BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Cinci ani de criză. Este sistemul financiar mai bine pregătit?

    DUPĂ ANI ÎN CARE GUVERNELE S-AU ÎNDATORAT PENTRU A SALVA BĂNCI ŞI INSTITUŢII FINANCIARE, printre care RBS şi Lloyds/HBOS în Marea Britanie, UBS în Elveţia şi Bank of America, Citigroup şi AIG în SUA, rămâne întrebarea dacă sistemul financiar este mai sigur, mai capabil de a suporta pierderi fără a afecta puternic restul economiei şi contribuabilii, potrivit BBC.

    RĂDĂCINILE CRIZEI. La începutul deceniului trecut, preţurile locuinţelor din SUA se aflau în creştere puternică, susţinute de dobânzile mici la credite. Apetitul Wall Street de a profita de creşterea pieţei era atât de puternic, încât bănci precum Lehman Brothers cumpărau mii de ipoteci pe care le reuneau în instrumente financiare şi vindeau investitorilor încasările viitoare. Cererea ridicată a condus treptat la relaxarea regulilor şi accesul la împrumuturi al unor persoane care nu-şi permiteau să plătească.

    Când piaţa imobiliară a intrat în declin în 2007 şi mulţi dintre împrumutaţi au ajuns în situaţia de a nu putea achita ratele creditelor ipotecare, tot sistemul a început să se prăbuşească.

    În martie 2008, banca americană Bear Stearns aproape a intrat în faliment şi a fost vândută. Şase luni mai târziu, Lehman Brothers a intrat în colaps, pornind o reacţie în lanţ care a condus la închiderea a zeci de alte bănci şi instituţii financiare. În câteva săptămâni, Congresul aproba un program de 700 de miliarde de dolari pentru sprijinirea sectorului financiar.

    Recesiunea care a urmat a făcut să dispară zeci de mii de miliarde de dolari din avuţia americanilor şi a împins rata şomajului peste 10% pentru prima dată într-un sfert de secol.

    „Fiecare dintre aceste companii era insolvabilă. În mod clar a existat un substrat de fraudă. Nu a existat, însă, niciodată, o investigaţie amplă. Departamentul Justiţiei a lăsat treaba în seama Comisiei pentru Bursă şi Valori Mobiliare din SUA„, a declarat Neil Barofsky, fost responsabil de supravegherea programului de 700 de miliarde de dolari. Barofsky, care în trecut a fost şi procuror federal, susţine că statul american nu i-a pus sub acuzare pe cei responsabili de criză.
    La cinci ani de la declanşarea crizei, probabilitatea ca vinovaţii să fie puşi sub urmărire penală este tot mai redusă, întrucât majoritatea infracţiunilor de fraudă financiară comise anterior colapsului Lehman s-au prescris deja. şefii din acea perioadă ai marilor bănci din SUA au dispărut din atenţia publicului, în timp ce supravieţuitorii – Jamie Dimon la JPMorgan Chase şi Lloyd Blankfein de la Goldman Sachs – şi-au consolidat puterea, scrie Alison Fitzgerald, jurnalist la Center for Public Integrity.

    S-AR PUTEA ÎNTÂMPLA DIN NOU. „Nu am fi mai bine protejaţi împotriva unor evenimente în lanţ acum decât am fost în urmă cu cinci ani„, spune Andreas Dombret, membru în board-ul director al Bundesbank responsabil pentru stabilitate financiară. Înainte de a intra în conducerea băncii ger-mane, Dombret a lucrat în sectorul bancar, iar în septembrie 2008 era şeful operaţiunilor Bank of America din Germania. Multe reglementări trebuie implementate mai rapid şi transpuse în legi, afirmă el.

    „Autorităţile par să uite cât de puternic au zdruncinat colapsul Lehman şi evenimentele ulterioare încrederea în economia de piaţă„, a spus bancherul german, citat de publicaţia Der Spiegel. În urmă cu câţiva ani, angajamentul pentru schimbarea sectorului financiar era însă mai puternic decât în prezent.

    REFORME SUPERFICIALE. Între 2009 şi 2011, guvernele celor mai importante 20 de ţări industrializate şi emergente (G20) au convenit la mai multe summituri nevoia unor reforme fundamentale. Aleşii politici erau decişi ca băncile să nu mai fie niciodată în postura de a şantaja ţări întregi pe motivul că erau prea mari şi prea puternic legate de economie pentru a fi lăsate să se prăbuşească. Rezoluţiile G20 au fost urmate de mai multe încercări de a îmblânzi „monstrul„ pieţelor financiare. Rezultatele sunt însă slabe, scrie Der Spiegel.

  • Provident începe operaţiunile şi în Bulgaria

    “Investiţia IPF în Bulgaria este susţinută de un aport substanţial de capital şi de o echipă internaţională de manageri experimentaţi. Ne dorim să dezvoltăm aici un business autonom, condus de manageri locali,” a spus Ivo Kalik, care devine astfel directorul general al Provident Financial România şi Bulgaria.

