România va evita o recesiune în acest an şi chiar va marca o uşoară creştere dacă nu vor apărea noi dezechilibre, creditarea va fi pe o tendinţă clară de creştere în a doua jumătatea lui 2023, ROBOR şi IRCC ar trebui să se stabilizeze în semestrul al doilea, cursul valutar leu/euro poate avea o depreciere anuală uşoară, iar presiunea generală ar putea scădea în a doua jumătate a anului, crede Gyula Fatér, CEO al OTP Bank România.
Cea mai mare provocare, şi în acelaşi timp o oportunitate pentru sectorul bancar, este să găsească şi să construiască soluţii financiare inteligente pentru companii şi persoane fizice exact atunci când au cea mai mare nevoie de ele, în perioada de declin economic. Este o oportunitate deoarece cooperăm mai în detaliu cu clienţii şi ajutăm la construirea de parteneriate testate chiar de contextul economic, aşa cum am reuşit să facem în ultimii ani.
Dar un mediu economic mai dificil sigur reprezintă şi un risc, deoarece trebuie să fim prudenţi şi vigilenţi în ceea ce priveşte abordarea şi acoperirea riscului de finanţator”, spune Gyula Fatér, CEO al OTP Bank România. Presiunea generală ar putea scădea în a doua parte a anului, anticipează el, pentru că este previzionat un declin al inflaţiei şi al ratelor dobânzilor, urmat de o revenire treptată a activităţii economice. „Cea mai eficientă modalitate de a găsi soluţii pentru redresarea economică este de a avea grijă mai întâi de factorii importanţi, de stabilizarea inflaţiei şi consolidarea fiscală, iar apoi de utilizarea eficientă a fondurilor UE şi multiplicarea efectului acestora în economie.” Pentru ca sectorul bancar local să devină mai performant, consolidarea şi optimizarea constantă, principalele obiective generale ale ultimilor doi ani, ar trebui să fie obligatorii, în opinia şefului OTP Bank, a noua cea mai mare bancă din România după active. În acelaşi timp, nu ne confruntăm cu acelaşi tip de criză ca în deceniul anterior, aşa că nu este nevoie în acest moment de o restructurare la acel nivel.
„Băncile au resursele pentru a continua să-şi îmbunătăţească activităţile şi să lupte împotriva riscului actual, aşa că se va pune accent pe consolidarea poziţiilor, pe îmbunătăţirea performanţei şi operaţiunilor bancare şi poate chiar şi pe achiziţii”, a spus Gyula Fatér într-un interviu. În ceea ce priveşte evoluţia economiei în 2023, şeful OTP Bank anticipează că România va evita o recesiune în acest an şi chiar va marca o uşoară creştere dacă nu vor apărea noi dezechilibre. „Anul trecut, odată cu creşterea bruscă a preţurilor la gaze naturale, majoritatea analiştilor au început să discute de o recesiune pentru zona euro în 2023. Cu toate acestea, scăderea recentă a preţurilor la gaze naturale şi îmbunătăţirea indicatorilor de activitate economică şi de inflaţie sugerează că zona euro ar putea rezista mai bine crizei energetice decât se prevedea iniţial şi ar putea chiar să evite o recesiune.” Un scenariu al recesiunii zonei euro ar fi limitat şi oportunităţile economiei româneşti, completează Gyula Fatér, dar uitându-ne la activitatea de anul trecut, putem spune cu siguranţă că economia locală a traversat destul de bine această perioadă, oferind un cadru macroeconomic relativ stabil pentru afacerile locale. „România se află într-o poziţie şi mai bună pentru a evita o recesiune faţă de regiunea euro. Pe de o parte, având în vedere producţia internă semnificativă de gaz a ţării, creşterea bruscă a preţurilor la energie are un efect comparativ mai mic asupra economiei faţă de majoritatea ţărilor din zona euro sau UE. O modalitate de a sprijini companiile şi gospodăriile ar putea fi creşterea impozitării companiilor din energie în loc de asumarea creşterii deficitului bugetar. În al doilea rând, potenţialul de creştere al României se situează cu mult peste media UE sau a zonei euro, iar ţara s-a numărat printre cele trei economii cu cele mai bune performanţe în ceea ce priveşte creşterea PIB-ului pe cap de locuitor în ultimele decenii.” Iar potenţialul ridicat de creştere a României este susţinut şi de disponibilitatea extinsă a fondurilor UE pe termen mediu. Pe de altă parte, nu putem ignora ceea ce se întâmplă în ţara vecină, Ucraina, la impactul social şi incertitudinea pe care războiul le generează, atenţionează şeful OTP Bank. „În consecinţă, este dificil să avem o certitudine pentru viitoarele evoluţii economice, dar pe baza condiţiilor actuale nu ne aşteptăm la recesiune pentru România în 2023. Sunt aşteptate evoluţii diferite pe parcursul anului şi de aceea creşterea anuală ar putea încetini până la aproximativ 2,0- 2,5% în prima jumătate din 2023, cu o posibilă accelerare până la 3,0-3,5% în a doua parte. Accelerarea va fi determinată de reducerea efectelor crizei energetice, inflaţiei mai scăzute şi declinului ratelor dobânzilor.”
