BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Profil de investitor: În ce mai investim – Iulian Nedea, Simtel Team

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Inginerie şi tehnologie

    Simtel Team este o companie românească de inginerie şi tehnologie şi lider naţional în domeniul construirii de centrale electrice fotovoltaice pe acoperişurile clădirilor, fondată în 2010 de Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău, foşti colegi de facultate.

    Simtel Team intrat la tranzacţionare pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti la începutul lunii iulie 2021, sub simbolul bursier SMTL, după ce anterior a atras 13,7 mil. lei de investitori într-un plasament privat în schimbul a 15% din acţiuni. În prima şedinţă de tranzacţionare, acţiunile s-au apreciat cu 83%, la o capitalizare de 168 mil. lei.

    Spre comparaţie, investitorii evaluează astăzi Simtel la Bursa de la Bucureşti la 245 mil. lei, ceea ce presupune un randament de circa 166% faţă de capitalizarea estimată în prospectul de listare (92 mil. lei). Numai de la începutul acestui an acţiunile SMTL înregistrează o creştere de 24,8%, pe fondul unor tranzacţii de 9,6 mil. lei, arată datele BVB.

    Avansul acţiunilor a venit în principal pe fondul rezultatelor financiare consolidate raportate la nivelul anului 2022, dar şi în primele luni din 2023. Dacă anul trecut compania a anunţat un profit net de 12 mil. lei, dublu faţă de anul anterior şi afaceri de 137 mil. lei, cu 134% mai mari, Simtel a realizat în T1/2023 un profit net de 2,9 mil. lei, de peste 15 ori mai mare faţă de rezultatul net din T1/2022, la afaceri de 66 mil. lei, plus 579%.

    Pentru întreg anul 2023, jucătorul din energie vizează o cifră de afaceri consolidată de 296,1 mil. lei, EBITDA de 31,5 mil. lei şi un profit net de 25,6 mil. lei. Rezultatele vor fi generate de Simtel Team şi Simtel Solar, precum şi de ANT Power Energy şi Agora Robotics, companii în care Simtel deţine 51%.

    În ceea ce priveşte construcţia de centrale electrice fotovoltaice, Simtel estimează că anul acesta va pune în funcţiune o putere instalată de circa 80 MWp, comparativ cu 45 MWp instalaţi în 2022. De asemenea, conducerea are în vedere creşterea numărului de proiecte şi în Republica Moldova, unde a deschis o filială la finalul anului trecut, dar şi investiţia în alte proiecte verzi.

    Grupul de companii este controlat în proporţii aproape egale de peste 23% de fondatorii Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău, în timp ce 21% sunt alţi investitori persoane fizice, iar 8,9% sunt investitori persoane juridice. Din acţionariatul Simtel fac parte şi angajaţi ai companiei (2%) sau Pavăl Holding (5%), vehiculul de investiţii al fraţilor Pavăl de la Dedeman.

    În aprilie, Simtel a anunţat numirea de către acţionari a unui consiliu de administraţie format din cinci membri – cei trei fondatori, Adrian Netea, profesionist în investiţii şi Mihai Tudor, un executiv cu experienţă în motivarea şi creşterea echipelor companiilor – în vederea transferului acţiunilor pe piaţa principală a Bursei de la Bucureşti.

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: Adrenalină în ringul bursier

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Dacia Piteşti, Romarta, Tractorul Braşov, ARO Câmpulung, Romcim, Rompetrol, Azomureş, Semănătoarea – cred că putem găsi cu uşurinţă o mână de investitori care au citit sau au auzit vreodată despre aceste companii, însă nu mulţi pot spune că au fost acţionari atunci când se tranzacţionau la Bursa de la Bucureşti. Cei mai mulţi nici nu ştiu că au fost listate. Broker la origine şi încă unul dintre cei mai vechi din piaţă, Mihai Chişu îşi aduce aminte cum îşi rula banii câştigaţi în facultate pe astfel de emitenţi şi cum s-a schimbat activitatea lui de investitor în ultimii aproape 30 de ani.

     

    „Mi-am început cariera profesională în domeniul pieţelor de capital încă din facultate, în anul 1996. Mi-a fost foarte la îndemână să investesc, cu toate că am început ceva mai târziu să şi acumulez în adevăratul sens al cuvântului, anume când piaţa noastră de capital a căpătat mai multă consistenţă. În primii ani am fost mai degrabă un speculator al vremurilor şi oportunităţilor oferite de o piaţă în formare”, povesteşte Mihai Chişu, 47 de ani, unul dintre brokerii de la începuturile bursei româneşti şi astăzi investitor.

    Cu toate că au trecut foarte mulţi ani, Mihai îşi aminteşte de tranzacţii efectuate cu acţiuni ale companiilor acelor vremuri – Dacia Piteşti, Romarta, Roman Braşov, Tractorul Braşov, ARO Câmpulung, Romcim, Romcif, Petrobrazi, Rompetrol, Petrotel, Competrol, Şantierul Naval Brăila, Rafinăria Dărmăneşti, Azomureş sau Semănătoarea. Aproape toate au avut un traseu nefavorabil.

    „Din nefericire multe din ele au părăsit ringul bursier sau au dispărut cu totul”, spune investitorul. „Sumele pe care le plasam erau în linie cu veniturile mele din studenţie. Îmi aduc aminte că făceam multe tranzacţii, multe intra-day-uri şi rulam în general foarte mult acei bani, căutând să plasez în companiile care erau preluate sau se aflau în curs de preluare.”

    Pentru că la început Mihai era un speculator înverşunat şi plasa totul pe maximum una-două poziţii, a fost adesea în ipostaza de a pierde totul dacă nu ar fi ales să marcheze deprecieri de 25%-30% la nivel de portofoliu. Anul 2008 a fost poate cel mai bun exemplu pentru cei care au ales să lichideze chiar şi acţiuni în minus. Ce a urmat a fost devastator.

    „Am marcat pierderi nu o dată, ci de nenumărate ori. De fiecare dată am ales să pierd inspirat, spun acum retrospectiv privind. După ani de experienţă am înţeles că lecţia de maturitate în bursă este dată de capacitatea de a face uneori pierderea o opţiune viabilă”, spune acesta.

    Mihai se bucură că în vremea de acum tot ce ai nevoie pentru ca întreg universul bursier să ţi se deschidă este un telefon. Sistemele sunt în permanentă îmbunătăţire şi piaţa este mai dezvoltată. El speră ca mult dorita Contraparte Centrală să aducă schimbări substanţiale în termeni de acces şi instrumente financiare noi. Cum era tranzacţionarea în anii 2000?

    „Era amuzat să cumperi acţiuni. Îmi aduc aminte cum cumpăram ziarul de azi în care vedeam cotaţiile de ieri şi plasam ordine de cumpărare sau de vânzare pentru ziua de mâine. Normal că acum mi se pare că suntem la ani-lumină, totul este banal de simplu pentru investitorul obişnuit”, consideră el.

    Mihai Chişu, 47 de ani

    PROFESIE: economist, broker la origine

    OCUPAŢIE: CEO al eVOTE, membru al CA al CreditAmanet şi investitor

    INVESTEŞTE: pe termen mediu-lung

    Mihai Chişu avut o activitate intensă pe piaţa de capital de-a lungul carierei, fiind de la administrator în cadrul unor societăţi listate şi nelistate la moderator de emisiune de profil. Cel mai lung traseu a fost însă cel al brokerajului, urmând în trei decenii diverse cursuri de investiţii bursiere, tehnici de tranzacţionare, consultanţă în investiţii financiare, vânzări şi brokeraj.

    „Mie ringul bursier mi-a oferit permanent adrenalină şi m-a ambiţionat capacitându-mi total interesul de a fi prezent. Pot afirma, paradoxal, că m-am simţiţ cel mai sigur în mijlocul pieţelor de capital”, descrie investitorul relaţia lui cu bursa.

    Lui Mihai i-au plăcut ştiinţele exacte încă din copilărie. În anii ’90 finaliza studiile la Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti, cu specializarea matematică-fizică. Mai apoi, s-a licenţiat în ştiinţe economice la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (FABBV) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), perioadă în care a şi început să investească, dar şi să lucreze.

    De asemenea, are un master în comunicare managerială şi resurse umane la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy” din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA) şi este doctorand în finanţe comportamentale, titlu pe care l-a obţinut chiar în 2020 la ASE. Lucrarea de doctorat este disponibilă şi online.