    Echipa care va pune bazele operaţiunilor în Bulgaria este alcătuită din manageri din toate pieţele europene unde este prezent grupul şi va lucra împreună cu o echipă locală de peste 25 de angajaţi bulgari. Grupul are în plan investiţii de aproximativ 3,5 milioane de euro în dezvoltarea operaţiunilor din această ţară şi se aşteaptă să ajungă la acoperire naţională în 18 luni de la intrarea pe piaţă şi la circa 100.000 de clienţi în Bulgaria la maturitate, respectiv în 4-5 ani.

    Prima sucursală din Bulgaria a fost inaugurată astăzi la Sofia de către CEO-ul grupului IPF, Gerard Ryan. La eveniment a participat şi Jonathan Allen, Ambasadorul Marii Britanii la Sofia, care a declarat: ”Industria de servicii financiare din Marea Britanie este recunoscută în întreaga lume şi Provident este un exemplu de business britanic de succes, cu activităţi în multe ţări cu economii în creştere. Sunt bucuros că IPF a decis să investească în Bulgaria şi sunt convins că experienţa grupului din alte pieţe europene, inclusiv în România, îi va fi de mare folos aici şi că, în timp, va ajunge un important angajator şi în Bulgaria.”

    După inaugurarea sucursalei din Sofia, compania are în plan deschiderea unui punct de lucru în Plovdiv până la finele acestui an şi, la începutul lui 2014, extinderea în oraşele de la Marea Neagră Burgas şi Varna. Grupul britanic estimează că va avea 12 sucursale operaţionale pe piaţa din Bulgaria până în martie 2015.

    Bulgaria este cea mai nouă ţară în care activează IPF, deschiderea ei venind la scurt timp după intrarea grupului pe piaţa din Lituania, în iulie 2013.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi este parte a grupului britanic IPF, care are peste 2,4 milioane de clienţi în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din Europa Centrală şi de Est şi este una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    În cei 7 ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 180 de milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 25 de milioane de euro. Provident are acum peste 780 de angajaţi şi colaborează cu peste 3.800 de agenţi independenţi în peste 70 de oraşe din întreaga ţară.

  • Provident începe operaţiunile şi în Bulgaria

    “Investiţia IPF în Bulgaria este susţinută de un aport substanţial de capital şi de o echipă internaţională de manageri experimentaţi. Ne dorim să dezvoltăm aici un business autonom, condus de manageri locali,” a spus Ivo Kalik, care devine astfel directorul general al Provident Financial România şi Bulgaria.

    Echipa care va pune bazele operaţiunilor în Bulgaria este alcătuită din manageri din toate pieţele europene unde este prezent grupul şi va lucra împreună cu o echipă locală de peste 25 de angajaţi bulgari. Grupul are în plan investiţii de aproximativ 3,5 milioane de euro în dezvoltarea operaţiunilor din această ţară şi se aşteaptă să ajungă la acoperire naţională în 18 luni de la intrarea pe piaţă şi la circa 100.000 de clienţi în Bulgaria la maturitate, respectiv în 4-5 ani.

    Prima sucursală din Bulgaria a fost inaugurată astăzi la Sofia de către CEO-ul grupului IPF, Gerard Ryan. La eveniment a participat şi Jonathan Allen, Ambasadorul Marii Britanii la Sofia, care a declarat: ”Industria de servicii financiare din Marea Britanie este recunoscută în întreaga lume şi Provident este un exemplu de business britanic de succes, cu activităţi în multe ţări cu economii în creştere. Sunt bucuros că IPF a decis să investească în Bulgaria şi sunt convins că experienţa grupului din alte pieţe europene, inclusiv în România, îi va fi de mare folos aici şi că, în timp, va ajunge un important angajator şi în Bulgaria.”

    După inaugurarea sucursalei din Sofia, compania are în plan deschiderea unui punct de lucru în Plovdiv până la finele acestui an şi, la începutul lui 2014, extinderea în oraşele de la Marea Neagră Burgas şi Varna. Grupul britanic estimează că va avea 12 sucursale operaţionale pe piaţa din Bulgaria până în martie 2015.

    Bulgaria este cea mai nouă ţară în care activează IPF, deschiderea ei venind la scurt timp după intrarea grupului pe piaţa din Lituania, în iulie 2013.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi este parte a grupului britanic IPF, care are peste 2,4 milioane de clienţi în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din Europa Centrală şi de Est şi este una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    În cei 7 ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 180 de milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 25 de milioane de euro. Provident are acum peste 780 de angajaţi şi colaborează cu peste 3.800 de agenţi independenţi în peste 70 de oraşe din întreaga ţară.

  • Toamna ar putea aduce primăvara la bursa de la Bucureşti

    BURSA DE LA BUCUREŞTI A IEŞIT DIN VARA LUI 2013 CU EVOLUŢII MULT MAI BUNE DECÂT CELE RAPORTATE DE RESTUL INDICILOR BURSIERI DIN REGIUNE. Un clasament realizat pentru lunile de vară poziţionează bursa de la Bucureşti pe locul al şaptelea în lume, cu o creştere de 11% a indicelui BET, al celor mai lichide zece companii listate, peste avansul burselor din Cehia, Polonia şi Ungaria. În mod obişnuit, investitorii îşi trec portofoliile pe „pilot automat„ în lunile iulie şi august, însă nu a fost cazul în acest an. Teama că Fed, banca centrală a SUA, îşi va reduce din infuziile de capital i-a făcut pe mulţi dintre investitorii internaţionali să îşi reajusteze portofoliile prin vânzări masive de acţiuni din pieţele emergente fierbinţi (China, India şi Turcia) şi să îşi mute banii spre pieţe mai sigure şi mai ieftine.

