BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Alina Ştefan: Excelenţa vine după structurarea pasiunilor

    Vârstă: 39 de ani

    Funcţie: CEO

    Companie: Salarium

    Cifră de afaceri (2021): 500.000 de euro

    Numărul de colegi aflaţi în subordine: 15

    Experienţă: Are un background de marketing şi sales şi a lucrat în advertising, wellness sau în industria beneficiilor. Astăzi, dezvoltă din rolul de CEO Salarium, prima platformă de plată instantă a avansurilor salariale din România.

    ♦ Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?

    Ambiţia, dacă ambiţia este „dorinţa arzătoare de a realiza ceva” împreună cu acţiunile calibrate în concordanţă cu voinţa. Consider că talentul este un har atunci când îl ai şi poate face diferenţa, doar dacă în spate, ca şi în cazul ambiţiei, trăieşte rezilienţa şi persuasiunea. Dacă aş miza pe cineva, aş miza mai degrabă pe un om ambiţios decât pe cineva talentat, pentru că motivaţia şi disciplina te vor duce mai departe decât talentul, este un mindset, un fel de a fi în raport cu toate aspectele în viaţă. Talentul îţi poate da iluzia succesului prea devreme şi te poate orbi atunci când, de fapt, efortul susţinut face diferenţa pe termen lung.

    ♦ Ce ţi-ar plăcea să ai şi nu deţii în prezent?

    Un lucru pe care mi-l doresc şi lucrez să îl deţin cu adevărat este mai degrabă o virtute şi anume răbdarea. Cu timpul mi-am dat seama că răbdarea, mai ales cea îmbrăcată în linişte, iţi poate oferi concentrare şi o viziune mai clară.

    ♦ În ce loc te simţi cea mai fericită?

    Cea mai fericită mă simt alături de prieteni şi familie, ei sunt sursa mea de pace, linişte şi bucurie. Iar daca m-aş gândi la un loc specific, aş spune că „my happy place” este un loc cu soare şi apă. Acesta este motivul pentru care am stat 10 ani în Los Angeles, aproape de coasta pacifică. Soarele şi apa îmi dau bucurie şi linişte, astfel încât să mă încarc cu enegie, însă să acţionez cu calm.

    ♦ Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Avem tendinţa să ne măsuram realizările în viaţă de cele mai multe ori din punct de vedere profesional şi când o facem, menţionăm proiectele care au avut poate cel mai mare impact sau cea mai mare cifra de afaceri. Însă, cred că cele mai mari realizări din viaţă au de a face cu noi înşine. Atunci când câştigăm lupta cu noi, cu prejudecăţile noastre, piedicile pe care ni le punem, când creştem cu adevărat. Pentru că cele mai mari blocaje în viaţă nu ni le pun nici competiţia, nici lipsa resurselor sau timpul nepotrivit, ci noi înşine ni le punem. Însă, dacă aş menţiona un proiect de suflet, aş spune că Salarium este proiectul meu de suflet.

    ♦ Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta?

    Astăzi pot spune că, dacă aş da o notă vieţii mele, aş da un categoric 10. Pentru că am învăţat să mă bucur cu adevărat de ce am şi ce sunt şi ce este. Sunt sigură că acesta este doar un moment în timp, o poză/ilustraţie a realităţii de azi şi că urmează multe episode să se desfăşoare. Însă indiferent ce experienţe voi trăi în viitor, îmi doresc ca sentimentul acesta de „nota 10” să persiste şi să mă bucur cu recunoştinţă de tot ce urmează.

    ♦ Cine este mentorul tău?

    Am avut în trecut ca mentor o profesoară de Business din Facultate, Ellen Krugman. Când am cunoscut-o voiam să mă fac antropolog, deşi cochetam şi cu ştiinţele politice şi cu istoria artelor. Ei îi datorez nu doar cunoştinţele de baza în business şi faptul că a reuşit să îmi transmită pasiunea ei pentru lumea afacerilor, ghidându-mă mai mult înspre aceasta lume. Declicul s-a făcut atunci când am înţeles că mereu vom excela când credem cu adevărat în ceea ce facem şi atunci când punem structura pe pasiunile noastre, abia atunci misiunea devine clara şi doar din acel punct putem avea un impact pozitiv în societate.