    Câştigător al concursului Brokerul anului 2007, singurul organizat vreodată în România, Mihai Chişu a avut chiar şi o emisiune la The Money Channel (Brokerul Zilei) în fiecare joi şi o rubrică la Wall Street (Live Wall Street) unde discuta cu cititorii despre piaţa de capital.

    El şi-a început cariera de broker în 1996, la firma de brokeraj Gelsor, iar în perioada 2001-2003 a fost preşedintele consiliului de administraţie al Gelsor AM. Ulterior a lucrat ca broker la European Securities (2004-2005), s-a mutat la Alpha Finance (2005-2007) şi apoi la Egnatia Securities (2007).

    „Aş vrea să văd listate cele mai mari companii româneşti. Este o chestiune de prestanţă înainte de toate. Intri în acea categorie selectă care îţi dă cele mai înalte atribute de transparenţă şi guvernanţă incontestabile. Altfel eşti doar mare.” 

    Din 2008 şi până în 2013 a fost broker la IFB Finwest, intermediar de top 10 la bursa românească, iar în perioada 2013-2016 a lucrat la Swiss Capital, cel mai activ broker de la BVB în termeni de valoare tranzacţionată, activând pe segmentele de vânzări şi tranzacţionare.

    M-am gândit un timp dacă să trec prin aproape întreaga lui formare şi experienţă din CV, ştiind că nu este o listă scurtă, dar cum prezenta serie de articole se numeşte Profil de investitor, nu puteam să nu-i fac şi portretul profesional. În plus, paragrafele de mai sus subliniază poate mai bine decât orice o convingere care nu-i aparţine doar lui.

    „Investesc în prezent deoarece am înţeles, atât din proprie experienţă, cât şi din studiul unei vaste resurse economice, că investiţia la bursă este şi rămâne cea mai eficientă şi simplă formă de a reuşi să atingi statutul unui vieţi financiare fără griji”, este de părere el.

    După o experienţă de peste 20 de ani în brokeraj, Mihai a ales să facă în continuare ce ştie mai bine, dar pe cont propriu. A devenit investitor cu normă întreagă şi a continuat să facă parte din proiecte legate de piaţa de capital. Unul dintre cele mai recente este startupul local eVOTE, o platformă prin care investitorii dintr-o companie pot vota remote în adunările generale ale acţionarilor.

    „Am participat la marile adunări ale acţionarilor şi am constatat că lucrurile nu evoluau, în sensul că tehnologia, pe care cu toţii o avem prezentă în aproape orice facem, nu era prezentă în acest act suprem din viaţa unei companii, anume forumul suprem decizional al companiilor listate. Lucrurile se desfăşurau destul de arhaic, cu pix şi hârtie, buletine de vot printate care se depuneau în urne şi apoi erau numărate manual, un proces anevoios care putea să creeze erori”, spunea investitorul într-o emisiune ZF Live din vara anului 2019.

    Ideea dezvoltării eVOTE a apărut în 2018 şi a venit de la partenerul său Bogdan Iliescu. Împreună cu celălalt partener, Ionuţ Albu, care are firma de IT Art Games, cei trei au lansat aplicaţia în prima parte a anului 2020. Treptat, eVOTE a câştigat tot mai mulţi clienţi, având în prezent în portofoliu 27 de companii listate la Bursa de la Bucureşti, atât pe piaţa principală, cât şi pe cea secundară.

    Fondatorii eVOTE vor să ducă businessul şi în afara graniţelor, primele pieţe vizate pentru extindere fiind Ungaria, Cehia şi Polonia, ţări unde numărul companiilor listate la bursă este mult mai mare decât în România.

    Aşadar, la lista activităţilor pe care Mihai le-a întreprins de-a lungul timpului, putem să adăugăm azi şi antreprenoriatul. În orice caz, a găsit modalitatea prin care activitatea de investiţii să rămână un full-time job.

    „De ceva timp am abordat o strategie de investiţii care îmi solicită mai puţin implicarea. Există numeroase studii documentate ştiinţifice care te ajută să iei o astfel de decizie, spre exemplu myopic loss aversion. Am găsit astfel acel echilibru încât să mă implic şi în alte proiecte, dar piaţa de capital să rămână o preocupare importantă”, explică el.

     

    Primul milion

    „Timpul este cel mai bun aliat în investiţii, astfel că ar trebui să începi să investeşti de când te naşti. Încep să o facă părinţii pentru tine, apoi tu continui. La modul simplist, gradual, sistematic. Asta înseamnă educaţie financiară aplicată. M-aş bucura tare mult ca această generaţie să înţeleagă că este uşor. Nu îţi trebuie cunoştinţe profunde şi poţi strânge o mică avere în timp”, este credinţa lui Mihai Chişu.

    El spune că cei care se gândesc să înceapă să investească ar trebui să facă pasul cât mai repede, cu strategii care se potrivesc planurilor lor. Dacă nu au un plan conturat, pot fi consiliaţi de orice broker în acest sens. În ceea ce-l priveşte, prezenţa în piaţă atâta timp  l-a călit şi în faţa crizelor. Doar atunci alege să vândă tot şi să aştepte să se liniştească apele. Dacă însă se întâmplă să rămână prins în vreo companie pe o scădere importantă, devine cumpărător al ei privind strict la fundamente.

    „Când simt o criză, vând tot. Simplu, fără păreri de rău. Când pieţele se reaşază reintru pe companiile în care eram investit. Oportunităţile sunt mult mai mari privind la noile preţuri. Piaţa revalidează valoarea după ce trece emoţia momentului. Nu este uşor, nu îmi iese tot timpul cum aş vrea, dar istoric pe mine nu m-a prins nicio criză majoră cu deţineri importante”, continuă acesta.

    Parcursul investiţional destul de lung i-a adus lui Mihai şi o valoare a portofoliului de 1 milion de euro astăzi. „Copil fiind, când am făcut primul meu milion a fost o celebrare, să faci primul milion de lei noi sau de euro este probabil o încununare”, spune el.

    În 2022, investiţiile lui Mihai au înregistrat un randament de aproximativ 25%, iar Simtel Team, AROBS Transilvania, Agroserv Măriuţa (Lăptăria cu Caimac), TeraPlast şi OMV Petrom au fost cele mai bune plasamente. Anul 2023 a pornit bine, dar în ultimele luni lucrurile trenează. Şi pentru el este o perioadă de aşteptare. Toată lumea aşteaptă listarea Hidroelectrica.

    „În general nu am multe deţineri, mă rezum la patru-cinci poziţii. Caut să îmbin în construcţia portofoliului meu atracţia de moment cu povestea de viitor. Acum deţin Simtel, îmi place tare mult această companie ca perspectivă. Pentru atracţia de moment mă axez pe OMV Petrom, este puternic subevaluată. Am dezinvestit mare parte din portofoliu pentru a avea o poziţie importantă de cash pregătită pentru Hidroelectrica. Mă voi orienta apoi în funcţie de rezultatele ofertei. Este un moment de răscruce în piaţa românească. Poate lumea nu înţelege, dar listarea Hidroelectrica va schimba definitiv piaţa locală, în sensul bun”, adaugă investitorul.

    Fostul broker a participat la multe plasamente private de acţiuni, mai ales în prima fază a recent descoperitei pieţe AeRO. Privind în urmă, el observă că atunci s-a luat şi cea mai mare bucată din profiturile pieţei AeRO. „Pare simplu să zici că a fost uşor, dar a fost cu riscuri asumate mari.” Trendul listărilor a început în urmă cu trei-patru ani pentru că, spune el, anumiţi investitori au avut apetit mai mare la risc, iar câteva companii inspirate de vremurile de optimism economic au ales bursa.

    „Aş vrea să văd pe de o parte listate cele mai mari companii româneşti. Este o chestiune de prestanţă înainte de toate. Intri în acea categorie selectă care îţi dă cele mai înalte atribute de transparenţă şi guvernanţă incontestabile. Altfel eşti doar mare. Pe de altă parte, aş vrea să văd la bursă toate acele companii medii care au confirmat şi sunt în acel moment în care pentru a ajunge mari trebuie să facă pasul spre formalizare”, afirmă Mihai Chişu.

    Investitorul urmăreşte în principal piaţa românească de acţiuni pentru că o înţelege cel mai bine. Investeşte şi în alte pieţe şi de-a lungul anilor a tranzacţionat cam toate tipurile de instrumente financiare. „Este adevărat că am şi fost broker o lungă perioadă de timp, de aici acest avantaj de a cunoaşte şi pătrunde în marea lume a pieţelor bursiere”, recunoaşte Mihai.