    Deşi indicii româneşti au fost mai performanţi decât cei ai burselor din regiune, bursa de la Bucureşti încă este codaşă la capitolul lichiditate. Aprecierile cotaţiilor acţiunilor au avut loc pe o lichiditate scăzută, semn că nu au intrat bani noi în piaţă.
    „Creşterile pe bursa de la Bucureşti au avut loc pe volume mici. Fondurile străine de investiţii nu găsesc suficientă ofertă la Bucureşti„, spune Rareş Nilaş, directorul general al casei de brokeraj BT Securities.

    Bursa este însă pe cale să îşi îmbunătăţească oferta în această toamnă cu cel puţin doi emitenţi: Nuclearelectrica, compania care operează centrala de Cernavodă şi care produce circa 20% din necesarul naţional de energie, şi Conpet, cea mai mare companie listată pe piaţa RASDAQ, deţinătoare a monopolului pe transportul de ţiţei.

    Oferta publică iniţială de vânzare de acţiuni (IPO) a producătorului de energie electrică Nuclearelectrica, prima astfel de ofertă derulată pe bursa de la Bucureşti după mai mult de cinci ani, ar urma să înceapă pe 9 septembrie. Prin vânzarea unui pachet de 10% din acţiuni, guvernul îşi propune să strângă între 284 mil. lei (64 mil. euro) şi 380 mil. lei (86 mil. euro).
    Investitorii şi brokerii locali aşteaptă cu sufletul la gură această ofertă, care ar urma să aducă pe bursă una dintre cele mai valoroase companii de stat. Listarea Nuclearelectrica ar aduce un plus de până la un miliard de euro la capitalizarea bursei locale şi ar creşte tranzacţiile zilnice cu câteva sute de mii de euro.

    Conpet (simbol bursier COTE), companie cu o valoare de piaţă de 370 mil. lei (83 mil. euro), este programată să fie transferată la cota bursei pe 5 septembrie. Conpet s-a listat pe piaţa RASDAQ în 2004, iar după nouă ani trece la piaţa principală a bursei. Astfel compania va intra şi pe radarul fondurilor de pensii, care înregistrează intrări lunare de peste 200 milioane de lei sub forma contribuţiilor obligatorii, însă le este interzis să le investească pe piaţa RASDAQ.

    IMPACTUL LISTĂRII NUCLEARELECTRICA AR PUTEA FI COMPARAT CU CEL AL UNUI DEZGHEŢ PE O BURSĂ IGNORATĂ DE INVESTITORI DIN CAUZA LIPSEI DE NOI COMPANII. Vânzarea de către stat a unui pachet de 15% din acţiunile Transgaz, companie listată din 2008 la bursă, a adus 2.500 de noi conturi pe bursă în această primăvară, iar brokerii se aşteaptă ca listarea Nuclearelectrica să aducă alte câteva mii de noi investitori. Bursa a pierdut circa 10.000 de investitori în ultimii cinci ani, din cauza scăderilor puternice cauzate de criză, dar şi a ofertei reduse de companii noi.

    „Un catalizator pentru piaţa locală în această toamnă sunt privatizările Nuclearelectrica şi Romgaz. Dacă guvernul respectă calendarul de listări şi avem stabilitate economică şi politică, bursa de la Bucureşti va avea de câştigat atât ca imagine, cât şi ca volume de tranzacţionare„, a spus Cristian Micu, directorul general al casei de brokeraj NBG Securities.

    Un posibil vestitor ar primăverii pe bursa de la Bucureşti, în care brokerii şi investitorii îşi pun mari speranţe, este noul director general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Ludwik Sobolewski, cel care a condus bursa poloneză timp de şapte ani până în ianuarie 2013, a fost numit în iulie şi validat în august de Autoritatea de Supraveghere în funcţia de director general al BVB. De numele lui este strâns legată transformarea bursei de la Varşovia în cel mai mare operator bursier din Europa Centrală şi de Est, cu 890 de companii listate şi o capitalizare de 131 miliarde de euro, de şase ori mai mare decât cea a bursei româneşti. Speranţele bursei locale sunt că Sobolewski va replica modelul polonez la Bucureşti.

    Există însă şi riscuri ca toamna să nu aducă o revenire a bursei de la Bucureşti. Declanşarea unui conflict armat în Siria ar putea aduce presiune pe pieţele internaţionale de acţiuni, investitorii reacţionând de obicei la declanşarea unui război prin vânzarea de acţiuni şi refugierea în active mai sigure, precum titlurile de stat, obligaţiunile corporative şi aurul. În cazul unor corecţii majore pe pieţele externe de acţiuni, bursa de la Bucureşti va fi afectată. Un alt factor de risc este ca statul să amâne din nou listarea Nuclearelectrica, reprogramată de mai multe ori şi amânată fie din cauza unor aspecte juridice, fie din cauza contextului nefavorabil. Listarea Nuclearelectrica va fi un test pentru piaţa locală de capital, iar dacă oferta va fi subscrisă integral, există premisele ca listarea Romgaz, cea mai profitabilă companie de stat rămasă în portofoliul statului, să intre în linie dreaptă.