2022 a fost un an mixt, atât cu elemente negative, cât şi favorabile pentru piaţa bancară din România, la fel ca pentru întreaga economie, ceea ce a avut ca rezultat evoluţii diferite în funcţie de sector. S-a înregistrat o încetinire a creşterii creditării pentru gospodării, comparativ cu 2021, şi o creştere aproximativ stabilă pentru sectorul corporate. Cu toate acestea, performanţa anuală a fost foarte neuniformă, aminteşte şeful OTP Bank.
♦ OTP Bank, subsidiara de pe piaţa românească a celui mai mare grup bancar din Ungaria, a înregistrat în primele nouă luni din 2022 un profit operaţional de 146 mil. lei, în creştere cu 67% faţă de acelaşi interval din 2021, în urma efectului pozitiv al unei creşteri dinamice de 20% a veniturilor totale, potrivit celor mai recente date anunţate de bancă.
♦ În acelaşi timp, cheltuielile de exploatare au crescut cu 9% în 9 luni/2022, având în vedere cheltuielile mai mari cu personalul în urma creşterii salariilor şi din creşterea cu 3% a numărului mediu de angajaţi.
♦ OTP Bank România a ajuns în cele din urmă după 9 luni din 2022 la o pierdere de 15 mil. lei, rezultat determinat în principal de majorarea provizioanelor totale, în valoare de 151 mil. lei, din care 58 mil. lei au fost constituite în trimestrul al treilea, potrivit raportului financiar publicat la Budapesta, care prezintă rezultatele consolidate ajustate în conformitate cu standardele de raportare ale grupului.
♦ În perioada ianuarie-septembrie 2021, veniturile nete din dobânzi ale băncii au crescut cu 33%, ajungând la un total de 484 mil. lei.
♦ Volumul creditelor performante acordate de OTP Bank a crescut cu 13% în 9 luni/2022 faţă de 9 luni/2021, evoluţie susţinută de o creştere de 19% a segmentului de creditare corporate, în timp ce creditarea retail a crescut cu 7%.
♦ Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins nivelul de 21,5 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de nivelul consemnat în luna septembrie 2021.
„Până în lunile de vară, ratele de creştere au repetat aproximativ performanţa foarte bună din 2021, iar pe segmentul corporativ creşterea creditelor a fost şi mai mare. Apoi, din septembrie, ratele de creştere au început să scadă brusc, pe fondul scăderii veniturilor reale, al inflaţiei ridicate şi al creşterii ratelor dobânzilor. Întreaga matrice de risc s-a schimbat rapid, preţurile la gaze naturale au crescut vertiginos şi, cu apariţia ameninţării unei recesiuni europene, băncile au devenit prudente în acordarea de noi împrumuturi. La fel, acum presiunea asupra acordării de noi împrumuturi ar putea să se reducă ţinând cont de evoluţiile recente, deoarece preţurile gazelor au scăzut de la niveluri extreme şi temerile de recesiune s-au redus.” Având în vedere toate acestea, 2023 ar trebui să ne aducă reversul a ceea ce am experimentat în 2022, anticipează Gyula Fatér, în timp ce ritmul general de creştere a creditelor va fi probabil puţin mai slab decât cel observat anul trecut. „Prima jumătate a anului va aduce o nouă încetinire a ratei de creştere, care ar putea reveni în al doilea sau al treilea trimestru, şi să devină deja o tendinţă clară a creşterii activităţii de creditare în al doilea semestru. Acest lucru ar putea fi declanşat de scăderea inflaţiei şi a ratelor dobânzilor, precum şi de o redresare a activităţii economice.” În zona creditării personale, ROBOR şi IRCC ar trebui să se stabilizeze