Cu o pasiune mai puţin obişnuită pentru un adolescent – pieţele de capital – Yoni Assia a reuşit să transforme, într-un final, acest hobby în business. Aşa s-a născut eToro, o platformă socială de tranzacţionare cu peste 20 de milioane de utilizatori. Ce planuri are antreprenorul în continuare?
Pasionat de pieţele de capital încă de la vârsta de 13 ani, Yoni Assia a fost atât programator, cât şi trader de foarte tânăr. „Eram mereu încântat de modul în care se tranzacţionează un activ pe Nasdaq Stock Exchange, cum eu tranzacţionez din casa mea din Israel şi pot vedea schimbări în dinamica acţiunilor în SUA. Fratele meu, care vine din zona designului industrial şi de produs, obişnuia să râdă de mine, aveam un cont şi un hobby, stăteam în faţa multor ecrane, grafice şi excel-uri.”
În 2006, Yoni şi fratele său, Ronen Assia, au început un brainstorming – „cum putem face această lume mai accesibilă, mai antrenantă, mai deschisă pentru milioane de consumatori din întreaga lume”. Aşa a apărut eToro, cu doi fraţi încercând să redefinească experienţa utilizatorului şi să facă investiţiile şi tranzacţionarea ceva mai simplu.
Astăzi, eToro este cea mai mare platformă socială de tranzacţionare şi investiţii din lume, cu peste 20 de milioane de utilizatori înregistraţi, adică mai mult decât populaţia României, care tranzacţionează acţiuni, criptomonede, mărfuri, indici, ETF-uri şi valute. De ce socială? Pentru că oricine poate vedea, urmări şi copia portofoliile unor traderi de top din întreaga lume.
„Când am început eToro a fost cu adevărat începutul reţelelor sociale, începutul Facebook sau Twitter. Când tranzacţionam în era dot com, la sfârşitul anilor ’90, obişnuiam să petrec mult timp în grupuri de Yahoo sau pe RagingBull. Când am construit reţeaua socială eToro ne-am gândit că în multe cazuri oamenii caută informaţii, vor să colaboreze şi să comunice cu alţi investitori cu aceeaşi gândire care investesc în mod specific în aceleaşi active”, mai spune Assia.
Pe platforma eToro, fiecare activ are o pagină, un news feed unde oamenii îşi pot împărtăşi gânduri, analize tehnice sau fundamentale, analize ale rapoartelor financiare trimestriale. Una dintre particularităţile platformei este faptul că oferă investitorilor posibilitatea de a observa efectiv performanţa portofoliilor altor investitori. „Când vezi pe cineva vorbind despre acţiunea Apple, poţi merge şi poţi vedea ce randament a avut în medie în ultimii cinci ani, poţi vedea portofoliul şi ce pondere are Apple în portofoliu şi poţi vedea, de asemenea, istoricul tranzacţiilor. Nu este doar o discuţie întâmplătoare între oameni pe internet, este o discuţie cu oameni reali, care au conturi reale şi cărora le poţi vedea portofoliul.”
Partea cu adevărat unică şi tehnologia patentată din spatele eToro este copy tradingul, o funcţionalitate care permite utilizatorilor nu doar să vadă şi să urmărească traderi de top din toată lumea, ci şi să le poată copia automat portofoliul.
„Dacă vezi pe cineva care a generat în medie 30% randament în ultimii cinci ani, poţi lua de exemplu 1.000 de dolari din contul tău şi poţi copia întregul lui portofoliu în portofoliul tău. Astfel, de fiecare dată când el tranzacţionează, tranzacţionează automat în acelaşi timp în contul tău, la acelaşi preţ şi la aceleaşi proporţii. Nu trebuie să fii expert în fiecare clasă de active sau în fiecare acţiune din lume, poţi căuta cei mai de succes investitori din lume pe eToro şi îi poţi copia”, explică Yoni Assia.
Democratizarea cunoştinţelor financiare a creat o realitate în care oricine este dispus să investească timp şi efort pentru studierea pieţelor şi să-şi construiască o strategie solidă de tranzacţionare şi investiţii are potenţialul de a obţine succes.
Sub categoria „Popular Investor”, eToro a strâns oameni din toate domeniile profesionale, care gestionează portofolii de zeci de milioane de dolari şi ale căror investiţii sunt replicate la rândul lor de milioane de utilizatori. Programul a permis multor utilizatori să renunţe la locul de muncă şi să se ocupe de trading şi investiţii full time sau, pe de altă parte, să câştige un al doilea venit, indiferent de istoricul lor în domeniul financiar.