  • ING lansează UNA, o asigurare de viaţă dedicată femeilor

    “Atât în sediul central cât şi în forţa de vânzare, echipa ING Asigurări de Viaţă e formată în proporţie de 75% din femei. Pornind de aici, pe baza studiilor pe care le-am realizat, am constatat că există un segment important de femei care, deşi manifestă o nevoie reală de protecţie financiară, nu dispune în piaţă de nicio asigurare de viaţă adaptată nevoilor specifice. Este un public pe care îl estimăm la aproape 130.000 de persoane şi care creşte, format din acele femei puternice, ambiţioase, cu familie şi carieră, care îi susţin financiar pe cei dragi, nu se rezumă să viseze, ci fac lucrurile prin propria voinţă şi reuşesc într-o lume <a bărbaţilor> fără a-şi pierde însă feminitatea. Le-am întrebat prin intermediul unui studiu calitativ online ce îşi doresc, ce le sperie şi cum le putem ajuta. Astfel am ajuns să creăm UNA de la ING”, a declarat Marius Popescu, Membru al Consiliului de Administraţie şi Director General ING Asigurări de Viaţă (în curs de aprobare de către Autoritatea de Supraveghere Financiară).

    Concret, componenta de protecţie acoperă principalele vulnerabilităţi exprimate de publicul ţintă: diagnosticarea cancerului, inclusiv în fazele incipiente, reconstrucţia mamară după mastectomie în urma cancerului, invaliditatea şi decesul din orice cauză. Durata contractului este fixă, de 10 ani, iar suma asigurată se stabileşte de către client şi poate varia între 30.000 şi 400.000 de lei.

    Dacă riscurile asigurate se produc, ING plăteşte beneficiarilor indemnizaţia calculată în funcţie de suma asigurată aleasă, ce poate fi folosită pentru acoperirea tratamentelor medicale (în cazul apariţiei cancerului, chiar din stadiile incipiente), a recuperării sau pentru menţinerea independenţei financiare în cazul invalidităţii din boală sau accident (în aceste situaţii beneficiarul asigurării este chiar persoana asigurată) sau pentru susţinerea financiară a celor dragi, în cazul decesului (situaţie în care beneficiarii sunt persoane desemnate de contractant). În cazul decesului survenit din accident, suma asigurată plătită de ING beneficiarilor se dublează.

    Dacă până la sfârşitul contractului nu se produce niciunul dintre evenimentele asigurate, ING rambursează clientului 30% din valoarea primelor plătite.

    În plus, pe parcursul contractului, persoana contractantă are posibilitatea de a întrerupe plata primelor de asigurare pentru o perioadă cumulată de şase luni (fracţionat pe mai multe intervale sau integral), continuând să fie în această perioadă acoperită pentru toate riscurile asigurate şi, astfel, protejată financiar.

    UNA reprezintă, de asemenea, un instrument ce permite acumularea financiară pentru realizarea planurilor pe termen lung, prin componenta de investiţie pe care o include. Primele pentru componenta de investiţii nu sunt însă obligatorii şi pot fi plătite oricând pe durata contractului. Alături de aceasta, taxele comparabile cu cele aferente subscrierii într-un fond mutual diferenţiază UNA de alte asigurări de viaţă cu componentă de investiţie.

    De exemplu, o clientă în vârstă de 35 de ani care încheie o poliţă de asigurare UNA de la ING pentru o sumă asigurată de 100.000 lei, plăteşte lunar pentru componenta de protecţie 154 de lei. în cazul În care este diagnosticată cu cancer, ea primeşte de la ING suma asigurată de 100.000 de lei sau 20.000 de lei pentru fiecare diagnosticare cu un carcinom in situ. Dacă este necesară reconstrucţia mamară după masectomie în urma cancerului, ING plăteşte clientei 20.000 de lei (20% din suma asigurată, o singură dată pe durata contractului). în cazul încadrării în grad de invaliditate, clienta primeşte maxim 100% din suma asigurată, în funcţie de gradul de invaliditate. în situaţia decesului, ING plăteşte beneficiarilor desemnaţi 100.000 de lei dacă acesta survine din îmbolnăvire sau 200.000 de lei dacă survine din accident, la care se adaugă valoarea contului de investiţii. Dacă până la sfârşitul contractului clienta nu face nicio solicitare de despăgubire, ea va primi înapoi 5.544 lei, respectiv 30% din primele plătite pentru componenta de protecţie. Dacă, în plus, alege să aloce separat pentru contul de investiţii 300 de lei în fiecare lună, la finalul celor 10 ani de contract va acumula 45.166 lei (folosind un scenariu prudent şi luând în calcul o alocare de 100% în fondul Mixt 50. Suma nu este garantată, ci depinde de randamentul fondurilor alese de către client).

