Dacă până acum economia României era recunoscută pentru avatajul competitiv dat de costurile mici ale forţei de muncă, în perspectivă acest avantaj se erodează, iar bancherii vorbesc despre un model de creştere pentru România cu valoare adăugată mare. Orientarea investiţiilor cu precădere spre inovaţie şi digitalizare trebuie să devină noua strategie de business a României, cred cei care deţin banii pentru finanţarea acesteia.
Modelul de creştere economică a fost şi rămâne o temă importantă pentru orice ţară, care iscă deseori dezbateri aprinse. Iar de-a lungul timpului pot să apară şi diverse crize care afectează economiile, şocuri, cum este acum criza determinată de pandemia de COVID-19.
În aceste condiţii apar o serie de întrebări: Ce model de creştere economică ar trebui să aibă România? Pandemia schimbă datele şi vom vedea un nou model model de creştere economică postpandemie sau doar câteva modificări? Care ar fi sectoarele pe care ar trebui să mizeze România? Care sunt atuurile României şi care sunt provocările? Care este rolul băncilor în finanţarea economiei? Sunt câteva întrebări la care au răspuns şefi ai unor bănci mari din România.
În general, dezvoltarea economică a României este privită cu optimism de şefii băncilor mari în condiţiile în care există potenţial pe termen mediu şi lung şi oportunităţi, există resurse umane, digitale şi financiare. Dar, bancherii susţin necesitatea unei strategii pe termen lung, care să depăşească ciclurile electorale, şi concentrarea pe sectoarele care pot aduce diferenţiere şi avantaje competitive economiei României. Dincolo de potenţial, sunt necesare şi ambiţie, intenţie, şi trecerea la fapte, trebuie fixate anumite priorităţi, care ulterior trebuie urmărite şi realizate, mai spun bancherii. La categoria provocări pentru economia României, bancherii aduc în discuţie creşterea inflaţiei, deficitele mari – bugetar şi de cont curent – evoluţia demografică, ponderea ridicată a salariilor şi protecţiei sociale în cheltuielile statului sau ritmul reformelor.
Dacă până acum economia României era recunoscută pentru avatajul competitiv dat de costurile mici ale forţei de muncă, numeroasă şi bine calificată, în perspectivă acest avantaj se erodează, iar bancherii vorbesc despre un model de creştere pentru România cu valoare adăugată mare, în condiţiile în care modelul unui „atelier de producţie bazat pe costul redus al mâinii de lucru” nu mai este de actualitate într-o Europă care avansează spre o economie bazată pe inovare. Cert este că sunt necesare investiţii, din fonduri europene şi din resurse interne, pentru a reduce decalajul economic faţă de ţări dezvoltate din UE, iar IT-ul, sectorul energetic, sectorul auto, sectorul agricol se regăsesc printre sectoarele economice prioritare cu potenţial, aduse în discuţie de unii şefi de bănci mari din România. Investiţiile în infrastructură sunt un element-cheie pentru dezvoltarea durabilă a României, precum şi investiţiile în educaţie şi sănătate. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, adică deja celebrul PNRR, este adus în discuţie de unii bancheri, ca o şansă pentru România de a face schimbări importante, pentru a reduce decalajele economice dintre regiuni, dintre urban şi rural, dar este necesar un consens politic pentru transpunerea în practică a reformelor agreate în acest plan, astfel încât România să poată beneficia de fondurile europene aferente PNRR.
Odată cu pandemia de COVID-19, a accelerat digitalizarea, iar potenţialul de creştere pentru viitor este chiar mai mare, mai spun bancherii. În aceste condiţii, orientarea investiţiilor cu precădere spre inovaţie şi digitalizare poate genera un avans important pentru România.
„România are resurse digitale, umane şi financiare, este nevoie de alocarea eficientă a acestora, pentru a face diferenţa dintre creştere economică şi dezvoltare durabilă. În mod clar, România are nevoie de investiţii pentru recuperarea decalajelor economice faţă de restul Uniunii Europene, dar şi pentru reducerea diferenţelor dintre zonele administrative si istorice şi pentru a accelera incluziunea socială. Din fericire, ţara noastră are un culoar favorabil pentru perioada postpandemie şi potenţial pentru a deveni hubul Europei de Sud-Est. Putem accelera dezvoltarea şi convergenţă economică europeană”, susţine Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România după active.
„Eu sunt un «ambasador» al focusului pe zonele care ne pot crea diferenţiere şi avantaje competitive sustenabile în Europa şi în lume – adică trebuie să profităm de zonele în care putem să avem un avantaj şi unde impactul investiţiilor poate să facă diferenţa. Un astfel de sector este şi agricultura, unde noi avem un focus deosebit şi investim susţinut pentru că este o zonă în care este nevoie de investiţii mari.”
Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania
El crede că implementarea unui mix permanent şi echilibrat de politici economice bazate pe continuitatea reformelor structurale şi pe trecerea spre economia verde, digitală, rezistentă la şocuri este modelul de creştere economică sustenabilă. „Un astfel de model ar consta în investiţii eficiente pentru modernizarea infrastructurii, digitalizarea sectorului public, creşterea absorbţiei fondurilor europene, dar şi în domenii precum educaţie, sănătate şi cercetare. La fel, eu sunt un «ambasador» al focusului pe zonele care ne pot crea diferenţiere şi avantaje competitive sustenabile în Europa şi în lume – adică trebuie să profităm de zonele în care putem să avem un avantaj şi unde impactul investiţiilor poate să facă diferenţa. Un astfel de sector este şi agricultura, unde noi avem un focus deosebit şi investim susţinut pentru că este o zonă în care este nevoie de investiţii mari”. România s-a evidenţiat începând cu 2019 printr-o dinamică mai bună a investiţiilor productive comparativ cu evoluţia consumului privat, ceea ce exprimă tranziţia spre un nou model de creştere economică, care să fie bazată mai puţin pe consum. Cu toate acestea, ne confruntăm şi cu o serie de provocări cum ar fi dinamica inflaţiei, evoluţia demografică, ponderea ridicată a salariilor şi protecţiei sociale în cheltuielile statului sau ritmul reformelor, mai spune Omer Tetik.
Investitorii străini au încredere în economia României, fapt confirmat de creşterea ISD-urilor, de investiţiile străine directe, care au fost de aproximativ 4,4 mld. euro în perioada ianuarie – august, cel mai ridicat nivel din 2008. În ceea ce priveşte rolul băncilor, acestea au responsabilitatea de a finanţa economia – pentru că decalajele nu pot fi închise decât cu investiţii mari – dar şi în a contribui la un ecosistem mai larg de finanţare, inclusiv prin dezvoltarea pieţelor de capital, în opinia şefului Băncii Transilvania.
România face parte din Uniunea Europeană de 14 ani încoace, iar apartenenţa sa la UE a fost folosită ca un instrument capabil să reducă decalajul care o separă încă de membrii mai dezvoltaţi ai UE din Europa de Vest. „S-au făcut multe în această direcţie, iar progresul este evident. România, o ţară cu resurse importante, cu o structură instituţională de inspiraţie europeană şi oameni instruiţi, are atuuri reale pentru a se dezvolta prin forţe proprii, într-un cadru general definit de politicile şi strategiile europene”, este de părere François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale, a treia cea mai mare bancă după active de pe piaţa românească.
Problema este că modelul unui atelier de producţie bazat pe costul redus al mâinii de lucru nu mai este de actualitate într-o Europă care avansează spre o economie bazată pe inovare, pe energie alternativă şi ecologică şi, în general, pe un model de creştere care încorporează multă valoare adăugată rezultată din cercetare, explică el.
„Modelul unui atelier de producţie bazat pe costul redus al mâinii de lucru nu mai este de actualitate într-o Europă care avansează spre o economie bazată pe inovare, pe energie alternativă şi ecologică şi, în general, pe un model de creştere care încorporează multă valoare adăugată rezultată din cercetare.”
François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale
Dar care ar fi atuurile României, vectorii ei de creştere? „România are o resursă preţioasă, pe care încă nu o foloseşte la maximum. Este vorba despre agricultură, zootehnie şi industria de transformare, împreună cu agricultura ecologică. Alt punct forte este industria serviciilor IT, care este deja conectată la evoluţiile europene. Al treilea punct forte este industria auto, unde există încă mult potenţial, iar unele oportunităţi au fost ratate din cauza lipsei infrastructurii. Al patrulea punct forte este industria energetică, un domeniu în care România are experienţă şi un potenţial enorm, deţinând un număr de «campioni» naţionali care, mâine, pot deveni campioni regionali. Aceste două sectoare, care au un efect major de tracţiune asupra restului economiei româneşti, trebuie să profite de acest context extrem de favorabil pentru a se alinia tendinţelor prezente în privinţa protecţiei mediului, schimbărilor climatice şi progresului tehnologic”, explică şeful BRD-SocGen.
La rândul ei, Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, se declară încrezătoare în ceea ce priveşte perspectiva de dezvoltare pe termen lung a României, dar ea susţine necesitatea unei strategii pe termen lung, care să exceadă în timp obiectivele imediate şi ciclurile electorale.
