BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Lider de cursă lungă: care este povestea de carieră a lui Adrian Marin, CEO al Generali România

    Adrian Marin şi-a început cariera în domeniul asigurărilor în 1995, iar după un an el a ajuns la Generali România, companie pe care o conduce din anul 2011. În prezent, aceasta ocupă poziţia 8 în topul celor mai mari companii de asigurări din piaţă. Cum descrie el longevitatea în fruntea unui business ce s-a dezvoltat odată cu industria de care aparţine?

    „Terminasem un profil tehnic, dar m-am reorientat spre un domeniu preponderent financiar, iar primul pas în asigurări l-am făcut în 1995, la Asigurarea Româno-Americană, unde m-am alăturat mai multor colegi de facultate. Am găsit un mediu extrem de dinamic, cu un know-how diferit şi cu o abordare deschisă. Un an mai târziu, în 1996, a apărut o oportunitate în cadrul Generali, care, cu puţin timp înainte, repornise de la zero activitatea în ţara noastră, după o pauză de aproape 50 de ani”, şi-a descris Adrian Marin, CEO-ul Generali România, începuturile sale în acest domeniu. El a explicat că ştia despre Generali că este o companie cu puternice legături istorice cu România, care şi-a deschis prima sucursală în 1835.

    „Am trecut apoi prin numeroase poziţii de specialitate şi de management, de la subscriere şi vânzări, până la daune – procese-cheie ale unei companii de asigurări. În 2008 am fost numit în Directorat, ca director executiv, iar în 2011 am beneficiat de încrederea acţionarilor noştri pentru poziţia de CEO al companiei Generali România. Începând cu 2016 am preluat şi funcţia de preşedinte al UNSAR”, a mai adăugat CEO-ul. Longevitatea în fruntea unei companii de asigurări, cu prezenţă semnificativă în top 10 cei mai mari  asigurători din România, înseamnă o abordare echilibrată şi o asumare a poziţiei de lider, crede el.

    „Am încercat mereu să mă concentrez pe soluţionarea constructivă a problemelor din trecut, să rămân bine ancorat în prezent şi să am o viziune echilibrată despre viitor, îmbinată cu deschidere către inovaţie. Pentru mine, a fi deschis către nou, a-ţi asculta clienţii şi a avea spirit antreprenorial sunt condiţii esenţiale pentru manageri, dar şi pentru colegii lor. Contează desigur şi experienţa cu oamenii, să ştie să îi identifice pe cei cu potenţial şi să îi susţină să îşi îndeplinească viziunea. Soluţiile le găsim împreună indiferent de situaţie, cu puţină inspiraţie şi entuziasm”, şi-a detaliat filosofia de carieră Adrian Marin.

    De asemenea, el crede că orice lider bun, mai devreme sau mai târziu are nevoie de îndrumarea unui mentor, iar mentoratul a fost şi este un proces vital în dezvoltarea liderilor, la orice nivel. „Când m-am alăturat Generali România, compania era condusă pe atunci de Emil Bolduş, dispărut dintre noi în urmă cu câţiva ani. Cu siguranţă, a fost un lider de la care am avut extrem de multe de învăţat, un specialist excelent şi om apreciat de întreaga noastră industrie. Personal, cred că atunci când avem şansa de a fi alături de astfel de persoane, ar fi înţelept să profităm din plin. Un mentor poate ajuta un lider să gândească într-un mod diferit, să-l împingă să-şi depăşească limitele şi facilitează legături durabile într-o organizaţie. La randul lor, cei ce îşi găsesc un mentor au marea şansă de a arde etape şi de a învăţa rapid din experienţa altora.”

    Nu contestă că odată cu ascensiunea în carieră şi fiecare etapă depăşită, s-a lovit de provocări deopotrivă personale, cât şi în business, iar una dintre cele mai importante, spune el, ţine de felul în care compania răspunde aşteptărilor clienţilor. „În Generali, am făcut paşi importanţi în această direcţie şi, cu siguranţă, vom continua şi în anii următori. Au fost, de asemenea, cele legate de evoluţiile din mediul economic, în special cele cu inflaţia costurilor pe toate palierele şi cu volatilitatea pieţei forţei de muncă. La acestea s-au adăugat şi transformările legislative specifice asigurărilor, care s-au  manifestat atât pe plan european, cât şi pe cel  local.”

    În ultimii doi ani, pandemia de COVID-19 a adus cele mai mari provocări pentru toate industriile din întreaga lume, iar poate cea mai de impact schimbare sau adaptare a fost trecerea rapidă la lucrul de la distanţă, în cazul lor. „Cea mai de impact a fost trecerea rapidă la lucru de la distanţă, aceasta fiind soluţia preferată, astfel încât să asigurăm un nivel maxim de siguranţă pentru colegi şi clienţi. Deşi schimbarea s-a produs subit, investiţiile făcute de-a lungul anilor anteriori în sisteme de lucru online şi în echipamentele necesare, au permis colegilor să lucreze în parametri optimi şi să ofere clienţilor servicii de calitate. În paralel, am fost atenţi la clienţii noştri şi pot afirma cu încredere că am realizat multe, mai repede decât credeam – de la comercializarea online a principalelor produse de retail (Casco, locuinţe, travel şi RCA), până la automatizarea completă a unor procese şi la interacţiunea digitală cu clienţii noştri.”

    Deşi pandemia a fost un eveniment care a luat prin surprindere întreaga lume şi a schimbat semnificativ comportamentul clienţilor, dar şi a businessurilor, a indicat zonele care trebuiau îmbunătăţite şi nevoia de digitalziare rapidă, a mai adăugat Adrian Marin. În ceea ce priveşte noul conflict geopolitic, CEO-ul Generali România este de părere că principalul impact a fost cel emoţional. „Pot spune că primul impact a fost unul emoţional şi sprijinul nostru imediat a mers către Crucea Roşie Română şi centrele lor deschise în punctele de frontiera cu Ucraina. De altfel, întregul grup Generali şi angajaţii săi s-au alăturat efortului global, contribuind cu peste 4 milioane de euro la acţiunile umanitare. Dacă revenim la business, nu am avut efecte directe la nivel local, expunerea noastră pe Ucraina şi Rusia fiind extrem redusă. Indirect însă, resimţim efectele inflaţiei şi pe cele din lanţurile de distribuţie, unde asigurările joacă un rol important.”

    Din perspectiva asigurărilor, Adrian Marin susţine că în ultimii doi ani a revenit apetitul pentru asigurările de viaţă, segment pe care România era în urma altor ţări europene, în timp ce sănătatea a devenit cel mai dinamic segment local. „Din punctul de vedere al expertizei şi al tehnologiei de care dispunem în piaţa locală a asigurărilor, pot afirma că suntem la un nivel apropiat cu majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, însă volumele pe care le generează piaţa noastră mai ales pe liniile facultative, inclusiv pe segmentul life, rămân sub potenţial.”

    În ceea ce priveşte schimbările pe care CEO-ul le-ar face în industria asigurărilor, percepţia despre asigurări este prima pe lista sa. „În primul rând ne adresăm percepţiei despre asigurări, unde vedem că discuţiile din spaţiul public, mai ales despre RCA, exced în faţa celorlaltor linii de asigurări. Astfel, provocarea pe care ne-o asumăm este să reducem deficitul de protecţie din societate şi să determinăm clienţii să treacă de la „îmi trebuie asigurare” la „vreau asigurare” prin educaţie financiară, servicii aşa cum îşi doresc şi valoare adăugată.” Iar legat de planurile mai apropiate, pentru anul 2022, Adrian Marin explică faptul că investiţiile companiei vor merge în două direcţii principale. „Prima este tehnica din spatele serviciilor şi proceselor noastre, care trebuie să protejeze şi să respecte timpul şi aşteptările clienţilor noştri. În acelaşi timp, vom continua cu investiţiile în oameni şi în dezvoltarea de talente prin programe de pregătire continuă, în interiorul grupului Generali sau la nivel local. Nu în ultimul rând, anul acesta vom accelera investiţiile în spaţiul nostru de birouri şi în tehnologia necesară unui mod de lucru hibrid pentru a oferi noi oportunităţi de a evolua oamenilor noştri şi, implicit, întregii noastre organizaţii.” CEO-ul Generali a mai adăugat că speră la o evoluţie pozitivă a economiei, incluzând şi fondurile europene alocate pentru redresarea postpandemie şi care pot avea un impact consistent. „Însă ne confruntam acum cu volatilitatea amplificată de conflictul din Ucraina, cu urmări greu de preconizat pe termen scurt şi mediu. Piaţa de asigurări locală rămâne însă cu un potenţial semnificativ dacă ne uităm la gradul de penetrare în PIB, iar Generali a dovedit ca poate gestiona cu succes perioadele dificile, pandemia Covid fiind doar unul dintre exemple.”

  • Profil de investitor: De la bani puşi deoparte la independenţă financiară

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.

    Înainte să se familiarizeze cu universul investiţiilor, Louisa Urse nu avea aproape deloc economii. A ales să investească în primul rând din acest motiv, pentru „a pune ceva deoparte”. Încă de la început şi-a propus să nu retragă nimic din contul de tranzacţionare şi să reinvestească tot ce câştigă. Între timp, Obiectivul său pe termen lung a ajuns să fie Independenţa financiară.

    Am început să investesc cu adevărat chiar în martie 2020, în timpul scăderilor bursiere de la începutul pandemiei. Aveam contul de tranzacţionare deschis de câteva luni şi urmăream deja câteva companii, aşa că am profitat de moment şi am achiziţionat acţiuni «reduse» cu 20%”, povesteşte Louisa Urse, manager în domeniul bancar în vârstă de 34 de ani.

    De origine din Slobozia, Louisa Urse a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi masterul BANCAS al aceleiaşi universităţi din cadrul aceleiasi universităţi. În 2021 a absolvit şi un program MBA, specializarea finanţe, al Universităţii Sheffield, iar de doi ani lucrează pe o funcţie de management într-o bancă din piaţa locală.