    Strategia lui este simplă – este prezent acolo unde există interes. Este investitor pe termen mediu şi lung şi speculează mai rar. „Nu mă îndrăgostesc de acţiuni când vremurile sunt potrivnice. Le iubesc doar când cresc”, spune el amuzat.

    Când vine vorba de o acţiune, ca investitor pe termen mediu-lung, Mihai se uită în primul rând la fundamentele acesteia şi la perspectivele industriei. Caută în esenţă beneficiu şi siguranţă, dar în egală măsură se uită şi la lichiditatea respectivei acţiuni. Îi plac acţiunile care dau dividend, companiile mari şi foarte mari. Investeşte de asemenea în companii tinere, de creştere, la care se uită foarte atent la echipă.

    „Evit în general să investesc în companiile nelichide, neserioase, netrasparente. Indiferent de potenţialul beneficiu sau de promisiunile viitoare, stau deoparte. Este o lecţie pe care am învăţat-o scump, am marcat pierderi nepermis de mari din cauza acestor tentaţii când eram un investitor mai tânăr. Punctual, acum nu aş investi în companii care sunt prea îndatorate. Presiunea dobânzilor în creştere şi economia în depresie le erodează trezoreria pe termen mediu”, mai spune el.

    Cei care investesc pe piaţa de capital rămân cu multe lecţii care sunt de folos poate şi în afara sferei investiţionale. Dacă în urmă cu 20-30 de ani lecţiile de ieri erau baza deciziilor de mâine, în 2023 investitorii nu mai sunt constrânşi să înveţe pe propria piele, existând o multitudine de surse de informare şi educare şi comunităţi în care-şi pot împărtăşi experienţele. Spun asta, dar ştim că până nu dăm cu capul de pragul de sus, nu îl vedem pe cel de jos. Mihai face o analogie şi spune că bursa este un joc de şah.

    „Uneori ataci curajos cu regina când mediul îţi este favorabil, alteori sacrifici pioni ca să te repliezi rapid. Important este să nu faci invers. Şi să nu pierzi regele. Orice ar fi, trebuie să rămâi în joc. Regele e cel mai important. Poziţia financiară e cea mai importantă. Nu o risca pe toată”, conchide Mihai Chişu.  

     

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    Myopic loss aversion este un fenomen care apare atunci când investitorii adoptă o viziune asupra investiţiilor concentrată puternică pe termen scurt, ceea ce îi determină să reacţioneze prea impulsiv la pierderile reale sau potenţiale, lucru care poate fi în detrimentul beneficiilor pe termen lung. Myopic loss aversion rezultă în faptul că investitorii iau în considerare investiţii specifice (de exemplu, o acţiune individuală sau o tranzacţie), fără a lua în considerare imaginea de ansamblu (de exemplu, un portofoliu ca întreg sau o secvenţă de tranzacţii în timp). Comportamentul miop implică atât costuri financiare, cât şi psihologice. De exemplu, o persoană poate deveni prea anxioasă şi distrasă prin evaluarea constantă a performanţelor pieţei pe termen scurt sau un investitor deliberat şi atent poate fi stimulat să abandoneze planul de investiţii existent, orientat pe termen lung. Aversiunea faţă de pierderi (loss aversion) în finanţele comportamentale se referă la fenomenul în care o pierdere este percepută de către indivizi ca fiind mai gravă din punct de vedere psihologic sau emoţional decât un câştig echivalent. Unele studii psihologice arată că durerea de a pierde este psihologic de circa două ori mai puternică decât bucuria de a câştiga.

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Inginerie şi tehnologie

    Simtel Team este o companie românească de inginerie şi tehnologie şi lider naţional în domeniul construirii de centrale electrice fotovoltaice pe acoperişurile clădirilor, fondată în 2010 de Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău, foşti colegi de facultate.

    Simtel Team intrat la tranzacţionare pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti la începutul lunii iulie 2021, sub simbolul bursier SMTL, după ce anterior a atras 13,7 mil. lei de investitori într-un plasament privat în schimbul a 15% din acţiuni. În prima şedinţă de tranzacţionare, acţiunile s-au apreciat cu 83%, la o capitalizare de 168 mil. lei.

    Spre comparaţie, investitorii evaluează astăzi Simtel la Bursa de la Bucureşti la 245 mil. lei, ceea ce presupune un randament de circa 166% faţă de capitalizarea estimată în prospectul de listare (92 mil. lei). Numai de la începutul acestui an acţiunile SMTL înregistrează o creştere de 24,8%, pe fondul unor tranzacţii de 9,6 mil. lei, arată datele BVB.

    Avansul acţiunilor a venit în principal pe fondul rezultatelor financiare consolidate raportate la nivelul anului 2022, dar şi în primele luni din 2023. Dacă anul trecut compania a anunţat un profit net de 12 mil. lei, dublu faţă de anul anterior şi afaceri de 137 mil. lei, cu 134% mai mari, Simtel a realizat în T1/2023 un profit net de 2,9 mil. lei, de peste 15 ori mai mare faţă de rezultatul net din T1/2022, la afaceri de 66 mil. lei, plus 579%.

    Pentru întreg anul 2023, jucătorul din energie vizează o cifră de afaceri consolidată de 296,1 mil. lei, EBITDA de 31,5 mil. lei şi un profit net de 25,6 mil. lei. Rezultatele vor fi generate de Simtel Team şi Simtel Solar, precum şi de ANT Power Energy şi Agora Robotics, companii în care Simtel deţine 51%.

    În ceea ce priveşte construcţia de centrale electrice fotovoltaice, Simtel estimează că anul acesta va pune în funcţiune o putere instalată de circa 80 MWp, comparativ cu 45 MWp instalaţi în 2022. De asemenea, conducerea are în vedere creşterea numărului de proiecte şi în Republica Moldova, unde a deschis o filială la finalul anului trecut, dar şi investiţia în alte proiecte verzi.

    Grupul de companii este controlat în proporţii aproape egale de peste 23% de fondatorii Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău, în timp ce 21% sunt alţi investitori persoane fizice, iar 8,9% sunt investitori persoane juridice. Din acţionariatul Simtel fac parte şi angajaţi ai companiei (2%) sau Pavăl Holding (5%), vehiculul de investiţii al fraţilor Pavăl de la Dedeman.

    În aprilie, Simtel a anunţat numirea de către acţionari a unui consiliu de administraţie format din cinci membri – cei trei fondatori, Adrian Netea, profesionist în investiţii şi Mihai Tudor, un executiv cu experienţă în motivarea şi creşterea echipelor companiilor – în vederea transferului acţiunilor pe piaţa principală a Bursei de la Bucureşti.

     

    „Solicitările pentru soluţiile de energie regenerabilă furnizate de Simtel continuă să fie la un nivel ridicat şi anul acesta, în prezent derulând proiecte inclusiv în afara României, în ţări precum Cehia şi Austria. În plus, suntem implicaţi într-o serie de licitaţii alături de mai multe companii din străinătate.”

    Iulian Nedea, cofondator, CEO şi preşedinte CA al Simtel Team

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Reconfigurarea procesului de recrutare: Cum pot angajatorii să atragă oamenii de care au nevoie pentru a-şi creşte în continuare activităţile şi businessurile?

    Pe o piaţă ca cea de outsourcing, în care competiţia de atragere a specialiştilor e acerbă, reţeta pentru retenţia angajaţilor are multe ingrediente, o parte dintre ele fiind dezvăluite de Vladimir Sterescu, country manager al CGS România. Cum pot angajatorii să atragă oamenii de care au nevoie pentru a-şi creşte în continuare activităţile şi businessurile?

    În ultimii ani, echipele noastre de recrutare şi resurse umane au reconfigurat întregul proces de recrutare şi integrare a noilor angajaţi, având în vedere adaptabilitatea pentru toate variante de lucru – de la birou, hibrid sau complet remote. Astfel, pentru angajaţii care lucrează remote, am implementat sesiuni de integrare, training şi coaching la distanţă, asigurându-le logistica necesară pentru a avea un birou mobil complet echipat”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Vladimir Sterescu, country manager al CGS România (Computer Generated Solutions), subsidiara locală a operatorului american de centre de servicii, cu afaceri de peste 82,5 mil. euro în 2022. El a menţionat că în cadrul procesului de recrutare, CGS România utilizează o platformă complet automatizată pentru testarea candidaţilor, care include evaluarea aspectelor psihologice, lingvistice şi abilităţilor tehnice ale acestora. Astfel, platforma reduce considerabil timpul necesar evaluării aplicanţilor, oferind companiei mai mult timp pentru a-i cunoaşte şi a le prezenta beneficiile pe care le poate oferi, astfel încât discuţia să-i familiarizeze cu poziţia pentru care au optat.