„Convergenţa noastră către statele mai dezvoltate ale Europei continuă şi se poate accelera; există încă potenţial de dezvoltare în industrie, servicii şi agricultură. Această convergenţă trebuie însă potenţată printr-o strategie pe termen lung, care să exceadă în timp obiectivele imediate şi ciclurile electorale.” În perspectivă, trebuie să acordăm în continuare o atenţie deosebită sectorului IT, în care avem deja o oarecare tradiţie şi recunoaştere internaţională. „Un sector IT puternic poate constitui fundamentul dezvoltării mai multor tipuri de servicii care sunt tot mai dependente de acest sector (telecom, bancar, R&D etc.), dar şi a unor ramuri industriale cu valoare adăugată ridicată”, consideră şefa ING Bank. În paralel, România nu trebuie să-şi rateze potenţialul agricol deosebit şi să reconsidere importanţa strategică a acestui sector. „Facilitarea comasării terenurilor, a asocierii fermierilor sau accesul mai uşor al acestora la finanţare ar trebui să fie obiective imediate, iar pentru viitorul acestui sector ar trebui acordată atenţie refacerii sistemului de cercetare şi educaţie în domeniu”, susţine ea.
„Nu putem ignora faptul că România se depopulează constant, iar avantajul competitiv pe care îl aveam cândva legat de forţa de muncă relativ ieftină, numeroasă şi bine calificată se erodează. Însă avem încă o fereastră de oportunitate pentru a dezvolta sectoarele economice care aduc competitivitate ţării pe termen lung, iar PNRR şi fondurile europene dau o şansă reală României de a reduce decalajele economice dintre regiuni, dintre urban şi rural. Pe termen mediu si lung, trebuie să ne propunem ca societate o mai bună uniformizare a bunăstării sociale şi economice, fără de care nu putem imagina un viitor sustenabil al ţării.”
Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România
De asemenea, ar fi oportun ca România să-şi valorifice la maxim avantajele geografice strategice, mai spune Mihaela Bîtu. Un bun exemplu este portul Constanţa, care poate deveni o intrare principală către Europa a bunurilor dinspre Asia şi Orientul Mijlociu; prin extensie, canalul Rin-Main-Dunăre oferă un potenţial semnificativ pentru dezvoltări logistice viitoare.
„Investiţiile în infrastructură sunt un element – cheie pentru dezvoltarea durabilă a României, putând descătuşa potenţialul nefructificat din zone mai puţin dezvoltate ale ţării. Nu putem ignora faptul că România se depopulează constant, iar avantajul competitiv pe care îl aveam cândva legat de forţa de muncă relativ ieftină, numeroasă şi bine calificată se erodează. Însă, avem încă o fereastră de oportunitate pentru a dezvolta sectoarele economice care aduc competitivitate ţării pe termen lung, iar PNRR şi fondurile europene dau o şansă reală României de a reduce decalajele economice dintre regiuni, dintre urban şi rural. Pe termen mediu si lung, trebuie să ne propunem ca societate o mai bună uniformizare a bunăstării sociale şi economice, fără de care nu putem imagina un viitor sustenabil al ţării.” Creşterea economică a devenit de-a lungul anilor dependentă de dinamica principalelor centre urbane şi este de aşteptat ca dezvoltarea economică să rămână axată pe aşa-numitele regiuni de dezvoltare („pockets of growth”). „În anii următori, marile oraşe vor rămâne principalele motoare ale economiei. Acest lucru favorizează o economie dinamică şi flexibilă, axată pe servicii şi tehnologie”, concluzionează şefa ING Bank.
Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank, spune care NU ar trebui să fie modelul de creştere economică – să creştem bazat pe un nivel de salarizare cât mai mic. Altfel spus, să nu fim competitivi doar pentru că suntem o ţară cu un nivel de salarizare mai scăzut.
„Nu cred că ne dorim neapărat acest lucru, dar pentru a-l evita trebuie să investim în infrastructură şi educaţie, să reducem serios birocaţia şi numărul de angajaţi în sectorul public. Nu e nimic nou. Vorbim destul de mult despre asta, dar nu facem destul. Sper ca prin PNRR să reuşim să schimbăm ceva. Dacă nu acţionăm nu vom fi în stare să atragem sumele imense din PNRR şi vom rămâne în urma celorlalte ţări din ECE şi UE; şi atunci compensăm printr-un nivel de salarizare mai mic.” În plus, degeaba vorbim despre potenţialul României dacă nu vorbim şi de ambiţie şi intenţie, atenţioneaza şeful Raiffeisen.
„Evident că România are un potenţial imens şi oportunităţi multe ca ţară, dar şi în regiune, dacă ne propunem să ne asumăm un rol important regional. Avem nevoie să ne fixăm foarte bine priorităţile şi să le urmărim: vrem să ne dezvoltăm infrastructura sau să investim în educaţie? Păi asta să facem.”
Steven van Groningen, preşedinte & CEO al Raiffeisen Bank
„Evident că Romania are un potenţial imens şi oportunităţi multe ca ţară, dar şi în regiune, dacă ne propunem să ne asumăm un rol important regional. Avem nevoie să ne fixăm foarte bine priorităţile şi să le urmărim: vrem să ne dezvoltăm infrastructura sau să investim în educaţie? Păi asta să facem”, explică van Groningen.
