Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Citatul săptămânii. Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania: Estimăm că va fi o creştere a numărului de clienţi cu dificultăţi de plată, de rambursare, temporar cel puţin, în perioada următoare

    Estimăm că va fi o creştere a numărului de clienţi cu dificultăţi de plată, de rambursare, temporar cel puţin, în perioada următoare. Dar pe de altă parte, în comparaţie cu alte perioade în ultimii ani, am văzut şi o creştere destul de rapidă a veniturilor în România. Aşa că, o parte din impact va fi probabil absorbit de această creştere a veniturilor. Am văzut că în România economisirile au crescut. Cumva, clienţii noştri, fie persoane fizice, fie persoane juridice, s-au pregătit, au creat un fel de buffer, o rezervă pentru perioada aceasta.

  • TOP DIGITAL TRANSFORMERS: François Bloch, CEO, BRD Groupe Société Générale – „Digitalizarea este un instrument, nu un scop în sine”

    1. Cum aţi defini transformarea digitală în domeniul dvs. de activitate?

    Sunt două aspecte în bankingul digital.

    Primul este legat de activităţile faţă în faţă cu clientul, ceea ce numim front-end. Aici, transformarea digitală înseamnă simplitatea furnizării serviciilor bancare într-un mod rapid şi de încredere, având tot timpul în centrul atenţiei clientul şi nevoile acestuia. Înseamnă demitizarea sistemului bancar, în aşa fel încât acesta să devină măcar atât de atrăgător pentru ca un client să îşi gestioneze singur nevoile financiare de zi cu zi, dar şi furnizarea unor servicii personalizate prin intermediul unei bănci omnicanal. Cuvântul-cheie este comoditatea: clienţii noştri pot accesa produsele sau serviciile noastre atunci când doresc, de unde doresc. Este o schimbare uriaşă faţă de relaţia bancară tradiţională din trecut, când clienţii trebuiau să vină la bancă în timpul programului. Al doilea aspect al transformării digitale abordează procesele şi sistemele noastre interne (back-end). Este vorba despre automatizarea proceselor, introducerea inteligenţei artificiale în diverse domenii precum marketingul şi controlul, scurtarea timpului de procesare. Principalele avantaje aici sunt îmbunătăţirea experienţei clienţilor şi reducerea riscurilor operaţionale.

    2. Cum a stimulat pandemia digitalizarea în cazul companiei pe care o reprezentaţi?

    Pandemia a adus rapid în atenţie chestiuni care aşteptau de multă vreme să fie discutate şi la care am fost obligaţi să răspundem rapid şi să le testăm din mers: telemunca, fiabilitatea şi robusteţea acestui model de colaborare. Serviciile au trecut din sucursale la self-service şi canale mobile, rămânând mai aproape ca niciodată de client. Am primit impulsuri tehnologice de pretutindeni, a căror implementare trebuia privită cu prudenţă, însă fără a ezita prea mult. După cum putem vedea acum, am răspuns cu succes acestei provocări. Dar acelaşi lucru ar trebui spus despre clienţii noştri, mulţi dintre ei optând pentru servicii la distanţă. Am observat o creştere clară a numărului de descărcări ale noii noastre aplicaţii mobile, YOU BRD, precum şi o creştere semnificativă în ceea ce priveşte utilizarea ei.


    Experienţă: François Bloch a preluat la sfârşitul anului 2016 conducerea BRD-SocGen. El are experienţă internaţională, atât în retail, cât şi în investment banking, lucând în Franţa, Germania, SUA şi Rusia. Înainte de a ajunge în România, el a fost prim-vicepreşedinte executiv la Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Société Générale.

    Credit foto: Mihai Barbu


    3. Cum poate deveni digitalizarea un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv, în domeniul în care activaţi?

    Nu doar că digitalizarea devine un factor de diferenţiere predominant în rândul băncilor, dar putem spune cu uşurinţă că şi concurenţa se manifestă în principal în jurul diferitelor soluţii digitale. Digitalizarea este un instrument, nu un scop în sine. Cel care se va apropia primul şi cel mai mult de cele mai înalte nevoi financiare ale clientului într-un customer journey complet şi fără întreruperi va avea avantajul competitiv. Peisajul se schimbă, iar clientul capătă ideea potrivit căreia să lucrezi cu o bancă nu mai reprezintă un element de prestigiu, ci face parte din aspectele  de bază ale vieţii de zi cu zi. Plăţi fără contact, informaţii clare şi uşor de găsit, împrumuturi în câteva minute, fără a compromite securitatea – acesta este numele noului joc, foarte concurenţial, la care băncile nu participă de unele singure.

    4. Care sunt cele mai importante proiecte digitale în care v-aţi implicat şi ce investiţii au fost direcţionate în acestea?

    Pe lângă cele pe care le-am menţionat mai devreme, explorăm opţiunile de open banking împreună cu celelalte bănci de pe piaţa românească şi europeană. Am lansat serviciul de înrolare (onboarding) la distanţă, care facilitează foarte mult modul în care cineva poate deveni client BRD, într-un proces în care trec doar 20 de minute până la a avea un cont curent operaţional. Investim mult în ecosistemul bancar mobil, unde clienţii se pot simţi ca acasă şi pot executa cu uşurinţă ordinele de plată, schimburile valutare, plăţile facturilor şi multe altele care urmează să vină. Unul dintre lucrurile de care suntem deosebit de mândri este posibilitatea de a obţine un credit sau de a refinanţa creditele existente în cel mult 15 minute, online.

    5. Care sunt top 3 obiective pe care vi le-aţi propus prin prisma digitalizării pentru compania pe care o reprezentaţi?

    Cele mai importante trei obiective ar fi: servicii bancare simple, dar de calitate superioară, o experienţă omnichannel completă şi un client protejat, care profită la maximum de interacţiunea cu noi.

    6. Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi când vine vorba despre transformarea digitală ?

    Principalele provocări sunt transformarea competenţelor bancare ale personalului şi echilibrul în mişcare între modelele de servicii fizic şi digital. Noua combinaţie de competenţe trebuie să fie capabilă să evalueze noile oportunităţi tehnologice, dar cu o privire suficient de critică din perspectiva reglementărilor şi securităţii informaţiilor clienţilor. Viteza de livrare, care a devenit un standard de piaţă, necesită un nou model colaborativ pentru managementul proiectelor. Nu în ultimul rând, pentru că digitalizarea există pentru a-i servi omului, trebuie să avem în vedere stabilirea unui ritm potrivit pentru adopţia digitală. Copleşirea clienţilor cu soluţii noi, fără a le da suficient timp pentru tranziţie şi adopţie, poate avea un efect intimidant. Oferta şi cererea trebuie să crească împreună, cu o combinaţie potrivită de contact la distanţă şi servicii fizice – ceea ce numim modelul „phygital”.

  • TOP DIGITAL TRANSFORMERS: François Bloch, CEO, BRD Groupe Société Générale – „Digitalizarea este un instrument, nu un scop în sine”

    1. Cum aţi defini transformarea digitală în domeniul dvs. de activitate?

    Sunt două aspecte în bankingul digital.

    Primul este legat de activităţile faţă în faţă cu clientul, ceea ce numim front-end. Aici, transformarea digitală înseamnă simplitatea furnizării serviciilor bancare într-un mod rapid şi de încredere, având tot timpul în centrul atenţiei clientul şi nevoile acestuia. Înseamnă demitizarea sistemului bancar, în aşa fel încât acesta să devină măcar atât de atrăgător pentru ca un client să îşi gestioneze singur nevoile financiare de zi cu zi, dar şi furnizarea unor servicii personalizate prin intermediul unei bănci omnicanal. Cuvântul-cheie este comoditatea: clienţii noştri pot accesa produsele sau serviciile noastre atunci când doresc, de unde doresc. Este o schimbare uriaşă faţă de relaţia bancară tradiţională din trecut, când clienţii trebuiau să vină la bancă în timpul programului. Al doilea aspect al transformării digitale abordează procesele şi sistemele noastre interne (back-end). Este vorba despre automatizarea proceselor, introducerea inteligenţei artificiale în diverse domenii precum marketingul şi controlul, scurtarea timpului de procesare. Principalele avantaje aici sunt îmbunătăţirea experienţei clienţilor şi reducerea riscurilor operaţionale.

    2. Cum a stimulat pandemia digitalizarea în cazul companiei pe care o reprezentaţi?

    Pandemia a adus rapid în atenţie chestiuni care aşteptau de multă vreme să fie discutate şi la care am fost obligaţi să răspundem rapid şi să le testăm din mers: telemunca, fiabilitatea şi robusteţea acestui model de colaborare. Serviciile au trecut din sucursale la self-service şi canale mobile, rămânând mai aproape ca niciodată de client. Am primit impulsuri tehnologice de pretutindeni, a căror implementare trebuia privită cu prudenţă, însă fără a ezita prea mult. După cum putem vedea acum, am răspuns cu succes acestei provocări. Dar acelaşi lucru ar trebui spus despre clienţii noştri, mulţi dintre ei optând pentru servicii la distanţă. Am observat o creştere clară a numărului de descărcări ale noii noastre aplicaţii mobile, YOU BRD, precum şi o creştere semnificativă în ceea ce priveşte utilizarea ei.