    De asemenea, dacă în urmă cu 10 ani angajatul se mula după companie, în 2023 compania se ajustează după angajat – pentru a atrage candidaţii de care are nevoie, mărind spectrul de flexibilitate şi încercând o racordare mult mai rapidă la nevoile acestuia, a mai explicat Vladimir Sterescu.

    Pe de altă parte, odată cu evoluţia şi rafinarea activităţii din industria de outsourcing, există transformări şi în rândul potenţialilor angajaţi, mai ales a celor din generaţia Z care se profilează ca fiind mult mai adaptabili, mai înclinaţi către tehnologie, maturi în gândire, dar cu nevoi de gratificare instanţă, dependenţi de libertate, mai puţini răbdători în a accesa multă informaţie şi foarte interesaţi de beneficiile adiţionale salariului. „În acelaşi timp, tendinţa generaţiei Z este de a se reîntoarce la un ritm mai puţin alert al felului în care procesează munca, fiind mult mai dedicaţi în a seta concret acel echilibru între profesie şi viaţa personală. Noi oferim angajaţilor multiple oportunităţi de avansare în carieră, iar salariul este peste media pieţei în domeniul outsourcing-ului, fiind însoţit de o serie de beneficii suplimentare. Un aspect semnificativ este că angajaţii noştri au posibilitatea de a lucra pe proiecte interesante, alături de clienţi renumiţi la nivel mondial, provenind din diverse industrii precum telecomunicaţii, IT&C, farmaceutic şi altele. Această oportunitate le oferă angajaţilor expunerea la noi practici de lucru, promovarea multiculturalismului şi accesul la informaţii variate şi actualizate”, a punctat country managerul CGS România.

     

    Revenirea la birou, pas cu pas. În ceea ce priveşte revenirea la birou a angajaţilor, Vladimir Sterescu a menţionat că procesul a fost gestionat gradual, cu flexibilitate din partea companiei pentru a facilita o tranziţie lină de la lucratul de acasă la revenirea în birou. „În prezent, ne aflăm într-un sistem în care lucrăm în birou timp de trei zile pe săptămână şi de acasă pentru alte două zile, iar pe viitor rămâne să vedem dacă păstrăm acest model sau vom face schimbări.”

    În cadrul CGS România – care deţine şapte centre de suport din Bucureşti, Braşov, Sibiu, Târgu-Jiu, Miercurea-Ciuc, Constanţa şi Galaţi – lucrează în prezent circa 4.500 de angajaţi ce furnizează zilnic servicii în 20 de limbi străine pentru clienţi din România, Germania, Marea Britanie, Spania şi alte ţări europene, precum şi din Statele Unite ale Americii sau Canada. „În 2022 am recrutat, net (persoane adăugate la nr. total absolut) în jur de 300 de colegi noi pentru diverse poziţii în cadrul centrelor noastre, dar şi pentru unele remote. Raportul dintre numărul de colegi femei şi bărbaţi este unul aproximativ egal. Avem undeva la 52% femei, iar restul de 48% bărbaţi, iar acest s-a menţinut relativ constant de la an la an, indiferent că vorbim de consultanţi sau de echipele de management. Diversitatea din cadrul companie a fost, tot timpul, un lucru natural, firesc.”

     

    Competiţia, motorul creşterilor salariale. În continuare, CGS România are planuri ambiţioase de creştere a echipei. Astfel, în 2023 compania are ca obiectiv recrutarea a 400 de specialişti. „Anul 2023 a început într-un ritm alert. Suntem implicaţi în mai multe proiecte oferite de clienţii noştri deja existenţi, iar în acelaşi timp am iniţiat şi o serie de colaborări noi. Extinderea portofoliului de clienţi a generat necesitatea extinderii echipei de lucru, ceea ce ne-a determinat să deschidem numeroase poziţii la nivel naţional, pentru care suntem în proces de recrutare a unor noi colegi talentaţi. Astfel, continuăm procesul de recrutare şi în 2023, iar obiectivul nostru este să depăşim numărul de angajări realizat în 2022. În acest an, ne propunem să creştem net echipa cu aproximativ 300 – 400 de colegi noi”, a explicat Vladimir Sterescu.

    El consideră că şi salariile din industria de IT outsourcing au tendinţa de a continua să crească, având în vedere deficitul de personal în acest domeniu şi cererea crescută pentru specialişti în tehnologie şi nu numai. „Companiile se află într-o competiţie acerbă pentru a atrage şi reţine persoanele talentate, ceea ce poate conduce la o creştere semnificativă a salariilor. Domeniile în plină expansiune, cum ar fi inteligenţa artificială (AI), securitatea cibernetică, analiza datelor şi dezvoltarea aplicaţiilor mobile, sunt în special în căutare de specialişti şi pot beneficia de creşteri salariale notabile. Aceste domenii reprezintă domenii favorabile, cu potenţial, şi ne dorim să le extindem.”

     

    Cum s-a schimbat piaţa muncii într-un deceniu. Dacă în 2012 erau între 3.000 şi 4.000 de candidaţi pentru un anunţ de angajare în industria de profil, în 2023 piaţa este mult mai competitivă, prezenţa jucătorilor pe acest segment, dar nu numai, a crescut semnificativ, atât prin intrarea continuă de noi companii, cât şi prin extinderea celor existente, a explicat Vladimir Sterescu. „În prezent, candidaţii au mult mai multe opţiuni viabile, dar vin în contact cu un grad mult mai complex al activităţii din zona de BPO (business process outsourcing).”

    Astfel, pentru a asigura o retenţie mai bună a angajaţilor, companiile trebuie să acorde atenţie câtorva aspecte importante, precum culturii organizaţionale, oferirea de oportunităţi de dezvoltare profesională angajaţilor şi flexibilitatea programului de lucru. „Când vine vorba de schimbarea criteriilor în funcţie de generaţii, este esenţial să înţelegem că fiecare generaţie poate avea preferinţe şi valori diferite. Este important ca angajatorii să fie deschişi şi flexibili în adaptarea politicilor şi practicilor lor pentru a satisface nevoile şi preferinţele specifice ale fiecărei generaţii. Prin înţelegerea şi răspunsul la aceste diferenţe, companiile pot îmbunătăţi angajamentul şi retenţia angajaţilor din diverse grupe de vârstă.”

    De asemenea, şi comportamentul companiilor româneşti privind serviciile de suport s-a schimbat în ultimul deceniu. Astfel, companiile din România s-au înscris, în ultimii ani, pe aceeaşi traiectorie ca şi cele din afară, şi apelează tot mai mult la servicii de suport”, a mai spus Vladimir Sterescu. „Pe clienţii din România, în 2022, businessul nostru a crescut cu 10%, proiectele venind preponderent din industria telecom.”

     

    Focus pe noile tehnologii. CGS România a închis anul 2022 cu afaceri de peste 82,5 milioane de euro, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, înregistrând o creştere de aproximativ 16%, iar pentru anul în curs reprezentanţii estimează o creştere de minim 10% a cifrei de afaceri. „Pentru anul 2023 estimăm că CGS România va înregistra o creştere de minim 10% a cifrei de afaceri, faţă de anul precedent”, a spus country managerul CGS România. Întrebat care este marja generată de piaţa din România din totalul cifrei de afaceri a grupului, Vladimir Sterescu a spus că nu poate oferi aceste informaţii.

    În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung, acestea vizează, pe lângă creşterea numărului de angajaţi la nivel naţional şi atragerea de noi clienţi activi în diverse industrii, extinderea proceselor de recrutare, dezvoltarea tehnologică şi integrarea de tool-uri de inteligenţă artificială, machine learning şi diverse automatizări, dar şi adoptarea de noi tehnologii.

    „Un alt focus este cel privind adoptarea tehnologiilor noi: AI, speech analytics, care cresc eficienţa echipelor noastre, dar şi calitatea serviciilor pe care le oferim. De asemenea, vizăm deschiderea de centre regionale, aşa cum detaliam mai sus, cu rol clar în atragerea de talente. Vizăm, de asemenea, ca centrele din România să devină centre de excelenţă în cadrul grupului CGS. Acest lucru se traduce prin atragerea de business  pentru procesele interne ale CGS Global – practic competenţe pe care să le dezvoltăm local pentru compania mamă.”