O reformare a anumitor domenii economice are loc în mod firesc în această perioadă, ca rezultat direct al scenariului de evoluţie din ultimii doi ani. Dar schimbă pandemia de COVID-19 modelul de creştere economică? Răsvan Radu, CEO al UniCredit nu se aşteaptă pentru perioada postpandemie la un cu totul alt univers sau model de creştere, însă susţine că vor fi unele modificări – unele domenii vor avea de suferit pentru o perioadă, altele definitiv dacă nu vor reuşi să se reinventeze, în timp ce altele au un potenţial important de creştere.
„România va putea stimula investiţiile publice prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aprobat de Comisia Europeană la sfârşitul lunii septembrie 2021 – granturile aferente planului de redresare european şi transferurile întârziate din bugetul UE aferent perioadei 2014-2020 urmând să sprijine investiţiile publice în 2022 şi în anii următori.”
„În sectorul energetic, şi în special în producerea de energie verde, există mari oportunităţi de dezvoltare şi de investiţii în România, cu atât mai mult cu cât autorităţile europene sprijină, inclusiv prin programe de asistenţă financiară, impulsionarea acestui sector.”
Răsvan Radu, CEO al UniCredit
La nivel global s-au desprins două tendinţe de dezvoltare economică ulterior acestei crize sanitare, tendinţe care privesc şi România, spune şeful UniCredit Bank. În primul rând, digitizarea şi automatizarea activităţilor. Aceste trenduri se manifestau şi înaintea pandemiei, însă perioada de lockdown global a forţat companiile să se adapteze noii realităţi, să inoveze şi să investească în tehnologie pentru a-şi putea continua activitatea. Aceste investiţii în tehnologie şi inovaţii vor continua să producă efecte economice pozitive şi în viitor, iar România are un avantaj datorită sectorului IT foarte dinamic şi infrastructurii moderne de comunicaţii. În al doilea rând, Răsvan Radu aminteşte de atenţia sporită către protejarea mediului şi dezvoltarea sustenabilă. „În sectorul energetic, şi în special în producerea de energie verde, există mari oportunităţi de dezvoltare şi de investiţii în România, cu atât mai mult cu cât autorităţile europene sprijină, inclusiv prin programe de asistenţă financiară, impulsionarea acestui sector.”
Bogdan Neacşu, director general al CEC Bank, spune că avem nevoie de un model de creştere bazat pe valoare economică ridicată şi că la nivel european, digitalizarea şi industria auto sunt pe agenda domeniilor cu potenţial de creştere considerate prioritare. „Suntem destul de avantajaţi pentru că aceste domenii sunt cele care au împins în sus economia României în ultimii ani. Cu doi producători auto mari, Dacia şi Ford, industria din România s-a dezvoltat şi pe orizontală, şi pe verticală. Vorbim de o creştere a valorii adăugate brute a acestui sector de circa 10 ori în ultimii 23 de ani. Sunt şi alte domenii în care în România se pot dezvolta industrii pe orizontală şi verticală, luând în considerare poziţia geografică. O altă zonă pe care m-aş concentra este IT-ul. În România, IT-ul a atras investiţii străine şi a dus la dezvoltarea de campioni globali, alimentat de existenţa talentelor locale.”
„Cu doi producători auto mari, Dacia şi Ford, industria din România s-a dezvoltat şi pe orizontală, şi pe verticală. Vorbim de o creştere a valorii adăugate brute a acestui sector de circa 10 ori în ultimii 23 de ani. Sunt şi alte domenii în care în România se pot dezvolta industrii pe orizontală şi verticală, luând în considerare poziţia geografică. O altă zonă pe care m-aş concentra este IT-ul.”
Bogdan Neacşu, director general al CEC Bank
Digitalizarea a accelerat în contextul pandemiei, iar potenţialul de creştere pentru viitor este chiar mai mare. Un alt domeniu pe care şeful CEC Bank îl vede dezvoltându-se este agricultura în condiţiile în care avem resurse – terenuri agricole, potenţial în mediul rural. „Recuperând decalajele de productivitate şi reorientându-ne către domenii cu valoare adăugată – agricultură bio sau industria procesatoare – se pot înregistra creşteri importante.” Deşi ne simţim în continuare inferiori dacă ne raportăm la economiile europene mai dezvoltate, România a progresat enorm în ultimii 23 de ani: avem o creştere de 7 ori a PIB/capita, până la aproape 13.000 de dolari şi ne apropiem de pragul pentru economiile dezvoltate, conform definiţiei FMI, mai spune şeful CEC Bank.
Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank Romania şi director general al Reţelei Internaţionale Alpha Bank este de părere că avem un potenţial foarte bun în anii ce urmează.