    Experienţă: François Bloch a preluat la sfârşitul anului 2016 conducerea BRD-SocGen. El are experienţă internaţională, atât în retail, cât şi în investment banking, lucând în Franţa, Germania, SUA şi Rusia. Înainte de a ajunge în România, el a fost prim-vicepreşedinte executiv la Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Société Générale.

    Credit foto: Mihai Barbu


    3. Cum poate deveni digitalizarea un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv, în domeniul în care activaţi?

    Nu doar că digitalizarea devine un factor de diferenţiere predominant în rândul băncilor, dar putem spune cu uşurinţă că şi concurenţa se manifestă în principal în jurul diferitelor soluţii digitale. Digitalizarea este un instrument, nu un scop în sine. Cel care se va apropia primul şi cel mai mult de cele mai înalte nevoi financiare ale clientului într-un customer journey complet şi fără întreruperi va avea avantajul competitiv. Peisajul se schimbă, iar clientul capătă ideea potrivit căreia să lucrezi cu o bancă nu mai reprezintă un element de prestigiu, ci face parte din aspectele  de bază ale vieţii de zi cu zi. Plăţi fără contact, informaţii clare şi uşor de găsit, împrumuturi în câteva minute, fără a compromite securitatea – acesta este numele noului joc, foarte concurenţial, la care băncile nu participă de unele singure.

    4. Care sunt cele mai importante proiecte digitale în care v-aţi implicat şi ce investiţii au fost direcţionate în acestea?

    Pe lângă cele pe care le-am menţionat mai devreme, explorăm opţiunile de open banking împreună cu celelalte bănci de pe piaţa românească şi europeană. Am lansat serviciul de înrolare (onboarding) la distanţă, care facilitează foarte mult modul în care cineva poate deveni client BRD, într-un proces în care trec doar 20 de minute până la a avea un cont curent operaţional. Investim mult în ecosistemul bancar mobil, unde clienţii se pot simţi ca acasă şi pot executa cu uşurinţă ordinele de plată, schimburile valutare, plăţile facturilor şi multe altele care urmează să vină. Unul dintre lucrurile de care suntem deosebit de mândri este posibilitatea de a obţine un credit sau de a refinanţa creditele existente în cel mult 15 minute, online.

    5. Care sunt top 3 obiective pe care vi le-aţi propus prin prisma digitalizării pentru compania pe care o reprezentaţi?

    Cele mai importante trei obiective ar fi: servicii bancare simple, dar de calitate superioară, o experienţă omnichannel completă şi un client protejat, care profită la maximum de interacţiunea cu noi.

    6. Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi când vine vorba despre transformarea digitală ?

    Principalele provocări sunt transformarea competenţelor bancare ale personalului şi echilibrul în mişcare între modelele de servicii fizic şi digital. Noua combinaţie de competenţe trebuie să fie capabilă să evalueze noile oportunităţi tehnologice, dar cu o privire suficient de critică din perspectiva reglementărilor şi securităţii informaţiilor clienţilor. Viteza de livrare, care a devenit un standard de piaţă, necesită un nou model colaborativ pentru managementul proiectelor. Nu în ultimul rând, pentru că digitalizarea există pentru a-i servi omului, trebuie să avem în vedere stabilirea unui ritm potrivit pentru adopţia digitală. Copleşirea clienţilor cu soluţii noi, fără a le da suficient timp pentru tranziţie şi adopţie, poate avea un efect intimidant. Oferta şi cererea trebuie să crească împreună, cu o combinaţie potrivită de contact la distanţă şi servicii fizice – ceea ce numim modelul „phygital”.

  • Profil de investitor: De la proprietarul unei afaceri la investitor în alte zece

    Dacă am o sumă de bani puşi deoparte, ar trebui să-i investesc într-o afacere sau să-mi deschid propriul business? Sau ambele? Este mai riscantă prima variantă sau a doua? Dar dacă sunt antreprenor, asta mă împiedică să fiu investitor? La unele dintre aceste întrebări răspunde Victor Răzvan Vişan, economist în vârstă de 35 de ani şi antreprenor în domeniul producţiei publicitare.

    „Am ales să investesc la Bursă pentru că îmi doream o zonă în care să-mi conserv banii făcuţi din business. La bază sunt antreprenor şi am considerat că este un mod bun de a spori banii pe care îi generez din antreprenoriat. Practic există destul de multe momente în care am disponibilităţi financiare, mai mici sau mai mari, iar zona bancară nu m-a mulţumit”, povesteşte Victor Vişan.

    Timpul este cel care poate valida o alegere, fie că este vorba de o investiţie la Bursă sau de o investiţie într-un business propriu. Activitatea de investiţii nu o exclude pe cea de antreprenoriat şi nici nu ar trebui să fie dependente.


    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Victor Răzvan Vişan

    VÂRSTĂ: 35 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: antreprenor

    INVESTEŞTE: part-time


    Marii antreprenori ai lumii sunt şi ei investitori, iar majoritatea şi-au listat companiile pe Bursă tocmai pentru că ştiu că aici ajung cele mai multe afaceri de succes.

    Pentru ilustrarea raţiunii, avem recentul exemplu al lui Daniel Dines, CEO-ul unicornului românesc UiPath, listat anul trecut la Bursa de la New York. Printr-un vehicul de investiţii, Dines a intrat cu un pachet de 5% în acţionariatul One United Properties chiar înainte de listare. Mai recent a cumpărat aproape 10% din compania agricolă RodBun, care de asemenea se pregăteşte de listare la Bursa de Valori Bucureşti. I

    ar acesta nu este singurul exemplu. Dragoş şi Adrian Pavăl, proprietarii retailerului Dedeman, au cumpărat printr-un vehicul de investiţii 5% din acţiunile companiei de inginerie şi tehnologie Simtel Team înainte de listare, iar în aceeaşi perioadă au intrat în acţionariatul Transport Trade Services cu o participaţie de 5,3%.

    Cei doi fraţi pot fi catalogaţi cu uşurinţă drept cei mai mari investitori persoane fizice de la Bursa românească, având participaţii şi la alte companii listate, precum Alro Slatina, Transelectrica, Cemacon sau Electrica. Cum vede Victor Vişan lucrurile?

    „Al doilea motiv care m-a făcut să intru în piaţa de capital a fost şi dorinţa de a înţelege mai bine şi a mă dezvolta în zona financiară. Am vrut să reuşesc să citesc mai bine raportările, inclusiv ale companiei mele, şi să îmi fac bugetele mult mai bine, adică să învăţ din experienţa altora. De ce nu, poate la un moment dat o să vin chiar eu cu o listare. Este o dorinţă pe care cred că o are orice antreprenor care vrea să crească şi să nu vândă compania”, susţine el.


    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business MAGAZIN. Investitorul acestei săptămâni este Victor Răzvan Vişan, antreprenor în domeniul PUBLICITĂŢII.


    Victor a urmat cursurile Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice, dar nu a ales o carieră de programator. „Am înţelegerea schemelor logice, dar nu ştiu sintaxă de cod.”

    Are în schimb un master în management, iar în 2009 a început primul lui business. „Am pivotat diferite variante şi cu diferite proiecte în paralel. On and off au fost undeva la patru businessuri. Pe unul dintre ele l-am şi vândut în 2017. Businessul de acum este cumva pivotat. Firma este din 2014, iar în 2017 am făcut un pivot într-o zonă laterală, dar tot în aceeaşi industrie”, explică el.

    Victor Vişan activează în zona de producţie publicitară, fiind proprietarul companiei FormTex, care realizează sisteme de afişaj pentru evenimente şi expoziţii. L-am întrebat cum se împacă antreprenoriatul cu activitatea de investiţii.

    „Se împacă foarte bine. Cred că unul dintre motivele pentru care anul trecut am avut mai mult timp pentru Bursă este că au fost suspendate evenimentele, iar noi a trebuit să diversificăm într-o zonă laterală pentru a putea să ne continuăm activitatea. Am avut mai mult timp decât aş fi avut poate într-un an normal, aşa că o parte din el l-am investit la Bursă”, spune Victor.

    Antreprenorul a început să investească în 2018, în perioada celebrei Ordonanţe de Urgenţă 114, care a pus presiune pe sistemul bancar, telecom şi energie şi care a determinat scăderi abrupte pe mai mulţi emitenţi. În primele zile pe Bursă a profitat de preţurile reduse şi a cumpărat acţiuni până în 100.000 de lei.

    „Voiam de ceva timp să fac acest pas, dar până la acel moment nu am avut un factor declanşator. Urmăream deja cotaţiile şi am văzut că o parte din ele au scăzut destul de mult atunci. Am luat o poziţie destul de mare pe Nuclearelectrica, acesta a fost primul pas în piaţă. Al doilea emitent cumpărat a fost TeraPlast. Pot spune că a fost şi norocul începătorului, dar m-am bazat şi pe acel moment de intrare”, adaugă acesta.

    După incursiunea iniţială în Nuclearelectrica şi TeraPlast, Victor a ales în 2020 o strategie „mai exotică”. Împreună cu câţiva prieteni, a descoperit instrumentele derivate în Statele Unite, unde timp de un an „s-a jucat”, aşa cum mărturiseşte.