  • Mastercard: Pachetul Start-up LOCALNICII

    Creşterea gradului de incluziune financiară pe plan local reprezintă un pilon crucial în activitatea Mastercard, care a derulat o serie de iniţiative ce facilitează integrarea în economia digitală sau s-a implicat activ pentru a dezvolta, alături de parteneri, astfel de proiecte.

     

    La nivel global, Mastercard şi-a îndeplinit angajamentul iniţial de a integra 500 de milioane de persoane în economia digitală şi, ca pas următor, şi-a propus să atingă pragul de 1 miliard de persoane până în 2025, inclusiv 50 de milioane de reprezentanţi din IMM-uri şi 25 de milioane de femei antreprenor. Pentru a contribui la acest obiectiv global, Mastercard România s-a alăturat CEC Bank în dezvoltarea inovaţiei „Pachetul Start-up LOCALNICII”, un produs bancar destinat businessurilor locale aflate la început de drum.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Inovaţia se adresează antreprenorilor români care şi-au deschis afacerea în perioada pandemiei şi care au nevoie de resursele şi avantajele potrivite pentru a depăşi provocările actuale. Pachetul Start-up LOCALNICII susţine miciile afaceri, oferindu-le comision lunar de administrare zero în primul an de la accesarea pachetului şi o serie de soluţii şi avantaje, inclusiv: cont curent şi cont de card în lei, cont de salarii, cont de economii, card de debit Mastercard Business, internet şi mobile banking, precum şi serviciul de acceptare a plăţilor cu cardul SmartPhone POS, care se activează la cerere şi este gratuit în primul an. Totodată, Mastercard le asigură micilor afaceri care accesează Pachetul Start-Up LOCALNICII acces la Pachetul pentru Digitalizarea Afacerii tale, suita de soluţii creată de Mastercard, alături de parteneri, pentru a susţine antreprenorii în procesul de digitalizare şi dezvoltare a buisnessului în contextul actual, precum şi la Programul Mastercard Premium & Business/mymastercard.ro, plus asigurare gratuită pentru cumpărături online, la plata cu un card Mastercard Business eligibil.

    Elementul de noutate:

    Pachetul Start-up LOCALNICII este un produs bancar dezvoltat exclusiv pentru noua generaţie de anteprenori locali, care au înfiinţat afacerea într-un context fără precedent, în condiţii şi limitări impuse de pandemie, pe o piaţă de consum care funcţionează într-o dinamică şi după cu totul alte reguli decât cele existente înainte de 2020. Astfel, produsul le furnizează acestora soluţiile de care au nevoie pentru a se integra în economia digitală şi, totodată, încurajează consumatorii să achiziţioneze produse locale.

    Efectele inovaţiei:

    Pentru afacerile aflate la început de drum, accesul la soluţiile financiare potrivite şi la consultanţă de calitate este esenţial pentru a construi o fundaţie solidă a businessului. În acelaşi timp, Pachetul Start-Up LOCALNICII le oferă acestora perspective de dezvoltare în noul context, printr-un spectru amplu de soluţii care facilitează procesul de digitalizare şi adaptarea la noile nevoi şi aşteptări ale consumatorilor.