„România a fost campioana convergenţei cu Uniunea Europeană în ultimii ani, iar procesul de recuperare a decalajului va continua.” PIB-ul per capita în puterea de cumpărare standard a ajuns în România la 71,5% din media UE27 în 2020, a patra cea mai mică valoare din UE27. Dar PIB-ul per capita în UE27 a înregistrat din 2004 – când a avut nivelul actual al României – până în 2020 o rată de creştere anuală medie (CAGR) de 2,1%, faţă de 6,9% în România, în aceeaşi perioadă, explică Oprescu. Accentul pus pe stimularea dezvoltării inovatoare şi bazată pe cunoaştere va accelera convergenţa viitoare a României, în viziunea şefului Alpha Bank. În primul rând pentru că poziţionarea Uniunii Europene pe coordonatele – digital şi „verde” – va favoriza investiţiile în sectoarele cu tehnologie medie-înaltă şi knowledge-intensive. În al doilea rând, pentru că unele capacităţi de producţie ar putea fi relocate, inclusiv în România, pentru reducerea unor costuri sau riscuri evidenţiate de pandemie. Provocarea va fi caracterul multi-dimensional al convergenţei, mai spune Oprescu.
„Creşterea veniturilor populaţiei va presupune recuperarea decalajelor tehnologice, în acelaşi timp cu convergenţa în domeniul climei, energiei, transporturilor şi fiscalităţii. Cu alte cuvinte, sunt necesare transformări structurale majore, atât în structura economică şi instituţională, cât şi la nivel social, şi sume consistente pentru finanţarea acestor schimbări. România are şansa unei transformări fundamentale, iar băncile vor avea un rol esenţial în acest proces.”
Sergiu Oprescu, preşedinte executiv, Alpha Bank Romania şi director general al Reţelei Internaţionale Alpha Bank
„Creşterea veniturilor populaţiei va presupune recuperarea decalajelor tehnologice, în acelaşi timp cu convergenţa în domeniul climei, energiei, transporturilor şi fiscalităţii. Cu alte cuvinte, sunt necesare transformări structurale majore, atât în structura economică şi instituţională cât şi la nivel social, şi sume consistente pentru finanţarea acestor schimbări. România are şansa unei transformări fundamentale, iar băncile vor avea un rol esenţial în acest proces”, concluzionează Oprescu.
Din punctul de vedere al lui Gyula Fater, CEO al OTP Bank România, cheia succesului pentru creşterea economică a României este gestionarea eficientă a fondurilor UE şi folosirea lor la maximum în avantajul ţării. România a înregistrat progrese remarcabile în deceniul precedent. În timp ce în 2010 ţara era cu aproximativ 22% sub Ungaria şi cu 31% sub Slovacia în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor (la paritatea puterii de cumpărare), anul acesta, România ar putea fi cu aproximativ 8% sub Ungaria şi cu 5% sub Slovacia în termenii aceluiaşi indicator (toate datele fiind în baza recentelor perspective economice mondiale ale FMI). Cu toate acestea, realizările din ultimii ani au venit cu anumite costuri. Cel mai important este faptul că, din 2016, echilibrul macroeconomic al ţării a început să se deterioreze, iar în 2019, adică înainte de criza COVID, a apărut un deficit dublu în economie, când deficitul bugetar a ajuns la 4,4%, în timp ce deficitul de cont curent a ajuns la 4,9% din PIB. Iar situaţia de când a început criza COVID nu s-a îmbunătăţit, ceea ce este de înţeles, comentează şeful OTP Bank.
„Având în vedere sprijinul guvernamental extins, ne aşteptăm ca deficitul bugetar din acest an să fie de aproximativ 8% din PIB, în timp ce deficitul de cont curent să fie de aproximativ 6% din PIB. Aşadar, consider că una dintre cele mai importante sarcini pentru viitor este ca modelul de creştere să nu se bazeze pe expansiune fiscală, ci mai degrabă să fie redus deficitul bugetar. Acest lucru va contribui la îmbunătăţirea percepţiei de risc a investitorilor faţă de ţară, ceea ce duce la randamente mai scăzute şi la mai multe investiţii private.” În mod evident, consolidarea fiscală nu este o sarcină uşoară, totuşi, cu ajutorul fondurilor UE, acest lucru ar putea fi probabil realizat fără o strângere substanţială a centurii, consideră Fater. „În calculul nostru, România ar putea aştepta fonduri UE de 4-5% din PIB, anual, în următorii ani.” În noul cadru bugetar al UE, majoritatea fondurilor, în special fondurile de redresare şi rezilienţă, ar trebui alocate pentru tranziţia digitală şi verde şi pentru problemele individuale ale ţărilor din UE care rămân în urma frontierei economice.
„Dacă măsurile preconizate de autorităţile române vor fi finalizate cu succes, sunt sigur că acest lucru va spori potenţialul de creştere a României, în timp ce echilibrul macroeconomic ar putea fi repus pe drumul cel bun. Dar pentru aceasta trebuie să ne asigurăm că rata de absorbţie a fondurilor UE va creşte până la 80%.”