    „Am şi învăţat foarte mult, dar nu am avut un randament prea bun. Ţinând cont de momentul intrării, puteam dubla lejer banii, dar măcar nu am pierdut. Ulterior m-am repliat şi am mutat banii pe piaţa locală, unde am început să citesc raportările financiare şi să înţeleg mai bine, lucru care mi-a dat mai multă încredere în poziţiile pe care le luam. Pe plan extern am simţit că era mai mult un pariu.”

    Dacă în 2019 avea doar câteva deţineri, în 2020 şi 2021 şi-a diversificat portofoliul. Investiţiile lui se ridică astăzi la câteva sute de mii de euro, după ce anul trecut a înregistrat un randament uşor peste cel al indicelui dividendelor BET-TR, care a avut un plus de 40%. A investit însă în valuri, nu a intrat cu sume mari, iar după primele achiziţii de câteva zeci de mii de lei a început să crească uşor-uşor expunerea pe deţinerile existente.

    „Investesc part-time. Nu ştiu dacă mi-aş dori să fie full-time vreodată. Am investiţii consistente, am avut până la un punct destul de mulţi emitenţi, ulterior am mai triat din ei şi am ajuns să am undeva la 10 companii, cele în care cred mai mult şi care consider că sunt expuse pozitiv la actualul context economic”, afirmă Victor Vişan.

    În ordinea ponderilor pe care le au în portofoliu, el are investiţii la AROBS Transilvania (16,9%), DN Agrar (15,3%), OMV Petrom (4,7%), Digi Communications (4,2%), Fondul Proprietatea (3,7%), iHunt Technology Import-Export (3,6%), Cemacon (3,5%), BRD (3,1%), Purcari (3,1%), Banca Transilvania (3%), BRK Financial Group (2,8%), Holde Agri Invest (2,2%) şi altele (1,8%).

    „Intenţionam să păstrez o poziţie de cash destul de mare, să scad sau să închid o parte din poziţii după rezultatele financiare, însă războiul s-a petrecut chiar înainte de mare parte din raportări şi m-a prins mult mai investit decât mi-aş fi dorit. Am rămas investit şi chiar am cumpărat unele acţiuni când au scăzut. Ulterior, când au început să-şi revină, am mărit poziţia de cash”, explică el.

    Aproximativ 32,7% din valoarea totală a portofoliului său reprezintă cash disponibil pentru alte investiţii viitoare sau pentru suplimentarea poziţiilor existente. „Ce mi s-a mai părut important a fost să fiu în piaţă. Am prieteni care când au văzut că lucrurile încep să se împută, au ales să se mute cu totul în cash. Eu am luat o decizie conştientă de a nu face acest lucru, pentru a învăţa despre mine şi cum reacţionez în astfel de momente tensionante în care emoţiile sunt la un nivel înalt. Consider că asta m-a ajutat. Sunt nişte lecţii învăţate pe propria piele care sunt cu atât mai valoroase”, spune investitorul.


    „Bursa este interesantă pentru mine pentru că îmi bifează câteva valori. Una dintre ele este partea de business şi financiar, alta este partea de relaţii semnificative. Peste toate, mai este ideea de creştere, de a învăţa.”


    Cu ce a mai rămas după experienţa războiului din Ucraina? „Foarte importantă mi s-a părut partea de echilibru emoţional, să nu răspund foarte brusc la stimulii pe care îi simt. Dacă simt o frică foarte puternică sau o exuberanţă, o foame mare de a cumpăra când lucrurile merg în sus, caut să nu răspund mereu la ele şi să îmi temporizez cumva reacţia. Chiar la începutul războiului, când piaţa a scăzut destul de mult, am reuşit să devin un net buyer”, spune el.

    În ultima vreme, Victor s-a pliat mai degrabă pe o strategie de tip value investing, adică a căutat companii subevaluate. Din acest motiv a crescut expunerea pe Cemacon şi a analizat sectorul agricol.

    „Încerc să iau expunere pe companii care produc bunuri cu cerere inelastică, adică mâncare. Am luat în considerare Holde Agri Invest, Grup Şerban Holding, DN Agrar şi Agroserv Măriuţa. Dintre toate, DN Agrar mi s-a părut cea mai promităţoare propunere de investiţie.”

    El tranzacţionează şi în mod activ, dar spune că în momentul de faţă petrece mai mult timp cu bursa decât ar dori să o facă pe termen mai lung.

    „Aş dori ca pe termen lung o bună parte din portofoliu să o ţin în companii care fac parte din indicele principal şi să păstrez şi o bucată de stock picking cu un procent din portofoliu. La acest moment explorez doar zona de stock picking”, mai spune Victor Vişan.

    Una caldă, alta rece

    În 2020-2021, investitorul a participat şi la câteva plasamente private de acţiuni. Dintre acestea, menţionează AROBS Transilvania, care a derulat cel mai mare plasament din istoria pieţei AeRO (74,2 mil. lei). De asemenea, a participat la plasamentul privat al DN Agrar şi a continuat să îşi mărească poziţia pe emitent după listare. În acelaşi timp, la AROBS a scăzut expunerea după listare.

    Acestea sunt şi cele mai mari deţineri ale sale, dar şi două cazuri fericite. Victor notează însă şi experienţe neplăcute pe Bursă, de care, de altfel, niciun investitor nu este ferit.

    Spune că a participat şi la alte plasamente, nu la fel de fericite, de exemplu la Connections Consult sau Arctic Stream. Acolo poziţiile au fost însă mult mai mici pentru că nu avea acelaşi grad de încredere în emitent.

    „Au fost şi câteva plasamente care nu au mers cum trebuie. O parte din companii s-au vândut la evaluări foarte mari şi ulterior au ieşit cu nişte rezultate de-a dreptul dezamăgitoare. Amintesc aici GoCab Software, FireByte Games sau Vifrana, care au raportat mult sub aşteptări. Acum lumea văd că s-a mai calmat cu partea de plasamente, nu mai sunt de foarte mare interes. Probabil că fiind această incertitudine în piaţă, antreprenorii să gândesc că poate nu este cel mai bun moment să ridice bani de la investitori. În linii mari, a fost o exuberanţă mare în această zonă, promisiuni multe şi livrări cu mult sub promisiuni”, afirmă el.

    Cele mai multe dintre societăţile care s-au listat la BVB în ultimii doi ani au abordat o politică de remunerare a acţionarilor în care distribuie acţiuni gratuite cu scopul de a capitaliza profiturile sau parte din ele şi a le folosi pentru dezvoltare, caracterizându-se drept companii de creştere. Unii investitori văd această abordare cu ochi buni, alţii vor dividende în locul acţiunilor gratuite.

    „Acţiunile gratuite nu sunt un factor stimulant din punctul meu de vedere. A existat o vreme, cel puţin în 2021, când a fost o perioadă mai efervescentă pe Bursă. În mod efectiv numărul de acţiuni creşte, preţul acţiunii scade, dar valoarea investiţiei rămâne aceeaşi. Nu este un argument de investiţie pentru mine. Partea de dividende este de interes, dar nu am neapărat foarte multe companii care să aplice un dividend consistent”, afirmă investitorul.


     „Investind local poţi face mult bine. Poţi avea randament bun, dar în acelaşi timp poţi susţine companiile locale să crească şi să devină jucători regionali, poate chiar globali.”


    Dacă nu şi-a investit capitalurile în alte direcţii, cum ar fi în imobiliare, Victor Vişan a considerat că este bine să se diversifice în zona de acţiuni. Cu toate acestea, spune că este mai flexibil când vine vorba de bani şi îi alocă şi în alte zone doar dacă vede oportunităţi.

    „Pot să mişc o parte din bani în direcţia imobiliarelor. În domeniul meu de producţie publicitară am cercetat destul de mult piaţa de imobiliar industrial. Am achiziţionat unele terenuri pe zona aceasta, urmând poate să devolt unele hale pe ele”, spune investitorul.

    Avid după cunoaştere, Victor Vişan afirmă că a participat la multe formări pe zona de business şi este pasionat şi de dezvoltarea personală.

    „Bursa este interesantă pentru mine pentru că îmi bifează câteva valori. Una dintre ele este partea de business şi financiar, alta este partea de relaţii semnificative. Sunt oameni faini, smart pe care i-am cunoscut prin intermediul Bursei. Peste toate, mai este ideea de creştere, de a învăţa.”

    Cele mai multe informaţii despre Bursa de la Bucureşti le culege din grupul de Facebook „Investitori fără frontiere”.

    “Acolo se fac analize destul de profunde pe anumite companii, pe industrii, poţi afla mai multe informaţii despre BVB. Mai am câteva grupuri personale pe care comunic cu prieteni şi unde îmi bifez şi alte nevoi.”

    Ca un minus al Bursei locale, Victor remarcă numărul scăzut al investitorilor de retail, în ciuda unor creşteri semnificative în ultimii ani. Crede că mulţi investesc în active mult mai speculative de tipul criptomonedelor sau aleg pieţele de acţiuni din Statele Unite.

    „Cred că ar ajuta o mai bună vizibilitate a pieţei locale, a rezultatelor pe care le poate obţine cineva pe Bursă. Eu sunt un promotor al BVB şi consider că investind local poţi face mult bine. Poţi avea randament bun, dar în acelaşi timp poţi susţine companiile locale să crească şi să devină jucători regionali, poate chiar globali”, continuă el.