  • Carmina Dragomir, CEO, Metropolitan Life: Îmi găsesc motivaţia în oamenii care au încredere în mine, dar, în acelaşi timp, şi în cei în care am eu încredere

    Prime brute subscrise (primele nouă luni ale anului 2021): 389 mil. lei

    Număr de angajaţi: 160

     

     

    CARTE DE VIZITĂ

    • Carmina Dragomir are o experienţă de peste două decenii în industria serviciilor financiare;

    • De-a lungul timpului a ocupat mai multe funcţii de management în operaţiuni, finanţe, produse, IT, Project Management şi Risk Management;

    • După 10 ani în care a avut funcţii de conducere în cadrul Departamentului de Operaţiuni, ea a fost numită CEO al AVIVA în România şi s-a ocupat de integrarea operaţiunilor companiei în subsidiara MetLife România;

    • În ianuarie 2014 a fost numită General Manager şi Head of Operations al sucursalei MetLife Italia, fiind în continuare membru al Consiliului de Administraţie Metropolitan Life;

    • Din octombrie 2017 conduce, în calitate de CEO, Metropolitan Life România;

    • Începând cu 1 iulie 2021 a preluat coordonarea Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Bulgariei şi Ucrainei, fiind astfel parte din echipa de leadership a regiunii EMEA;

    • Carmina Dragomir este absolventă a Facultăţii de Informatică din cadrul Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti şi deţine un certificat Fellow Life Management LOMA Institute şi un certificat Harvard în leadership.

  • Ana Maria Pascu, Reţeaua de sănătate Regina Maria: Puterea nu mai este de multă vreme un atribut al masculinităţii – femeile pot face astăzi orice îşi propun şi au rezultate cu impact în atât de multe industrii importante

    Cifră de afaceri (2021): 280 mil. euro

    Număr de angajaţi: 7.500

     

    CARTE DE VIZITĂ

    • Are o experienţă de 9 ani în managementul spitalelor, în cadrul Ponderas Academic Hospital, singurul spital din România cu opt acreditări internaţionale;

    • În prezent, deţine funcţia de M&A Strategic Business Development Director, coordonând iniţiativele de M&A şi proiectele strategice de Inteligenţă Artificială şi Date Medicale pentru Reţeaua de sănătate REGINA MARIA;

    • Este licenţiată în Studii Economice în Limbi Străine la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi are un Executive MBA la Central European University Business School.

     

    Ce vă motivează să evoluaţi​?

    Mă motivează domeniul în care lucrez, grija şi binele care îl definesc, puterea şi curajul pacienţilor. Dacă privesc în urmă, cred că, de fapt, domeniul sănătăţii m-a ales pe mine, decât viceversa. Pe lângă expertiza şi experienţa acumulate în timp, nu cred că aş fi evoluat fără să pun suflet în ceea ce fac, fără să aleg proiecte în care cred şi oameni cu care să împărtăşesc aceleaşi pasiune, raţiune şi valori. Mă motivează proiectele reuşite, cu ecou şi care nasc în mine o provocare la nivel profesional, satisfacţia pe care o simt atunci când reuşesc să depăşesc o nouă barieră, să duc la bun sfârşit o nouă misiune care părea, poate, imposibilă. Chiar dacă nu e nici pe departe simplu, lumea este într-o continuă schimbare şi trebuie să ţii pasul. Blazarea
    nu este o opţiune.

     

    Puterea nu mai este de multă vreme un atribut al masculinităţii – femeile pot face astăzi orice îşi propun şi au rezultate cu impact în atât de multe industrii importante. Consider că ambiţia, curajul şi succesul profesional nu anulează feminitatea, ci ea poate fi chiar un accelerator de schimbare, de perspective noi, de inovaţii.

     

  • Gabriela Nistor, director general adjunct retail banking, Banca Transilvania: Nu consider că puterea, privită ca tărie, ca „putinţă de a realiza ceva”, umbreşte cu ceva feminitatea unei femei

    Venit operaţional (2021): 4,35 mld. lei*

    Profit (2021): 1,38 mld. lei

    *Potrivit datelor ZF.

     

    CARTE DE VIZITĂ

    • Parcursul Gabrielei Nistor în cadrul Băncii Transilvania a început în urmă cu peste 25 de ani, iniţial ca ofiţer de credite la Cluj-Napoca;

    • Ea a avansat profesional pas cu pas, ca şef serviciu marketing (1995), director direcţia carduri (1999), director vânzări carduri şi dezvoltare produse (2003), director retail banking (2005) şi director executiv retail banking (2008);

    • Din 2007 este şi membru în Consiliul de Administraţie al băncii.