O nouă generaţie de investitori
În prezent, compania are peste 20 de milioane de utilizatori înregistraţi în peste 100 de ţări şi operează în 24 de limbi diferite. Anul 2020, sau „anul pandemiei”, a fost unul extraordinar pentru tranzacţionare şi prin urmare pentru business. Trendul a continuat şi în 2021, numai în luna ianuarie s-au înregistrat pe platformă peste 1,2 milioane de utilizatori noi, având loc peste 75 de milioane de tranzacţii.
„Suntem foarte entuziasmaţi în legătură cu creşterea continuă a eToro. La finalul lunii ianuarie, eram la peste 1,2 milioane de conturi finanţate (funded accounts – n.red.). Plănuim să multiplicăm acest număr de cinci ori şi să ajungem la 6 milioane de conturi. Suntem bucuroşi să ne extindem cu servicii financiare adiţionale, ca produsele eToro Money, şi să lansăm cardurile de debit în UK, Europa şi mai apoi global. În SUA se află doar 8% din conturile noastre finanţate la nivel global, aşa că suntem foarte entuziasmaţi să ne dezvoltăm în continuare businessul acolo”, spune Yoni Assia.
Pentru pieţele financiare, anul 2020 a fost o cursă nebună într-un montagne russe, iar pentru investitori a apărut ca o oportunitate de a investi în speranţa unor randamente nesperate într-o perioadă de calm. Fenomenul GameStop şi Reddit a evidenţiat apariţia unor investitori noi în piaţă, în contextul unui număr de conturi de tranzacţionare deschise la brokeri în puternică creştere, respectiv al fenomenului de democratizare a tranzacţionării.
„Am adăugat 5 milioane de utilizatori înregistraţi pe platformă doar în 2020. Ne-a luat de fapt nouă ani să adăugăm primii 5 milioane de utilizatori, iar în ultimul an am adăugat încă 5 milioane, ajungând la 17,5 milioane de utilizatori înregistraţi. Anul trecut am numit acest trend «ascensiunea investitorilor millenniali». Oameni din întreaga lume s-au deschis către pieţele de capital şi cred că un punct de inflexiune a fost luna martie 2020”, afirmă Yoni Assia.
Anul trecut tranzacţionarea retailului a fost la cote ridicate. Doar în SUA au fost estimaţi peste 10 milioane de investitori individuali care au intrat în piaţă de la începutul pandemiei, fenomen susţinut şi de o îmbunătăţire a platformelor de brokeraj, precum şi de comisioane zero anunţate de brokeri, care au făcut tradingul şi investiţiile în piaţa de capital mai accesibile ca niciodată. „Ceea ce s-a întâmplat anul trecut este că investitorii de retail s-au înghesuit în pieţe către acţiuni şi, din punctul meu de vedere, poate unul puţin romantic, au salvat pieţele. Apoi a venit un alt lucru, care prin urmare a accelerat creşterea, respectiv cantitatea de bani printaţi fără precedent, alături de stimuli fiscali în întreaga lume.”
Dar cine sunt aceşti investitori? Sunt investitori de retail, indivizi care îşi investesc proprii bani şi care nu au experienţă definitorie în domeniul financiar. Aceşti noi participanţi la piaţă sunt de obicei investitori tineri, de cele mai multe ori millenniali, adică cei născuţi între anii 1980 şi 1994. Sunt deschişi la un grad de risc mai ridicat şi adepţii unei strategii pe termen scurt, adică în rare ocazii adoptă o strategie de «buy and hold». Cu alte cuvinte, sunt acolo pentru a se îmbogăţi mai rapid, de altfel, într-un secol al vitezei.