    De asemenea, dacă în prezent CGS România deţine şapte centre de servicii, pe viitor reprezentanţii subsidiarei locale au în plan extinderea în noi oraşe din România. „Vizăm să avem birouri în oraşele în care nu suntem prezenţi. Acestea vor avea un rol specific în atragerea de noi talente, dar şi în stabilirea unei bune comunicări cu angajaţii. În acest moment suntem în stadiul de explorare cu acest proiect şi este posibil să avem astfel de birouri funcţionale spre finalul anului.”

    Compania americană CGS înregistrează la nivel global peste 8.500 de angajaţi, fiind prezentă în America de Nord, America Latină, Europa, Orientul Mijlociu şi Asia şi furnizând aplicaţii, servicii de learning şi servicii de outsourcing clienţilor din peste 45 de ţări. Partenerii CGS activează în diverse industrii, precum: fashion, asistenţă medicală, retail, servicii financiare, ospitalitate, tehnologie şi telecomunicaţii.

     

    De la multinaţională în antreprenoriat şi înapoi în multinaţională. Vladimir Sterescu şi-a început cariera în 1997, când a intrat în industria de telecomunicaţii, angajându-se în departamentul de relaţii cu clienţii al companiei Connex (actualul Vodafone). „Pe parcursul carierei mele, am acumulat experienţă în diverse poziţii în cadrul aceleiaşi companii. Am început lucrând cu clienţii direct, apoi am format departamentul de date. Am continuat în departamentul de retenţie, unde am avut rolul de a convinge clienţii care doreau să rezilieze contractul să rămână. Ulterior, am trecut în departamentul de major accounts, unde am gestionat relaţia cu clienţi mari. Mai târziu, m-am întors la departamentul de relaţii cu clienţii, dar într-un rol de management, şi am finalizat experienţa în domeniul reglementărilor”, povesteşte el.

    Anul 2003 a fost cel în care Vladimir Sterescu a ales calea antreprenoriatului, fondând EasyCall, iar în 2006 a făcut exit din compania căreia îi pusese bazele. „În 2003 am fondat EasyCall, o companie specializată în furnizarea de servicii de call-center pentru diverse industrii – telecomunicaţii, cablu, internetu, software şi sectorul financiar-bancar, care a fost achiziţionată de CGS în 2006, iar eu am devenit director general al CGS România.”

    Întrebat care ar fi un moment important şi care a avut un impact major în cariera pe care şi-a construit-o, Vladimir Sterescu a punctat că decizia de a începe o iniţiativă antreprenorială în urmă cu 20 de ani, urmată apoi de exit-ul din EasyCall şi vânzarea companiei către CGS România au fost paşi de cotitură. „Aş mai adăuga că fiecare milestone din parcursul CGS România a avut o importanţă aparte – deschiderea de noi centre, trecerea la un număr mai mare de angajaţi, proiectele importante semnate. Însă, pe de altă parte, sunt recunoscător că am putut creiona această carieră având suportul continuu al familiei mele. Legat de ceea ce îmi place, cred că cel mai important faptul că lucrez cu mulţi oameni, într-un mediu multicultural, dar şi faptul că CGS reprezintă o rampă de lansare pentru tineri, un loc unde cream cariere”, a mai spus country managerul CGS România.   

     

     

    3 aspecte care contribuie la o mai bună retenţie a angajaţilor*:

    1. Cultura organizaţională: Este important pentru companii să dezvolte o cultură organizaţională sănătoasă şi atractivă, care să promoveze valorile şi misiunea companiei. O cultură puternică poate contribui la implicarea şi satisfacţia angajaţilor.

    2. Oportunităţile de dezvoltare profesională: Companiile trebuie să ofere angajaţilor oportunităţi de creştere şi dezvoltare profesională în cadrul organizaţiei. Aceasta poate include programe de formare, mentorat şi posibilităţi de avansare în carieră. Astfel, angajaţii se vor simţi motivaţi şi vor dori să rămână în companie pe termen lung.

    3. Flexibilitatea programului de lucru: Într-o piaţă competitivă, flexibilitatea programului de lucru poate fi un factor atrăgător pentru angajaţi. Oferirea de opţiuni, cum ar fi munca în sistem hibrid sau complet remote, poate spori satisfacţia şi retenţia angajaţilor.

    *Recomandate de Vladimir Sterescu

  • Ana Paraschivoiu, head of digital transformation, Vodafone România: În recrutare, voi aprecia creativitatea, rezilienţa şi instinctul candidaţilor de a căuta alternative şi a-şi antrena echipa pentru a rezolva provocările

    Ana Paraschivoiu şi-a început cariera în Vodafone în urmă cu 15 ani şi şi-a construit mare parte din experienţă fiind în roluri de automatizare şi simplificare, transformare agile şi digitalizare. În prezent, coordonează echipele care dezvoltă procesele digitale şi robotizate din spatele interacţiunilor clienţilor cu compania.

     

    1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?

    Un rol de lider al unei echipe TechCo ce creează şi experimentează aplicabilitatea soluţiilor de automatizare şi Inteligenţă Artificială, ca alternativă la procesele complexe şi costisitoare. 

    2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?

    Să inspir, să dau încredere şi energie oamenilor, să provoc status quo-ul. Să valorizez diversitatea talentelor şi să stimulez creativitatea şi productivitatea, să cultiv disciplina şi flexibilitatea. Liderul va facilita execuţia interdepartamentală rapidă şi va menţine echipele conectate la experienţa clientului şi la reacţia/opinia acestuia. 

    3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?

    Ambiguitatea şi complexitatea generate de evoluţia accelerată a tehnologiei; provocarea de a înţelege noile fenomene, de a alege soluţiile şi procesele potrivite pentru organizaţie; curajul de a explora teritorii necunoscute; construirea culturii organizaţionale care sprijină evoluţia şi integrează stilul de lucru al generaţiilor noi.

    4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri odată cu avansul tehnologiei?

    Ne vom concentra pe conectarea dintre noi şi pe inteligenţa emoţională, multe dintre procese fiind tehnologizate. Vor apărea noi roluri, o experienţă pe care noi deja o avem în echipa de dezvoltare a asistentului digital TOBi. Avansul tehnologic va aduce oportunitatea de a creşte productivitatea şi a oferi clienţilor mai multă simplitate şi relevanţă.

    5. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg?

    Roboţii vor fi primul filtru în procesul de angajare, fiind cei care vor identifica profilurile potrivite rolului. În recrutare, voi aprecia creativitatea, rezilienţa şi instinctul candidaţilor de a căuta alternative şi a-şi antrena echipa pentru a rezolva provocările, inteligenţa socială şi deschiderea la nou şi învăţare.    ■

     

    Ana Paraschivoiu, Vodafone România, 35 de ani

    Cifră de afaceri (2022): 4,695 mld. lei

    Număr de angajaţi*: 3.200

    *la 31 martie 2023

    BUSINESS Magazin va lansa în curând anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde vorbim cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Ana Paraschivoiu, Head of Digital Transformation, divizia Customer Operations, este unul dintre managerii al căror profil va apărea în cadrul acestui proiect.

  • Care este compania din România care face miliarde din două dintre resursele de bază ale ţării: apa şi vântul. Aproape oricine din ţara noastră poate să deţină o părticică din această companie

    Orice investitor de la Bursa de Valori din Bucureşti poate ca din iulie 2023 să navigheze râuri îmblânzite de marile baraje ale României, să simtă forţa moriştelor celor mai voinice eoliene din Dobrogea, şi să fie acţionar la compania care administrează cea mai mare hidrocentrală din ţară – Porţile de Fier 1.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România şi perla statului român, a anunţat oficial că în iulie va intra la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti după ce în perioada următoarea va derula o ofertă de vânzare de acţiuni. Prin această ofertă, Fondul Proprietatea – acţionar minoritar – va vinde din pachetul de 20% pe care îl are la compania de stat, într-o ofertă care poate ajunge chiar la 2 miliarde de euro, cea mai mare din istoria pieţei de capital din România. Statul român, care are 80% din companie, nu va vinde din acţiuni şi deci nu va încasa niciun ban. Pe de altă parte, Fondul Proprietatea va distribui sub formă de dividende banii pe care îi va încasa de pe urma celui mai mare IPO din România.