    Astfel, pentru a asigura flexibilitate şi rapiditate maxime, toate informaţiile despre contract sunt disponibile în cadrul MyING (portalul integrat prin care clienţii pot afla informaţii despre toate contractele de pensii private obligatorii, facultative şi asigurări de viaţă pe care le deţin la ING), unde pot fi realizate şi tranzacţii online. Plata primelor se poate realiza prin MyING, prin debitare directă, cu ordin de plată din cont deschis la orice bancă din România, prin serviciul HomeBank, multimatele sau Serviciul Plăţi Expres de la ING. Pe parcursul contractului, clienţii pot face oricând schimbări în privinţa sumei asigurate, a beneficiarilor sau modalităţilor de plată. în plus, ING va crea o comunitate online dedicată femeilor.

    “Prin lansarea UNA, marcăm şi cel de-al 16-lea an de prezenţă ING Asigurări de Viaţă pe piaţa din România,”, declară Marius Popescu.

    Concret, de la începutul anului 2013, ING a desfăşurat mai multe iniţiative în premieră pe piaţa de asigurări de viaţă din România, (funcţionalităţi noi în cadrul portalului MyING, pentru tranzacţionare şi plăţi online), cât şi creşterea profesionalismului forţei de vânzări (Sales Force Academy, un program construit după modelul programelor internaţionale de master, ce se adresează celor 1.650 de consultanţi financiari şi 200 de manageri ai ING Asigurări de Viaţă), dezvoltarea canalelor de distribuţie (Vita Protect, prima asigurare de viaţă vândută online prin intermediul serviciului Homebank al ING Bank) şi crearea brandului de angajator (ING Welcome, care combină elemente specifice culturii organizaţionale proprii şi aşteptările potenţialilor candidaţi).

     

  • Cine sunt nemţii care dau lecţii pe piaţa asigurărilor din România

    CONTEXTUL: Asigurările au înregistrat în ultimii şapte ani pierderi cumulate de 1,7 miliarde de lei (circa 425 mil. euro). Marile grupuri străine controlează 90% din piaţă şi pentru asta au pompat sute de milioane de euro în capitalul subsidiarelor locale. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al cheltuielii medii pe asigurări: 92 de euro (411 lei) în 2012 pentru achiziţia de poliţe de asigurare, de opt ori mai puţin decât în Cehia şi de circa cinci ori mai puţin decât în Polonia sau Ungaria.

    DECIZIA: Gothaer intră în România prin preluarea a 67% din Platinum Asigurări Reasigurări. Grupul german adoptă o strategie de creştere pentru care a bugetat investiţii de circa 15 milioane de euro în trei ani. Concret, nemţii vizează dezvoltarea în zona de retail, dar şi pe segmentul companiilor mici şi mijlocii.

    EFECTELE: Creşterea cu 92% a primelor brute subscrise în primul semestru din 2013 şi urcarea cu patru locuri în topul asigurătorilor generali din România, după şase luni de la preluare.

    CREŞTERE DE 92% ESTE UN REZULTAT RAR ÎNTÂLNIT ÎN PREZENT, MAI CU SEAMĂ ÎN DOMENIUL ASIGURĂRILOR. După mai puţin de un an de la preluarea a 67% din Platinum Asigurări Reasigurări, valoarea primelor brute subscrise a crescut pentru compania devenită Gothaer Asigurări Reasigurări până la 27 milioane de lei (5,9 mil. euro), faţă de 14,5 milioane de lei (3,17 mil. euro) în primul semestru din 2012.

    „Momentul economic este dificil, nu ştim dacă am ajuns prea devreme pe piaţa românească de asigurări. Suntem siguri de un lucru: am venit aici în momentul în care alţii au plecat„, declara Jürgen Meisch, CFO al grupului Gothaer, în cadrul evenimentului de lansare a Gothaer pe piaţa din România din urmă cu şase luni. Nemţii, aflaţi între primii zece asigurători generali în Germania, au un plan de extindere în ţările din Europa Centrală şi de Est, iar România este doar una dintre destinaţii. Compania românească avea în 2011 o valoare a primelor brute subscrise de circa patru milioane de euro şi un profit de circa 100.000 de euro.

    STE CLAR CĂ PIAŢA ASIGURĂRILOR DIN ROMÂNIA ESTE SUBDEZVOLTATĂ, dar cu un potenţial ridicat de creştere, aspect care se observă prin compararea mediei sumelor investite de români în poliţe de asigurare cu media la nivelul Uniunii Europene sau chiar la nivelul Europei Centrale şi de Est„, spunea Meisch. Anul trecut, un român era dispus să scoată din buzunar 92 de euro pentru achiziţia de poliţe de asigurare, iar 78% din banii cheltuiţi pe asigurări au fost folosiţi pentru achiziţia de poliţe auto (RCA şi Casco), restul fiind destinaţi asigurărilor de viaţă. Situaţia este inversă celei din ţările vestice, unde cetăţenii cheltuiesc mai mult pe asigurările de viaţă. Totuşi, intrarea pe pieţele din regiune vine ca urmare a saturării pieţelor din vestul Europei. „Singura modalitate de creştere în ţări precum Germania, Franţa, Italia sau Olanda este să iei din afacerea concurenţilor; am hotărât să ne axăm pe ţări emergente precum Polonia şi România, cu un număr suficient de mare de locuitori.„ Extinderea în alte ţări este o modalitate de diversificare a riscului pentru grup, care nu va depinde de evoluţia unei singure pieţe. „Suntem răbdători, vom aştepta, iar în timp cred că vom avea rezultate pozitive.„ Aşteptările companiei se îndreaptă spre un volum de prime brute subscrise de peste 60 de milioane de euro până în 2017, de patru ori mai mult decât previziunile pentru întreg anul în curs, care vizează subscrieri de minimum 15 milioane de euro.