  • Mihaela Drugă, Membru al Directoratului, Signal Iduna Asigurare Reasigurare

    1. Cum aţi defini transformarea digitală în domeniul dvs. de activitate?

    În domeniul asigurărilor, transformarea digitală este răspunsul la provocarea de a oferi clienţilor produse şi experienţe personalizate care să evidenţieze beneficiile pe care le poate aduce o asigurare, dar şi o soluţie de optimizare a ratei combinate. Digitalizarea reprezintă, totodată, şi o oportunitate pentru jucătorii din piaţă de a dobândi avantaje competitive. Sunt de părere că transformarea digitală va continua să schimbe industria în anii următori, aceasta fiind deja accelerată în ultimii doi ani de contextul pandemic. Industria asigurărilor beneficiază deja de noile tehnologii de AI aplicate în procese de bază precum subscriere şi management daune, dar şi în distribuţie, reengineering-ul proceselor generând capabilităţi sporite de lansare produse şi de servicii inovative dedicate clienţilor. Atunci când ne gândim la impactul major pe care îl poate aduce în domeniul asigurărilor, consider că acesta poate fi încadrat în trei categorii majore. În primul rând capacitatea sporită de analiză de date oferă şansa de a construi produse cu adevărat personalizate pentru clienţi, care să ţină pasul cu nevoile acestora în contextul actual. Un alt aspect important este faptul că operaţiunile sunt simplificate, iar platformele digitale ajută tot mai mult resursa umană internă şi partenerii din piaţa de brokeraj să gestioneze eficient întreaga activitate de la distribuţie la emitere şi până la suport clienţi. O categorie importantă vizează experienţa 100% digitală a clientului, end to end, flexibilitatea şi usurinţa de la achiziţie şi până la accesare oferită clienţilor prin intermediul tehnologiei, mai exact posibilitatea de a accesa printr-un singur click servicii de asigurare de oriunde şi oricând.

    Experienţă: Mihaela Drugă este membru al Directoratului Signal Iduna Asigurare Reasigurare din anul 2016, după ce anterior a ocupat poziţii de top management în cadrul companiei. Cei peste 15 ani de expertiză în managementul performanţei şi dezvoltare organizaţională se reflectă în obţinerea unor rezultate notabile în ceea ce priveşte evoluţia companiei, crearea şi implementarea strategiei de business, accelerarea implementării proceselor de digitalizare şi de optimizare a costurilor.

    Domeniile pe care se concentrează în prezent: Modelul digital de afacere al companiei este o preocupare permanentă a sa, cu impact direct în profitabilitate. De asemenea, managementul resursei umane reprezintă o parte importantă a activităţii sale, fiind responsabilă de coordonarea unor echipe formate din manageri de departamente şi alte funcţii de conducere.

    2. Cum a stimulat pandemia digitalizarea în cazul companiei pe care o reprezentaţi?

    Transformarea digitală a început pentru Signal Iduna cu mult timp înainte de pandemie, însă am continuat într-un ritm mai accelerat odată cu noile schimbări impuse de acest context. Într-o primă etapă, având deja resursele digitale necesare, am reuşit să asigurăm cu succes continuitatea businessului şi să ne îndreptăm în continuare toată atenţia către clienţii, angajaţii şi partenerii noştri. Deşi ofeream deja soluţii digitale, am optimizat o serie de procese pentru a simplifica accesarea serviciilor incluse în poliţele de asigurare. Totodată, am implementat lucrul de acasă pentru toţi angajaţii companiei, astfel încât să ne continuăm activitatea în siguranţă şi fără ca acest lucru să influenţeze în vreun fel buna ei desfăşurare.  O altă etapă a vizat continuarea implementării strategiei de business prin dezvoltarea de oportunităţi menite să creeze noi modalităţi de comunicare cu clienţii actuali şi potenţiali, de accesare facilă a serviciilor de asigurare şi de vânzare a produselor din portofoliu într-un mediu digital cât mai performant.