în a doua parte a anului odată ce ratele dobânzilor vor avea un nivel constant, pe fondul unei inflaţii anuale în scădere, mai spune şeful OTP Bank. „Estimăm o evoluţie stabilă a creditelor de consum în 2023 şi o revenire treptată începând cu a doua parte a anului pentru creditele ipotecare. Pentru zona de creditare corporativă, ar trebui să vedem o creştere de o cifră în acest an, deoarece o bună parte din companiile locale vor continua cu planurile lor de dezvoltare şi vor atrage finanţări europene.” După cea mai recentă creştere a dobânzii de politică monetară, de 25 de puncte de bază, până la pragul de 7%, Banca Naţională ar putea închide ciclul de măsuri de înăsprire a politicii monetare, crede Gyula Fatér. „Depinde de cât de repede se va schimba sensul de evoluţie al inflaţiei. Deocamdată, apreciem că va rămâne la nivelul actual până în lunile februarie-martie, cu un declin rapid ulterior. Odată ce vârful inflaţiei este clar, BNR ar putea trece de la majorare la reducerea ratelor, care are putea avea loc cel mai devreme în doua jumătate a anului.” Şi pieţele au început să anticipeze finalul ciclului de creştere a ratelor, după ce cu doar câteva luni în urmă curba randamentelor era destul de abruptă. „Valoarea actuală este deocamdată constantă, de circa 7%. Având în vedere încheierea majorărilor ratelor şi scăderea recentă a randamentelor pe termen lung, nu vor mai exista creşteri suplimentare ale ratelor la împrumuturi şi depozite.” Având în vedere cele menţionate anterior, şeful OTP Bank anticipează că ratele interbancare ar putea începe să scadă lent faţă de nivelul actual de circa 7%. Iar cursul de schimb leu/euro ar putea urma o traiectorie anuală de depreciere foarte uşoară, de circa 1-2% pe an.
„Sectorul bancar se aştepta ca cel mai ridicat nivel al inflaţiei să fie atins în decembrie trecut, pentru ca apoi să fie urmat de o scădere lentă pe tot parcursul anului. Aşa că acum este oarecum clar că inflaţia a atins un vârf sau este pe cale să atingă vârful în curând, poate chiar în primele luni ale anului şi la un nivel cu adevărat ridicat. Va scădea, odată ce economia va trece peste amintirile anului 2022 şi va începe să folosească influxul financiar european, dar pentru sfârşitul anului 2023 ar trebui să ne pregătim să ne confruntăm în continuare cu o inflaţie de două cifre.” La fel ca şi în cazul inflaţiei, OTP Bank estimează şi că ratele dobânzilor interbancare sunt aproape de maxim şi ar putea începe să scadă încet de la nivelul actual de 7%. „Deocamdată, cursul de schimb prezintă o uşoară îmbunătăţire, deoarece BNR şi-a slăbit controlul strict asupra lichidităţii interbancare, în timp ce pentru restul anului ar trebui să urmeze ratele dobânzilor interbancare şi să aibă o depreciere anuală uşoară, de 1-2%.” Spre deosebire de evoluţia europeană, România a avut o scădere constantă a ratei creditelor neperformante în cursul anului trecut, ajungând semnificativ sub 3%. Prin urmare, până acum, afacerile locale au demonstrat o bună rezilienţă şi planificare financiară, spune CEO-ul OTP Bank. „În acest an, luând în considerare recenta înăsprire a politicii monetare de către BNR şi încetinirea creşterii economice la 2-2,5%/an, situaţia s-ar putea schimba. Bineînţeles, creşterea NPL trebuie luată în considerare şi previzionată, dar nu ar trebui să afecteze piaţa în mare măsură, deoarece tendinţa doar urmăreşte direcţia europeană.”