    IN POLONIA, GRUPUL A DECIS SĂ CUMPERE O COMPANIE CU O VALOARE A PRIMELOR BRUTE SUBSCRISE DE 100 DE MILIOANE DE EURO, despre care nemţii spun că s-a dovedit a fi  „un dezastru„. „A trebuit să schimbăm orientarea de la o companie care se lupta pentru supravieţuire la una axată pe profit, a fost nevoie de reducerea costurilor şi a numărului de angajaţi„, spunea Meisch. Strategia pentru România a fost diferită: după identificarea clienţilor-ţintă, au decis să preia Platinum Asigurări Reasigurări, deşi „vă asigur că am fi putut cumpăra mai multe companii din top 10„. Firma mai mică a fost preferată pentru că în anii următori companiile mari de asigurări s-ar putea confrunta cu dificultăţi financiare, estimează reprezentanţii Gothaer. În viitor, volumul daunelor plătite pentru dosarele vechi ar putea depăşi rezervele constituite.

  • MoneyGram anunţă semnarea unui acord de parteneriat cu un nou agent, Payzone România

    Payzone România oferă servicii de plată şi reîncărcare electronică, operând cea mai mare reţea de plăţi electronice cu numerar din România prin intermediul a peste 11.000 de terminale din întreaga ţară. Acordul între Payzone România şi MoneyGram oferă o soluţie eficientă din punct de vedere al costurilor pentru consumatorii care nu au sau nu utilizează un cont bancar sau un card de credit pentru transferul de fonduri. Fondurile pot fi primite în locaţiile Payzone în timpul programului de lucru, inclusiv seara şi în weekend. 

    Comentând noua alianţă, Cristina Constantin, director general, Payzone România, spune că “această colaborare aduce valoare atât companiei noastre, cât şi companiei MoneyGram”.

    “Ne-am angajat să ne extindem reţeaua de parteneri pe piaţa locală, iar planurile noastre de a creşte numărul locaţiilor până la finele anului demonstrează acest angajament,” a declarat Radu Pojoga, MoneyGram Country Manager, România şi Bulgaria.

    Serviciile de transfer de bani sunt acum disponibile clienţilor la mai multe sute de locaţii Payzone, iar acordul include o extindere continuă, preconizându-se că serviciile MoneyGram vor fi furnizate în mai multe locaţii până la finele anului.

    MoneyGram oferă soluţii financiare pentru clienţii care nu au găsit răspuns la nevoile lor în cadrul instituţiilor financiare tradiţionale. MoneyGram oferă servicii de plată a facturilor în Statele Unite şi Canada şi servicii de transfer de bani la nivel global, printr-o reţea globală ce cuprinde peste 321.000 de locaţii ale partenerilor, inclusiv retaileri, oficii poştale internaţionale şi instituţii financiare – în 199 de ţări şi teritorii din întreaga lume.

    Payzone SA a intrat pe piaţa din România în 2004. Începând cu 2007, Payzone România face parte din grupul omonim care oferă o gamă variată de servicii de plată şi încărcare electronică în ţări precum Irlanda, Marea Britanie, Germania, Suedia, România şi Grecia.

    Payzone deţine în prezent cea mai mare reţea de plăţi electronice cu numerar din România, operând în total peste 11.000 de terminale în întreaga ţară.

    Payzone România oferă pe piaţa din România un portofoliu de servicii de plată ce include:  vânzarea de produse preplătite pentru reţelele mobile, colectarea de plăţi ale facturilor pentru furnizorii de servicii şi utilităţi, credit şi asigurări, vânzări de produse preplătite pentru plata prin Internet.

  • Profit operaţional cu 47% mai mare în semestrul I din 2013 pentru Agricover Credit IFN:

    Astfel, profitul operaţional al Agricover Credit IFN, companie a grupului Agricover, a fost în semestrul I din 2013 de 8.600.000 lei, faţă de 5.800.000 lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul net aferent primului semestru a fost de 7.259.077 lei, cu 20 % mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, valoarea creditelor acordate până la 30 iunie 2013 a fost de 253.239.000 de lei, cu 87% mai mare decât la finalul lunii iunie 2012.

    Informaţii financiare la 30.06.2013

    Profit operaţional: 8.600.000 de lei, cu 47% mai mare decât la 30 iunie 2012

    Profit net: 7.259.077 lei, în creştere cu 20% faţă de 30 iunie 2012

    Fonduri proprii: 87.541.150 lei, faţă de 80.282.000 de lei la 31.12.2012

    Solvabilitate: 32%

    Valoarea creditelor acordate: 253.239.000 lei, cu 87% mai mare faţă de 30 iunie 2012

    Credite neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile: 1% din total credite

    Informaţiile sunt preluate din situaţiile financiare întocmite conform standardelor locale de raportare.

    “Rezultatele din primul semestru confirmă efortul nostru de a ne”, a declarat Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit IFN. De la începutul anului, Agricover Credit IFN a atras deja 300 de clienţi noi.