    În 2019, după un modul de analiză fundamentală din cadrul MBA-ului pe care l-a urmat, Louisa a luat contact pentru prima oară cu conceptul de Bursă. Avea însă noţiuni de contabilitate de bază din facultate care au ajutat-o să interpreteze mai uşor rezultatele financiare şi indicatorii financiari, despre care auzea atunci pentru prima dată. „Proiectul pe care l-am avut de pregătit pentru acel modul presupunea să analizez două companii şi să recomand investiţia într-una din ele. A fost proiectul meu preferat din tot MBA-ul. Mi-am dat seama atunci că vreau să continui să fac asta şi am început să mă uit mai în detaliu la companiile de pe Bursa locală”, continuă Louisa, adăugând că a deschis ulterior conturi de tranzacţionare la doi brokeri români. Procesul a fost diferit la fiecare dintre ei.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Louisa Urse

    VÂRSTĂ: 34 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: manager în domeniul bancar

    INVESTEŞTE: din pasiune

    Primul a solicitat multe documente, scanate, însă ulterior a trebuit să le trimită şi în original. Pentru cel de-al doilea, a fost mai simplu, totul online, iar contul a fost activ în două-trei zile. Ea spune că platformele sunt uşor de folosit şi destul de intuitive în ambele cazuri, cu mici diferenţe.

    „Investiţia iniţială a fost chiar minimul necesar pentru deschiderea unui cont de tranzacţionare la vremea respectivă. Am început să adaug din ce în ce mai mult în portofoliu pe măsură ce vedeam rezultatele şi mai descopeream şi alte companii, iar acum mi-am format un obicei din a investi în fiecare lună, indiferent de suma pe care o am disponibilă”, explică Louisa Urse.

    Dacă momentul iniţial de intrare în piaţă i-a oferit preţuri mai accesibile pe fondul scăderilor determinate de pandemie, iar anul 2021 nu a venit cu mari surprize negative, nici declanşarea războiului din Ucraina şi perspectivele economice tot mai sumbre de la începutul acestui an nu o sperie şi nu i-au schimbat dramatic strategia, în ciuda unor diminuări ale randamentelor.

    „Perioadele de criză pot fi oportunităţi de investiţii, dar şi de învăţare. Este prima recesiune pe care o prind pe Bursă, însă recesiunea în sine este un fenomen normal care face parte din ciclicitatea economiei. În momentul de faţă urmăresc evoluţia pieţelor şi încerc să învăţ cât mai mult din ce se întâmplă”, spune investitoarea.

    Anul 2021 i-a adus un randament de aproape 30% pe deţinerile din portofoliu, iar cel mai mare câştig l-au înregistrat compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations (simbol bursier SAFE) şi producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica (simbol bursier SNN). Nu a participat la plasamente private de acţiuni, dar le-a urmărit pe cele din anii trecuţi şi ia în calcul participarea la următoarele. „În momentul de faţă urmăresc cu mare interes, ca toată lumea probabil, ştirile legate de listarea Hidroelectrica, care sper să se realizeze anul acesta. Suplimentar aş vrea să mai văd pe Bursa românească companii din zonele e-commerce – eMAG şi Elefant sau curierat – Fan Curier şi Cargus”, adaugă Louisa Urse.

    După ce la începutul anului a redus deţinerile din IT care au predominat în anii trecuţi, astăzi portofoliul ei este împărţit între sectorul financiar-bancar (29%), comerţ (21%), petrol şi gaze (11%), tehnologia informaţiei (6,9%) şi altele (31,2%). Pe lângă acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, atât pe piaţa principală, cât şi pe cea secundară, Louisa mai investeşte şi în obligaţiuni. „Mi se pare o perioadă bună să mă concentrez pe zona energetică şi plănuiesc ca investiţiile din următoarele luni să se concentreze în această zonă, însă fără să renunţ la mare parte din investiţiile pe care le-am făcut anii trecuţi şi în care încă cred, deşi acum valoarea lor a mai scăzut”, afirmă ea.

    Profilul de risc al Louisei este unul mediu. Stă departe de instrumente derivate şi în general de tot ce este speculativ, preferând să investească pe fundamente şi pe termen cât mai lung. Nu şi-ar dori să fie o activitate full-time, ci o face din pasiune. „Ba chiar evit să verific variaţiile zilnice ale preţurilor pentru a nu vinde sau cumpăra impulsiv. Perioada raportărilor este cea mai aglomerată pentru că citesc aproape integral rapoartele publicate de companii, urmăresc rezultatele şi evoluţia pe ultimii ani, ce s-a realizat sau nu din ce fusese planificat, de ce da, de ce nu, cum au ajustat strategia şi ce urmează”, completează economista. Pentru toate companiile, ea verifică în primul rând situaţia fluxurilor de numerar, acolo unde găseşte detalii importante despre strategia companiei, cum cheltuieşte şi cum investeşte aceasta banii.

    De asemenea, managementul companiei şi membrii boardului sunt criterii importante pentru ea, chiar mai importante decât politica de dividende sau acţiunile gratuite. „Având în vedere că investiţiile le aleg sperând să fie pe termen cât mai lung, urmăresc mai degrabă potenţialul de creştere al companiei decât câştigurile imediate. Pe cineva începător îl sfătuiesc să nu investească cu gândul la profit imediat, în general şi cu atât mai mult în această perioadă. Ideal ar fi să aibă prieteni sau cunoştinţe care au deja experienţă pe Bursă, însă o idee bună este şi să se alăture grupurilor de investitori de pe Facebook”, mai spune ea. De altfel, Louisa afirmă că fiecare dintre noi ar trebui să înceapă să investească cât mai repede, indiferent de sumă.

    Ca mulţi alţii, a crezut multă vreme că poate face parte din lumea investiţiilor doar dacă are mulţi bani, preconcepţie pe care între timp a dărâmat-o. „Mă bucur să văd pe plan local tot mai multe încercări de promovare a educaţiei financiare în ultimul timp şi sper să fie cât mai multe iniţiative de acest fel. Cred că educaţia financiară nu face parte din cultura noastră şi asta se vede în numărul de investitori. Cred însă că uşor-uşor se va schimba acest aspect, uitându-mă numai cum oraşul meu natal, Slobozia, deşi un oraş mic, începe să aducă din ce în ce mai mulţi investitori pe piaţă”, spune ea optimistă.

    Care sunt planurile sale în continuare? „După câţiva ani în care am investit continuu şi am beneficiat şi de randamente bune, sunt mulţumită de ce am reuşit să strâng acolo, iar acum planul este ca în timp să acumulez suficiente venituri pasive care să îmi asigure independenţa financiară”, concluzionează Louisa Urse.

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI:

    1.Œ Situaţia fluxurilor de numerar arată modificările poziţiei de numerar şi echivalente de numerar ale unei companii, respectiv încasările şi plăţile (intrări şi ieşiri) pe o perioadă de timp, fiind parte a situaţiei financiare a unei firme. Numerarul include numerar în depozite şi depozite la cerere la bănci, în timp ce echivalentele de numerar sunt investiţii care pot fi transformate uşor în numerar.

    2. Situaţia fluxului de fond arată modificările poziţiei financiare a unei companii între două exerciţii contabile şi motivele acestor modificări. Ea prezintă surse şi aplicaţii ale fondurilor (capital de lucru), nefiind parte a situaţiei financiare. Capitalul de lucru poate fi crescut prin emiterea de acţiuni, obligaţiuni sau creşterea împrumuturilor şi poate fi redus prin răscumpărarea de acţiuni sau obligaţiuni, rambursarea împrumuturilor sau cumpărarea de mijloace fixe.

    3. Ambele declaraţii le permit investitorilor şi celor care întocmesc sau analizează situaţiile financiare să-şi proiecteze planuri, politici şi strategii şi să determine gradul de lichiditate şi solvabilitate al unei companii.

  • Cifra săptămânii 30 mai – 5 iunie 2022

  • Citatul săptămânii. Cristian Popa, BNR: Inflaţia se hrăneşte cu inflaţie. Dacă o scapi de sub control, vei avea o recesiune şi mai mare

    În lupta cu această boală, pot fi şi efecte secundare ale creşterii dobânzilor. În România, noi sperăm să găsim acea cale de mijloc. Însă ţinta este să stârpeşti boala. Inflaţia se hrăneşte cu inflaţie. Dacă o scapi de sub control, vei avea o recesiune şi mai mare. Ai de ales între ceva rău şi ceva relativ mai puţin rău.

    Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, într-o dezbatere Confidex


     

     

  • Jobul potrivit la momentul potrivit

    Pentru Yakup Çil, perspectiva unei cariere în industria bancară a venit pe neaşteptate. Decizia de a profita de oportunitatea ivită a fost una inspirată, fiindcă de atunci, parcursul său profesional a urmat o traiectorie ascendentă spre rolul din prezent, cel de CEO al Credit Europe Bank România. Acum, după 25 de ani de banking petrecuţi pe trei pieţe, luptă pentru un obiectiv bine conturat: digitalizarea. Ce beneficii are, în opinia lui, un tânăr care alege acelaşi drum?

    „Bankingul este o afacere orientată spre oameni. Piatra noastră de temelie este relaţia pe care am construit-o cu angajaţii şi clienţii noştri”, descrie Yakup Çil, executivul din fruntea Credit Europe Bank România, domeniul în care şi-a construit cariera de peste 25 de ani.

    În prezent, el conduce o echipă de 657 angajaţi, administrând o reţea de 24 de sucursale. Membră a grupului financiar olandez Credit Europe Bank NV, banca este activă în România din anul 1993, când a activat sub denumirea de Banca de Credit Industrial şi Comercial, devenind Finansbank (în anul 2000), iar apoi, în 2007, în urma unui proces de rebranding, primind denumirea de Credit Europe Bank România. Acum, compania trece printr-o nouă etapă, caracteristică întregului sistem de altfel, în care numărul de sucursale şi de angajaţi este în scădere, în timp ce canalele online şi digitale se îmbunătăţesc. Care este povestea liderului ce conduce aceste transformări?

     

    ˝Vânat˝ pentru primul job

    În copilărie, Yakup Çil visa la profesia de arhitect, însă când a venit momentul alegerii unei facultăţi, s-a îndreptat către Facultatea de Economie şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii Tehnice a Orientului Mijlociu (Ankara, Turcia). „În preajma absolvirii, alături de reprezentanţii altor industrii, băncile vânau, de asemenea, talente din cadrul celor mai importante universităţi. Îmi aduc aminte că veneau echipe întregi din sistemul bancar la universitate să-şi prezinte oportunităţile de carieră, foarte atractive de altfel, şi astfel am descoperit această lume şi am decis să-mi încep cariera în banking”, descrie executivul debutul parcursului său profesional în industria bancară. Pe atunci, spune că băncile aveau un sistem foarte bine pus la punct în materie de recrutare şi dezvoltare profesională. „Am trecut prin diverse examene şi interviuri pe parcursul evoluţiei mele în bancă, iar rezultatele foarte bune înregistrate de-a lungul timpului au contribuit la dezvoltarea carierei mele în domeniul bancar.”

