta venim cu o noutate si deschidem prima sucursala International Desk din cadrul Libra Internet Bank, prin care urmarim sa fim cat mai aproape de comunitatea oamenilor de afaceri straini. Avem incredere in potentialul acestei piete si ne dorim sa oferim cele mai bune servicii pentru clientii din aceasta zona”, a declarat Selcuk Senkaya, Senior Manager, coordonator Divizie Large Corporate & International Desk.

    Prin deschiderea noii sucursale, reteaua LIBRA INTERNET BANK ajunge la un numar de 48 de unitati teritoriale in Romania.

  • Profit net de 391 milioane lei pentru ING România în primele 9 luni ale 2016

    Costurile operaţionale au ajuns la 470 de milioane de lei, cu 13% mai mult decât în perioada similară a anului precedent, în principal prin creşterea costurilor cu angajaţii, costurilor de reglementare şi investiţiilor în tehnologie. Costurile cu provizioanele de risc au ajuns la 53 de milioane de lei, faţă de 32 milioane de lei în primele nouă luni din anul precedent, variaţie care vine din creşterea în volum a creditelor noi. Rata creditelor neperformante s-a îmbunătăţit, de la 5,4% în perioada ianuarie – septembrie 2015, la

    4% la sfârşitul lui septembrie 2016, reflectând abordarea responsabilă în creditare a ING. Raportul costuri/ venituri este de 54,4% (47,6% incluzând tranzacţia cu acţiuni Visa), cu ROE la 19,3% (26,2% incluzând tranzacţia cu acţiuni Visa).

    Profitul net a crescut la 391 millioane de lei, cu 56% mai mult decât în anul precedent. Excluzând câştigurile din tranzacţia cu acţiuni Visa, profitul net ING România în primele 9 luni ale anului 2016 a crescut cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 290 de milioane de lei.

    “ING România a înregistrat rezultate solide în primele nouă luni din 2016. Creşterea creditării şi atragerea a peste 100.000 de clienţi activi noi demonstrează că strategia noastră de business este eficientă. Vom păstra direcţia actuală de dezvoltare şi, în 2017, ne propunem să ajungem la o cotă de piaţă de 10% clienţi cu salarii”, a declarat Michal Szczurek, CEO ING România.

    Fondurile atrase s-au ridicat la 20,7 miliarde de lei, la sfârşitul lunii septembrie 2016, cu 26% mai mult decât la sfârşitul lunii septembrie 2015. Portofoliul de credite a înregistrat, de asemenea, o creştere de 29%, de la 13,2 miliarde la 17 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2016. Evoluţia a fost determinată în principal de creşterea creditelor pentru persoane fizice şi pentru IMM-uri. Creditarea în lei a crescut cu 53%, la 11,3 miliarde de lei.

    Cota de piaţă a ING România în creditare s-a majorat până la 7,5% in primele 9 luni ale 2016, de la 5,7% în aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, cota de piaţă în fonduri atrase s-a ridicat la 7,6%, comparativ cu 6,7% în 2015.

    Începând din 18 octombrie 2016, clienţii pot tranzacţiona fonduri mutuale prin serviciul mobil ING Home’Bank, indiferent dacă înainte de această dată aveau sau nu un portofoliu de fonduri. Până în prezent, posesorul unui portofoliu de fonduri mutuale putea vizualiza evoluţia acestuia în aplicaţia ING Home’Bank.

    Anul acesta, ING în parteneriat cu Impact Hub Bucureşti a lansat Startarium – o platformă online pentru antreprenori care oferă resursele necesare pentru a începe sau a dezvolta o afacere. Startarium.ro oferă conţinut educaţional personalizat pentru piaţa românească, legislaţia şi normele sale comerciale. Oferă cursuri online de comunicare, marketing şi vânzări, precum şi acces la mentori, investitori şi o platformă de crowdfunding.

    Joi, 3 noiembrie, ING Group a publicat rezultatele financiare pentru trimestrul 3 al 2016, raportând un profit net de 1.336 milioane de euro (0,35 euro pe acţiune), o creştere de 22,3% de la an la an.

    ING România este parte a ING Group, instituţie financiară internaţională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 34 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 40 de ţări. Înfiinţată în 1994, ING România este în prezent o bancă

    universală, oferind produse şi servicii tuturor categoriilor de clienţi – companii mari şi mici, instituţii financiare, mici antreprenori şi persoane fizice.

     

     

  • O nouă platformă de microfinanţare s-a lansat pe piaţa românească

    Firma are acţionariat 100% italian, iar platforma este disponibilă pe web şi smartphone.

    Compania promite ca banii solicitaţi de clienţi să ajungă în contul solicitantului după trei click-uri, iar întreaga procedură durează trei ore. Cererea offline de credite poate fi, de asemenea, depusă la IFN în câţiva paşi. Cei care nu au cont, pot ridica banii de la ghişeele instituţiei.