    Agricover Credit IFN a lansat un nou produs financiar – Creditul Pre-intabulare. Spre deosebire de soluţiile de creditare existente pe piaţă, acest produs financiar facilitează achiziţia unui teren arabil chiar dacă acesta nu este încă intabulat, fermierul având la dispoziţie mai multe soluţii de garantare.

    “Am promis că vom oferi anul acesta patru produse special construite pentru (…) fermieri”, a spus Robert Rekkers. Creditul Pre-intabulare ţine cont, conform reprezentanţilor companiei, de una dintre cele mai mari probleme ale agriculturii româneşti – intabularea terenurilor agricole. Clienţii primesc o perioadă de graţie de şase luni pentru a putea intabula terenul respectiv, la momentul acordării creditului acceptând un angajament scris privind ipotecarea terenului.

    În iunie 2013, grupul Agricover a semnat un acord cu Black Sea Trade and Development Bank  pentru un împrumut în valoare de 15 milioane de euro, din care 7,5 milioane euro vor fi folosiţi de Agricover Credit IFN pentru creditarea nevoilor specifice ale fermierilor români.

    Agricover Credit IFN face parte din grupul Agricover, cel mai important furnizor de soluţii integrate pentru agricultură din România.

  • Provident a dat cu împrumut cu 12% mai mulţi bani în 2013

    Datele sunt cuprinse în raportul financiar prezentat marţi la Londra de către compania-mamă, grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de împrumuturi la domiciliu din Europa, cu activităţi în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic.

    Veniturile Provident Financial România au depăşit 37,2 de milioane de euro în primul semestru din 2013, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. În cei 7 ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 180 de milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 25 de milioane de euro.

    ”În primele şase luni din acest an am continuat să investim în extinderea operaţiunilor şi în dezvoltarea oamenilor noştri. Am deschis deja 10 puncte de lucru noi şi avem în plan o extindere geografică similară în a doua jumătate a anului, ceea ce ne va permite să deservim aproape în totalitate populaţia urbană din toate judeţele ţării. Ne menţinem obiectivul de a avea peste 500.000 de clienţi activi în România în următorii ani”, a declarat Ivo Kalik, directorul general al Provident Financial România.

    În acest an, Provident a deschis puncte de lucru în judeţele Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Tulcea şi Sălaj, singurele judeţe pe care compania nu le deservea până în acest moment. Compania are peste 780 de angajaţi şi colaborează cu circa 3.800 de agenţi independenţi în peste 70 de oraşe din întreaga ţară.

    În primul trimestru al acestui an, grupul IPF a anunţat că îşi va extinde operaţiunile pe piaţa din Bulgaria pe baza infrastructurii pe care a dezvoltat-o în România.

    “Avem deja o sucursală în Sofia, am recrutat peste 20 de angajaţi pentru entitatea noastră din Bulgaria şi suntem în ultima fază de testare a sistemelor. Ne aşteptăm să emitem primul nostru împrumut în Bulgaria până la sfârşitul lui septembrie şi să atingem potenţialul maxim al acestei pieţe – de circa 100.000 de clienţi activi – în 4-5 ani”, a adăugat Ivo Kalik.

    Provident Financial România este prima instituţie financiară din România care oferă serviciul opţional de gestionare la domiciliu a creditului, prin intermediul căruia clienţii pot primi banii în 48 de ore chiar la ei acasă, unde un agent îi va vizita apoi pentru încasarea ratelor. Compania este parte a grupului britanic International Personal Finance (IPF), care are peste 2,4 milioane de clienţi în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF a anunţat pentru primul semestru din 2013 venituri de 423 milioane de euro şi un profit brut de 49 de milioane de euro, valoarea împrumuturilor totale emise la nivel de grup fiind de 571 milioane de euro. IPF este al doilea cel mai mare angajator britanic din Europa Centrală şi de Est şi este una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

     

  • De ce spune şefa FMI că România poate fi un model pentru alte ţări

    “VISURILE ŞI ANGOASELE NE UNESC”, l-a citat Christine Lagarde pe francofonul Eugen Ionescu în discursul ei de la Bucureşti, fără a aminti şi prima parte a frazei („ideologiile ne dezbină”). Citatul a fost ales nu doar pentru ideea de bază cu care a venit Lagarde în România, aceea că soluţia pentru problemele Europei e mai multă integrare şi nu mai puţină, dar şi pentru raportarea comună a statelor şi a unor supranaţionale ca UE şi FMI faţă de angoasa reală în faţa unei crize al cărei final e încă departe. Lăudând România pentru parcurgerea cu succes a unui drum atât de greu în ultimii 20 de ani („aduceţi-vă aminte cum arăta punctul de plecare”), directorul executiv al FMI a vrut de fapt să dea curaj nu doar României şi esticilor, ci şi înseşi instituţiei Fondului şi statelor care se confruntă cu cea mai mare necunoscută din prezent: cum poate ieşi economia globală din dependenţa faţă de tiparniţa de bani a băncilor centrale. Noua prognoză a FMI pentru zona euro vede recesiune anul acesta (-0,5%) şi o creştere sub 1% la anul, în timp ce economia Europei de Est ar urma să crească în 2013 cu 2,2% (o prognoză pe care băncile n-o văd imposibil de atins nici în cazul României) şi cu 2,8% în 2014.