    Şi-a început cariera în banking ca stagiar în management la departamentul de corporate marketing dintr-o bancă privată din Turcia – o industrie bancară pe care o caracterizează ca fiind una plină de provocări. „Când mi-am început cariera în Turcia, am trăit experienţa crizelor financiare din anii 1998 şi 2001. Tot în cadrul unei bănci am experimentat şi criza din 2008, însă în Rusia de data aceasta. Cu toate acestea, cea mai mare provocare a fost reprezentată de crizele din 2001 din Turcia, care au afectat sever numeroase instituţii financiare. La acea
    vreme eram auditor senior şi am avut un rol activ în numeroase restructurări de credite”, îşi aminteşte Yakup Çil.

    După ce a activat o perioadă într-o sucursală, a lucrat alţi şase ani ca auditor intern în aceeaşi bancă. În anii următori, a preluat poziţia de manager de divizie la departamentele de restructurare a creditelor şi international banking ale unei bănci publice din Turcia. Mai târziu, a fost director regional, responsabil de corporate marketing într-o bancă privată din Rusia, timp de aproximativ patru ani. În 2011 a făcut următorul pas în carieră şi a decis să vină la Credit Europe Bank România în calitate de vicepreşedinte responsabil de corporate banking. Odată cu preluarea acestei funcţii, avea să observe că portofoliul de credite a fost grav afectat de criza din 2008-2009. În această etapă, experienţa acumulată anterior în perioadele de criză l-a ajutat foarte mult. „Prin soluţii de restructurare a creditelor, am oferit noi planuri de plată potrivite fluxului de numerar şi capacităţii de plată ale clienţilor noştri care se aflau în dificultate. Am continuat să ţinem legătura cu clienţii noştri prin toate canalele de comunicare şi am oferit acestora toate facilităţile în limita posibilităţilor băncii noastre”, susţine executivul. El îşi aminteşte anii 2011-2014 drept o perioadă foarte încărcată pentru bancă, în contextul unor astfel de operaţiuni. „În cele din urmă, prin bunele intenţii reciproc manifestate între bancă şi clienţi, am reuşit în mare măsură să depăşim dificultăţile aferente portofoliului de credite problematice.”

    După doi ani petrecuţi în rolul de vicepreşedinte responsabil de corporate banking, la sfârşitul anului 2013 Yakup Çil a fost numit CEO al Credit Europe Bank România, şi de atunci îşi desfăşoară cariera în banking în calitate de preşedinte executiv.

    Când vine vorba despre asemănările despre cele două pieţe, el spune că sistemul de banking local are, comparativ cu celelalte pieţe pe care a lucrat, un portofoliul similar de produse oferite clienţilor, întrucât nevoile sunt paralele. În plus, procesul de digitalizare este similar pe ambele pieţe; numărul de sucursale şi de angajaţi este în scădere, în timp ce canalele online şi digitale se îmbunătăţesc. „Principala diferenţă se remarcă în ceea ce priveşte ratele de intermediere financiară; activele bancare româneşti se ridică la 50% din PIB, în timp ce media UE se menţine la 250% din PIB, de cinci ori mai mare faţă de România. Principala noastră contribuţie pe piaţa bancară locală din România este produsul nostru emblematic – CardAvantaj –, primul card de credit cu rate introdus în România.”

     

    Un executiv care ştie  ce vrea de la oameni Din punct de vedere al stilului de leadership abordat, Yakup Çil spune despre sine că este foarte deschis către comunicare şi crede cu tărie în munca în echipă. În opinia lui, comunicarea este foarte importantă pentru a crea un mediu în care oamenii să poată performa împreună şi să fie conduşi spre succes: „Îmi încurajez întotdeauna colegii să preia iniţiativa şi să nu le fie frică de propriile idei măreţe. Consider că un adevărat lider nu ar trebui să fie autocratic, egocentric şi lipsit de viziune”.

    Executivul consideră competenţa ca fiind una dintre cele mai importante calităţi pe care ar trebui să le aibă un angajat bun: „Inteligenţa, integritatea, abilităţile de conducere, a fi sociabil şi a lua iniţiativa reprezintă alte caracteristici semnificative.” La polul opus, comportamentele pe care spune că nu le va tolera sunt necinstea, incompetenţa şi acţionarea împotriva muncii în echipă.

    Agenda zilnică a lui Yakup Çil constă de cele mai multe ori în întâlniri de management şi întâlniri cu clienţii. „Încerc să-mi aloc un nivel minim de timp pentru activităţi operaţionale şi îmi folosesc mai degrabă timpul pentru afaceri noi şi activităţi generatoare de venituri. În acest scop, am scurte întâlniri cu echipa pentru a reflecta, stabili şi delega acolo unde este cazul şi am încredere în munca depusă de colegii mei, având alături de mine adevăraţi profesionişti şi specialişti în ariile lor de expertiză.” Una din sursele sale principale de motivare şi energie este familia, mai ales când trebuie să ia decizii importante de viaţă, „şi ştiu că mă pot baza pe un sprijin de nădejde”.

     

    Un atu necesar оn faţa competiţiei

    Executivul spune că trăim într-o eră digitală şi, ca în orice domeniu, modalităţile de a face afaceri se schimbă rapid şi în domeniul bancar. De aceea, „pare imperativ să te transformi într-o bancă digitală pentru a nu rămâne în urma concurenţei şi pentru a ieşi în evidenţă”. În acest sens, provocarea şi scopul lui constau în a face din banca pe care o conduce o bancă digitală competitivă în regiune. De altfel, şi lecţia pe care i-au oferit-o ultimii doi ani spune că e legată tot de importanţa digitalizării. „Şi când spun digitalizare, o spun nu doar în termeni de servicii bancare pe care le oferi clienţilor, dar şi referitor la mijloacele pe care le pui la dispoziţia angajaţilor pentru ca aceştia să-şi îndeplinească atribuţiile şi să-şi atingă cu succes obiectivele.” Acest lucru, continuă el, reprezintă o provocare importantă pentru conducerea băncilor, în special pentru orice CEO, „din moment ce tu ai frâiele şi conduci strategiile de business astfel încât să se încadreze în noua normalitate”. Pe fondul apariţiei pandemiei de COVID-19, una dintre cele mai importante măsuri pe care executivul spune că le-a luat în cadrul companiei a fost creşterea capacităţilor tehnologice. „Am luat toate măsurile reglementate în mediul nostru de lucru pentru angajaţii şi clienţii noştri. De asemenea, am făcut permanentă schema de lucru hibrid pentru echipă.”

    Pe lвngă măsurile de politică monetară implicвnd оnăsprirea condiţiilor de finanţare de către BNR, unele măsuri administrative care urmează să fie luate de guvern ar putea include: reducerea cotei TVA la energie şi combustibil, reducerea accizelor la combustibil sau stabilirea unui plafon al preţurilor la gaze pentru companiile producătoare sau de transport pentru a limita impactul efectelor de runda a doua a creşterii costurilor asupra economiei.

    Crizele nu aduc doar minusuri

    Analizând impactul pozitiv pe care actuala criză sanitară l-a avut asupra industriei, Çil spune că pandemia a schimbat modelele operaţionale ale instituţiilor, inclusiv ale băncilor, şi a demonstrat cât de necesară a fost remodelarea acestora. „Criza a accelerat transformarea digitală în întreaga lume şi a demonstrat cât de importante sunt soluţiile tehnologice pentru a ne susţine şi dezvolta afacerile. Băncile nu fac excepţie de la aceasta şi reprezintă sectorul în care digitalizarea este şi va fi experimentată cel mai rapid.” El adaugă că o altă contribuţie importantă a pandemiei pentru toate sectoarele, inclusiv bancar, este să fi experimentat un astfel de fenomen ca societate şi să fi câştigat un fel de imunitate împotriva unor situaţii similare care pot apărea în viitor. Vorbind despre creşterea abruptă a preţurilor de consum, Yakup Çil spune că principala cauză este impactul conflictului Rusia-Ucraina asupra preţurilor principalelor mărfuri: petrol, gaze naturale, combustibil, grâu etc. şi a efectelor de runda a doua a sancţiunilor impuse de aliaţii occidentali Rusiei. „Toate au dus la întreruperi ale lanţului de aprovizionare la nivel mondial şi au cauzat rate mai mari ale inflaţiei.”

    Potrivit lui, nivelul preconizat al ratei de politică monetară pentru sfârşitul anului este de 5,5%, ceea ce va creşte cu siguranţă costurile împrumuturilor în moneda naţională şi deopotrivă dobânzile la depozite în moneda locală. „Se estimează că această creştere va avea ca rezultat o cerere mai scăzută pentru împrumuturile în moneda locală din cauza costurilor mai mari. Cu siguranţă, ar trebui să ne aşteptăm şi la o creştere mai mică a PIB-ului în acest an.”

    Pe lângă măsurile de politică monetară implicând înăsprirea condiţiilor de finanţare de către BNR, Çil subliniază că unele măsuri administrative care urmează să fie luate de guvern ar putea include: reducerea cotei TVA la energie şi combustibil, reducerea accizelor la combustibil sau stabilirea unui plafon al preţurilor la gaze pentru companiile producătoare sau de transport pentru a limita impactul efectelor de runda a doua a creşterii costurilor asupra economiei.

    Executivul susţine că, potrivit estimărilor băncii centrale, inflaţia va reveni la o singură cifră în T3/2023. „Pentru a menţine inflaţia sub control, BNR urmăreşte un regim de flotare controlată a cursului de schimb, evitând volatilitatea excesivă a acestuia şi prevenind deprecierea puternică a leului. Din octombrie, BNR a accelerat politica sa de înăsprire a condiţiilor de finanţare şi a majorat rata dobânzii de la 1,25% la 3,75%. Rata de politică monetară la sfârşitul anului este de aşteptat să fie mai aproape de 5,5%.”