Care sunt alegerile lor în materie de investiţii? „Alegerile retailului din 2020 au fost foarte interesante pentru că ei au fost cei care au bătut pieţele. Investitorii noştri populari au generat anul trecut în medie 51% randament. Alegerile retailului, fie că este vorba de Tesla, Nio, Zoom sau o mulţime de alte acţiuni de tehnologie disruptive, sunt branduri pe care dacă aş arăta top 100 cele mai mari companii de pe eToro oricine le-ar putea recunoaşte pe fiecare dintre ele. Sună simplu, dar nu este, pentru că dacă mi-ar cere mie cineva să mă uit în portofoliul investitorilor instituţionali de top din România, aş şti probabil 10 din 100. Ei investesc probabil în petrol şi gaze, real estate sau companii din Europa cărora le-au făcut analiză de tipul DCF (Discounted Cash Flow – Fluxul de numerar actualizat n.red.), despre care nu ştiu nimic. Investitorii de retail însă, investesc în branduri cu care sunt familiari, fie că este vorba de McDonald’s, Coca-Cola sau Disney, fie că-i vorba de Apple, Netflix sau Google.”
Millennialii sunt liderii de business şi liderii politici de mâine. Potrivit Accenture, aceştia ar urma să moştenească cea mai ridicată avere din istorie, un total estimat de 30 de trilioane de dolari pe parcursul următorilor 30-40 de ani. Este dificil de ştiut ce vor face noile generaţii de investitori odată ce aceste fonduri se vor transfera în conturile lor. Dintr-un sondaj realizat de banca de investiţii Morgan Stanley reiese că 86% dintre aceştia sunt interesaţi de investiţiile sustenabile, 75% consideră că investiţiile lor pot influenţa schimbări sociale sau de mediu, iar 84% cred că o astfel de alocare a banilor poate ajuta în lupta împotriva sărăciei. Tehnologia este un alt sector vizat, iar una dintre direcţiile creionate în special pe parcursul anului 2020 sunt criptoactivele, un alt pilon al eToro.
„Dialogul din comunitatea crypto se rezumă la faptul că banii fiat (moneda unei ţări pe care propriul guvern a declarat-o ca fiind mijloc legal de plată – n.red.) se devalorizează constant şi că guvernele nu sunt atât de bune încât să protejeze puterea de cumpărare a monedei fiat pe perioade lungi de timp. Din punct de vedere istoric, datele arată că îşi pierd valoarea. Dacă iei în considerare faptul că pieţele de acţiuni cresc şi investitorii de retail sunt interesaţi, iar pe de altă parte pieţele crypto cresc şi oamenii vorbesc despre valoarea banilor, împreună cu rate de dobândă zero şi cantitatea fără precedent de bani printaţi, obţii o combinaţie de oameni care spun că trebuie să facă ceva cu banii lor”, explică Yoni Assia.
„La fel ca Warren Buffet, investesc pe criteriul valorii”
Întrebat în ce categorie de investitori se regăseşte cel mai bine, Assia spune că investeşte pe criteriul valorii, în companii în care vede potenţial de creştere pe termen lung. „La fel ca Warren Buffet, investesc pe criteriul valorii. Investesc în companii unde văd potenţial de creştere pe termen lung. De exemplu, Disney. Copiii mei adoră Disney, fratele meu şi cu mine am iubit Disney în copilărie şi ştiu că şi nepoţii mei o vor iubi. Aşa că pot vedea un exemplu foarte puternic aici şi înţeleg compania. Dacă cheltuiesc bani aici în calitate de client şi cred că modelul de afaceri are relevanţă şi valoare pe termen lung, de ce nu aş investi?”
Dar, în acelaşi timp, CEO-ul eToro este deschis şi către criptoactive, eToro fiind unul dintre primii brokeri reglementaţi care a oferit bitcoin şi care de altfel a cumpărat pentru rezervele proprii în urmă cu 10 ani, când criptomoneda era doar 5 dolari, faţă de peste 48.000 de dolari preţul actual.
„Sunt un mare susţinător al criptoactivelor. eToro a cumpărat bitcoin pentru rezervele proprii în urmă cu peste un deceniu, când era evaluat la doar 5 dolari. În 2013, am devenit unul dintre primii brokeri reglementaţi care oferea bitcoin, iar astăzi avem o gamă largă de monede digitale disponibile pe platforma noastră de investiţii, pe cea de criptoactive, cât şi portofele pentru criptoactive. Lumea mă întreabă de ce sunt atât de entuziasmat în legătură cu criptomonedele. O mulţime de oameni mi-au spus că sunt nebun de-a lungul anilor. Acum cred că acest dialog a rămas în urmă. Întotdeauna spun că cel mai interesant lucru la acest ecosistem sunt oamenii, încă de când obişnuiam să vorbesc la Bitcoin Talk, un fel de forum al tuturor comunităţilor Bitcoin din 2010, dialogul din cadrul comunităţilor crypto despre valoarea banilor şi cum funcţionează sistemul banilor. Îmi place să citesc despre Adam Smith, John Maynard Keynes, chiar Karl Marx. Sunt pasionat nu doar de pieţele de capital, ci de pieţe în general. Pieţele financiare sunt la fel de interesante, din punctul meu de vedere, cum sunt pieţele de capital”, spune Yoni Assia.