    Chiar dacă pentru moment încă nu este publicat prospectul – care va conţine evaluarea companiei, tranşele pentru micii investitori, eventualul discount pentru retail, cât şi situaţiile financiare detaliate – sunt şanse mari ca Hidroelectrica să fie cea mai mare companie de la BVB. Iar asta pentru că prin evaluarea Fondului Proprietatea, Hidroelectrica are circa 54 mld. lei. Spre comparaţie, Bursa de Valori îi oferă Petrom o evaluare de 30 mld. lei, potrivit datelor BVB. În 2022 Hidroelectrica a avut un profit net de 4 mld. lei, aşadar raportat la evaluarea FP/KPMG multiplul de evaluare este de 11x. Totul va depinde de prospect – care este în analiză la Autoritatea de Supraveghere Financiară – iar ulterior, de investitorii  de la Bursa de Valori.

    „Este un eveniment pozitiv de anvergură internaţională pentru economia României şi pentru piaţa noastră de capital”, spune Virgil Popescu, ministrul energiei, într-o discuţie cu Ziarul Financiar. „Sunt optimist în legătură cu această listare şi sunt convins că ea va fi de interes pentru investitori români şi internaţionali. Mă bucur că listarea se face pe durata mandatului meu de ministru, pentru că astfel fiecare român care va cumpăra acţiuni are şansa nu doar să deţină o parte din această companie deosebit de importantă şi de valoroasă, dar poate să aibă parte şi de un beneficiu financiar.” Un investitor cu Hidroelectrica în portofoliu va avea expunere în principal la sectorul de energie verde, prin producţia de energie din hidrocentrale, mai exact 182 de unităţi. De asemenea Hidroelectrica are şi un parc eolian.

    Cu alte cuvinte, în perioada următoare un eveniment amânat mai mult de un deceniu va avea deznodământ: Hidroelectrica se pregăteşte ca din iulie 2023 să înceapă tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti. Discuţiile pentru listarea companiei au început în 2013 sub forma unei majorări de capital, dar schimbările de la Palatul Victoria, situaţia financiară a companiei şi mai apoi criza COVID, au amânat ceea ce ar putea fi cel mai mare IPO de la BVB. „Hidroelectrica are un istoric îndelungat de creştere semnificativă şi de generare de profit pentru acţionari, fiind principalul producător de energie electrică din România, cu un portofoliu de producţie 100% din surse regenerabile”, spune Bogdan Badea, directorul general al companiei. Ne aflăm într-o poziţie bună pentru a continua tendinţa de creştere, având o strategie clară, axată pe eficienţă operaţională, diversificarea şi extinderea afacerii şi asigurarea rentabilităţii capitalului, toate acestea fiind susţinute de un mediu sectorial şi macroeconomic favorabil pe termen lung, adaugă el.

    „Oferta Publică Iniţială propusă reprezintă un pas firesc şi entuziasmant în evoluţia noastră, deoarece listarea Hidroelectrica pe Bursa de Valori Bucureşti ne va ajuta să ne diversificăm baza de acţionari şi să ne dezvoltăm profilul internaţional”. Informaţii detaliate despre ofertă vor fi publicate după aprobarea prospectului. Nume grele lucrează la oferta de listare a Hidroelectrica, atât în birourile din Londra cât şi din Bucureşti. Citigroup Global Markets Europe, Erste Group AG, Jefferies şi Morgan Stanley Europe acţionează în calitate de coordonatori globali comuni în legătură cu Oferta. BCR, Barclays Bank Ireland, BofA Securities, UBS Europe, UniCredit Bank şi Wood & Company acţionează în calitate de deţinători comuni ai Registrului de Subscrieri. Auerbach Grayson, BRD – Groupe Société Générale, BT Capital Partners şi Swiss Capital sunt manageri comuni principali. Rothschild & Co Equity Market Solutions Limited este Consultantul Financiar al Fondul, iar STJ Advisors este Consultantul Financiar al Societăţii în legătură cu Oferta Publică Iniţială. Între 2018 şi 2022, Hidroelectrica a avut o cotă de piaţă de aproximativ 29% având în vedere energia totală generată şi livrată în sistem (potrivit rapoartelor anuale ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei). Hidroelectrica este unul dintre cei mai mari producători de hidroenergie din Europa, cu un volum de electricitate generată din surse hidroelectrice de 13,6 TWh în 2022, de 16,9 TWh în 2021 şi de 15 TWh în 2020 (toate acestea reprezentând cantitatea brută de producţie).

    Activele Societăţii reprezintă aproximativ 95% din capacitatea de producţie de energie hidroelectrică din România şi sunt distribuite strategic în opt sucursale (incluzând o sucursală în domeniul eolian), localizate în cele mai avantajoase amplasamente din România în ceea ce priveşte condiţiile hidrologice aferente şi conexiunile la infrastructura de reţea. „Hidroelectrica vizează o politică de plată a dividendelor de cel puţin 90%, echilibrând în acelaşi timp nevoile de capital ale afacerii pentru creşterea viitoare şi menţinându-se în cadrul obiectivului de îndatorare. Societatea are un istoric îndelungat de distribuire de dividende, în trecut fiind atinsă o rată de distribuire de dividende de peste 100%, cu tot cu dividendele speciale”, potrivit companiei. Pe 6 iunie 2023 Hidroelectrica a anunţat oficial intenţia de listare la Bursa de Valori Bucureşti, printr-o ofertă de vânzare de acţiuni de până la 20% din pachetul Fondului Proprietatea. Hidroelectrica a încheiat primul trimestru (T1) din 2023 cu venituri de 3,37 miliarde de lei, în creştere cu 37% faţă de aceeaşi perioadă din 2022 în timp ce profitul net s-a majorat cu 34% la 1,74 mld. lei. Compania este evaluată la 54,3 mld. lei. Energia electrică vândută în T1/2023 a fost de 4,83 TWh, mai mare cu 44,7%, la un preţ mediu al energiei care a stagnat la 656 lei/MWh. În 2022 compania a avut afaceri de 9,22 mld. lei şi un profit net de 4,4 mld. lei. Datoriile erau de 2,6 mld. lei, iar numărul mediu de angajaţi de 3.388, potrivit platformei termene.ro.   

    „Sunt optimist în legătură cu această listare şi sunt convins că ea va fi de interes pentru investitori români şi internaţionali. Mă bucur că listarea se face pe durata mandatului meu de ministru, pentru că astfel fiecare român care va cumpără acţiuni are şansa nu doar să deţină o parte din aceasta companie deosebit de importantă şi de valoroasă, dar poate să aibă parte şi de un beneficiu financiar.”
    Virgil Popescu,     ministrul energiei

  • Meta Estate Trust investeşte în proiecte imobiliare din Bucureşti, Ilfov şi alte cinci oraşe şi mizează pe lichiditate vs. investiţiile clasice în imobile

    Diversificarea portofoliului investiţional poate aduce randamente nete de 10-14%, având în vedere plasarea capitalului atât în apartamente, cât şi în spaţii comerciale, birouri sau proiecte logistice.

     

    Meta Estate Trust (simbol bursier MET), companie de tip holding care activează în sectorul imobiliar şi prezentă pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, mizează pe diversificarea portofoliului investiţional astfel încât acesta să includă atât apartamente pe care să le vândă la finalizarea proiectului sau pe care să le închirieze, dar şi investiţii în proiecte comerciale care să genereze venituri din chirii. „Meta investeşte sub diverse forme şi instrumente. La început, acum doi ani, compania investea în apartamente în faza de construcţie în proiecte care urmau a fi gata în următorii doi ani. Imediat cum obţineau autorizaţia de construire şi demarau lucrările, noi cumpăram şi plăteam un avans cât mai redus, pentru ca la finalizare să existe o apreciere a apartamentului. Acesta era planul în 2021. Pe lângă acestea, există şi parteneriatele cu dezvoltatorii cu două sisteme – de a deveni acţionar minoritar în companie şi să finanţăm compania respectivă cu un randament investiţional. O altă strategie reprezintă achiziţia unui număr mare de apartamente direct de la dezvoltator, cu un preţ mult scăzut, iar dezvoltatorul îşi rezervă dreptul să le răscumpere la un preţ stabilit“, a spus Oriol Casellas Deig,  CEO al Meta Estate Trust, în cadrul emisiunii ZF Investiţii Smart, un proiect ZF şi Meta Estate Trust.