    Iar în ceea ce priveşte cele mai recente rezultate ale Credit Europe Bank, în ultimele 12 luni, portofoliul de credite al companiei a crescut cu 2,9% şi 6,4% de la an la an, la decembrie 2021, respectiv aprilie 2022. Reprezentanţii businessului se aşteaptă ca acesta să evolueze, în 2022, cu 33%, la 2,76 miliarde de lei, de la 2,07 miliarde de lei în anul precedent. În ceea ce priveşte valoarea activelor şi profitul înregistrat, în 2021 acestea s-au ridicat la 4,33 mld. lei, respectiv 70,2 milioane de lei, iar pentru anul acesta estimările companiei vizează o creştere de 13,7% a activelor, până la 4,92 mld. lei, profitul fiind însă pe o pantă descendentă, aşteptările fiind ca acesta să atingă pragul de 37,2 milioane de lei în 2022. O creştere accelerată, de 46%, este aşteptată şi la nivelul numărului de carduri noi emise, de la 22.258 în 2021 la 32.500 de carduri în 2022. Pe zona de clienţi retail, banca preconizează o evoluţie de 4,8% a cardurilor emise, de la 353.623 în 2021 la 370.500 în 2022. Executivul spune că, pe termen scurt şi mediu, Credit Europe Bank România are multe ţinte importante, iar cea mai importantă dintre acestea este finalizarea transformării digitale a băncii şi lărgirea sferei de noi produse digitale oferite clienţilor, pentru a le îmbunătăţi şi simplifica activităţile bancare curente. „Foarte curând vom lansa câteva dintre ele.” Pentru acest an, businessul plănuieşte investiţii de 3 milioane de euro, bani ce vor fi direcţionaţi înspre noile produse digitale pe care reprezentanţii companiei au în plan să le introducă până la sfârşitul acestui an. „Ne dorim menţinerea unui raport cost-venit sănătos, sens în care vom contribui la creşterea bazei de venituri a băncii noastre prin implementarea de noi proiecte.” În acest context, compania şi-a propus să crească portofoliul de credite cu 50% într-o perioadă de trei ani. Iar obiectivul principal rămâne dezvoltarea unei organizaţii agile, adaptive şi rezistente, „pentru a crea valoare clienţilor şi acţionarilor noştri”.

    O carieră cu oportunităţi vaste

     Vorbind despre greşelile făcute de-a lungul parcursului profesional şi lucrurile pe care le-ar face diferit, executivul spune că drumul de până acum este, evident, dovada unei cariere de succes. „Provocările prin care am trecut de-a lungul anilor mi-au arătat, cu siguranţă, cum să gestionez situaţii dintre cele mai diverse, iar propria determinare m-a ajutat atât să depăşesc obstacolele, cât şi să învăţ din ele.” În opinia lui, mai important decât a privi în urmă şi a te gândi cât de bine ai procedat într-un anumit moment, este să acţionezi mereu cu profesionalism şi cu maturitatea etapei în care te afli.

    „Când eram în ultimul an de universitate, am primit oferte de muncă de la diferite bănci şi, într-o lună de la absolvire, mi-am început cariera. Probabil c-aş fi putut să-mi acord mai mult timp şi să investesc în dezvoltarea mea personală, având în vedere că, mai târziu în viaţă, pe măsură ce devii din ce în ce mai ocupat, devine din ce în ce mai dificil să recâştigi această oportunitate.” Sfaturile sale pentru tinerii aflaţi la începutul carierei sunt: „Ai încredere în tine, fii sociabil şi nu renunţa uşor!”. Întrebat de ce i-ar recomanda unui tânăr să-şi construiască o carieră în această industrie, executivul spune că băncile sunt cele mai importante structuri din sistemul financiar, iar acestea există de secole. „Un bancher înţelege aproape totul. Băncile sunt instituţii propice pentru a învăţa afaceri. Consider că, mai ales cei care îşi încep cariera în bănci şi apoi trec la alte companii, vor fi mult mai bine echipaţi pentru că văd alte companii şi din această perspectivă.” Atunci când lucrezi în sectoare specifice din piaţă, îţi cunoşti foarte bine domeniul dar, când ai şi experienţa de bancher, cunoşti atât sectorul financiar, cât şi sectorul în care activezi, adaugă Yakup Çil. „Dobândirea experienţei unei astfel de profesii creează situaţii personale şi profesionale extrem de avantajoase pentru tineri.” O carte pe care executivul o recomandă şi crede că nu ar trebui să lipsească din biblioteca unui CEO este „Never Eat Alone”, scrisă de Keith Ferrazzi.

  • Povestea FALIMENTULUI care a zguduit România din temelii. Milioane de români au avut de suferit şi nimeni nu a fost găsit vinovat

    City Insurance, compania de asigurări care a fost liderul întregii pieţe a asigurărilor din România din anul 2017 până în 2021, a ajuns într-un final, aşa cum majoritatea jucătorilor din piaţă credeau că se va întâmpla, să se prăbuşească. Dar cum a trecut o astfel de companie prin filtrul reglementărilor şi al cerinţelor din piaţă ajungând să conducă asigurările româneşti în doar câţiva ani?

    Totul a început cu data de 31 martie 1998, data la care societatea City Insurance a fost înfiinţată. Ulterior, în anul 2008, City Insurance a primit autorizare pentru a putea activa şi în Italia, iar în 2013 şi în Grecia. Între timp, activitatea companiei a fost în principal bazată pe zona asigurărilor RCA şi a asigurărilor de garanţii.

    În 2007, City Insurance era printre jucătorii mici din piaţă, cu subscrieri de 3,5 milioane de lei. Ce este important de observat este evoluţia acestor subscrieri. În anul 2008, volumul subscrierilor a ajuns la 9 milioane de lei, însemnând aproape o triplare faţă de anul anterior, iar în 2009, primele subscrise au depăşit 28 de milioane de lei, însemnând o nouă triplare a volumului subscrierilor.

    Această metodă de subscriere agresivă şi captare a pieţei a fost baza pe care City Insurance a ajuns la volume ale subscrierilor din ce în ce mai mari, creşterile fiind în acelaşi timp unele semnificative. Numai din anul 2009 până în anul 2021, cota de piaţă a companiei s-a majorat de 64 de ori, în timp ce subscrierile companiei au crescut de 700 de ori în 14 ani. Deşi evoluţia companiei poate părea spectaculoasă, City Insurance a întâmpinat prima oară probleme legate de lichiditate în anul 2016, motiv pentru care a trebuit să vină cu un plan de redresare pe care să îl realizeze conform cerinţelor ASF.

    „În acel moment, City Insurance şi-a asumat anumite obligaţii de restabilire a obligaţiilor economice atât prin aducerea de sume suplimentare, cât şi prin obţinerea unor mecanisme de garantare. Aspectul pus în discuţie acolo a fost dezechilibrul între suma pe care trebuia să o acopere din poliţă şi activul de care beneficia. Ieşirea din redresare s-a făcut pe baza angajamentelor pe care City şi le-a luat”, a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance, desemnat odată cu decizia oficială din partea Tribunalului Bucureşti din 9 februarie 2022 de a intra în faliment. Astfel, pe baza unor promisiuni pe care City Insurance şi le-a asumat, ASF a aprobat ieşirea companiei din redresare.

    Acest lucru nu a făcut decât să îi permită asigurătorului să îşi continue drumul, scopul rămânând acelaşi, captarea agresivă a pieţei, practicând în acelaşi timp printre cele mai mici tarife pe zona asigurărilor RCA. Unul din motivele pentru care în prezent, preţurile poliţelor RCA au crescut semnificativ, unele companii dublând sau chiar triplând tarifele, a fost politica de dumping a preţurilor pe care City Insurance a folosit-o de-a lungul evoluţiei sale pe piaţă. Această practică a presupus setarea celor mai mici preţuri dintre jucătorii care activau în zona asigurărilor RCA pentru a putea capta cât mai mulţi clienţi şi a subscrie un volum cât mai mare. Prin urmare, restul jucătorilor nu aveau de ales şi ajungeau să îşi asume riscuri mai mari pentru a putea concura cu City Insurance.

    După mai bine de patru ani în care City Insurance s-a aflat printre cele mai mari companii de asigurări din piaţă, dar mai ales pe segmentul RCA, asigurătorul s-a prăbuşit într-un final în anul 2021. Mai exact, pe data de 17 septembrie 2021 ASF i-a retras autorizaţia de funcţionare a companiei, a constatat starea de insolvenţă şi a demarat promovarea procedurii de faliment împotriva City Insurance. Cu toate acestea, până în acel moment, City Insurance a fost sancţionată în repetate rânduri de-a lungul timpului. Numai în perioada 2014-2021, valoarea cumulată a amenzilor pe care ASF le-a impus companiei a fost de 18,7 mil. lei, valorile cele mai mari fiind înregistrate în anul 2021, anul în care City Insurance s-a prăbuşit.

    Ce se întâmplă în culisele celui mai mare faliment din asigurări?

    Ulterior, pe lângă zona asigurărilor RCA, unde City Insurance avea peste 3,1 milioane de clienţi înainte de a intra în faliment, compania avea şi o expunere semnificativă din zona asigurărilor de garanţii. Astfel, în prezent, masa credală constituită ca urmare a falimentului City Insurance a strâns 1.600 de creditori, care s-au înscris pentru a-şi recupera datoriile de la companie.

    Valoarea expunerii calculată de CITR pe baza înscrierilor creditorilor este de 8,4 miliarde de lei. Printre cei mai mari creditori ai City Insurance se numără FGA cu o expunere de peste 2 miliarde de lei, CNAIR cu 1,55 mld. lei, RAJA Constanţa, cu aproape 1 mld. lei şi BCR cu aproape 800 mil. lei. „Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu.

    Cu siguranţă, şi nu va fi primul caz, în care disponibilităţile nu vor acoperi datoriile. Când nu mai există active şi sume de recuperat sau litigii pe rol, se radiază şi compania dispare. În ceea ce priveşte sumele rămase, dacă în urma finalizării raportului se identifică persoane responsabile, acestea trec printr-un proces în instanţă, apoi devin sentinţe executorii care se îndreaptă către persoanele responsabile pentru sumele care se constată că este o legătură de cauzalitate între faptele respective şi prejudiciul pe care l-au creat. Dar şi în această situaţie există perspectiva reală ca acestea să rămână sume neacoperite”, susţine Paul-Dieter Cîrlănaru.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Henk Paardekooper, CEO al First Bank: „Crizele vin cu confuzie, anomalii şi provocări. Dar creează şi oportunităţi”

    „Nu cred că este probabilă o recesiune imediată. Însă, pe de altă parte, nu am putut prevedea o pandemie şi nu am putut prevedea un război, aşa că, la sfârşitul zilei, nimeni nu ştie cu siguranţă ce va urma”, crede Henk Paardekooper, CEO al First Bank. El consideră că România are o forţă de muncă foarte educată şi competitivă, înregistrează o creştere economică solidă şi are tot potenţialul de a excela în sectoare precum producţia, IT şi agricultura. Deci, din punct de vedere economic, ar trebui să poată beneficia de consecinţele pandemiei şi ale războiului.