Totodată, antreprenorul afirmă că o parte importantă din propriul portofoliu o reprezintă criptoactivele. „Am încredere foarte mare în criptomonede. Dacă vă uitaţi la portofoliul meu de pe eToro, veţi vedea că este concentrat în principiu pe criptomonede. Însă când lumea mă întreabă, în general recomand să nu investească 50% din bani în criptomonede. Recomand 1%-5%, poate 10% pentru cei mai tineri, pentru că atunci când te uiţi la sectorul high growth trebuie să fii conştient că dacă te aştepţi la un randament de două sau chiar trei cifre, asta înseamnă şi că, aproape prin definiţie, există un grad ridicat de risc. Dacă tu crezi că ceva se va dubla, asta înseamnă de asemenea şi că s-ar putea înjumătăţi. Este aşadar nevoie de diversificare.”
Acţiuni româneşti pe platformă
CEO-ul eToro spune că nu a tranzacţionat acţiuni româneşti până acum, dar că odată cu includerea acestora pe platformă va câştiga expunere copiind portofolii ale unor investitori populari care la rândul lor deţin acţiuni româneşti. „Admit că nu am tranzacţionat niciodată acţiuni româneşti, cu siguranţă nu am experienţa sau înţelegerea necesare. Din acest motiv, pe măsură ce vom adăuga acţiuni româneşti pe platformă, sunt sigur că primii care le vor adopta vor fi investitorii noştri populari români. Întrucât îi copiez, voi câştiga şi eu expunere pe acţiunile româneşti prin ei. Bursele de valori sunt un pilon foarte important în fiecare societate. Prin definiţie sunt locale şi sunt esenţiale pentru dezvoltarea companiilor locale. Cred că este foarte dificil pentru noi ca indivizi, fie că este vorba despre mine din Israel sau de cineva din Germania, să fie competent în fiecare piaţă. Dacă locuieşti în New York sau Londra, ai oameni care sunt experţi în piaţa românească. Asta construim la eToro, oportunitatea pentru oamenii din întreaga lume să vorbească cu clienţii noştri români, iar ei să poată oferi acea cunoaştere. Pe măsură ce vom adăuga aceste acţiuni româneşti pe platformă, sunt sigur că vom vedea interes de peste tot din lume”, consideră Yoni Assia. El completează cu faptul că acţiunile româneşti din prima ligă bursieră ar putea fi tranzacţionate prin platforma eToro în acest an şi menţionează că lichiditatea va fi un criteriu de selecţie al emitenţilor. „La început vom adăuga probabil cele mai tranzacţionate acţiuni din indicele principal, la fel cum am făcut în multe alte ţări. Din păcate nu am încă o dată la care vom adăuga acţiuni româneşti pe platformă, însă este sigur ceva ţintit în planul strategic.”
La finele anului trecut, Yoni Assia a anunţat că utilizatorii eToro vor putea cumpăra acţiuni româneşti în 2021, ca parte a planului de a se extinde în cât mai multe ţări. El spune că „România este una dintre cele mai mari pieţe în creştere din Europa”. Cum intenţionează să se dezvolte aici?
„Suntem evident interesaţi să ne dezvoltăm în continuare în România, să ne adaptăm oferta local, eventual să facem parteneriate cu fintech-uri şi instituţii financiare locale pentru a ne asigura că eToro devine o alegere de top atât pentru traderii din pieţele globale, cât şi pentru a cumpăra acţiuni fără comision în SUA. Avem o mulţime de investitori de succes care sunt populari pe eToro astăzi şi care fac bani doar pentru că oameni din toată lumea le copiază portofoliul. Suntem foarte fericiţi să vedem investitori români de succes croindu-şi calea ca investitori de top pe eToro, asta va continua eforturile noastre de a creşte investiţiile în piaţa românească”, adaugă Yoni Assia.