     

    „Poate dura şi o lună vânzarea unui apartament, dar şi între trei şi şase luni. Şi în piaţa de capital există momente de lichiditate mică, sau cu acţiuni cu preţ în scădere în urma influenţelor efectelor emoţionale. În medie, bursa este mai lichidă decât o proprietate imobiliară deţinută direct.”

    Ilinca Păun, cofondator al Bravva Angels şi membru în consiliul de administraţie al Meta Estate Trust

    Meta Estate Trust mizează pe lichiditatea soluţiei de investiţie, în condiţiile în care acţiunile sale pot fi tranzacţionate mai uşor decât vânzarea unui imobil, iar acţiunile pot fi vândute parţial şi nu tot pachetul odată. „Fiecare tip de piaţă – de acţiuni, bursă, sau de tranzacţii imobiliare – are diverse cicluri de oportunitate, dar şi momente de blocaj. Piaţa imobiliară are un ciclu când există mai multă cerere decât ofertă şi unul cu mai multă ofertă decât cerere. Este bine să cumperi când piaţa este jos şi să vinzi când este sus, dar nu este ceva uşor de făcut. Dar sunt momente în care nu poţi vinde un apartament – este mai ieftin decât la achiziţie, sau piaţa este blocată, nu mai există vânzări în urma unor reglementări. Poate dura şi o lună vânzarea unui apartament, dar şi între trei şi şase luni. Apartamente din blocuri noi, în proiecte de calitate şi unde returnul este cel mai bun. Şi în piaţa de capital există momente de lichiditate mică, sau cu acţiuni cu preţ în scădere în urma influenţelor efectelor emoţionale. În medie, bursa este mai lichidă decât o proprietate imobiliară deţinută direct“, a explicat Ilinca Păun, cofondator al Bravva Angels şi membru în consiliul de administratie al Meta Estate Trust. Bravva Angels este o comunitate de investitori de tip business angel din România dedicată susţinerii start-up-urilor cu cel puţin o femeie fondator. Propunerea companiei şi modelul de business reprezintă flexibilitatea. „Pentru a fi acţionar în companie sunt două momente – când face o majorare de capital – şi intenţionăm să facem una pe an, sau a doua, să cumpere acţiuni de pe bursă, compania fiind listată pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. Orice persoană doreşte poate cumpăra acţiuni de la BVB. Noi propunem ca persoana care istoric ar fi cumpărat un apartament pe care să îl închirieze să investească la noi – o companie condusă de o echipă profesionistă, care are cunoştinţe despre piaţă. Astfel, investitorul nu mai realizează el analiza pieţei şi nici nu mai trebuie să fie cel responsabil de apartament. Mai mult, când el va dori să vândă apartamentul, operaţiunea poate dura câteva luni şi nu poate fi realizată parţial. La noi poate să vândă o parte din acţiuni“, a explicat CEO-ul companiei. În general Meta Estate Trust achiziţionează pachete de cel puţin 10 apartamente. „Totul depinde însă şi de condiţiile de piaţă. Dacă cumpărăm 10 de 100.000 de euro cu 15% avans, înseamnă 150.000 de euro avans. O tranzacţie relativ mică. Maximul ar fi de 30 deoarece vrem şi să diversificăm portofoliul, să nu concentrăm riscul într-un singur proiect, zonă sau oraş. Noi cumpărăm şi vile, garsoniere, apartamente premium, apartamente de lux, de două, trei camere – o diversificare mult mai mare faţă de o persoană care investeşte într-un singur apartament sau două pe care le închiriază“, a spus Oriol Casellas Deig. El a subliniat că în vizorul Meta Estate nu este doar Bucureştiul. „Avem în prezent în portofoliu imobile din Braşov, Constanţa, Neptun, Iaşi şi Sibiu, în afară de Bucureşti şi Ilfov, unde avem şi vile şi apartamente. Căutăm să cumpărăm şi spaţii comerciale şi vorbim de săptămâni sau luni până la prima astfel de achiziţie.“ La majorarea de capital investitorul poate alege să investească de la circa 1.000 – 2.000 de lei, iar la bursă poate cumpăra o singură acţiune. Astfel acesta nu trebuie să plaseze 100.000 de euro pentru a investi în imobiliare. „În acest moment compania investeşte în proiecte cu randamente de peste 20% – randamente brute. Aici mai există şi cheltuieli, dar randamentele nete sunt de peste 10%, poate chiar spre 14%“, a explicat Oriol Casellas Deig.Pasul următor este extinderea portofoliului.

     

    „Pentru a fi acţionar în companie sunt două momente – când face o majorare de capital – şi intenţionăm să facem una pe an, sau să cumpere acţiuni de pe bursă, compania fiind listată pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. Orice persoană doreşte poate cumpăra acţiuni de la BVB. Noi propunem ca persoana care istoric ar fi cumpărat un apartament pe care să îl închirieze să investească la noi – o companie condusă de o echipă profesionistă, care are cunoştinţe despre piaţă.”

    Oriol Casellas Deig, CEO al Meta Estate Trust

    „Ne uităm să avem în portofoliu o serie de produse de tip income producing assets, active generatoare de venit, care oferă o vizibilitate şi o predictibilitate companiei. Apartamentele se pot vinde mai bine într-o lună şi mai slab în alta, în timp ce veniturile din chirii pot genera venituri stabile. Este un element dorit de investitor, dar şi de băncile finanţatoare, care vor să vadă componenta de venituri recurente. La apartamente închiriate vorbim de randamente de 5-6% din chirii, iar la birouri, logistică, putem vedea şi de 8,5% – 9%, în funcţie de activ şi calitatea chiriaşului. Atunci când dobânzile vor scădea, şi acele yielduri vor scădea şi ele şi va exista o apreciere în valoarea activului achiziţionat pe o perioadă de 3-5 ani“, a subliniat executivul. Meta Estate Trust şi-a atins ţinta de profit brut anunţată în singurul IPO de pe BVB din 2022, ajungând la circa 7,2 milioane de lei în 2022. Compania a avut venituri din exploatare de 18,5 mil. lei în 2022, faţă de 3,06 mil. lei în 2021, respectiv cheltuieli de exploatare de 14 mil. lei, faţă de 5,5 mil. lei în anul precedent. „Mulţi îşi doresc să investească în apartamente, de obicei sume decente, nu milioane de euro. De obicei, cine strânge 100.000 – 300.000 de euro primul gând care îi vine în minte este să cumpere 1-2 apartamente pe care să le închirieze ulterior. Deşi pare simplu, nu este deloc. Cea mai mare problemă este managementul chiriaşului. Pe lângă mobilare şi contracte de utilităţi, trebuie să oferi săptămânal câteva ore chiriaşului. Sunt şi firme de property management care se pot ocupa de imobile, dar costă şi implicit reduc profitul. De obicei tocmai din acest motiv investitorii apelează la fonduri, tocmai pentru că ei vor să se ocupe de businessul lor, nu de managementul a două apartamente. Eu investesc în Meta Estate Trust pentru că trebuie să mă ocup de Bravva Angels sau să predau, tocmai că aduc mai multă valoare decât să întreţin sau să mă ocup de mentenanţa unui apartament“, a spus Ilinca Păun.

    Ea a explicat că spre deosebire de investiţia într-un apartament, cea într-un pachet de acţiuni în cadru unei companii de investiţii imobiliare o reprezintă faptul că nu necesită timp suplimentar acordat investiţiei, aceasta fiind una pasivă, nu activă. „Altă modalitate de a investi este prin asumarea unui risc mai mare – dezvoltarea imobiliară, investiţie prin achiziţia unui teren şi construirea unui proiect – birouri sau apartamente. Dar este o investiţie activă. Dar mulţi nu sunt dispuşi să investească activ ca dezvoltator, ci vor să aibă 1-20 de apartamente într-un portofoliu fie direct, fie printr-un fond. Investiţiile imobiliare pornesc de la achiziţii simple precum un apartament şi fie este folosit, fie închiriat, cu speranţa că valoarea sa va creşte în timp şi va putea fi vândut mai scump peste un număr de ani. O alternativă este o companie precum Meta Estate Trust în cadrul căreia pot fi cumpărate acţiuni. Meta Estate Trust cumpără apartamente pe baza unei strategii, emite acţiuni şi investitorii devin acţionari. Nu este un model nou pentru Europa, dar în România este un produs inovator“, a explicat Ilinca Păun.  