     

    Nimeni nu are globul de cristal pentru a privi în viitor, iar retrospectiva este întotdeauna un lucru minunat. Ceea ce am învăţat este să continui mereu să construiesc şi să îmbunătăţesc, deoarece fiecare criză este imprevizibilă şi creează efecte de şoc. A sta pe loc şi nemişcat nu este niciodată un lucru productiv sau indicat. Crizele vin cu confuzie, anomalii şi provocări. Şi asta va crea întotdeauna oportunităţi”, spune Henk Paardekooper, executive president/CEO al First Bank, care are experienţă de circa trei decenii în banking. Economia românească va simţi impactul mai larg al războiului de la graniţă dintre Rusia şi Ucraina din cauza efectelor generale de şoc, după cum anticipează şeful First Bank. Vedem deja preţuri mai mari la energie şi resurse naturale. De asemenea, există un impact asupra lanţului de aprovizionare cu alimente şi mărfuri. Desigur, un război atât de aproape şi în Europa are un impact negativ şi asupra sentimentului general şi încrederii, lucru care nu este niciodată constructiv pentru economie. Presiunea inflaţionistă era deja mare, iar efectele războiului o vor amplifica, ceea ce vedem deja că se întâmplă, explică el. „Inflaţia creşte peste tot, inclusiv în România”.

    În condiţiile în care războiul a crescut şi mai mult presiunile inflaţioniste, vedem şi ratele dobânzilor crescând. „ROBOR a crescut în trei luni de la 3% la peste 5%, într-o perioadă foarte scurtă. Acest lucru duce la rate mai mari ale dobânzii la împrumuturi, precum şi la depozite. Pentru consumatori, impactul asupra împrumuturilor lor va fi atenuat în timp, deoarece rata de bază IRCC urmează ratele pieţei cu întârziere, dar şi consumatorii vor trebui să fie pregătiţi pentru rate mai mari la împrumuturi. Mă aştept ca dobânzile de pe piaţa interbancară să fie mai mari, aşa cum era anticipat înainte de începerea războiului, deoarece ratele sunt deja la nivelul aşteptat pentru întregul an şi urmează să vină mai multe creşteri, în conformitate cu celelalte economii emergente şi ţări dezvoltate.” Contextul economic actual va afecta în mod inevitabil companiile şi consumatorii, în condiţiile în care cresc preţurile la alimente, la energie, dar şi dobânzile. Pe piaţa valutară, când ne uităm la regiune, am văzut că cele mai multe valute au fluctuat, mai puţin leul faţă de euro, care a fost „solid ca o stâncă”. „În mod clar, banca centrală a făcut din aceasta o prioritate cheie. În vremuri de incertitudine, oamenii tind să opteze pentru ce e mai aproape de certitudine, iar euro este una dintre monedele de bază ale lumii după dolarul american. Am văzut, de asemenea, că şi preţul aurului a crescut. Cu toate acestea, recent am putut observa că oamenii au început să treacă înapoi de la euro la lei.” În perspectivă, deoarece cea mai mare volatilitate a fost observată pe toate pieţele imediat după începutul războiului, şeful First Bank nu se aşteaptă la schimbări semnificative în viitorul apropiat pe acest palier. „S-ar putea să vedem o depreciere treptată a leului până la sfârşitul anului, dar aceasta ar fi legată mai mult de inflaţie şi de diferenţa reală a ratelor dobânzilor între euro şi lei”, anticipează CEO-ul  First Bank, fosta Piraeus Bank România, instituţie de credit deţinută de fondul american de investiţii J.C. Flowers.

    Carte de vizită:

    ♦Œ Olandezul Henk Paardekooper l-a înlocuit în 2019 la conducerea First Bank pe Dominic Bruynseels, care a renunţat la funcţie după doar un an de mandat;

    ♦ Anterior, Henk Paardekooper a condus operaţiunile RBS România (fosta ABN Amro) din 2011 până în 2014, perioadă în care portofoliile de clienţi retail şi corporate au fost vândute către UniCredit. După ce RBS s-a retras din România, Paardekooper a preluat poziţia de country manager al RBS Rusia;

    ♦Ž El are o experienţă de peste 30 de ani în sectorul bancar internaţional, în cadrul Royal Bank of Scotland şi ABN AMRO, care include coordonarea unor divizii naţionale şi regionale, precum şi gestionarea unor active şi portofolii în regiuni şi pe pieţe foarte diverse, în principal în Europa Centrală şi de Est. Paardekooper a lucrat în Ţările de Jos, Regatul Unit, Rusia şi CSI, România, Polonia, Republica Cehă, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi în America Latină;

    ♦ În perioada 2016 – 2017, în calitate de Hub Head RBS pentru Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa (CEEMEA), Henk Paardekooper a fost implicat în realizarea analizei strategice a regiunii CEEMEA pentru RBS şi a coordonat cu succes operaţiunile de restructurare şi cedare de active ale băncii pe pieţele din Rusia, Kazahstan, Slovacia, Africa de Sud, Polonia, Republica Cehă, Turcia şi Emiratele Arabe Unite. Henk Paardekooper are un Master în econometrie la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Olanda.

    Din perspectiva evoluţiei economiei, şeful First Bank spune că nu vede posibilă o recesiune imediată, dar nu exclude o astfel de situaţie în viitor în condiţiile în care planează incertitunea, amintind că nu au fost posibile predicţii nici privind apariţia pandemiei COVID-19 şi nici privind apariţia războiului de la graniţă. „Nu cred că este probabilă o recesiune imediată, însă pe de altă parte, nu am putut prevedea o pandemie şi nu am putut prevedea un război, aşa că, la sfârşitul zilei, nimeni nu ştie cu siguranţă ce va urma”. După primul trimestru (T1) din acest an veştile privind creşterea PIB au fost bune, România înregistrând o creştere economică de 6,5% faţă de T1/2021, în timp ce comparativ cu ultimul trimestru din 2021 PIB-ul a crescut în T1 cu 5,2%. Însă, pentru finalul acestui an instituţiile financiare internaţionale şi băncile locale au redus prognozele privind creşterea economică din România spre 2-3%. Pentru economia românească, volumul importurilor directe din Rusia şi al exporturilor către Rusia este relativ scăzut. La fel este şi relaţia comercială cu Ucraina. România importa însă volume mari de materiale de construcţii şi bunuri agricole din Ucraina, importuri care acum sunt amânate sau trebuie înlocuite de alţi producători, adaugă el. Dar dincolo de provocări şi de potenţiale efecte negative ale războiului există şi atuuri ale României. „România are o forţă de muncă foarte educată şi competitivă, înregistrează o creştere economică solidă şi are tot potenţialul de a excela în sectoare precum producţia, IT şi agricultura. Deci, din punct de vedere economic, ar trebui să poată beneficia de consecinţele pandemiei şi ale războiului. Evoluţii precum proximitatea de pieţele high-end vor contribui la întărirea României. De asemenea, mixul energetic al României este mult mai divers decât în multe alte ţări din UE, întrucât România utilizează energie solară, hidro, eoliană şi nucleară, toate clasificate ca fiind verzi în taxonomia energetică a UE. Există o mică dependenţă de combustibilii fosili din Rusia, însă această dependenţă este mult mai mică decât pentru multe alte ţări ale UE”.

    România consumă mai mult gaz decât produce şi există o mică dependenţă de Rusia, continuă şeful First Bank. Dependenţa de Rusia – de 20% din consumul intern pentru iarnă – ar urma să fie redusă la zero în următorii 5 ani având în vedere proiectele în derulare. „Oricum, gazul este considerat doar o sursă temporară de energie verde. România ar trebui să se concentreze în continuare pe mixul energetic diversificat, solar, eolian, hidro şi nuclear.” În plus, un alt atuu este că România are printre cele mai fertile terenuri agricole din lume, iar potenţialul constă în îmbunătăţirea eficienţei şi productivităţii în agricultură, în opinia lui Henk Paardekooper. Ce ar trebui să facă, în general, autorităţile din România având în vedere noul context? „Autorităţile ar trebui să continue doar să se concentreze pe îmbunătăţirea puterii economice a României. Ceea ce înseamnă abordarea deficitelor, investirea în infrastructură, educaţie, asistenţă medicală şi crearea unui mediu de afaceri stabil şi previzibil. Nu ar trebui să ne lăsăm distraşi; aceasta este singura cale către succesul durabil pe termen lung.” Vorbind în continuare despre sistemul bancar românesc, şeful First Bank susţine că „este puternic” şi, deşi sunt prea multe bănci, nu par să existe bănci problematice, cel puţin nu în top 20, rezervele de capital fiind consistente. „Cred că încă sunt prea multe bănci, dar nu par să existe bănci cu adevărat problematice, când te uiţi la primele douăzeci de bănci din sector, care constituie 98% din totalul activelor bancare. Rezervele de capital sunt puternice şi capabile să absoarbă un şoc. Deci, cele mai mari provocări sunt cele exterioare sistemului, precum o reducere semnificativă a creşterii PIB-ului, inflaţia, deficitul fiscal-bugetar.” Liderul First Bank aminteşte şi că economia nu funcţionează fără bănci, activitatea bancară fiind un serviciu esenţial. „După cum am văzut în timpul restricţiilor pandemice, au existat trei servicii esenţiale la care oamenii au avut acces tot timpul şi pentru care li s-a permis să iasă din casă – magazinele alimentare, farmaciile şi asistenţa medicală, dar şi băncile; deşi băncile nu au fost întotdeauna menţionate în acest context. Indiferent ce se întâmplă, avem nevoie de hrană, de sănătate, dar şi de acces la bani şi la servicii de procesare a plăţilor. Nu putem avea una fără celelalte. Economia nu funcţionează fără bănci, unul dintre motivele pentru care activitatea bancară este atât de interesantă şi pentru care îmi place să fiu bancher.” Referindu-se la sectoarele economice preferate la creditare de banca pe care o conduce, Paardekooper spune că First Bank se concentrează asupra clienţilor din toate segmentele şi din întregul spectru economic. „Scopul nostru este să oferim servicii financiare clienţilor care sunt activi în economia românească.” El susţine că au fost făcute „progrese extraordinare în implementarea strategiei şi în finalizarea transformării First Bank.” „Am generat un profit net solid, cu o contribuţie puternică din partea tuturor segmentelor noastre, respectiv gospodării, microîntreprinderi, IMM-uri şi clienţi corporativi de pe piaţa medie. Iar transformarea noastră într-o bancă de sine stătătoare, care oferă servicii bancare convenabile de zi cu zi clienţilor români, cu accent pe digital, dar cu o componentă umană, a progresat bine şi putem spune că am finalizat transformarea. Desigur, transformarea şi schimbarea nu sunt niciodată pe deplin finalizate, dar călătoria de transformare pe care am început-o acum trei ani s-a încheiat cu succes”.