Lumea ca un global village
„Cred că acum, când trăim într-un global village (lumea considerată o singură comunitate legată prin telecomunicaţii – n.red.), unde poţi avea acces la acţiuni în SUA, Marea Britanie sau Europa, criptomonede sau indici, este foarte uşor pentru oameni să observe că din perspectiva unei pieţe globale este întotdeauna mai bine să investească banii în pieţe. Pe termen lung, este întotdeauna mai bine să îi investească în pieţe decât să îi ţină în conturi bancare. Din acest motiv am construit eToro şi, ca parte a acestui proces a trebuit să stau la masă cu unii dintre cei mai mari investitori din lume, precum “oracolul din Omaha” – Warren Buffett. Este nevoie de oameni de succes, foarte inteligenţi, care să spună lucrul acesta în mod constant populaţiei pentru a fi înţeles. Numai aşa oamenii pot crede, iar acea credinţă este cea care face ca pieţele de capital să funcţioneze. Este vorba de a educa o nouă generaţie de investitori, în legătură cu oportunităţi din pieţele de capital, dar şi în privinţa riscurilor, căderilor pieţelor sau posibilelor trenduri negative şi bear markets (piaţă a urşilor – perioadă cu scăderi accentuate ale preţurilor instrumentelor financiare – n.red.) care apar din când în când. Cred că tehnologia, accesibilitatea internetului şi faptul că putem colabora din ţări din întreaga lumea va îmbunătăţi educaţia financiară a consumatorilor în următorii 20 de ani”, este de părere Assia.
Executivul spune că totul se rezumă la educaţie, iar în ceea ce priveşte educaţia prin reţelele sociale, acesta consideră că cel mai flexibil tip de educaţie este prin experienţă. „Când cineva din România deschide un cont pe reţeaua noastră socială, poate căuta ce discută alţi oameni, poate găsi alţi oameni din România cu care să colaboreze şi să vorbească, să înţeleagă cum analizează ei piaţa, să vadă ce tranzacţionează ceilalţi, să comenteze despre ei.”
Înainte de anii 2000, chiar dacă ne gândim la bula dot com, totul era foarte local. Bursele locale depindeau de moneda locală, băncile locale, investitorii instituţionali locali, politicile locale. Astfel, sensul şi menirea pieţelor de capital erau văzute în mod diferit de generaţiile mai vechi.
„Generaţiile mai vechi din multe ţări nu credeau în pieţele de capital, credeau că sunt o formă de speculă mai degrabă decât o formă de investiţie pe termen lung. Pentru mine a fost interesant, chiar un moment crucial, când l-am întâlnit din fericire anul trecut la cină pe Warren Buffett. Noi la eToro operăm în SUA, în toate ţările din Europa şi în Asia şi facem indici de piaţă pentru a încerca să înţelegem cât de mulţi oameni tranzacţionează pe pieţele globale, câţi tranzacţionează în pieţele locale. Dacă te gândeşti la SUA ca la o piaţă, aproape orice persoană pe care ai întâlni-o ţi-ar spune că poţi să faci bani în pieţe, toată lumea crede în pieţele de capital. Aproximativ 51% dintre gospodării investesc în acţiuni deoarece ei cred că acţiunile supraperformează veniturile fixe, cash-ul sau alte investiţii precum imobiliarele. Este o noţiune de înţelegere foarte largă în rândul consumatorilor americani. Pe măsură ce ne îndreptăm spre Europa sau Marea Britanie, avem tipuri diferite de educaţie, fiecare ţară are o cultură proprie în privinţa pieţelor de capital şi asta în parte pentru că din punct de vedere istoric pieţele au fost foarte locale. Chiar şi acţiunile din Israel acum merg foarte bine, dar au fost momente în istorie când nu au fost atât de grozave. Am avut hiperinflaţie, prăbuşiri semnificative ale pieţei. În trecut, dacă te uitai doar din unghiul pieţei de capital locale, era foarte greu să ai certitudinea că pieţele de capital funcţionează consecvent, pentru că din punct de vedere local nu este neapărat corect. Trebuie să ne reamintim că lumea s-a născut cu adevărat în ultimii 20 de ani”, afirmă Yoni Assia.
Potrivit unui sondaj comandat de eToro şi realizat de CEBR (Centrul de Cercetare în Economie şi Afaceri), România este pe ultimul loc în clasament când vine vorba de investiţii online, majoritatea românilor preferă să îşi ţină banii în conturi curente sau în depozite bancare. Pe de altă parte, România are cel mai mare potenţial de creştere în domeniul tehnologiilor digitale dintre ţările studiate, dar se plasează pe ultimul loc în acest moment după Indicele Interacţiunii Digitale eToro.