    Victor Vişan afirmă că sunt o sumedenie de companii care ar putea beneficia de pe urma Bursei. Şi-ar dori să investească în marile companii antreprenoriale din România, cum ar fi Dedeman, Altex sau Fan Courier, dar este conştient că decizia de listare stă în mâinile fondatorilor.

    „Dacă ei nu au nevoie de finanţare sau nu li se pare că Bursa este o direcţie care să îi ajute în dezvoltarea businessurilor, este normal că preferă să continue cu ele în controlul lor. Probabil că ne-am fi dorit cu toţii să vedem Bitdefender pe Bursa din România. Sunt şi alte companii cum ar fi Hidroelectrica. Dacă se va lista, va creşte destul de mult vizibilitatea pieţei locale şi va oferi un câştig nu doar celor care vor cumpăra la o eventuală listare”, conchide el.

    Dicţionarul investitorului:

    Œ Instrumentele derivate sunt instrumente financiare a căror valoare depinde de sau derivă din valoarea unui alt activ, numit activ de bază sau activ suport (underlying asset). Prin urmare, randamentul acestora este derivat din evoluţia preţului unui indice, valută, marfă sau alt activ. Un investitor iniţiază poziţii short (de vânzare) sau poziţii long (de cumpărare). Astfel de instrumente financiare sunt contractele Futures, Options sau Forward. Piaţa derivatelor se mai numeşte şi piaţă la termen, în timp ce piaţa spot, pe care se tranzacţionează activele suport ale instrumentelor derivate, se mai numeşte şi piaţă la vedere. Cu alte cuvinte, cumpărarea sau vânzarea de instrumente financiare derivate are loc „astăzi”, dar plata şi livrarea activului suport corespunzător instrumentului nu se efectuează „imediat”, ci la o dată din viitor.

     Net buyer (vânzător net) este o persoană care cumpără active mai mult decât vinde, în timp ce un net seller (vânzător net) mai mult vinde decât cumpără.

  • Cum a ajuns un pensionar care este şi taximetrist pentru că nu ii ajungea pensia să investească la Bursa de la Bucureşti şi câţi bani a reuşit să facă

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduitE de Business MAGAZIN. De data asta am stat de vorbă cu Petrică Dumitrescu, un pensionar taximetrist în vârstă de 69 de ani.

    De pe canapea s-au născut cei mai mulţi investitori în ultimii ani, în special din rândul milenianilor (1981-1996), care dispun de mai mult timp şi bani, însă popularitatea pe care au căpătat-o investiţiile la Bursă s-a remarcat şi în ceea ce priveşte reprezentanţii generaţiei X (1965-1980) sau în rândul boomerilor (peste 58 de ani), chiar şi cei din prima fracţiune (1946-1954).

    Acesta este şi cazul lui Petrică Dumitrescu, care la 69 de ani lucrează ca taximetrist şi de anul trecut investeşte ce îi rămâne din salariu la Bursa de Valori Bucureşti.


    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Petrică Dumitrescu

    VÂRSTĂ: 69 de ani

    PROFESIE: liber profesionist, pensionar

    OCUPAŢIE: taximetrist

    INVESTEŞTE: part-time


    „Investesc când am bani. Ieri am vândut ceva, am cumpărat altceva. Astăzi am alimentat contul cu 500 de lei că ştiu că vine pensia. Investesc din ce câştig ca taximetrist”, spune el.

    Este 1 aprilie, puţin trecut de ora prânzului şi investitorul nostru, tocmai ajuns acasă din tura de dimineaţă, răspunde la telefon.

    „Uite, mă duceam să «mănânc» şi eu un pahar de vin”, îmi spune jovial. „Eu sunt glumeţ, să ştii.”

    Pensionat fiind, Petrică Dumitrescu munceşte 4-5 ore dimineaţa şi 4-5 ore seara. „Altfel nu am cum să rezist. La anii pe care îi am, nu pot să muncesc continuu din cauza aglomeraţiei.”

    În plus, nici pensia de 1.400 de lei nu îi permite să se pensioneze cu adevărat. Îl rog să îmi povestească cum şi de ce a început să investească.

    Fără studii superioare, Petrică Dumitrescu a fost chelner timp de 30 de ani în perioada comunismului, iar meseria de taximetrist i-a fost alături în ultimii 20 de ani.

    Tot în comunism a muncit în Libia şi vorbeşte limba arabă. „Am lucrat, cum zice arabul, «yatbakh», adică bucătar la o companie românească, care avea lucrări de infrastructură acolo.”

    Dacă s-ar fi născut mai târziu, cu siguranţă Petrică Dumitrescu ar fi fost investitor mai devreme. „Mi-a plăcut ideea de a investi. Mă atrăgeau investiţiile în acţiuni şi prima dată am cumpărat acţiuni la ziarul România Liberă. Mă gândeam că ziarele vor merge.”

    La acea vreme, România Liberă era condusă de Petre Mihai Băcanu, jurnalist, editorialist şi dizident român, iar ziarul plătea dividende acţionarilor. „Pot să spun că mi-am scos investiţia.”

    Şi în timpul procesului de privatizare a economiei româneşti, care a început încă din 1991 şi în timpul căruia au fost distribuite gratuit certificate de proprietate şi cupoane, transformate ulterior în acţiuni, Petrică Dumitrescu nu a ratat ocazia de a face „o mică afacere”.

    „Când s-au dat certificatele, înţelegeam ce se va întâmpla cu ele, că vor ajunge pe mâinile mafioţilor. La SIF Muntenia aveam cel mai mult, le-am vândut.”

    Cu ani în urmă, investiţiile la Bursă nu erau atât de accesibile pentru populaţie. Oamenii nu ştiau să investească, iar statului nu îi trebuiau cetăţeni care să ştie să investească, afirmă Petrică Dumitrescu.

    „Nu a fost voinţă ca populaţia să fie educată financiar, mai ales dacă mă refer la cei de vârsta mea. I-a bătut comunismul în cap. Nu ştiu, dar nici nu vor să ştie mai mult. Este cam tragic”, consideră el.

    Spune că a învăţat singur să tranzacţioneze şi investeşte în companii listate la Bursa românească de doar un an. Mărturişeşte că nu stă prea bine cu tehnologia, dar vrea să facă cursuri de IT şi a fost ajutat de fata sa să-şi deschidă contul de tranzacţionare. Primii bani direcţionaţi acolo au fost o sumă primită moştenire de la părinţi.

    „Nu are un taximetrist atâţia bani să investească. După 41 de ani de muncă în România, un stat mafiot, am zis să mai fac şi eu încă o pensie. Ce era să fac cu banii, unde să mă duc cu ei? La bancă? Dobânzi, sufletul! Cine înţelege oportunitatea Bursei, investeşte, cine nu, schimbă banii în euro.” Râde cu poftă.

    Am 10.000 de euro şi aştept listarea Hidroelectrica

    Despre Bursă, le povesteşte tuturor în încercarea de a-i convinge să-şi investească economiile, chiar şi tinerilor. În acelaşi timp, rămâne optimist în faţa unor scăderi recente ale propriilor deţineri.

    „Sora mea a primit şi ea parte din moştenire şi am sfătuit-o să îi bage la Bursă. I-a dus la bancă şi primeşte un kilogram de carne dobândă. Până la urmă, pare că a procedat bine pentru că s-a întâmplat treaba cu războiul, m-am speriat până şi eu. Dar ca exemplu, când a scăzut TeraPlast, cu mult înainte de Putin, mulţi au vândut, eu nu am vândut, iar preţul şi-a revenit”, povesteşte pensionarul.

    Conflictul militar din est, care a transmis o undă de şoc pe pieţele bursiere şi nu numai, l-a determinat pe Petrică Dumitrescu să lichideze toate poziţiile, deşi începuse să investească de nici măcar un an. Înainte de război avea 15%-20% randament pe portofoliu.

    „În februarie am rezistat trei zile, îmi scădea portofoliul cu câte 3.000 de euro pe zi. M-am cam speriat, e adevărat, nu trebuia să mă sperii. Am vrut totuşi să salvez din bani. Am avut Banca Transilvania, aveam TeraPlast, BRD, Nuclearelectrica. La Nuclearelectrica aveam cel mai mare randament, apoi la TeraPlast, dar mai toate erau pe plus”, spune el.

     

     

    Ulterior, a reintrat la cumpărare, iar astăzi are un portofoliu de circa 25.000 de euro, în uşoară scădere. „M-am băgat pe agricultură, îmi iau plug şi boi”. Râde.

    „Am investit în două companii de agricultură – Germina Agribusiness şi DN Agrar. Numai să fie apă, că pământul rămâne acolo. Dacă societatea merge bine, oamenii investesc bani.”

    Astăzi, portofoliul lui la BVB este format din Banca Transilvania (50%), cea mai mare instituţie de credit din România, Aquila Part Prod (14%), cel mai mare jucător de pe piaţa de distribuţie a bunurilor de larg consum, Germina Agribusiness (12%), producător şi procesator de seminţe, Transport Trade Services (11%), cel mai mare transportator de mărfuri pe Dunăre, DN Agrar (5,3%), holding de zootehnie, producţie agricolă vegetală şi prestări servicii în agricultură şi altele (7,7%).