    3. Cum poate deveni digitalizarea un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv, în domeniul în care activaţi?

    Dacă vorbim despre domeniul asigurărilor, schimbarea dinamică a comportamentului din piaţă este cea care îndeamnă companiile să ţină pasul cu trendurile şi nevoile impuse de diverse contexte, aşa cum este cel pandemic. În acest sens, integrarea tehnologiilor digitale face posibilă îmbunătăţirea semnificativă a tuturor proceselor operaţionale cu impact semnificativ în costuri, dar mai ales experienţa clientului, creând astfel avantaje competitive. În cazul nostru, digitalizarea ne-a ajutat să inovăm constant pentru a oferi o experienţă integrată clienţilor, de la alegerea asigurării şi achiziţie, până la accesarea acoperirilor şi introducerea de noi beneficii. Signal Iduna Asigurare Rea­sigurare a fost primul jucător din piaţa locală care a lansat produse individuale de asigurări private de sănătate de tip e-commerce. Am lansat şi un serviciu de telemedicină, pe care l-am pus la dispoziţie imediat ce s-a instituit starea de urgenţă şi pe care l-am perfecţionat pe parcursul celor aproape doi ani de pandemie.

    4. Care sunt cele mai importante proiecte digitale în care v-aţi implicat şi ce investiţii au fost direcţionate în acestea?

    Pentru compania noastră, accesul digital la serviciile de asigurare este esenţial. De aceea, am lansat anul trecut o versiune îmbunătăţită a aplicaţiei Signal Care Assistant, disponibilă gratuit pentru mobil şi web, ce cuprinde atât funcţionalităţi noi pentru gestionarea asigurărilor de sănătate şi de viaţă unit-linked, cât şi o simplificare a fluxurilor deja existente. Un alt proiect sub ţinta de omnichannel digital care a venit atât ca urmare a lansării unui nou produs al companiei, 101 Invest – o asigurare de viaţă cu componentă investiţională, cât şi din dorinţa de a susţine cât mai mult partenerii din piaţa de brokeraj, a fost dezvoltarea unei platforme online de vânzare. Prin intermediul acesteia, acţiunile se pot realiza 100% digital chiar de la ofertare şi până la momentul emiterii poliţei. Mutarea afacerilor în online, mai ales pe timp de pandemie, şi faptul că suntem tot mai mulţi conectaţi la acest mediu, a dus la apariţia în piaţă a unui număr tot mai mare de atacuri cibernetice. Astfel, ne-am dorit să răspundem din timp acestei provocări, asigurându-ne că oferim un nivel ridicat şi adecvat de securitate a datelor asiguraţilor prin implementarea celor mai eficiente şi noi soluţii din piaţă, alături de liderul global în materie de securitate cibernetică. 

    5. Care sunt top 3 obiective pe care vi le-aţi propus prin prisma digitalizării pentru compania pe care o reprezentaţi?

    Obiectivul nostru principal este de a îmbunătăţi continuu serviciile oferite clienţilor, pentru ca aceştia să se poată bucura de un customer journey personalizat. Totodată, avem ca ţintă dezvoltarea unui model de afaceri digital, optimizarea proceselor interne şi externe cu ajutorul tehnologiei pentru ca fluxurile să devină tot mai eficiente, rapide şi uşoare atât pentru clienţi sau parteneri, cât şi pentru angajaţi. Un alt obiectiv important este să inovăm prin creare de produse şi servicii de actualitate, care să răspundă nevoilor tot mai diverse şi în continuă creştere în piaţă şi care să facă asigurările de sănătate şi viaţă mai accesibile din toate punctele de vedere, inclusiv digital.

    6. Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi când vine vorba despre transformarea digitală?

    Un exemplu foarte bun de provocare este să valorifici cele mai bune tehnologii într-un model de lucru agil şi centrat pe client. O altă provocare ce apare inevitabil când vine vorba de transformarea digitală este legată de modificările aduse culturii organizaţionale. Impactul adaptării angajaţilor într-un timp foarte scurt la noile tendinţe tehnologice este major, iar noi am descoperit că o bună comunicare este cheia pentru soluţionarea acestei provocări.