„Am asistat la o creştere rapidă a utilizării soluţiilor digitale în timpul pandemiei în toate aspectele vieţii noastre, nu doar în domeniul financiar. Indicele eToro de transformare digitală ne-a arătat că pe măsură ce oamenii folosesc mai frecvent soluţii digitale într-un aspect al vieţii lor, cu atât se vor simţi mai confortabil cu utilizarea tehnologiilor digitale şi în alte domenii. Sectorul financiar este din ce în ce mai mult online, iar 65% dintre respondenţii sondajului din întreaga Europă susţin creşterea digitalizării în acest domeniu, cifra ajungând chiar la 75% în România. Tehnologia joacă un rol vital în deschiderea pieţelor globale către toţi şi, cu un sprijin atât de puternic pentru creşterea digitalizării, vom continua să vedem o creştere a tehnologiilor care vor ajuta tot mai mulţi oameni să înveţe despre pieţele financiare, să se angajeze activ în investiţiile lor şi să-şi asume responsabilitatea pentru finanţele lor”, explică Yoni Assia.
Cum se conduce o companie ca eToro
„Conducerea unei companii precum eToro este incredibil de plină de satisfacţii. Revoluţionăm o industrie foarte tradiţională. Încă de la înfiinţarea noastră în 2007, viziunea noastră a fost deschiderea pieţelor globale, astfel încât toţi oamenii să poată tranzacţiona şi investi în mod simplu şi transparent. Astăzi, această viziune devine o realitate şi suntem incredibil de entuziasmaţi de creşterea participării investitorilor individuali la pieţele globale, pe care o susţinem. De asemenea, suntem entuziasmaţi privind viitorul eToro şi călătoria sa ca şi companie cotată la bursă”, afirmă fondatorul eToro.
Yoni Assia spune că nicio zi din viaţa lui nu arată la fel, dar că fiecare începe şi se încheie cu familia. „Este un clişeu, dar nicio zi nu arată la fel ca cea dinaintea ei. eToro este o platformă de investiţii cu adevărat diversificată, cu multiple active, care a cunoscut o creştere incredibilă în ultimii ani. Însă ziua mea va începe şi se va încheia întotdeauna cu familia mea, iar între timp aş putea face orice, de la interviuri ca acesta, până la briefinguri cu echipa noastră de produse sau întâlniri cu investitori. Îmi place varietatea. Este adevărat că atunci când iubeşti ceea ce faci, nu este un job. Pentru mine eToro este pasiunea mea.”
Drumul ca şi companie publică
Cu venituri brute de peste 605 milioane de dolari în 2020, eToro a anunţat în martie 2021 că va fuziona cu FinTech Acquisition Corporation – o companie de achiziţie cu scop special (SPAC – Special Purpose Acquisition Company) – pentru a se lista pe Nasdaq, piaţa americană pentru companiile din tehnologie şi a oferi astfel investitorilor posibilitatea de a intra în acţionariat. „Suntem foarte entuziasmaţi în legătură cu următoarea etapă de creştere, ca şi companie publică. Am fost pasionaţi de pieţele de capital de când am înfiinţat compania şi suntem foarte entuziasmaţi să facem această tranziţie de la o companie privată la o companie publică, să continuăm să ne creştem businessul, să inovăm şi să creăm produse grozave pentru clienţii din toată lumea. Urmărim zona SPAC-urilor de ceva timp, este evident un trend semnificativ care are loc acum în pieţele de capital. Sunt sute de companii care ridică bani prin aceste SPAC-uri şi care se uită apoi la companii de înaltă calitate ca eToro pentru a le lista. SPAC este o cale inovativă pentru companii de a-şi face tranziţia de la companii private la companii publice. Aşa cum poţi face acest lucru printr-un SPAC, o poţi face şi printr-un IPO sau printr-o listare directă. Credem că parteneriatul cu Fintech Group, care a făcut deja peste opt SPAC-uri şi care are o expertiză semnificativă în ceea ce priveşte conducerea sau prezenţa în boardul companiilor publice, este unul important pentru noi în tranziţia către o companie publică şi desigur pentru a ne ajuta să accelerăm businessul în SUA, care a crescut rapid în ultimele două trimestre. Astăzi cel mai mare business de departe rămâne însă în Europa.”