    ZF Investiţii Smart, un proiect ZF şi Meta Estate Trust

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Mihaela Bîciu, CEO, Investimental

    Număr de angajaţi: 13

    Mihaela Bîciu a preluat anul trecut funcţia de CEO a firmei de brokeraj bursier Investimental, care a primit în 2022 autorizaţia de funcţionare din partea ASF. Anterior, ea a condus timp de peste două decenii compania de brokeraj Tradeville. Investimental este o investiţie greenfield a omului de afaceri Sasha Dragic, fondatorul Superbet: „Investimental, construit de la zero, este o provocare, dar îmi place să creez proiecte relevante şi echipe puternice pentru a face o diferenţă reală în vieţile clienţilor noştri”.

    „Libertate înseamnă să fac lucrurile în concordanţă totală cu valorile mele şi să am autonomie deplină asupra deciziilor de care sunt responsabilă. Mă refer atât la business, cât şi la viaţa personală.”

  • Românica, şi pe tine te iubim!

    Noi/voi avem/aveţi o părere destul de proastă despre conaţionalii noştri: analfabeţi funcţionali, needucaţi financiar, ţărani, manelişti, bombardieri, neam de hoţi, corupţi, leneşi etc. Când vorbeşti cu străinii, cu cei care au stat pe aici, aceştia au o altă părere: românii nu diferă faţă de popoarele lor, nu suntem mai buni sau mai proşti decât alţii, nu suntem mai mult sau mai puţin leneşi, mai mult sau mai puţin corupţi.

    Totul depinde de cât de tare strigăm acest lucru. Patronii români îşi pun mâinile în cap când se confruntă cu noua generaţie, în schimb, dacă aceeaşi generaţie, dacă aceiaşi tineri se duc în afară, patronii de acolo au o altă părere, că românii sunt muncitori, pot să ducă mult, sunt mai serioşi decât conaţionalii lor. Cu toţii vorbim despre şcoală, cât de prost a ajuns, copiii nu mai învaţă aşa cum învăţam noi, iar în aceste condiţii, rezultatul nu poate fi altul decât prost. În schimb, şcolile externe de-abia aşteaptă să vină în România să facă recrutări, considerând că elevii/studenţii români sunt poate mai isteţi decât alţii, nu sunt mai prejos în privinţa inteligenţei etc. Când noi plecăm în afară înjurând, expaţii nu ştiu cum să-şi prelungească mai mult şederea în România sau cum să-şi găsească alte posturi ca să rămână în ţară. Bineînţeles că este altceva să te duci să lucrezi în afară pe 1.000-2.000 de euro şi altceva când un expat câştigă în România 15.000 de euro pe lună net plus o listă lungă de beneficii. Cum se spune, la aceşti bani şi eu aş rămâne în România. Foarte mulţi intelectuali vor neapărat să scoată în evidenţă că suntem pe penultimul loc din Europa la testele PISA. Dar dacă noi am încerca să facem aceste teste, am vedea că nu suntem mai buni decât alţii. Dacă am lua numai zona urbană pe testele PISA, am vedea că suntem peste media Uniunii Europene, că elevii români sunt peste cei francezi, germani, austrieci. Însă rezultatul nostru final arată prost din cauza zonei rurale, acolo unde şcoala poate nu este pe primul loc. Bancherii spun despre clienţii lor români că nu au educaţie financiară, că se împrumută mai mult decât pot duce, dar uită să precizeze că aceste credite sunt date de către bănci ştiind că persoana care le ia nu realizează ce înseamnă acel credit. Creditele în franci elveţieni au fost vândute celor needucaţi financiar de către cei mai educaţi financiar. Şi cel mai ironic este că primii clienţi ai creditelor în franci elveţieni au fost chiar directori şi oameni din bănci. Cu toţii considerau că dobânda este prea mică şi că nu există risc valutar. Când a venit criza din 2008, când a crescut francul elveţian, primii care aşteptau reducerea cursului CHF la valoarea din momentul acordării creditului erau chiar bancherii, nu oamenii de rând. Bancherii vorbesc despre economii pe termen lung, despre conturi de investiţii, inclusiv pentru copii, dar ce economii poţi să faci când dobânda este de 4%, iar inflaţia este de 16%. În mod normal nimeni n-ar mai trebui să investească în acest produs de economisire pe termen lung. Toţi analiştii economici, toţi economiştii, toţi bancherii au criticat ani de zile  faptul că economia României  se bazează pe consum, pe faptul că românii ies cu coşurile pline din supermarket, pe faptul că aruncă cu bani în dreapta şi-n stânga. Când consumul creştea, inclusiv pe datorie, nu era bine. Acum, când consumul scade, când oamenii sunt mai atenţi cu banii lor, nu e bine pentru că afectează economia. Pentru companiile internaţionale, România este o ţară extraordinară, vânzările pe metrul pătrat sunt printre cele mai ridicate din Europa şi nimeni nu se plânge de acest lucru. Numai noi ne plângem, numai economiştii ne arată cu degetul. Dacă întrebi chelnerii români care lucrează în restaurantele din Bucureşti, cei mai buni clienţi ai lor nu sunt „străinii care au bani”, ci „românii, care nu au bani”.  Străinii nu prea se înghesuie să lase bacşiş, în schimb românii, dacă sunt într-o stare bună, nu se uită la bani, vor ca şi chelnerii să se simtă fericiţi, aşa cum se simt şi ei.

    Când au aflat că România este o ţară de videochatiste, mulţi români au sărit în sus. Dar aceste videochatiste sau videochatişti, pentru că sunt şi băieţi, sunt buni consumatori în România, poate îşi ţin banii în bănci în depozite sau conturi de economii, iau un credit, cumpără apartamente, lasă bacşiş la un restaurant, ca şi chelnerii să aibă mai mulţi bani. Suntem cum suntem, suntem cum este ADN-ul nostru – nu putem fi nici nemţi, nici sârbi, nici polonezi, să murim cu sabia în mână, suntem cum venim din istorie. Dar nu cred că suntem mai prejos decât alţii. Din punct de vedere economic, munca noastră, ceea ce am făcut în ultimii 20 de ani, a asigurat României cea mai rapidă creştere economică din Europa. Această creştere nu a venit pentru că am fi leneşi, ci dimpotrivă. În caz că vă întrebaţi, creşterea economică din ultimul deceniu, când PIB-ul s-a dublat de la 140 de miliarde de euro la 280 de miliarde de euro, a fost susţinută de pariuri, entertainment, de Untold, Electric Castel dar şi de manelişti, de videochat, de piaţa neagră şi gri.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Carmina Dragomir, CEO, Metropolitan Life România, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi Ucraina

    Prime brute subscrise (în primele nouă luni ale anului 2022): 451mil. lei / Număr de angajaţi: + 200

    Carmina Dragomir are o experienţă de peste două decenii în industria serviciilor financiare. De-a lungul timpului, a ocupat mai multe funcţii de management în operaţiuni, finanţe, produse, IT, project management şi risk management. Din octombrie 2017 conduce, în calitate de CEO, Metropolitan Life România. La 1 iulie 2021, a preluat coordonarea Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Bulgariei şi Ucrainei, fiind astfel parte din echipa de leadership a regiunii EMEA. Este absolventă a Facultăţii de Informatică din cadrul ASE Bucureşti şi deţine un certificat Fellow Life Management LOMA Institute şi un certificat Harvard în leadership.

    „Sunt motivată de oamenii din jur şi de ocazia pe care ne-o oferă fiecare zi – aceea de a căuta şi găsi noi moduri de a face lucrurile mai bine decât ieri. Totodată, sunt motivată de posibilitatea de a oferi, mai departe, oportunitatea dezvoltării personale oamenilor cu care lucrez, şi consider că evoluţia fiecăruia dintre ei aduce un impact pozitiv şi în dezvoltarea mea.”

     


     

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Cornelia Dumitrescu, Vicepreşedinte executiv risc, Alpha Bank România

    Venituri nete (2022): 155 mil. euro / Număr de angajaţi: 1.910

    Cornelia Dumitrescu face parte din Comitetul Executiv al Alpha Bank România, ocupând poziţia de vicepreşedinte executiv risc, din martie 2015. A absolvit Facultatea de Finanţe şi Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice, un MBA la City University (Statele Unite), este doctor în economie şi membră a Camerei Auditorilor Financiari din România.

     

    „Devenirea ca lider este un drum continuu, parcurs în echipă, prin colaborare şi cooperare, iar asumarea responsabilităţii pentru tine şi pentru echipa ta este cheie în reuşita împlinirii misiunii.”