    Mai are 10.000 de euro „la saltea”, dar până la urmă, crede că îi va direcţiona tot către bursă. „Aştept listarea Hidroelectrica. În funcţie de posibilităţi, recomand oamenilor să investească treptat. Aşa am investit şi eu, cum am avut bani.”

    În urmă cu câţiva ani, Petrică Dumitrescu a avut investiţii şi în aur. Povesteşte că a făcut odată 800 de dolari pe o singură tranzacţie. Tot atunci a învăţat singur cum stă treaba cu piaţa valutară (ForEx). „Aveam şi brokeriţă, care îmi spunea: dragă, nu te supăra, dar eşti cam lacom. M-am lăsat.”


    „Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis că la horă se joacă, la bursă se investeşte. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăţi şi mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: ştiţi câte clase am eu? Opt.”

    Petrică Dumitrescu, investitor


    Despre FX, a discutat odată şi cu un client, cu mult mai tânăr. „Am văzut că tot buchisea pe telefon. L-am întrebat ce face acolo, a zis că Forex. L-am întrebat cum stă, a zis că e pe plus vreo 2.000 de euro. Avea contul de vreo două-trei luni. I-am zis să cumpere mai bine acţiuni. Nu trebuie să îşi bată capul, să ştie toată politica internaţională. Cumperi acţiuni şi stai mai liniştit. Când n-oi mai avea bănuţi şi nu voi mai putea munci pe taxi – ce să fac eu cu 1.400 de lei pensie! – o să mă apuc de Forex şi ce câştig din Forex bag la bursă”, spune amuzat. „Fac bani pe termen scurt ca să investesc pe termen lung.”

    Petrică Dumitrescu se consideră un investitor mic şi spune că bursa este dominată de investitori mari. Totuşi, nu îl încurcă cu nimic în activitatea lui investiţională.

    “Pot să spun că investesc puţin mai agresiv pentru că nu îmi mai permit anii să aştept, am aproape 70 de ani. În plus, am şi pensie mică.”

    Investitorul îşi adună informaţiile de unde poate, “de peste tot”, presa şi diferitele canale de educaţie financiară de pe YouTube, cum ar fi „Investeşte la bursă”, fiind principalele surse de informare. La o companie, urmăreşte în primul rând dacă este purtătoare de dividende, dar are şi alte filtre.

    “Dacă oferă dividende înseamnă că merge bine, are profit. Mă mai uit la ce perspective are pe termen mai lung, citesc analize. Investiţia poate fi în funcţie de situaţie, de companie, de oportunităţile de moment, de preţul acţiunii”, spune el.

    În loc de concluzie, închei povestea lui Petrică Dumitrescu cu două anecdote, două discuţii cu călători de taxi istorisite chiar de el: „Stau în maşină şi vorbesc cu fel de fel de oameni. Am întâlnit persoane care nu au pic de educaţie financiară. Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis ca la horă se joacă, la bursă se investeşte. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăţi şi mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: ştiţi câte clase am eu? Opt.”


    Dicţionarul investitorului:

    Piaţa valutară, ForEx sau FX, prescurtări de la foreign exchange market în engleză, este o piaţă a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a valutelor. Activitatea de tranzacţionare de monede reprezintă un gen specific de comerţ în care moneda este tratată ca o marfă. Ceea ce rezultă în urma acestui comerţ este un preţ, numit curs valutar. Este, în acelaşi timp, o ramură distinctă a pieţei monetare şi funcţionează atât la nivelul unei economii naţionale, cât şi la nivelul pieţei internaţionale în ansamblul ei. Participanţii în piaţa valutară sunt de obicei băncile centrale, dar sunt şi traderi mai mici. Cursul valutar este afişat de către intermediarii de pe piaţa valutară sub formă electronică şi arată poziţia monedei naţionale faţă de principalele valute. Cursurile pot varia pe parcursul unei zile în funcţie de cererea şi oferta pentru valuta respectivă, la fel ca în cazul acţiunilor. Totuşi, în contextul în care potenţialul de câştig este unul mai ridicat, tranzacţionarea Forex comportă de asemenea riscuri mari, semnalate adesea de brokeri.

     

     

  • Profil de investitor. Cum a ajuns un pensionar care este şi taximetrist să investească la Bursa de la Bucureşti

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduitE de Business MAGAZIN. De data asta am stat de vorbă cu Petrică Dumitrescu, un pensionar taximetrist în vârstă de 69 de ani.

    De pe canapea s-au născut cei mai mulţi investitori în ultimii ani, în special din rândul milenianilor (1981-1996), care dispun de mai mult timp şi bani, însă popularitatea pe care au căpătat-o investiţiile la Bursă s-a remarcat şi în ceea ce priveşte reprezentanţii generaţiei X (1965-1980) sau în rândul boomerilor (peste 58 de ani), chiar şi cei din prima fracţiune (1946-1954).

    Acesta este şi cazul lui Petrică Dumitrescu, care la 69 de ani lucrează ca taximetrist şi de anul trecut investeşte ce îi rămâne din salariu la Bursa de Valori Bucureşti.


    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Petrică Dumitrescu

    VÂRSTĂ: 69 de ani

    PROFESIE: liber profesionist, pensionar

    OCUPAŢIE: taximetrist

    INVESTEŞTE: part-time


    „Investesc când am bani. Ieri am vândut ceva, am cumpărat altceva. Astăzi am alimentat contul cu 500 de lei că ştiu că vine pensia. Investesc din ce câştig ca taximetrist”, spune el.

    Este 1 aprilie, puţin trecut de ora prânzului şi investitorul nostru, tocmai ajuns acasă din tura de dimineaţă, răspunde la telefon.

    „Uite, mă duceam să «mănânc» şi eu un pahar de vin”, îmi spune jovial. „Eu sunt glumeţ, să ştii.”

    Pensionat fiind, Petrică Dumitrescu munceşte 4-5 ore dimineaţa şi 4-5 ore seara. „Altfel nu am cum să rezist. La anii pe care îi am, nu pot să muncesc continuu din cauza aglomeraţiei.”

    În plus, nici pensia de 1.400 de lei nu îi permite să se pensioneze cu adevărat. Îl rog să îmi povestească cum şi de ce a început să investească.

    Fără studii superioare, Petrică Dumitrescu a fost chelner timp de 30 de ani în perioada comunismului, iar meseria de taximetrist i-a fost alături în ultimii 20 de ani.

    Tot în comunism a muncit în Libia şi vorbeşte limba arabă. „Am lucrat, cum zice arabul, «yatbakh», adică bucătar la o companie românească, care avea lucrări de infrastructură acolo.”

    Dacă s-ar fi născut mai târziu, cu siguranţă Petrică Dumitrescu ar fi fost investitor mai devreme. „Mi-a plăcut ideea de a investi. Mă atrăgeau investiţiile în acţiuni şi prima dată am cumpărat acţiuni la ziarul România Liberă. Mă gândeam că ziarele vor merge.”

    La acea vreme, România Liberă era condusă de Petre Mihai Băcanu, jurnalist, editorialist şi dizident român, iar ziarul plătea dividende acţionarilor. „Pot să spun că mi-am scos investiţia.”

    Şi în timpul procesului de privatizare a economiei româneşti, care a început încă din 1991 şi în timpul căruia au fost distribuite gratuit certificate de proprietate şi cupoane, transformate ulterior în acţiuni, Petrică Dumitrescu nu a ratat ocazia de a face „o mică afacere”.

    „Când s-au dat certificatele, înţelegeam ce se va întâmpla cu ele, că vor ajunge pe mâinile mafioţilor. La SIF Muntenia aveam cel mai mult, le-am vândut.”

    Cu ani în urmă, investiţiile la Bursă nu erau atât de accesibile pentru populaţie. Oamenii nu ştiau să investească, iar statului nu îi trebuiau cetăţeni care să ştie să investească, afirmă Petrică Dumitrescu.

    „Nu a fost voinţă ca populaţia să fie educată financiar, mai ales dacă mă refer la cei de vârsta mea. I-a bătut comunismul în cap. Nu ştiu, dar nici nu vor să ştie mai mult. Este cam tragic”, consideră el.

    Spune că a învăţat singur să tranzacţioneze şi investeşte în companii listate la Bursa românească de doar un an. Mărturişeşte că nu stă prea bine cu tehnologia, dar vrea să facă cursuri de IT şi a fost ajutat de fata sa să-şi deschidă contul de tranzacţionare. Primii bani direcţionaţi acolo au fost o sumă primită moştenire de la părinţi.

    „Nu are un taximetrist atâţia bani să investească. După 41 de ani de muncă în România, un stat mafiot, am zis să mai fac şi eu încă o pensie. Ce era să fac cu banii, unde să mă duc cu ei? La bancă? Dobânzi, sufletul! Cine înţelege oportunitatea Bursei, investeşte, cine nu, schimbă banii în euro.” Râde cu poftă.

    Am 10.000 de euro şi aştept listarea Hidroelectrica

    Despre Bursă, le povesteşte tuturor în încercarea de a-i convinge să-şi investească economiile, chiar şi tinerilor. În acelaşi timp, rămâne optimist în faţa unor scăderi recente ale propriilor deţineri.