Compania a reuşit să ridice de la investitori 250 de milioane de dolari în decembrie 2020, astfel că eToro Group a ajuns la o valoare de piaţă de 10,4 miliarde de dolari, care a inclus aproximativ 9,6 miliarde de dolari valoarea de piaţă a eToro plus aproximativ 800 de milioane de dolari reprezentând o creştere a numerarului net. Fintech Acquisition Corp este evaluată de investitorii de pe Nasdaq la 356,2 milioane de dolari, în contextul în care acţiunile FTCV se tranzacţionează la preţul de 10,42 de dolari pe unitate şi înregistrează o dinamică liniară de la listare încoace, potrivit datelor de pe platforma Investing.com.
„Pentru unele companii este o modalitate bună tranziţia. Ne-am uitat la mai multe variante, iar cele mai mari beneficii le-ar putea avea parteneriatul cu sponsori buni, cu expertiză în pieţe publice, care să ne ajute să facem din această tranziţie un succes. Am adus de asemenea un grup de investitori la eToro, care au ridicat 650 de milioane de dolari ca parte a acelei tranzacţii. Aceştia includ Softbank Vision Fund 2, ION Investment Group şi alte câteva fonduri mari precum Third Point LLC, Fidelity Management & Research Company şi Wellington Management. Suntem foarte fericiţi în legătură cu această tranziţie şi această tranzacţie”, declară Yoni Assia.
Şeful eToro spune că pe viitor sunt vizate achiziţii şi fuziuni semnificative care vor fi mai simplu de făcut din postura de companie listată, care permite de asemenea investitorilor să citească rapoartele financiare şi să afle mai multe despre eToro la secţiunea „Investors”. „Acest lucru permite companiei să fie mai transparentă şi mai de încredere pentru cât mai mulţi investitori. Devenind o companie publică ne va permite de asemenea să obţinem mai multă încredere din partea clienţilor – suntem una dintre foarte puţinele platforme fintech high growth care operează în 100 de ţări şi 24 de limbi diferite – şi îi va convinge în cele din urmă să devină şi investitori în măsura în care cred în companie şi în viitoarea creştere”
Yoni Assia, cofondator şi CEO eToro: „Am încredere foarte mare în criptomonede. Dacă vă uitaţi la portofoliul meu de pe eToro, veţi vedea că este concentrat în principiu pe ele. Însă când lumea mă întreabă, în general recomand să nu investească 50% din bani în criptomonede. Recomand 1%-5%, poate 10% pentru cei mai tineri.”
Întrebat dacă este îngrijorat de faptul că SPAC-urile, o febră care a luat cu asalt Wall Streetul începând de anul trecut, au intrat în atenţia autorităţii de supraveghere financiară din SUA (SEC), dar şi a investitorilor, Yoni Assia spune că este rolul reglementatorilor să protejeze consumatorii şi că orice creştere fulminantă trebuie susţinută. „La fel ca în orice caz de creştere extraordinară, fie că este vorba de piaţa SPAC-urilor, criptomonede sau tranzacţionarea investitorilor de retail, de fiecare dată când vedem un punct de inflexiune al mai multor business-uri grăbindu-se către ceva, auzim de reglementatori care vor să se uite la problemă mai serios, pentru că pur şi simplu a crescut de la x la 10x. Cred că este rolul reglementatorilor să protejeze consumatorii şi să înţeleagă că ceva care creşte de zece ori întotdeauna o schimbare de perspectivă pentru a te gândi dacă totul este în locul potrivit pentru a permite acea dimensiune. La fel a fost şi cu eToro. Am crescut veniturile cu mai mult de 147% din 2019 în 2020, am văzut businessul nostru extinzându-se chiar mai departe, de aproape trei ori media numărului de utilizatori înregistraţi în 2020 la numărul de utilizatori înregistraţi doar în ianuarie 2021, respectiv 1,2 milioane de utilizatori noi. De fiecare dată când ceva creşte necesită oameni responsabili pentru a se uita şi a se asigura că totul este în ordine pentru a permite o creştere susţinută a acelei industrii.”