Gyula Fater, CEO al OTP Bank România
„Dacă măsurile preconizate de autorităţile române vor fi finalizate cu succes, sunt sigur că acest lucru va spori potenţialul de creştere a României, în timp ce echilibrul macroeconomic ar putea fi repus pe drumul cel bun. Dar pentru aceasta trebuie să ne asigurăm că rata de absorbţie a fondurilor UE va creşte până la 80%”, atenţionează şeful OTP Bank.
Şi Mustafa Tiftikçioğlu, CEO al Garanti BBVA Romania este de părere că orientarea investiţiilor cu precădere spre inovaţie şi digitalizare poate genera un avans important pentru România. De altfel, ultimii doi ani, perioadă dominată de pandemia de coronavirus, ne-au demonstrat că acestea au fost elementele – cheie care au facilitat continuarea activităţilor şi redresarea economică. Iar pandemia ne-a învăţat că evoluţia României va fi dictatată de inovaţie şi digitalizare.
„Sectorul IT românesc este vibrant şi este important să se dezvolte în continuare, cu sprijnul statului român şi al mediului privat, deopotrivă, deoarece abilităţile tehnologice digitale pot reprezenta atuurile românilor pentru obţinerea unor locuri de muncă competitive şi o calitate a vieţii mai ridicată”. Un alt factor amintit de şeful Garanti, care şi-a dovedit utilitatea în ultimul deceniu, este antreprenoriatul. Iar progresul României este şi în mâinile antreprenorilor şi tinerilor, care trebuie sprijiniţi prin programe adaptate nevoilor lor.
„Băncile au reprezentat un real suport în ultimii ani, prin programele de sprijin puse la dispoziţia antreprenorilor, şi sunt în continuare în căutare de soluţii, pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor acestora.”
Mustafa TiftikҪioğlu, CEO al Garanti BBVA Romania
„Băncile au reprezentat un real suport în ultimii ani, prin programele de sprijin puse la dispoziţia antreprenorilor, şi sunt în continuare în căutare de soluţii, pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor acestora.” Nu în ultimul rând, infrastructura României are foarte mult potenţial, iar tragerea de investiţii străine este imperativă în următoarea perioadă, mai spune Mustafa Tiftikçioğlu, CEO al Garanti BBVA Romania.
Un model sustenabil de creştere pentru România implică tranziţia de la o economie recunoscută prin costurile mici ale forţei de muncă la o economie cu valoare adăugată, spune şi Ivan Vrhel, director general al Citibank România. „Acest lucru se poate realiza doar printr-o abordare strategică, consecventă, cu priorităţi pe termen lung stabilite în zonele de educaţie, sănătate, infrastructură, digitalizare. Investiţiile susţinute în aceste zone de dezvoltare strategice, precum şi anumite reforme sistemice pot crea premisele retenţiei forţei de muncă educate, putând accelera consolidarea României ca un pol de valoare adăugată în regiune, cu efecte benefice asupra atragerii de fluxuri de investiţii şi a întregului mediu economic.”
Avem câteva sectoare (IT&C, sectorul industrial etc) şi companii-campioni din aceste sectoare care au reuşit să genereze o valoare adăugată semnificativă şi să devină emblematice pentru noua economie a României, însă tema principală va fi extinderea acestui model la nivelul întregii economii, inclusiv către sectoarele cu un potenţial subvalorificat precum agricultura, explică Ivan Vrhel. De asemenea, România va avea nevoie de un efort susţinut şi de un consens politic pentru transpunerea în practică a reformelor agreate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât să poată beneficia de fondurile aferente, să treacă spre o economie mai productivă, cu mai multă valoare adăugată şi pentru a putea beneficia pe deplin de oportunităţile curentului ESG şi ale dezvoltării durabile, completează şeful Citibank România.
„Avem câteva sectoare (IT&C, sectorul industrial etc) şi companii-campioni din aceste sectoare care au reuşit să genereze o valoare adăugată semnificativă şi să devină emblematice pentru noua economie a României, însă tema principală va fi extinderea acestui model la nivelul întregii economii.”
Ivan Vrhel, director general al Citibank România
Până să atragem banii din PNRR şi să ajustăm modelul de creştere economică, cert este că România va avea în acest an creştere economică, în ciuda crizei pandemice. Însă, analiştii au început să revizuiască prognozele privind creşterea PIB-ului României din acest an sub 7%, după anunţarea datelor din trimestrul al treilea de la Institutul Naţional de Statistică care indică o încetinire. În trimestrul al treilea Produsul Intern Brut a urcat cu 7,2% an/an, faţă de un avans de aproape 14% an/an în trimestrul al doilea. În primele nouă luni economia a crescut cu 7,1%. Iar pentru 2022, unele prognoze anticipează o încetinire mai consistentă a economiei, PIB-ul României urmând să crească cu 4-5% anul viitor. Pe de altă parte, evoluţia economiei României trebuie privită şi în context regional. Iar ţările Europei Centrale şi de Est ar urma să fie în continuare motorul creşterii economice a UE, după cum anticipează Sergiu Oprescu, şeful Alpha Bank.