    „Sora mea a primit şi ea parte din moştenire şi am sfătuit-o să îi bage la Bursă. I-a dus la bancă şi primeşte un kilogram de carne dobândă. Până la urmă, pare că a procedat bine pentru că s-a întâmplat treaba cu războiul, m-am speriat până şi eu. Dar ca exemplu, când a scăzut TeraPlast, cu mult înainte de Putin, mulţi au vândut, eu nu am vândut, iar preţul şi-a revenit”, povesteşte pensionarul.

    Conflictul militar din est, care a transmis o undă de şoc pe pieţele bursiere şi nu numai, l-a determinat pe Petrică Dumitrescu să lichideze toate poziţiile, deşi începuse să investească de nici măcar un an. Înainte de război avea 15%-20% randament pe portofoliu.

    „În februarie am rezistat trei zile, îmi scădea portofoliul cu câte 3.000 de euro pe zi. M-am cam speriat, e adevărat, nu trebuia să mă sperii. Am vrut totuşi să salvez din bani. Am avut Banca Transilvania, aveam TeraPlast, BRD, Nuclearelectrica. La Nuclearelectrica aveam cel mai mare randament, apoi la TeraPlast, dar mai toate erau pe plus”, spune el.

    Ulterior, a reintrat la cumpărare, iar astăzi are un portofoliu de circa 25.000 de euro, în uşoară scădere. „M-am băgat pe agricultură, îmi iau plug şi boi”. Râde.

    „Am investit în două companii de agricultură – Germina Agribusiness şi DN Agrar. Numai să fie apă, că pământul rămâne acolo. Dacă societatea merge bine, oamenii investesc bani.”

    Astăzi, portofoliul lui la BVB este format din Banca Transilvania (50%), cea mai mare instituţie de credit din România, Aquila Part Prod (14%), cel mai mare jucător de pe piaţa de distribuţie a bunurilor de larg consum, Germina Agribusiness (12%), producător şi procesator de seminţe, Transport Trade Services (11%), cel mai mare transportator de mărfuri pe Dunăre, DN Agrar (5,3%), holding de zootehnie, producţie agricolă vegetală şi prestări servicii în agricultură şi altele (7,7%).

    Mai are 10.000 de euro „la saltea”, dar până la urmă, crede că îi va direcţiona tot către bursă. „Aştept listarea Hidroelectrica. În funcţie de posibilităţi, recomand oamenilor să investească treptat. Aşa am investit şi eu, cum am avut bani.”

    În urmă cu câţiva ani, Petrică Dumitrescu a avut investiţii şi în aur. Povesteşte că a făcut odată 800 de dolari pe o singură tranzacţie. Tot atunci a învăţat singur cum stă treaba cu piaţa valutară (ForEx). „Aveam şi brokeriţă, care îmi spunea: dragă, nu te supăra, dar eşti cam lacom. M-am lăsat.”


    „Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis că la horă se joacă, la bursă se investeşte. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăţi şi mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: ştiţi câte clase am eu? Opt.”

    Petrică Dumitrescu, investitor


    Despre FX, a discutat odată şi cu un client, cu mult mai tânăr. „Am văzut că tot buchisea pe telefon. L-am întrebat ce face acolo, a zis că Forex. L-am întrebat cum stă, a zis că e pe plus vreo 2.000 de euro. Avea contul de vreo două-trei luni. I-am zis să cumpere mai bine acţiuni. Nu trebuie să îşi bată capul, să ştie toată politica internaţională. Cumperi acţiuni şi stai mai liniştit. Când n-oi mai avea bănuţi şi nu voi mai putea munci pe taxi – ce să fac eu cu 1.400 de lei pensie! – o să mă apuc de Forex şi ce câştig din Forex bag la bursă”, spune amuzat. „Fac bani pe termen scurt ca să investesc pe termen lung.”

    Petrică Dumitrescu se consideră un investitor mic şi spune că bursa este dominată de investitori mari. Totuşi, nu îl încurcă cu nimic în activitatea lui investiţională.

    “Pot să spun că investesc puţin mai agresiv pentru că nu îmi mai permit anii să aştept, am aproape 70 de ani. În plus, am şi pensie mică.”

    Investitorul îşi adună informaţiile de unde poate, “de peste tot”, presa şi diferitele canale de educaţie financiară de pe YouTube, cum ar fi „Investeşte la bursă”, fiind principalele surse de informare. La o companie, urmăreşte în primul rând dacă este purtătoare de dividende, dar are şi alte filtre.

    “Dacă oferă dividende înseamnă că merge bine, are profit. Mă mai uit la ce perspective are pe termen mai lung, citesc analize. Investiţia poate fi în funcţie de situaţie, de companie, de oportunităţile de moment, de preţul acţiunii”, spune el.

    În loc de concluzie, închei povestea lui Petrică Dumitrescu cu două anecdote, două discuţii cu călători de taxi istorisite chiar de el: „Stau în maşină şi vorbesc cu fel de fel de oameni. Am întâlnit persoane care nu au pic de educaţie financiară. Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis ca la horă se joacă, la bursă se investeşte. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăţi şi mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: ştiţi câte clase am eu? Opt.”


    Dicţionarul investitorului:

    Piaţa valutară, ForEx sau FX, prescurtări de la foreign exchange market în engleză, este o piaţă a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a valutelor. Activitatea de tranzacţionare de monede reprezintă un gen specific de comerţ în care moneda este tratată ca o marfă. Ceea ce rezultă în urma acestui comerţ este un preţ, numit curs valutar. Este, în acelaşi timp, o ramură distinctă a pieţei monetare şi funcţionează atât la nivelul unei economii naţionale, cât şi la nivelul pieţei internaţionale în ansamblul ei. Participanţii în piaţa valutară sunt de obicei băncile centrale, dar sunt şi traderi mai mici. Cursul valutar este afişat de către intermediarii de pe piaţa valutară sub formă electronică şi arată poziţia monedei naţionale faţă de principalele valute. Cursurile pot varia pe parcursul unei zile în funcţie de cererea şi oferta pentru valuta respectivă, la fel ca în cazul acţiunilor. Totuşi, în contextul în care potenţialul de câştig este unul mai ridicat, tranzacţionarea Forex comportă de asemenea riscuri mari, semnalate adesea de brokeri.

  • Profil de investitor: Cum să construieşti un portofoliu la bursă după ce ai făcut exit din propriul business

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate într-o serie de materiale găzduitE de Business MAGAZIN. De data aceasta Cristian Niculiţă, economist, îşi spune povestea debutului la bursă.

    Am lucrat peste 10 ani la BRD, ultimul post fiind de şef de agenţie, apoi au urmat trei ani de antreprenoriat din care am făcut exitul, iar cu o parte din bani am început investiţiile la Bursă”, rezumă economistul Cristian Niculiţă traseul său până la piaţa de capital.

    În vârstă de 38 de ani, Cristian a absolvit cursurile Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Până la momentul intrării pe Bursă, el îşi plasase economiile doar în imobiliare – apartamente.

    „Deşi la început am fost sceptic, căzând pradă preconcepţiei că este poate prea târziu pentru mine să mă apuc de investiţii la Bursă, ulterior am realizat că nu există o limită de vârstă. Tuturor celor care citesc aceste rânduri le transmit că cel mai potrivit moment pentru a te apuca să investeşti este acum”, adaugă el.


    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Cristian Niculiţă

    VÂRSTĂ: 38 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: investitor

    INVESTEŞTE: full-time


    Cristian Niculiţă a început să investească pe Bursa românească în martie 2021, „odată cu noul val de investitori creaţi de pandemie, care s-au trezit deodată cu mai mult timp liber”.

    Momentul intrării sale în piaţă a coincis cu reluarea tranzacţionării pentru producătorul de cabluri cu fibră optică Romcab Târgu-Mureş, care la începutul anului 2017 intra în insolvenţă.

    „Romcab a fost şi prima mea achiziţie, în valoare de 5.000 de lei. Apoi au urmat investiţii în companii nou listate precum Agroland, Arctic Stream, One United Properties, dar şi în companii mari din BET, ca MedLife, Sphera Group sau Nuclearelectrica, şi chiar în ETF BET Patria-Tradeville”, adaugă Cristian.

    Investitorul mai spune că accesul la piaţă a fost relativ uşor, cu un formular şi o poză trimise online, apoi a durat puţin până s-a acomodat cu aplicaţia. A încercat mai întâi o variantă demo a contului de tranzacţionare.

    „În ceea ce priveşte tranzacţiile, poţi face unele foarte reuşite în modul demo, dar atunci când tranzacţiile se fac cu bani reali, emoţiile sunt altele şi se modifică total dinamica de tranzacţionare”, afirmă el.

    Nu de mult timp, investiţiile au devenit o activitate full-time pentru Cristian şi speră să rămână aşa pe termen lung. Momentan este prezent doar la Bursa de Valori Bucureşti, în acţiuni şi fonduri de indici pe acţiuni.