Actuala generaţie de SPAC-uri, care au în medie o dimensiune de cinci ori mai mare decât în urmă cu 10 ani, când deveneau la modă, vinde unităţi pentru 10 dolari la IPO. Conform CNBC, SPAC-urile au strâns 87,9 miliarde de dolari doar în SUA şi doar în primele trei luni din 2021, depăşind totalul de 83,4 miliarde de dolari înregistrat pe parcursul întregului an 2020. „Printre altele, cred că SPAC-urile au creat un vehicul care să accelereze această transformare din piaţa privată în piaţa publică, cu asistenţa unor sponsori care au permis acest lucru. Suntem evident mari fani ai pieţelor de capital şi ai investitorilor de retail şi credem că sunt oportunităţi bune de investiţii în acest tip de companii. Câteva companii pe care le ştiam de mulţi ani şi-au anunţat fuziunea cu un SPAC, precum Taboola, o companie din Israel, Payoneer, unul dintre fintech-urile lider de piaţă, ironSource, care a anunţat de asemenea recent o astfel de operaţiune”, completează Yoni Assia.
În fenomenul SPAC-urilor există şi nume arhicunoscute. Miliardarul francez Bernard Arnault se implică într-un SPAC creat de Jean Pierre Mustier, fostul şef al grupului UniCredit, iar un start-up de roboţi medicali susţinut de Bill Gates vrea să fuzioneze cu un SPAC în căutarea unei evaluări de 1,1 miliarde de dolari.
Daniel Dines trecuse până la acel moment printr-o perioadă lungă în care se autofinanţase, şi-a dat seama că a ajuns la un punct în care trebuia să investească mai mult în firmă fiindcă avea o oportunitate, avea o piaţă, avea un produs şi se gândea că ar avea nevoie de nişte bani, dar era oarecum sceptic că poate obţine banii respectivi din România.
Marius Ghenea, managing partener al Fondului Catalyst România II, se numără printre cei care ar fi avut posibilitatea unei investiţii în UiPath, la începuturile companiei axate pe tehnologia care ţine acum titlurile publicaţiilor de business din toată lumea. „Discuţia despre finanţare este complexă, e destul de complicat să vorbim despre finanţare în România vs. finanţare peste hotare, mai ales că omul care a condus prima rundă de investiţii a fost Dan Lupu, român şi un om cu experienţă în investiţii de venture capital, partener la EarlyBird, un fond de investiţii care, deşi nu este românesc, are un partener român, birou în România şi investiţii aici, în ţara noastră.” El spune că primul lor fond de investiţii, Catalyst România Fund I, un fond românesc, a analizat în acea perioadă posibilitatea unei investiţii în UiPath, dar din cauză că erau un fond foarte mic şi fără posibilitatea de a face un follow-on semnificativ, adică investiţii repetate în companie, nu s-au numărat printre primii investitori. „Într-adevăr, după acea primă rundă de investiţii, a doua rundă, dacă ţin minte bine, a fost deja la 30 milioane de dolari, o sumă care, acum circa 5 ani era deja prea mare pentru ca un fond de investiţii în tehnologie din România să poată participa la rundă, aşa că au participat fonduri mari internaţionale, cred că cel mai important investitor în acea rundă a fost Accel Partners.” Concluzia sa? „S-ar fi putut foarte bine ca o companie cum este UiPath să înceapă cu o investiţie românească, nu neapărat cu una de la un fond din străinătate. Şi nu în ultimul rând, cred că este important de menţionat că UiPath, la primele runde de finanţare, a atras fonduri de investiţii străine în România, nu a mers cu afacerea în străinătate ca să caute finanţare (iar aceste fonduri au continuat să investească aici ulterior, cum a fost de exemplu Credo Ventures din Cehia, care înainte de UiPath nu a mai avut decât o singură investiţie în România, iar ulterior a investit în încă 4 companii româneşti)”, precizează Marius Ghenea.
Andrei Pitiş, CEO al Simple Capital, observă şi el că în primele finanţări atrase de start-up-ul românesc, a cântărit mult faptul că investitorii vorbeau aceeaşi limbă cu Daniel Dines, şi la propriu, dar şi la figurat: „Conform Crunchbase, runda seed a fost condusă de EarlyBird prin partenerul român Dan Lupu. Următoarea rundă a fost condusă de Accel, tot prin partenera de origine română Luciana Lixandru. Aşadar fonduri internaţionale, dar cu parteneri români – existenţa lor este o veste tare bună pentru start-up-urile din România.” Pe de altă parte, obsevă că după seria A nu există fonduri româneşti suficient de mari.