Şi Răsvan Radu, şeful UniCredit consideră că potenţialul de creştere al regiunii Central şi Est Europene ramâne unul ridicat, determinat într-o măsură ridicată şi de procesul de convergenţă spre economiile din zona euro. „Regiunea continuă să fie una cu atractivitate ridicată pentru investitorii străini, atât prin prisma potenţialului său, a forţei de muncă calificate, cât şi prin nivelul mai ridicat de stabilitate pe care îl oferă în comparaţie cu alte pieţe emergente, în condiţiile în care planul european de redresare NextGenerationEU funcţionează drept ancoră şi motor de dezvoltare. Astfel, apreciem că regiunea va continua să ofere un mediu dinamic, dominat de transformări, care vor aduce cu sine oportunităţi de noi investiţii şi dezvoltare pentru toţi actorii: populaţie, companii, guverne”, explică Răsvan Radu.
Însă, dezvoltarea Europei Centrale şi de Est este un proces cu viteze diferite şi mai ales cu un specific diferit de la ţară la ţară, aminteşte Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank. O privire sumară asupra câtorva ţări din regiune relevă diferenţe clare. Putem observa un model polonez în care statul are încă un cuvânt greu de spus în economie, în special în zona de energie. Apoi vedem ţări precum Cehia şi Slovacia extrem de conectate la economia Germaniei, dar cu o diferenţiere semnificativă dată de faptul că numai Slovacia a aderat la zona euro. În Ungaria am văzut în ultimii ani un proces de reindustrializare a ţării axat însă mai mult pe activităţi cu valoare adăugată medie.
În România consumul privat a fost de departe motorul creşterii, dar asta a venit cu dezechilibre comerciale semnificative. Croaţia şi-a dezvoltat sectorul de turism până la a deveni extrem de dependentă de el, iar exemplele pot continua, spune Mihaela Bîtu. Prin urmare, predomină mai degrabă o lipsă de omogenitate în modul în care ţările din regiune s-au dezvoltat.
Ce model de creştere economică ar trebui să aibă România? Pandemia schimbă datele şi vom vedea un nou model model de creaştere economică postpandemie sau doar câteva modificări? Care ar fi sectoarele pe care ar trebui să mizeze România? Care sunt atuurile României şi care sunt provocările? Care este rolul băncilor în finanţarea economiei? Sunt câteva întrebări la care au răspuns unii şefi ai unor bănci mari din România.
„Puţinele elemente comune tuturor ţărilor din ECE sunt predominant negative, precum cele care ţin de migraţie, îmbătrânirea populaţiei, presiunea asupra sistemelor de pensii şi a celor sanitare. În acest context, este important ca fiecare ţară să-şi recunoască şi să-şi valorifice avantajele competitive specific”, explică şefa ING Bank. Dincolo de efectele negative aduse de pandemia de COVID-19, precum blocajele în lanţurile globale de aprovizionare, există şi oportunităţi pentru regiunea Europei Centrale şi de Est fiind posibil să vedem şi o relocalizare a unor businessuri din Asia în regiune. „Un unghi din care pot fi privite lucrurile este acela că pandemia a creat perturbări şi chiar blocaje în lanţurile globale de aprovizionare, cu aproape toate sectoarele manufacturiere fiind afectate, în special tech şi auto, dar şi cel alimentar.
Acest context poate crea oportunităţi pentru regiunea Europei Centrale şi de Est, pe măsură ce la nivelul Uniunii Europene va exista o atenţie tot mai mare la crearea şi promovarea unor lanţuri scurte şi alternative de aprovizionare. Lanţurile mai scurte pot reprezenta o oportunitate pentru afacerile locale de a-şi spori valoarea adăugată şi rentabilitatea, generând locuri de muncă şi dezvoltare locală”, crede Ivan Vrhel, director general al Citibank România. De asemenea, ţările din regiune au o oportunitate importantă în accesarea mecanismului de redresare şi rezilienţă şi în direcţionarea acestor fonduri către stimularea economiilor şi către zone de dezvoltare sustenabilă, cu precădere tranziţia digitală, tranziţia verde şi rezilienţa. Un aspect important este modul în care criza COVID şi evoluţiile geopolitice vor schimba peisajul economic din regiunea ECE.