    First Bank în cifre

    ►Œ În 2021, First Bank a obţinut un profit de 57,1 mil. lei după ce pentru anul 2020 raportase o pierdere de 70,7 mil. lei.

    ► Veniturile operaţionale nete ale băncii au crescut anul trecut cu 7% faţă de 2020, atingând valoarea de 354 mil. lei.

    Ž► Pe palierul finanţărilor, First Bank a ajuns la un portofoliu de credite de 4,1 mld. lei, în creştere cu 4% faţă de 2020, banca susţinând că valoarea creditelor acordate a înregistrat „o evoluţie semnificativă pe toate segmentele de clienţi“.

    ► Un ritm mai susţinut este remarcat în special în zona de creditare pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 16% faţă de anul 2020, influenţată pozitiv de aderarea First Bank la programele de sprijin guvernamentale.

    ► Sursele atrase de bancă la clienţi au ajuns anul trecut la 5,2 mld. lei, nivel apropiat de volumul depozitelor din 2020, de aproape 5,5 mld. lei.

    ‘► La sfârşitul anului 2021, activele totale ale First Bank depăşeau 6,9 mld. lei, în timp ce capitalul propriu a ajuns la aproape 800 mil. lei.

    ’► Raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit şi a atins 79% în 2021, comparativ cu 93% în 2020, datorită eficienţei operaţionale sporite ca urmare a investiţiilor în digitalizare şi automatizare a proceselor, potrivit explicaţiilor transmise de bancă.

    “► În ultimii trei ani, First Bank a desfăşurat procese ample de transformare, susţinute de investiţii în tehnologie, produse, procese şi oameni de aproape 100 mil. lei.

     

    Paardekooper aminteşte că First Bank este singura bancă din România care oferă un serviciu de video banking veritabil, unde clienţii pot obţine consiliere personală şi personalizată, precum şi încheierea de tranzacţii, cum ar fi deschiderea de conturi, accesarea de împrumuturi şi credite ipotecare. În plus, noul proces automatizat de creditare ipotecară de la A la Z de la First Bank permite clienţilor să obţină aprobarea financiară pentru o cerere de credit ipotecar într-o singură zi lucrătoare şi trebuie să vină la bancă o singură dată, pentru semnarea finală a contractelor, dacă totul merge bine, explică şeful First Bank.

    În 2021, First Bank a obţinut un profit de 57,1 mil. lei după ce pentru anul 2020 raportase o pierdere de 70,7 mil. lei. Veniturile operaţionale nete ale băncii au crescut anul trecut cu 7% faţă de 2020, atingând valoarea de 354 mil. lei, după cum a transmis banca. Pe palierul finanţărilor, First Bank a ajuns la un portofoliu de credite de 4,1 mld. lei, în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, banca susţinând că valoarea creditelor acordate a înregistrat „o evoluţie semnificativă pe toate segmentele de clienţi“. Un ritm mai susţinut este remarcat în special în zona de creditare pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 16% faţă de anul 2020, influenţată pozitiv de aderarea First Bank la programele de sprijin guvernamentale. First Bank s-a alăturat programului IMM Invest în al doilea an de dezvoltare, cu fonduri de 329,3 mil. lei alocate pentru 2021, în creştere cu 46,4% faţă de anul precedent. Sursele atrase de bancă la clienţi au ajuns anul trecut la 5,2 mld. lei, nivel apropiat de volumul depozitelor din 2020, de aproape 5,5 mld. lei. La sfârşitul anului 2021, activele totale ale First Bank depăşeau 6,9 mld. lei, în timp ce capitalul propriu a ajuns la aproape 800 mil. lei. Rata totală de adecvare a capitalului a ajuns la 23,14%, iar rata lichidităţii a fost cu mult peste 200%. Raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit şi a atins 79% în 2021, comparativ cu 93% în 2020, datorită eficienţei operaţionale sporite ca urmare a investiţiilor în digitalizare şi automatizare a proceselor, potrivit explicaţiilor transmise de bancă. Rentabilitatea operaţională ridicată permite băncii să investească în proiecte şi campanii cu valoare adăugată care vizează îmbunătăţirea experienţei clienţilor şi creşterea portofoliului de credite, după cum a transmis banca. În ultimii trei ani, First Bank a desfăşurat procese ample de transformare, susţinute de investiţii în tehnologie, produse, procese şi oameni de aproape 100 mil. lei. Banca susţine că are ca obiectiv oferirea de produse şi servicii de top ce permit efectuarea de operaţiuni bancare într-un mod simplu şi eficient, garantând clienţilor o experienţă de utilizare modernă şi adaptată nevoilor lor.

  • Profil de investitor. Şcoala japoneză pe bursa românească: cum faci sutele de euro să devină milioane când priveşti inflaţia ca pe un vânt în pânze

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, îşi expun strategiile şi convingerile pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.

    Absolventă de Fizică Nucleară şi pasionată de sporturi de anduranţă, Carmen Bobu a învăţat să tranzacţioneze pe bursa din Tokyo şi s-a întors acasă, în România, să facă acelaşi lucru. De la economii de ordinul sutelor de euro pe care le-a investit la bursă în anii 2000, astăzi vorbeşte de milioane de euro în acţiuni româneşti. Care a fost reţeta ei?

    „Am avut ocazia să merg în Japonia în 1999 şi am locuit acolo timp de 18 ani. Când am ajuns, nu ştiam absolut nimic despre piaţa de capital, dar toată lumea era educată financiar şi ancorată la piaţă şi aşa am ajuns s-o descopăr şi eu. Bursa de la Tokyo funcţionează de la ora 09:00 până la ora 15:00, iar la închiderea şedinţei toată lumea stătea aproape hipnotizată şi urmărea cotaţiile. Am fost uimită, nu ştiam de această lume”, povesteşte Carmen Bobu, de profesie inginer fizician, dar şi cu alte valenţe.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Carmen Bobu

    VÂRSTĂ: 47 de ani

    PROFESIE: inginer fizician

    OCUPAŢIE: investitor full-time

    În vârstă de 47 de ani, a absolvit Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti, secţia Inginerie Nucleară. La un an de la absolvire a ajuns în Japonia, dar nu pentru fizica nucleară, ci pentru electronică. S-a angajat la Panasonic pe un post de asistent tehnic de calitate, unde a stat până în 2007. În paralel, a început să deprindă noile obiceiuri din ţara adoptivă.

    „La 24 de ani aproape că nu aveam bani economisiţi. Am absolvit o facultate de stat, familia mea nu a fost bogată, aveam câteva sute de dolari pe care i-am investit la început. Am avut şansa să învăţ despre piaţa de capital la o vârstă foarte fragedă, 25 de ani însemna foarte repede atunci faţă de acum. Pe piaţa din Japonia aveam programe demonstrative, puteam face şi simulare cu bani virtuali, la noi erau inexistente. Am considerat însă că impactul ar fi mult mai mare dacă intru cu bani fizici. Asta era tot ce voiam să fac”, mărturiseşte ea.

    Carmen Bobu a început astfel un proces complex de autoeducare financiară, iar în 2000 a făcut primele investiţii pe Bursa de la Tokyo, cu câteva sute de dolari. Au urmat mai multe cursuri specifice pieţei de capital, chiar şi la New York, un curs de brokeraj, apoi un MBA de trei luni la o universitate din Tokyo. De la Panasonic a plecat la o companie de investiţii financiare pe pieţele din România şi Bulgaria care i-a schimbat perspectiva legată de investiţii.

    „În România, la fel, am început cu câteva sute de euro. În 2004 am intrat pe Bursa de la Bucureşti, prin Vanguard. Mama mea m-a ajutat să fac investiţii aici, nu erau ordine electronice, la orice fel de ordin era nevoie de semnătură fizică, aşa că i-am făcut ei împuternicire. Acum investesc prin TradeVille”, adaugă Carmen Bobu.

    În cadrul unei emisiuni ZF Deschiderea de astăzi din vara anului 2020, Carmen Bobu spunea că atunci când a început să tranzacţioneze, piaţa din România era aproape nefuncţională. „Nu aveai emitenţi unde să-ţi poţi muta banii, erau SIF-urile şi câteva blue chip-uri. Atunci mergeai la broker să îţi deschizi un cont de tranzacţionare.”

    Dacă în România cultura investiţiilor la bursă nu este atât de înrădăcinată în rândul populaţiei, iar bursa locală a fost promovată recent la statutul de piaţă emergentă secundară de către furnizorul global de indici FTSE Rusell, în Japonia piaţa de capital este aproape un mod de viaţă. Dacă la noi găsim case de pariuri la tot pasul, la ei sunt răspândite mai mult societăţile de brokeraj.

    „În anii 2000, în Japonia nu se uita nimeni la cotaţii pe mobil, erau afişate afară, la posturile de televiziune, în toate gările şi la toate casele de brokeraj, care erau aproape omniprezente. Eram hipnotizată, nu înţelegeam de ce pentru câteva momente toată lumea se oprea în loc. Unii se bucurau, alţii nu”, spune investitoarea.

    În Japonia, Carmen a locuit în municipiul Shirakawa, prefectura Fukushima, aproape de locul unde în 2011 a avut loc accidentul nuclear la centrala atomică în urma unui cutremur şi a tsunamiului care l-a urmat. Totuşi, a decis să rămână şi în 2012 a reuşit să obţină cetăţenie japoneză.

    Mai târziu, în 2015-2016, a urmat un master în Finanţe-Bănci la Academia de Studii Economice din Bucureşti, iar în 2017 s-a întors în ţara natală. Acela a fost şi momentul în care a luat decizia să investescă doar pe Bursa de la Bucureşti, dar şi anul în care a devenit persoană juridică în România.

    „Din 2017 sunt şi investitor profesional în piaţă. Sunt cetăţean japonez şi nu am voie să stau în România fără activitate economică. Mi-am deschis acest SRL şi administrez banii familiei şi ai prietenilor foarte apropiaţi. Ocupându-mă de această firmă, fac cumva ce făceam în Japonia. Am avut şi acolo o companie care plasa investiţii şi pe piaţa românească”, spune ea.

    Pentru Carmen Bobu, studiul a continuat şi în România. În 2018 a obţinut autorizaţie de brokeraj, pentru că nu înţelegea foarte multe din ce se întâmplă în domeniul intermedierilor bursiere.