  • Mastercard: Pachetul pentru Digitalizarea Afacerii tale

    Sprijinirea micilor întreprinzători este o prioritate pentru Mastercard, spun reprezentanţii companiei, care şi-au luat angajamentul să aducă 50 de milioane de IMM-uri şi 25 de milioane de antreprenori în economia digitală până în 2021, prin programe dedicate sau soluţii destinate acestora.

     

    Astfel, în martie 2021, Mastercard a lansat Pachetul pentru Digitalizarea Afacerii tale, o suită de soluţii create pentru a susţine IMM-urile în procesul de digitalizare, creştere şi consolidare, în condiţiile provocărilor actuale.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Potrivit unui studiu realizat de Mastercard în 2021, 21% dintre IMM-urile care s-au închis la începutul pandemiei, în România, au rămas închise după şase luni, comparativ cu întreprinderile mari, care au rămas închise în proporţie de 13%. Soluţiile propuse de Mastercard, dezvoltate alături de parteneri ale căror servicii se adresează segmentului IMM şi de instituţii financiare licenţiate în România, ce emit carduri Mastercard Business, vin ca răspuns la nevoia micilor afaceri care şi-au regândit operaţiunile în noul context de lucru. În octombrie, Mastercard a anunţat a doua etapă a proiectului, prin adăugarea unor noi parteneri şi oferte în suită. Soluţiile personalizate acoperă o gamă variată de nevoi, de la sprijin juridic, tehnic şi pentru promovare, beneficii pentru angajaţi, acces la evenimente din industrie şi în locaţii dedicate, la asigurarea gratuită pentru cumpărături online, toate acestea fiind disponibile la un preţ preferenţial atunci când sunt achiziţionate cu un card Mastercard Business eligibil.

    Elementul de noutate:

    Digitalizarea a cunoscut în ultimele 18 luni cel mai puternic avans de până acum, iar afacerile au fost nevoite să se adapteze la viteza cu care s-a impus noul mod de lucru. Pachetul pentru Digitalizarea Afacerii tale reuneşte, pentru prima dată în contextul pandemic, parteneri care se adresează segmentului de clienţi IMM şi care au construit pentru aceştia soluţii personalizate, disponibile în baza parteneriatului cu Mastercard.

    Efectele inovaţiei:

    IMM-urile reprezintă un puternic motor al economiei, iar impactul pandemiei în acest sector are repercursiuni ce se simt în întreg ecosistemul economic. Digitalizarea afacerilor, chiar şi a celor tradiţionale, a fost imperios necesară în ultimul an. Pachetul pentru Digitalizarea Afacerii tale cuprinde un set amplu de resurse necesare unui antreprenor pentru optimizarea operaţiunilor şi continuarea cu succes a activităţii.

  • Citatul săptămânii. Christine Lagarde, preşedintele BCE: Inflaţia în zona euro este indezirabil de ridicată şi se preconizează că va rămâne aşa pentru o perioadă de timp.

    Inflaţia în zona euro este indezirabil de ridicată şi se preconizează că va rămâne aşa pentru o perioadă de timp. Aceasta este o mare provocare pentru politica noastră monetară.

    Christine Lagarde, preşedintele BCE, în cadrul unui forum care s-a desfăşurat recent la Sintra în Portugalia


     

  • TOP DIGITAL TRANSFORMERS: Leontin Toderici, Director General Adjunct, Chief Operations Officer, Banca Transilvania

    1. Cum aţi defini transformarea digitală în domeniul dvs. de activitate?

    Aş începe cu digitalizarea pentru că de aici porneşte totul, iar ea are aceeaşi semnificaţie, indiferent de domeniul de activitate: folosirea tehnologiilor pentru a automatiza operaţiunile şi  procesele din cadrul unei organizaţii. Dacă este să mă refer la transformarea digitală, aceasta ţine mai mult de partea operaţională decât de cea tehnologică, presupunând calibrarea modelelor de afaceri, a interacţiunii cu clienţii şi a competenţelor echipei, schimbări în cultura organizaţională, dar şi investiţii care nu sunt deloc mici. Această transformare poate avea loc doar printr-o regândire a întregului proces E2E (end-to-end) şi aduce valoare adăugată dacă vorbim de lateral thinking, prin care să fie urmărită simplificarea, automatizarea, scalabilitatea, siguranţa şi return on investment.