„Există unele argumente pentru a ne aştepta la o oarecare relocalizare a anumitor activităţi de producţie ale marilor multinaţionale vest-europene din Asia în regiune, astfel încât companiile să-şi îmbunătăţească rezistenţa lanţurilor de aprovizionare şi a procesului de producţie. În ceea ce priveşte aceste schimbări, ţările din ECE ar trebui să fie foarte vigilente pentru a atrage capital străin proaspăt. Nu în ultimul rând, toate ţările din regiune, deşi într-o măsură diferită, se confruntă cu lipsa forţei de muncă disponibile pe viitor, legată parţial de aspecte demografice şi înăsprită de fenomenul migraţiei din regiune. Este posibil ca această problemă să fie, de asemenea, în prim-planul politicilor”, spune Gyula Fater, CEO al OTP Bank România.
De-a lungul întregii cariere, cea mai dificilă decizie pe care a trebuit să o ia a fost când a trebuit să decidă dacă rămâne în Asia, de această dată la Hong Kong, unde se stabilise cu familia, originară din Thailanda. „Eram şi încă sunt, din punct de vedere contractual, angajat în Hong Kong. Am luat decizia de a mă angaja în Hong Kong pentru că familia mea e din Thailanda, aşa că am preferat să mă stabilesc în Asia, are mai mult sens. Am petrecut şase ani în Hong Kong ca şef al diviziei asiatice de audit. Mi s-a cerut să conduc auditarea unor bănci americane şi am ezitat, era un proiect interesant dar eu decisesem din motive personale să mă stabilesc în Asia, iar în Hong Kong poţi deveni rezident după şapte ani, şi eu eram deja de şase. În cele din urmă am ales proiectul din New York.”
Aspiraţie şi viziune
Descrierea proiectului: Programul a păstrat două obiective principale pe tot parcursul celor nouă ani de desfăşurare:
Anual, timp de două luni, angajaţii ING au posibilitatea de a propune organizaţii non-guvernamentale pentru care voluntariază şi de a se implica în promovarea şi explicarea cauzelor sociale către alţi colegi. În final, exclusiv în baza votului deschis către toţi angajaţii, sunt votate proiectele care beneficiază de finanţare timp de un an din partea ING Bank. Spre exemplu, ediţia din 2020 a desemnat patru câştigători ale căror proiecte se află în faza de implementare în 2021: Asociaţia Dăruieşte Aripi, Asociaţia PAVEL, Fundaţia Inimă de Copil, Asociaţia Ana şi Copiii. Pe lângă sprijinul oferit de ING, angajaţii au gândit şi implementat alte iniţiative suplimentare pentru a-i ajuta, precum „Swimathon”, unde
Rezultate: Din 2013, programul de granturi sprijină organizaţiile nonprofit, dar încurajează şi implicarea angajaţilor în cauze sociale. Până acum, a susţinut 57 de proiecte, exclusiv în baza votului echipei ING, cu finanţare totală de peste 1,2 milioane de euro. Anual sunt finanţate 3-4 iniţiative, fiecare dintre ele având un impact pozitiv în comunităţile în care activează.
Motivaţie: Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să ne implicăm în rezolvarea problemelor care ne privesc pe toţi, ca societate, iar antreprenoriatul social are puterea să facă o diferenţă în comunităţile din care facem parte, prin idei inovatoare şi oportunităţi economice. NN a încheiat un parteneriat strategic cu Ashoka România, organizaţie internaţională dedicată antreprenoriatului social, prin care şi-a propus să faciliteze crearea şi transferul de soluţii inovatoare şi, în acelaşi timp, să contribuie la identificarea de inovatori sociali (Ashoka Fellows) şi la amplificarea impactului lor în comunitate.
Programul de transfer de idei şi iniţiative din cadrul reţelei globale Ashoka către actori din societatea civilă locală urmăreşte să aducă 8-10 astfel de inovaţii sociale în România, dar şi să faciliteze interacţiunea între reprezentanţii acestora şi alţi antreprenori sociali care pot contribui la schimbare. În plus, programul asigură şi sprijin pentru implementarea iniţiativelor sociale, prin acces la cunoştinţe şi resurse de specialitate. Iniţiativa se desfăşoară sub îndrumarea specialiştilor Ashoka şi cu sprijin financiar din partea NN. Din partea Ashoka, există câte un project manager care ţine legătura cu fiecare comunitate în parte şi coordonează atât întâlnirile locale, cât şi cele de facilitare şi transfer de impact din ecosistemul global Ashoka. Cât priveşte partea de fellowship, procesul de căutare şi identificare a unui potenţial inovator social este asimilat de întreaga echipă, primind şi sugestii din afara organizaţiei printr-un sistem de propuneri deschise pe tot parcursul anului. Parteneriatul strategic presupune o investiţie totală de 200.000 de euro realizată de NN în perioada 2019 – 2021.
De asemenea, el spune că este foarte atent la planul pe termen lung şi la sistemul financiar al proiectului şi modul în care este gândită recompensa în reţea.