    „Întorcându-mă în România şi fiind investitoare pe piaţa de capital de aici, am încercat să iau pulsul şi să înţeleg cum funcţionează mentalitatea unui broker local, pentru că diferă foarte mult de cea a unui broker din Japonia – nu ca să profesez, ci pentru a înţelege şi mai mult piaţa locală”, afirmă ea.

    Carmen Bobu spune că nu foloseşte atestatul de broker, dar, în general, cursurile au ajutat-o foarte mult în activitatea investiţională.

    „Este o continuă educaţie, ca să fiu în permanenţă la curent cu tot ce este nou pe piaţa pe care activez. Cum oricare şofer care vrea să şofeze trebuie să meargă la o şcoală de şoferi, şi un investitor trebuie să obţină o minimă cultură generală a pieţei de capital, să înţeleagă termenii specifici. Cred că este nevoie neapărat de un ABC al pieţei de capital”, continuă investitoarea.

    Astăzi Carmen Bobu este investitoare full-time. Nu îi place să speculeze, ci investeşte pe termen mediu şi lung. Se mai întâmplă şi să tranzacţioneze zilnic atunci când are bani disponibili în portofoliu şi volatilitatea este mare, dar nu riscă foarte mult şi nu-i place să fie caracterizată ca investitor speculator.

    Prin firma care gestionează economiile familiei şi ale apropiaţilor are deţineri de aproape 4 milioane de euro la Bursa de Valori Bucureşti, în timp ce valoarea propriului ei portofoliu se ridică la circa 1 milion de euro şi este format din Fondul Proprietatea în proporţie de 40%, în timp ce TeraPlast Bistriţa şi Transilvania Broker de Asigurare au fiecare o pondere de 10%, iar 40% reprezintă rezervă de cash.

     

    „Dacă la Bursa de Valori Bucureşti se va lista Hidroelectrica, eu cred foarte mult în Fondul Proprietatea. Indiferent de condiţiile de piaţă, FP va ieşi în câştig dacă va lista pachetul deţinut”, spune ea.

    În trecut, a investit şi în alte societăţi listate la Bucureşti, mai ales dintre cele nou intrate în ringul bursier, care în 2021 i-au oferit randamente neaşteptat de mari. Spune că a participat la aproape toate plasamentele private de acţiuni derulate de brokerii români, fiind o mare susţinătoare a companiilor antreprenoriale româneşti, iar anul acesta aşteaptă alte finanţări.

    „În 2021 am avut un randament mediu pe dividende de circa 8%, puţin mai mic faţă de anii precedenţi, când randamentele erau de 10%-12%, dar foarte mulţumitor. Cred că randamentul acţiunilor a fost între 20% şi 25%. Este neoficial, pentru că nu am marcat la piaţă, am rămas investită. Acum a mai scăzut valoarea deţinerilor, faţă de august 2020 nu mai sunt aceleaşi creşteri sau aceleaşi cifre în portofoliu. Am banii pregătiţi pentru plasamentul privat de la RodBun. Încă sunt cu ochii pe investiţii, nu m-am retras din piaţă”.

    Vânt din pupă, investitori!

    „Japonezii pe care-i vedeam că merg în călătorii se mândreau că locuiesc gratuit şi nu puteam înţelege cum. În realitate, creştea preţul acţiunilor şi considerau că tot ce fac este gratuit relativ la disponibilităţi. În acei ani, japonezii lucrau pentru banii lor şi îşi permiteau bucurii chiar din rezultatul financiar al economiilor investite pe Bursă”.

    Astăzi, şi Carmen Bobu se află în poziţia celor pe care acum 21 de ani nu îi înţelegea. După o muncă asiduă, îşi dă răgaz şi pentru micile bucurii ale vieţii. Am cunoscut-o în 2020, chiar în plină pandemie, dar pentru a-i surprinde întreaga poveste în universul investiţiilor, am povestit cu ea în timp ce era într-o expediţie nautică, pe un velier, încercând să traverseze Marea Tireniană din Sicilia spre Napoli.

    „Încerc să navighez cu pânze, să folosesc natura pentru a ajunge într-un punct stabilit. Cum în economie avem inflaţia ca un vânt, care trebuie să fie între 2% şi 3% pentru a naviga bine economic, aşa şi în viaţa nautică vântul reprezintă un fel de inflaţie. Dacă este prea mare, cum avem noi inflaţia acum, se rup velele şi nu este bine, iar fără vânt trebuie să folosim costuri, adică benzină, motorină, pentru a ajunge în locul propus”, spune ea.

    Cum trebuie să fie vântul pe mare? „Şi aici trebuie să fie mediu, adică numai bun de prins în pânze, între 2% şi 3%, ca o inflaţie normală într-o piaţă ideală, evident”, spune amuzată.

    Carmen Bobu face tot timpul paralele între viaţa financiară şi toate hobby-urile pe care le are. Dacă vorbim de hobby-uri, cu siguranţă este o femeie competitivă, energică şi disciplinată. Îi place să-şi seteze obiective şi se simte împlinită când le atinge.

    În Japonia a participat la şapte triatlonuri, sport la care concurenţii participă înotând, mergând cu bicicleta şi apoi alergând şi ale cărui probe au loc fără întrerupere şi sub cronometru. Acesta a devenit sport olimpic în 2000 la Jocurile Olimplice de vară de la Sydney.

    Ce a motivat-o? „În Japonia am înotat în toate lacurile, dorindu-mi să mă perfecţionez şi să ajung la nivelul Ironman. Sunt finisher de Ironman în Australia în 2017. Este un triatlon triplu. Asta a fost medalia mea de încoronare pentru a mă întoarce în România. Am zis că dacă nu pot să termin competiţia, nu mă întorc acasă”, explică investitoarea.

    În timp ce triatlonul conţine trei probe – înot 1,5 kilometri, bicicletă 40 de kilometri şi alergat 10 kilometri – Ironman este un triatlon triplu, adică implică distanţe de 3,8 kilometri la nataţie, 180 de kilometri la ciclism şi 42 de kilometri la alergare. Pentru această competiţie, Carmen s-a antrenat peste şase luni, şase zile pe săptămână. Întoarsă în România cu această reuşită, a schimbat perspectiva, dar nu a renunţat la sport.

    „În România, nivelul triatlonului nu este foarte bine dezvoltat. În 2017 noi eram la a 10-a ediţie, în timp ce Japonia era la a 75-a. Ei de peste 75 de ani practică acest sport, astfel că infrastructura şi nivelul competitorilor sunt altele. În România am vrut în schimb să încerc ceva nou şi m-am apucat de navigaţie cu vele. La noi, nivelul acestui sport este de talie internaţională. Am întâlnit oameni deosebiţi în această lume”, adaugă investitoarea.

    O altă paralelă pe care Carmen Bobu îl face între latura sportivă şi cea financiară este legat de disciplină şi educaţie, fără de care nu putem reuşi în niciunul dintre cazuri. Cum în viaţa financiară ne impunem ţinte, şi în lumea sportivă vorbim de atingerea unor ţinte, spune ea.

    „În ambele câmpuri îţi pui un target de atins şi este o fericire când îţi atingi ţinta şi în termenul de timp propus. Pe plan sportiv, orizontul de timp este mult mai scurt, în timp ce pe plan financiar este mediu sau lung, dar ambele părţi sunt caracterizate de disciplină, de efort şi de educaţie. Fără educaţie şi fără ancorare la realitatea pieţei de capital, nu poţi reuşi. Nu faci investiţii după ureche. Trebuie să-ţi acorzi mereu timpul să înţelegi, să aplici şi să controlezi riscul tocmai prin această educaţie permanentă”, explică investitoarea.

    Carmen Bobu consideră că momentul potrivit pentru a investi este oricând, indiferent dacă piaţa este în creştere sau în scădere. „Nu investeşti o singură dată şi ai terminat cu investiţiile, ci mereu. Acumulezi în timp şi vei avea la un moment dat un preţ mediu, indiferent de valoarea primei achiziţii.”

    De pe piaţa secundară AeRO de la BVB a ieşit în ultima perioadă şi spune că în situaţii de criză precum cea care se întrevede la orizont companiile mici nu au puterea să reziste cum ar rezista o companie mare.

    „O barcă mare cu vele are puterea să reziste mai bine într-o furtună decât o bărcuţă mică pe care inflaţia o suflă de colo-colo. M-aş orienta pe companii mai vechi în piaţă, care au avut profit şi dividende predictibile în ultimii, să spun, 10-15 ani. Istoricul pe ultimii ani este neconcludent, au fost situaţii excepţionale, m-aş uita la companii ca la sportivi care au livrat mereu performanţă”, conchide Carmen Bobu.

    Dicţionarul investitorului:

    1.Œ Randamentul dividendelor este un indicator financiar care face parte din câmpul analizei fundamentale şi reprezintă câştigul procentual al unui investitor din dividendele repartizate din profiturile unei companii. Se calculează ca raport dintre dividendul brut pe acţiune, adică suma dividendelor împărţită la numărul de acţiuni ale companiei, şi preţul de tranzacţionare al acţiunii respective. Pentru a stabili cât de atractiv este un dividend, randamentul lui poate fi comparat cu randamentele aduse de depozitele bancare, cu nivelul dobânzilor şi al randamentelor obligaţiunilor guvernamentale, dar şi cu randamentele dividendelor altor companii.

    2. Volatilitatea este un termen care se referă la gradul de incertitudine, riscul sau fluctuaţiile de preţ ale unui instrument financiar într-o anumită perioadă de timp. Unele active sau pieţe sunt mai volatile decât altele. În astfel de perioade, preţurile tind să se schimbe foarte dinamic şi pe termen scurt, ca urmare a unor crize, ştiri macroeconomice, evenimente neaşteptate sau politice. Ca exemplu, pandemia şi războiul din Ucraina, au adus perioade de volatilitate pe bursele globale. Cel mai bun mod de a măsura volatilitatea pieţei este prin indicele VIX, calculat cu preţul opţiunilor financiare de pe indicele S&P 500 din Statele Unite. Mai este denumit şi „indicele fricii“.

  • Roxana Maria Hidan, OTP Bank România: Mă motivează provocările, proiectele şi responsabilităţile de care alţii se feresc. îmi place tot ceea ce mă provoacă şi situaţiile sau activităţile care te scot din tipare. Nimic nu e imposibil!