    „Deşi până acum am tranzacţionat destul de mult, mai ales pe seama ştirilor din piaţă, calea câştigătoare se pare că este cea a investiţiilor pe termen lung. Aşa cum spune şi Warren Buffet, doar pentru că poţi tranzacţiona o acţiune zi de zi, nu înseamnă că ar trebui să o şi faci”, completează el.

    Odată cu creşterea portofoliului, investitorul nu exclude însă o migrare a unui procent şi către obligaţiuni şi, ulterior, în acţiuni listate la New York.

    „Momentan nu aş investi în obligaţiuni din cauza dimensiunii portofoliului, care este încă destul de mic. Pe măsură ce el va creşte, o investiţie în obligaţiuni se va impune deoarece poate apărea o cheltuială urgentă atunci când piaţa este jos şi ar fi bine să nu vinzi din acţiuni.”

    Cristian Niculiţă a participat la plasamentele private de acţiuni ale Agroland Agribusiness, companie care vinde inputuri pentru agricultura organică şi convenţională, respectiv Arctic Stream, furnizor de servicii în domeniul tehnologiilor şi echipamentelor de comunicaţii.

    Investiţiile lui au livrat un randament de 38% în 2021, iar integratorul de servicii medicale private MedLife a fost „locomotiva” portofoliului, aşa cum o numeşte chiar el.

    Cele mai mari deţineri din portofoliu la finele lunii martie 2022 erau la MedLife (21%), ETF BET Patria-TradeVille (17%), Sphera Franchise Group (14%), One United Properties (12%), iHunt Technology Import Export (8%) şi altele (28%).

    „Atunci când analizez o acţiune, mă uit în primul rând la managementul respectivei companii. O vorbă românească spune că «omul sfinţeste locul» şi cred că este valabil şi aici. De asemenea, mă uit şi la istoricul companiei şi analizez piaţa în căutarea posibilelor ameninţări. Nu în ultimul rând, mă uit la preţul acţiunii pentru a vedea dacă se tranzacţionează la reducere sau este la maxim istoric”, spune Cristian Niculiţă.

    El crede că Bursa de la Bucureşti nu duce lipsă de companii, însă şi-ar dori o lichiditate mai mare, care, spune el, se poate spori prin atragerea de noi investitori. În schimb, el consideră că Bursei locale îi lipseşte conştientizarea publică.

    „Multă lume are impresia că Bursa e ceva inaccesibil ce vezi doar în filme. Cred că ar trebui introdusă în cotidian prin prezentarea unui scurt buletin informativ la sfârşitul zilei, similar cu cel meteo. Astfel lumea va avea contact zilnic cu Bursa, va deveni curioasă şi o parte se va implica în fenomen”, afirmă el.

    Pentru a vedea cum îşi calibrează emoţiile la fluctuaţiile pieţei, Cristian îi recomandă un investitor debutant să înceapă cu sume mici, să se documenteze cât mai temeinic înainte de fiecare tranzacţie şi să îşi seteze corect aşteptările în privinţa profiturilor.

    „Aşa cum recomandă mai mulţi autori consacraţi din domeniu, când piaţa intră în panică, iar tu nu ştii exact ce să faci, cel mai bine este să nu faci nimic. Astfel, în ultimele săptămâni am fost simplu spectator la acest carusel al pieţei. Pe termen mediu-lung valorile tind să se regleze şi piaţa îşi reia cursul normal”, conchide Cristian Niculiţă.


    Dicţionarul investitorului:

    Contul demo este un cont de tranzacţionare demonstrativ prin intermediul căruia un investitor are acces la instrumentele tranzacţionate pe o piaţă sau alta cu scopul de a se familiariza cu activitatea şi cu platforma de investiţii. Tranzacţionarea în contul demo are loc exclusiv în spaţiul virtual, cu bani virtuali, astfel că nu influenţează în niciun fel preţul activelor tranzacţionate. Acesta este destinat pentru simularea tranzacţionării pe bani reali.

  • Lecţiile tuturor crizelor pentru bankingul din România

    România este expusă doar marginal la conflictul din Ucraina. Expunerea comercială este redusă, autonomia energetică a ţării este în mare parte asigurată din resurse interne. Sistemul bancar se bucură de lichiditaTe abundentă şi este capabil să finanţeze economia. Iar România beneficiază de protecţia economică şi militară oferită de apartenenţa la UE şi NATO, susţine François Bloch, CEO al BRD. Pe de altă parte, el aminteşte că războiul şi efectele sale creează o presiune suplimentară şi contribuie la o inflaţie ridicată, iar ratele dobânzilor vor urma tendinţa inflaţiei.

    Ceea ce ne-au învăţat ultimii 2-13 ani este, mai presus de toate, să fim întotdeauna gata să acţionăm, să pregătim cu atenţie viitorul, să rămânem prudenţi şi responsabili faţă de clienţi, investitori şi societate, să comunicăm în mod transparent şi să cultivăm încrederea. În cele din urmă, întreaga economie se bazează pe încredere şi pe un parteneriat real între actorii ei”, este de părere François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale. Având în vedere invazia militară a Rusiei în Ucraina, trecem cu siguranţă printr-o perioadă dificilă, poate cea mai dificilă din ultimele decenii, dar solidaritatea şi puterea Europei nu trebuie subestimate, consideră şeful băncii româneşti cu capital francez. „România arată o empatie extraordinară faţă de refugiaţii din Ucraina învecinată.

    Şi noi, la BRD, contribuim în diferite moduri, prin solidaritatea angajaţilor noştri, dar şi prin participarea băncii. Datoria noastră este să ne gândim la viitor, la responsabilitatea noastră de a ne menţine ţara şi economia în mişcare”. România este expusă doar marginal la conflictul din Ucraina. Expunerea comercială este redusă, autonomia energetică a ţării este în mare parte asigurată din resurse interne. Sistemul bancar este mai puternic ca niciodată, se bucură de lichiditaţe abundentă şi este capabil să finanţeze economia. Iar România beneficiază de protecţia economică şi militară oferită de apartenenţa la UE şi NATO. Astfel, România are multe motive să fie optimistă, susţine şeful BRD, a treia cea mai mare bancă după active din România.

    În ceea ce priveşte criza pandemică, care a început să se manifeste începând din 2020 şi a  continuat şi în 2021, dificultăţile aduse de pandemia COVID-19 au avut deja impact asupra economiei româneşti, dar intensitatea acestuia a fost diferită, în funcţie de mărimea companiilor şi de sectorul în care activează, aminteşte François Bloch. „Unele sectoare economice au suferit mai mult decât altele, iar companiile mici au fost mai afectate decât cele mari. Anul 2022 se derulează cu evenimente care, cel mai probabil, vor continua să aibă impact asupra unor sectoare economice.

    Dar economia este întotdeauna supusă unui mix de condiţii şi măsuri care pot pondera influenţa unor astfel de evenimente – ne putem aştepta la continuarea unor programe guvernamentale de sprijin, la implementarea unor noi măsuri de suport şi, bineînţeles, la noi intrări de fonduri europene atât în cadrul programelor existente, cât şi în cadrul PNRR.” Principalul obiectiv, pentru fiecare dintre noi, în domeniile noastre de competenţă, este să  contribuim la progresul şi succesul României, spune François Bloch. „Rolul nostru, ca bancă, este de a ne sprijini clienţii, persoane fizice şi companii. Privit din unghiul acestei oportunităţi uriaşe pe care o reprezintă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 2022 este un an extrem de important pentru România, un moment care va pune bazele evoluţiei acestei ţări în următoarele decenii.

    România are nevoie de infrastructură, de autostrăzi, de spitale, de educaţie, de energie verde, de pieţe financiare şi de capital puternice, de companii puternice capabile să se extindă la nivel internaţional. Lupta noastră trebuie să fie aceea de a face România mai puternică. Suntem aici pentru a ne face treaba de bancheri şi o vom face bine. Dar nu putem fi singuri în acest demers. România este o ţară extraordinară, viitorul ei este responsabilitatea fiecăruia dintre noi, indivizi sau companii! ” Una dintre provocările la nivel macroeconomic este inflaţia, care a început să crească în mod semnificativ înainte de războiul din Ucraina, fiind determinată în special de preţurile energiei şi ale materiilor prime, aminteşte Bloch. „Războiul şi toate efectele sale colaterale creează o presiune suplimentară asupra acestor elemente şi asupra lanţurilor de aprovizionare. Această situaţie contribuie la o inflaţie ridicată.” Ca şi în cazul inflaţiei, şi ratele dobânzilor au început să crească înainte de începerea războiului. Dar, de atunci, putem observa că acestea cresc mai repede şi mai mult decât se aştepta iniţial, completează şeful BRD.


    Previziuni

    BRD SocGen anticipează pentru 2022 o încetinire a creşterii creditării, la 0,7%, până la un sold net de 34,4 mld. lei.

    BRD anticipează o creştere a venitului net bancar în 2022 cu peste 5% faţă de 2021.

    Pentru 2022, BRD SocGen nu include în buget estimări privind nivelul profitului sau ritmul de creştere faţă de 2021.

    Anul trecut, BRD SocGen a reuşit să obţină un profit net de aproape 1,28 mld. lei, în creştere cu 34,4% faţă de rezultatul din 2020.