Dar care este strategia OTP Bank pe piaţa românească? „După experienţa ultimilor doi ani, am putea spune că suntem în permanenţă «în gardă» în privinţa multor schimbări pe care nimeni nu le poate anticipa suficient de repede. Dar avem o adevărată «Steaua Nordului» în strategia noastră, programul de transformare a băncii. Vrem să creştem organic, valorificând integral investiţiile operaţionale şi în infrastructură pe care le-am realizat în aceşti ani, aşa că 2023 este pentru noi o parte importantă a programului de dezvoltare locală. Avem avantajul unor rezultate solide, o valoare a activelor mai mult decât dublă faţă de acum patru ani, când am lansat acest program, aşa că prioritatea este să ne consolidăm poziţia, având în vedere că piaţa de creditare pare să se restrângă după mulţi ani de creştere rapidă”, spune şeful băncii româneşti cu capital maghiar. În privinţa investiţiilor, OTP Bank va avea o abordare echilibrată, „cu multă grijă pentru reţeaua naţională de sucursale şi entuziasm pentru modul în care canalele digitale continuă să crească.” La fel ca anul precedent, 2022 a determinat OTP Bank să menţină starea de alertă şi să fie pregătită pentru toate schimbările anticipate, după cum spune şeful băncii. „A fost o necesitate pentru noi să facem faţă provocărilor anului trecut cu un răspuns corect, întrucât suntem angajaţi într-un program de creştere pentru a obţine o cotă de 5% din piaţa de creditare. Este o strategie de dezvoltare organică, cu progres şi creşteri constante, care ne consolidează poziţia pas cu pas. Suntem mulţumiţi cu rezultatele anului 2022, cu creşterile istorice de 20% pe unele linii de business din anii anteriori şi cu un portofoliu vast de proiecte de investiţii implementate. Prin urmare, suntem aproape de obiectivul nostru de cotă de piaţă şi priorităţile viitoare sunt acum legate de consolidarea acestor creşteri.” Principalii indicatori ai OTP Bank s-au îmbunătăţit, dă asigurări Gyula Fatér, în special rezultatul operaţional şi raportul cost-venit, în timp ce parametrii de risc sunt stabili. De asemenea, mai spune el, banca este pregătită pentru un mediu mai puţin pozitiv, aşa îşi consolidează rezervele de risc. „Indiferent de dificultăţile şi incertitudinile anului 2022, pentru OTP Bank este un an de dezvoltare şi consolidare. Avem în implementare programul Apollo, cu rezultate excelente, care ne apropie de obiectivul nostru de piaţă, iar dovada este poziţia pe care o avem acum în sectorul bancar, după ce anul trecut am făcut un nou pas în clasamentul băncilor locale, cu o creştere de 25% a activelor. Comparativ cu patru ani în urmă, pe durata implementării programului de creştere, valoarea activelor OTP Bank s-a dublat. OTP Bank, subsidiara de pe piaţa românească a celui mai mare grup bancar din Ungaria, a înregistrat în primele nouă luni din 2022 un profit operaţional de 146 mil. lei, în creştere cu 67% faţă de acelaşi interval din 2021, în urma efectului pozitiv al unei creşteri dinamice de 20% a veniturilor totale, potrivit celor mai recente date anunţate de bancă. În acelaşi timp, cheltuielile de exploatare au crescut cu 9% în primele nouă luni, având în vedere cheltuielile mai mari cu personalul în urma creşterii salariilor şi din creşterea cu 3% a numărului mediu de angajaţi. OTP Bank România a ajuns în cele din urmă după 9 luni din 2022 la o pierdere de 15 mil. lei, rezultat determinat în principal de majorarea provizioanelor totale, în valoare de 151 mil. lei, din care 58 mil. lei au fost constituite în trimestrul al treilea, potrivit raportului financiar publicat la Budapesta, care prezintă rezultatele consolidate ajustate în conformitate cu standardele de raportare ale grupului. În conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins în septembrie 2022 nivelul de 21,5 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de nivelul consemnat în luna septembrie 2021. Dar cât de importantă este profitabilitatea versus cota de piaţă pentru OTP Bank? „Planurile şi strategia noastră pentru piaţa locală implică o anumită poziţie şi considerăm că o cotă de 5% din piaţa creditelor este pragul sănătos pentru o bancă comercială locală. Pentru 2022 avem un nivel bun al profitului operaţional, aşa că nu trecem cu vederea performanţele financiare doar pentru alimentarea creşterii. Desigur, planul de dezvoltare Apollo a necesitat un plan de investiţii extins, cu o mulţime de resurse folosite pentru a creşte eficienţa şi a extinde operaţiunile, a