    Acelaşi e şi motivul pentru care Christine Lagarde a amintit că pentru ţările din Est, ce a fost mai greu a trecut şi că anul acesta, din toată regiunea, doar două ţări (Croaţia şi Slovenia) ar urma să aibă scădere economică. Lecţia văzută de Lagarde e că performanţa economică are două motoare inseparabile – integrarea şi reformele, iar experienţa Estului „poate crea un model de integrare de succes şi de împărţire a prosperităţii de natură să fixeze standardul pentru ceea ce poate fi făcut în alte părţi ale lumii unde este nevoie de reforme masive şi există incertitudini mari asupra rezultatelor”. România este, din acest punct de vedere, exemplul ideal: de la un deficit structural de 8,9% din PIB, un deficit bugetar de 5,4% şi un deficit de cont curent de peste 14% în 2008, acum a ajuns la un deficit bugetar de 2,5% din PIB, un deficit de cont curent sub 4% din PIB şi un deficit structural de 1% văzut ca ţintă fezabilă pentru 2014, în acord cu pactul fiscal al zonei euro, iar economia şi-a revenit, urmând să aibă în 2013 al treilea an de creştere. „Austeritatea e prezentată în general ca fiind în opoziţie cu creşterea economică; dar atunci când autorităţile sunt angajate serios într-un efort de consolidare fiscală pe termen mediu, cu legi coerente şi continuitate a politicilor, aceasta alimentează investiţiile necesare pentru economie şi uşurează mult consolidarea fiscală. România a început şi sper că va continua să se înscrie în acest cerc virtuos„, a spus Lagarde.

    INDIRECT, şefa FMI a răspuns criticilor autohtoni care au acuzat Fondul că a preferat să se concentreze pe docilitatea României în materie de strângere a curelei bugetare, dar a închis ochii, pe parcursul celor două acorduri cu România din 2009 încoace, la lipsa de performanţă a guvernelor pe terenul reformelor structurale. FMI nu susţine ieşirea brutală a statului din economie: Christine Lagarde a recomandat acum „reforme care să sprijine crearea de locuri de muncă, în paralel cu efortul continuu de a îmbunătăţi protecţia socială pentru cei mai vulnerabili„, „stimularea eficienţei companiilor de stat„ şi „ameliorarea climatului pentru investiţii nu numai în sectorul privat, dar şi prin folosirea eficientă a fondurilor europene pentru investiţii publice„. Cuvântul „privatizare„ nici măcar nu s-a auzit la Bucureşti în discursul lui Lagarde, iar subiectul cel mai temut când vine vorba de ceea ce cere FMI, respectiv liberalizarea preţurilor la energie, a fost întors de şefa Fondului într-o laudă surprinzătoare pentru România, care ar fi avut o „abordare model„, cu un calendar de liberalizare treptată derulat în paralel cu „o mai bună ţintire a asistenţei sociale spre a atenua impactul asupra categoriilor celor mai afectate”.

    Singurul semn că dincolo de acest optimism rămân mari incertitudini pentru viitor a fost avertismentul lui Lagarde că, deşi în ultimii ani creşterea economică s-a bazat în primul rând pe exporturi, stadiul de dezvoltare a economiei româneşti face strict necesar ca orice creştere viitoare să fie echilibrată, adică să nu depindă de un singur motor, ci de toate trei – exporturile, consumul intern şi investiţiile. Întrebată însă ce sfaturi ar da Guvernului, Christine Lagarde nu s-a referit la săgeţile politice ale preşedintelui Băsescu, care i-a reclamat direct pericolul ca guvernul USL să „dezechilibreze ţara„ prin măsuri populiste, ci la un lucru neamintit de nimeni în discuţiile despre economie: „Investiţiile în educaţie sunt eficiente, din punctul nostru de vedere, şi trebuie făcut eforturi pentru ca ele să nu fie reduse; acestea sunt investiţiile esenţiale în viitorul ţării”.

    CE SE VA ÎNTÂMPLA CONCRET ÎN NEGOCIERILE PENTRU VIITORUL ACORD PREVENTIV CU FMI RĂMÂNE DE VĂZUT. Premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul ar dori ca acest nou acord să nu mai fie la fel de detaliat ca precedentele şi a insistat că suma nu e importantă, fiindcă oricum România nu va avea nevoie să apeleze la ea. „Toate acestea sunt în linie cu opinia noastră că un nou acord este probabil, însă nu neapărat justificat de către tabloul actual al economiei României. Totuşi, rezultatele oricărui acord sunt în mare măsură dependente de măsurile pe care le impune, iar o abordare mai puţin ambiţioasă va aduce probabil rezultate minore, cu impact similar asupra pieţelor„, a comentat Mihai Ţânţaru, economist al ING Bank. Chiar şi aşa însă, garanţia UE-FMI rămâne necesară, consideră analiştii UniCredit Ţiriac Bank: „Un nou acord cu FMI este necesar nu din punct de vedere fiscal sau al nevoii de finanţare, ci pentru a oferi continuitate actualelor reforme şi pentru a creşte potenţialul de dezvoltare economică”.