     

    „Estimăm că ratele dobânzilor vor continua să urmeze tendinţa inflaţiei. În ceea ce priveşte împrumuturile, o creştere mecanică a costurilor este determinată de evoluţia ratelor dobânzilor de pe piaţă. Pe partea de depozite, un alt parametru important în stabilirea ratelor de remunerare este lichiditatea pieţei.” Nivelul de incertitudine din prezent are o influenţă negativă asupra încrederii. Iar în combinaţie cu inflaţia în creştere, ar putea duce la o cerere mai mică de credite pe termen scurt. Cu toate acestea, fundamentele economice rămân solide, susţinând activitatea de creditare. În special Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi un catalizator pentru creştere, susţine şeful BRD. Bloch spune că nu a observat nicio ieşire netă semnificativă de la începutul războiului, deşi au fost îngrijorări printre unii oameni – puţini – timp de câteva zile, la începutul războiului. „Ca de obicei, s-a dovedit că nu exista niciun motiv pentru aşa ceva, şi că banca rămâne cel mai sigur loc în care să păstrăm banii.” Cât priveşte evoluţia cursului de schimb leu/euro deocamdată acesta a rămas „remarcabil de stabil”, menţionează Bloch. „Aşa cum a făcut-o şi în trecut, ne aşteptăm ca BNR să rămână pregătită să reacţioneze pentru a preveni fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb folosind instrumentele sale. Rezervele valutare ale BNR, de 41,9 mld. euro (Â17,5% din PIB), oferă suficient spaţiu de manevră în acest sens. Deşi limitate, am observat unele achiziţii de valută, care se află pe o tendinţă de scădere în ultima vreme. Acestea ar putea fi determinate probabil de căutarea unei protecţii împotriva creşterii inflaţiei. Economiştii noştri se aşteaptă ca rata de schimb EUR/RON să fluctueze într-un interval strâns faţă de nivelul actual până la sfârşitul anului 2022.”

    Dar ce se întâmplă cu băncile? Cum trebuie să acţioneze? Băncile vor trebui să monitorizeze îndeaproape riscurile, să fie mai flexibile ca niciodată şi pregătite să se adapteze imediat la evoluţia pieţelor, apreciază CEO-ul BRD SocGen. „Nu există temeri deosebite, deoarece sistemul bancar românesc este solid, bine capitalizat şi bine supravegheat de Banca Centrală şi nu este expus la Rusia sau Ucraina. Toate băncile trebuie să rămână în continuare foarte atente şi pregătite să se adapteze la evoluţiile neaşteptate ale pieţelor în noul context. Nu pot fi excluse schimbări de planuri/strategii, dar lucrul pe care toată lumea ar trebui să-l aibă în vedere este că băncile vor acţiona întotdeauna în interesul clienţilor lor”. În ceea ce priveşte BRD, Bloch se declară încrezător şi susţine că este o bancă solidă, cu lichiditate abundentă, cu un bilanţ foarte solid, cu o bază mare de clienţi şi o echipă foarte dedicată, şi este una dintre cele mai bune bănci româneşti în ceea ce priveşte managementul riscului – iar toate aceste aspecte vor permite BRD să facă faţă cu succes provocărilor aduse de anul 2022. „Originăm credite foarte bune, avem un bilanţ foarte solid, monitorizăm clienţii, lichidităţile lor, rămânem precauţi şi vigilenţi. Monitorizăm cu atenţie riscurile şi le controlăm.” În sectorul bancar, două tendinţe foarte importante vor rămâne la fel: digitalizarea şi sustenabilitatea. „Pentru BRD, aceasta înseamnă că ne vom continua activitatea pe aceste două direcţii.” BRD SocGen, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a revizuit în luna martie proiecţiile financiare incluse în bugetul pentru 2022 şi indicatorii-cheie luând în considerare noul context macroeconomic şi geopolitic, după ce Rusia a invadat Ucraina.

    Astfel, BRD SocGen anticipează pentru 2022 o încetinire a creşterii creditării, la 0,7%, până la un sold net de 34,4 mld. lei, ascensiunea urmând să fie susţinută atât de majorarea creditării retail, cât şi de creşterea împrumuturilor pentru firme. Pe segmentul retail, BRD bugetează pentru 2021 creşterea creditării cu 0,7% (dacă se calculează variaţia la curs de schimb constant), până la un sold net de 23,3 mld. lei. La nivelul împrumuturilor corporate, BRD SocGen anticipează o creştere tot de 0,7% a volumelor de credite până la un sold de 11,1 mld. lei.

  • De la idee la bursă

    Piaţa locală de capital a înregistrat anul trecut un număr record de listări de acţiuni şi obligaţiuni, însă 2022 conturează deja o încetinire a ritmului adoptat anul trecut. Cum poate evolua bursa într-un context limitat de inflaţie, incertitudini la nivel geopolitic şi înăsprirea politicilor monetare? Ideile vin chiar de la cei care văd în Bursă o oportunitate de creştere.

     

    De-a lungul timpului, Impetum Group, care reuneşte brandurile CITR, ROCA şi Roca X, s-a concentrat asupra eforturilor de maximizare a valorii de business în diferite etape de dezvoltare din cadrul companiilor, însă compania lucrează în prezent la un jucător instituţional care, conform CEO-ului Andrei Cionca, ar putea schimba piaţa locală de pre-IPO (initial public offering – ofertă publică iniţială, realizată în vederea listării la Bursă).

    În prezent, CITR este liderul pieţei de insolvenţă din România, în vreme ce divizia de private, ROCA, se adresează IMM-urilor româneşti cu potenţial, dar care se află în dificultate financiară, iar instrumentul investiţional ROCA X îşi îndreaptă atenţia asupra afacerilor disruptive la început de drum. „De când am început, în 2000, visul meu a fost să am o companie listată. Cu certitudine vom aduce cât mai multe companii pe piaţa de la Bucureşti (…) Momentan pregătim un jucător instituţional care se va adresa pieţei de pre-IPO, adică societăţi care se pregătesc să vină la Bursă. Îl vom anunţa într-o perioadă foarte scurtă. Cred că acest jucător va avea un rol extrem de important în maturizarea pieţei”, a spus Andrei Cionca la ZF Romanian Capital Market Summit 2022. IPO-ul reprezintă una dintre cele mai populare modalităţi de listare la Bursă şi de a strânge, între timp, capital.

    Este un proces multidimensional care se adresează unui număr de peste 150 de investitori, atât de retail, cât şi instituţionali, care intenţionează să cumpere o anumită participaţie, explică Bursa de Valori Bucureşti. Andrei Cionca este de părere că, în prezent, există multe companii care ar merita să debuteze pe piaţa locală de capital, dar care, deocamdată, încă nu au decis să se îndrepte spre Bursă. „Avem discuţii cu foarte mulţi antreprenori români în această încercare de a vedea care este limita. De multe ori nu este o problemă de lipsă de transparenţă. De aici am plecat – mulţi antreprenori se comportă cu aceste companii ca şi cum ar fi propriul lor buzunar şi atunci evident că este o problemă de transparenţă, adică să fac ce vreau în propria mea companie, fără să dau socoteală şi altora.”

    După un plasament privat încheiat în luna decembrie a anului trecut, ROCA Industry, holding care reuneşte producătorii de materiale de construcţii din portofoliul platformei de investiţii ROCA Investments, a debutat la început de 2022 pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. Prin plasament au fost atraşi de la investitori 50 de milioane de lei, iar compania înregistra recent o valoare de piaţă de aproape 180 de milioane de lei. Totuşi, CEO-ul Impetum subliniază faptul că, de multe ori, antreprenorii nu cunosc beneficiile pe care le implică listarea la Bursă. „În cadrul proiectului Confidex am pus această întrebare: câţi dintre antreprenorii români ştiu în mod real ce înseamnă să fii listat la BVB? Am fost foarte surprins să văd că mulţi dintre ei nu ştiu, de fapt, ce înseamnă asta. Refuză să acceseze nu neapărat din cauza barierei de transparenţă, finanţare, subevaluare, ci pentru că pur şi simplu nu cunosc aceste mecanisme ale Bursei”, adaugă Andrei Cionca. Confidex este un proiect al grupului Impetum care analizează încrederea în economie în vreme de criză. Un studiu realizat de Confidex la jumătatea lunii februarie arată, de altfel, că managerii se aşteaptă la o revenire la nivelul antepandemic în vara acestui an. În aceeaşi notă, holdingul ROCA Industry vrea să mai includă în portofoliu două-trei companii până la final de 2022.

    „Uşor, lucrurile se vor aşeza din punct de vedere al comportamentului şi modului în care reacţionăm la evenimentele din cadrul companiilor. Încet, vor apărea în piaţa care se formează acum nişte jucători instituţionali care vor adresa această piaţă şi vor ajuta companiile să vină la Bursă, să se listeze, să înţeleagă mecanismele şi rigorile pieţei de capital.” Astfel, apariţia unor asemenea jucători va grăbi maturizarea pieţei în România, criticată în repetate rânduri pentru lipsa de educaţie financiară de care dă dovadă. „Acest factor cantitativ, cu mulţi investitori şi companii, va dobândi încet nişte aspecte calitative şi va duce încet la o dezvoltare exponenţială a pieţei de capital”, a declarat Andrei Cionca pentru BM.