dezvolta noi instrumente bancare şi a ne creşte echipa. Toate acestea înseamnă cheltuieli, aşa că profitabilitatea este afectată pentru a ne asigura şi implementa planurile. Mai mult, trebuie să luăm în considerare şi costul adaptării la mediul economic care se deteriorează rapid şi costul provizioanelor cu risc mai ridicat din ultimii ani.” În zona comercială OTP Bank s-a concentrat şi pe atragerea de noi clienţi şi dezvoltarea unei experienţe îmbunătăţite pentru aceştia, susţine Gyula Fatér. „Este un obiectiv pe termen mediu şi lung în raport cu rentabilitatea şi necesită investiţii constante în faza iniţială. În strategia noastră, creşterea este importantă pentru a ajunge la un nivel operaţional care susţine profitabilitatea pe termen lung. Suntem pe drumul cel bun.” Volumul creditelor performante acordate de OTP Bank a crescut cu 13% de la an la an în primele nouă luni din 2022, evoluţie susţinută de o creştere de 19% a segmentului de creditare corporate, în timp ce creditarea segmentului retail a crescut cu 7%, potrivit raportului băncii-mamă din Ungaria. Ce sectoare economice, ce tipuri de companii sunt preferate la creditare de OTP Bank? Agribusiness, real estate, sectorul de producţie, finanţarea proiectelor din energie sau din zona comercială, IMM-uri şi antreprenori locali se regăsesc pe lista proiectelor finanţate de OTP Bank. „Diversitatea proiectelor finanţate a crescut rapid în ultimii ani, odată cu amprenta noastră la nivel naţional, dar putem spune că avem o implicare mare în rândul IMM-urilor şi antreprenorilor locali, pentru că suntem în mod constant unul dintre principalii parteneri pentru programele garantate de stat. De asemenea, suntem impresionaţi de activitatea partenerilor noştri din agribusiness, zonă în care am finanţat un volum important de investiţii în agricultura sustenabilă şi în noi capacităţi de producţie. Avem, de asemenea, un portofoliu considerabil în sectorul de real estate, sectorul de producţie, finanţarea proiectelor din energie sau din zona comercială, precum şi finanţări sindicalizate împreună cu alţi parteneri locali.” Revenind la strategia de finanţare, abordarea OTP Bank este mai puţin legată de un anumit sector economic şi se înscrie mai mult în direcţia diversificării portofoliului prin parteneriate cu companii care au planuri şi proiecte solide, care pot funcţiona în orice condiţii sau şocuri economice, concluzionează şeful OTP Bank. ■
Anul 2023 a dat startul unor noi provocări, mai exact două cutremure devastatoare de peste 7 grade pe scara Richter care au pus în genunchi Turcia, urmate de alte seisme de magnitudini mai mici, dintre care unul de peste 5 grade în România, judeţul Gorj. Aceste evenimente au atras din nou atenţia asupra locuinţelor din România, cât de stabile ar fi în cazul unui cutremur, dar şi gradul de asigurare a acestora. Motivul pentru care asigurarea locuinţelor este esenţială, pe lângă faptul că poliţa obligatorie de locuinţă (PAD) este o asigurare obligatorie, asemeni poliţei RCA în cazul autovehiculelor, este şi faptul că în cazul în care proprietarii nu îşi asigură locuinţa cu o poliţă PAD, acest lucru, prin lege, obligă statul să nu poată interveni prin sprijin financiar în cazul unuia dintre cele trei riscuri catastrofale care au fost incluse în poliţă obligatorie, acestea fiind definitorii pentru regiunea din care face parte România.
Având în vedere caracterul obligativităţii de a avea o poliţă PAD, care este la fel precum o asigurare RCA pentru un autoturism, gradul de asigurare a locuinţelor ar trebui să fie semnificativ mai mare. Pe de altă parte, comparativ cu poliţele RCA, nivelul supravegherii şi monitorizării locuinţelor care ar trebui să fie asigurate cu o poliţă PAD este aproape inexistent. Conform legii, primarii, prin compartimentele de specialitate, au obligaţia de a furniza Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) lista tuturor construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, inclusiv a celor cu destinaţia de locuinţă socială, amplasate în unitatea administrativ-teritorială în cauză. Ulterior, PAID are obligaţia de a transmite lunar primarilor lista proprietarilor care nu au încheiat contracte de asigurare obligatorie a locuinţelor şi valoarea primei obligatorii datorate de fiecare. Apoi, primarul, prin compartimentul de specialitate, trebuie să trimită scrisori de înştiinţare, cu confirmare de primire de către debitori, în termen de 3 zile de la data primirii listei.