    Valoare active nete (2021): 18,5 mld. lei

    Profit (după impozitare, 2021): 58 mil. lei

    Număr de angajaţi: 1.790

    CARTE DE VIZITĂ

    • Roxana Hidan este director general adjunct al OTP Bank România  şi are peste 20 de ani de experienţă în domeniul bancar;

    • Este şi membru în management boardul OTP Bank România;

    • Începând cu 2020, a devenit responsabilă de Divizia de Afaceri, nou înfiinţată, a băncii, respectiv Retail, Micro, IMM-uri, Corporate, Carduri, Pieţe Globale, Private Banking şi Servicii de Investiţii;

    • Anterior, a condus Divizia de Retail în calitate de director general adjunct;

    • Spune că în perioada petrecută în cadrul companiei a dedicat timp şi pasiune dezvoltării liniei de business pentru IMM-uri, a promovat constant o cultură de afaceri cu deschidere către client şi a avut roluri cheie în etapele de transformare sau procesele de achiziţii ale băncii;

    • Se ghidează după motto-ul „sky is NOT the limit” şi este cea mai tânără femeie membru în Consiliul de Administraţie al unei bănci clasate în top 10 în România.

    Mă motivează provocările, proiectele şi responsabilităţile de care alţii se feresc. Pentru mine, o sarcină mai dificilă vine şi cu o satisfacţie mai mare la final, iar, chiar dacă poate părea un clişeu, evoluţia este imposibilă dacă stai mereu într-o zonă de confort. Aşadar, îmi place tot ceea ce mă provoacă şi situaţiile sau activităţile care te scot din tipare. Nimic nu e imposibil!

    Profilul Roxanei Hidan a fost inclus în anuarul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2022

  • Radiografia celui mai mare faliment recent din istoria României, care a zguduit ţara din temelii, afectând milioane de oameni

    City Insurance, compania de asigurări care a fost liderul întregii pieţe a asigurărilor din România din anul 2017 până în 2021, a ajuns într-un final, aşa cum majoritatea jucătorilor din piaţă credeau că se va întâmpla, să se prăbuşească. Dar cum a trecut o astfel de companie prin filtrul reglementărilor şi al cerinţelor din piaţă ajungând să conducă asigurările româneşti în doar câţiva ani?

     

    Totul a început cu data de 31 martie 1998, data la care societatea City Insurance a fost înfiinţată. Ulterior, în anul 2008, City Insurance a primit autorizare pentru a putea activa şi în Italia, iar în 2013 şi în Grecia. Între timp, activitatea companiei a fost în principal bazată pe zona asigurărilor RCA şi a asigurărilor de garanţii.

    În 2007, City Insurance era printre jucătorii mici din piaţă, cu subscrieri de 3,5 milioane de lei. Ce este important de observat este evoluţia acestor subscrieri. În anul 2008, volumul subscrierilor a ajuns la 9 milioane de lei, însemnând aproape o triplare faţă de anul anterior, iar în 2009, primele subscrise au depăşit 28 de milioane de lei, însemnând o nouă triplare a volumului subscrierilor.

    Această metodă de subscriere agresivă şi captare a pieţei a fost baza pe care City Insurance a ajuns la volume ale subscrierilor din ce în ce mai mari, creşterile fiind în acelaşi timp unele semnificative. Numai din anul 2009 până în anul 2021, cota de piaţă a companiei s-a majorat de 64 de ori, în timp ce subscrierile companiei au crescut de 700 de ori în 14 ani. Deşi evoluţia companiei poate părea spectaculoasă, City Insurance a întâmpinat prima oară probleme legate de lichiditate în anul 2016, motiv pentru care a trebuit să vină cu un plan de redresare pe care să îl realizeze conform cerinţelor ASF.

    „În acel moment, City Insurance şi-a asumat anumite obligaţii de restabilire a obligaţiilor economice atât prin aducerea de sume suplimentare, cât şi prin obţinerea unor mecanisme de garantare. Aspectul pus în discuţie acolo a fost dezechilibrul între suma pe care trebuia să o acopere din poliţă şi activul de care beneficia. Ieşirea din redresare s-a făcut pe baza angajamentelor pe care City şi le-a luat”, a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance, desemnat odată cu decizia oficială din partea Tribunalului Bucureşti din 9 februarie 2022 de a intra în faliment. Astfel, pe baza unor promisiuni pe care City Insurance şi le-a asumat, ASF a aprobat ieşirea companiei din redresare.

    Acest lucru nu a făcut decât să îi permită asigurătorului să îşi continue drumul, scopul rămânând acelaşi, captarea agresivă a pieţei, practicând în acelaşi timp printre cele mai mici tarife pe zona asigurărilor RCA. Unul din motivele pentru care în prezent, preţurile poliţelor RCA au crescut semnificativ, unele companii dublând sau chiar triplând tarifele, a fost politica de dumping a preţurilor pe care City Insurance a folosit-o de-a lungul evoluţiei sale pe piaţă. Această practică a presupus setarea celor mai mici preţuri dintre jucătorii care activau în zona asigurărilor RCA pentru a putea capta cât mai mulţi clienţi şi a subscrie un volum cât mai mare. Prin urmare, restul jucătorilor nu aveau de ales şi ajungeau să îşi asume riscuri mai mari pentru a putea concura cu City Insurance.

    După mai bine de patru ani în care City Insurance s-a aflat printre cele mai mari companii de asigurări din piaţă, dar mai ales pe segmentul RCA, asigurătorul s-a prăbuşit într-un final în anul 2021. Mai exact, pe data de 17 septembrie 2021 ASF i-a retras autorizaţia de funcţionare a companiei, a constatat starea de insolvenţă şi a demarat promovarea procedurii de faliment împotriva City Insurance. Cu toate acestea, până în acel moment, City Insurance a fost sancţionată în repetate rânduri de-a lungul timpului. Numai în perioada 2014-2021, valoarea cumulată a amenzilor pe care ASF le-a impus companiei a fost de 18,7 mil. lei, valorile cele mai mari fiind înregistrate în anul 2021, anul în care City Insurance s-a prăbuşit.

     

    Ce se întâmplă în culisele celui mai mare faliment din asigurări?

    Ulterior, pe lângă zona asigurărilor RCA, unde City Insurance avea peste 3,1 milioane de clienţi înainte de a intra în faliment, compania avea şi o expunere semnificativă din zona asigurărilor de garanţii. Astfel, în prezent, masa credală constituită ca urmare a falimentului City Insurance a strâns 1.600 de creditori, care s-au înscris pentru a-şi recupera datoriile de la companie.

    Valoarea expunerii calculată de CITR pe baza înscrierilor creditorilor este de 8,4 miliarde de lei. Printre cei mai mari creditori ai City Insurance se numără FGA cu o expunere de peste 2 miliarde de lei, CNAIR cu 1,55 mld. lei, RAJA Constanţa, cu aproape 1 mld. lei şi BCR cu aproape 800 mil. lei. „Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu.

    Cu siguranţă, şi nu va fi primul caz, în care disponibilităţile nu vor acoperi datoriile. Când nu mai există active şi sume de recuperat sau litigii pe rol, se radiază şi compania dispare. În ceea ce priveşte sumele rămase, dacă în urma finalizării raportului se identifică persoane responsabile, acestea trec printr-un proces în instanţă, apoi devin sentinţe executorii care se îndreaptă către persoanele responsabile pentru sumele care se constată că este o legătură de cauzalitate între faptele respective şi prejudiciul pe care l-au creat. Dar şi în această situaţie există perspectiva reală ca acestea să rămână sume neacoperite”, susţine Paul-Dieter Cîrlănaru.

    El a mai explicat că există totuşi o diferenţă între expunere şi datorie, iar până nu se va vedea fiecare contract în ce stadiu este, nu se va putea determina sumele efectiv de recuperat. „Există o diferenţă importantă între expunere şi datorie. Până nu vom vedea CNAIR în fiecare contract în ce stadiu este nu avem cum să determinăm sumele de recuperat efective. Este important să vedem întreaga situaţie ca una care are o dimensiune sistemică”, a mai spus CEO-ul CITR. În ceea ce priveşte activele City Insurance, momentan lichidatorul judiciar nu are o evaluare concretă, dar cea mai mare parte a activelor este reprezentată de sumele pe care le are de recuperat City Insurance de la reasigurători.

    „Avem o valoare contabilă în acest moment de ordinul sutelor de milioane de lei. Dar care până nu se intră punctual în fiecare nu o să putem să vedem efectiv. Indiferent ce se va întâmpla, va fi o etapă care va trece. Pe viitor, va fi foarte important să fie mai multă stricteţe.”, este de părere Paul-Dieter Cîrlănaru. CEO-ul CITR a mai adăugat că produsul acesta RCA este un produs atipic, iar calitatea produsului nu prea interesează cumpărătorul. „Cumperi poliţa pentru a îndeplini o obligaţie legală, pentru a nu primi amendă şi cel care are de suferit dacă respectivul asigurător nu livrează calitativ este cel pe care l-ai lovit cu maşina.

    Controlul în domeniul altor produse se face de către consumator, care stabileşte că plăteşte un preţ pentru un anumit serviciu, pentru că este bun sau rău sau satisfăcător, aici nu există acest feedback. Aici cred că intervine zona de reglementare. Fiind un produs obligatoriu, care asigură riscul altcuiva, trebuie să vedem mai multă reglementare sau mai precisă. Trebuie încurajat un comportament mult mai bun în piaţă pentu a nu se ajunge într-o astfel de situaţie”, susţine Paul-Dieter Cîrlănaru.

    Printre situaţiile financiare ale City Insurance, lichidatorul judiciar a observat că City Insurance a acordat împrumuturi societăţii afiliate City Invest & Managment, la care City Insurance este acţionar, cu şanse de recuperare reduse. Soldul de recuperat se ridică la 82 de milioane de lei. Pe lângă acestea, compania a achitat dobânzi pentru împrumuturi primite care s-au dovedit a fi fără substanţă economică în valoare de 114 milioane de lei şi a mai achitat comisioane intermediarilor pentru împrumuturi, de asemenea, fără substanţă economică, de 33 de milioane de lei. În primele 85 de zile de la deschiderea falimentului City Insurance, CITR a identificat şi notificat peste 71.000 de creditori. Dintre aceştia 1.600 de creditori s-au înscris la masa credală cu o expunere de 8,4 mld. lei. În acelaşi timp, lichidatorul judiciar are de gestionat direct peste 14.000 de litigii în 10 ţări, în care City Insurance este angrenată.

    Următorii paşi în procedura de faliment, după întâlnirea creditorilor, care a avut loc pe data de 6 mai 2022, sunt evaluarea patrimoniului, demersurile pentru recuperarea creanţelor şi valorificarea activelor.