    2. Cum a stimulat pandemia digitalizarea în cazul companiei pe care o reprezentaţi?

    A fost un factor accelerator din mai multe puncte de vedere, care a generat un salt uriaş în adopţia online banking-ului. La Banca Transilvania, am grăbit procesul de upgradare a platformelor IT şi de transformare a acestora pentru a putea răspunde provocărilor aduse de lockdown şi, de doi ani încoace, de distanţarea socială. Pe de altă parte, a adus oportunităţi de lansare de features în aplicaţii, de servicii şi produse noi. Pe unele le-am fi lansat oricum, însă nu într-un timp atât de scurt, iar altele au devenit prioritare. Schimbările aduse de pandemie se văd şi in cifrele noastre. Numărul de tranzacţii prin BT a crescut foarte mult. De exemplu, în 2021 am depăşit pragul de 1 miliard de tranzacţii procesate cu carduri, am înregistrat 250.000 de plăţi cu telefonul/zi sau, ca să merg mai departe cu exemplele, au fost 100.000 de transferuri/zi prin aplicaţia BT Pay. Încrederea în plăţile online a crescut, care au devenit ceva tot mai natural inclusiv când este vorba de sume mici, iar preferinţa pentru cash este în scădere.

    Experienţă: A acumulat o experienţă de 26 de ani în banking, iar din 2005 este coordonator al activităţii operaţiunilor Băncii Transilvania.

    Domeniile pe care se concentrează în prezent: Coordonare operaţiuni, IT, decontări, procesare electronică, achiziţii & investiţii.

    3. Cum poate deveni digitalizarea un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv, în domeniul în care activaţi?

    Digitalizarea te ajută să fii mai agil, mai eficient, să ajustezi din mers, să măsori mai bine performanţa/produs şi, la final, performanţa de business. Pe lângă lansarea de soluţii online, ai posibilitatea, ca bancă, să procesezi omnichannel, indiferent de oră, 24/7/365, indiferent de tipul de operaţiuni: plăţi şi încasări instant (lei sau euro), acordare de credite, emitere instantă de carduri etc. Proiectele digitale urmăresc tocmai acest lucru: să oferim clienţilor toate facilităţile, indiferent cum interacţionează cu noi ‒ prin aplicaţii mobil sau web, prin aparatele de self-banking sau venind în sediile noastre. Integrarea digitalizării în dezvoltarea băncii contribuie la creşterea sa sustenabilă, a numărului de clienţi digitalizaţi şi la gradul de incluziune financiară. Toate acestea sunt avantaje competitive. Poate fi şi o inspiraţie pentru clienţii noştri, mai ales pentru firme, pentru care digitalizarea nu trebuie să fie o frână, ci o reinventare. Automatizarea creşte viteza proceselor şi, implicit, productivitatea, deciziile sunt luate mai corect prin accesul la date 24/7 şi se fac economii de costuri.

    4. Care sunt cele mai importante proiecte digitale în care v-aţi implicat şi ce investiţii au fost direcţionate în acestea?

    Am avut ocazia să coordonez proiecte de importanţă strategică pentru BT, de-a lungul anilor: înlocuirea corebankingului băncii cu soluţia Oracle Flexcube având ca platformă tehnică tehnologia Exadata şi Exalogic (2011) şi lansarea serviciului de transfer de bani Western Union prin intermediul bancomatului (2010) – am început cu acestea pentru că sunt premiere mondiale. Aş aminti şi coordonarea integrării Bancpost, ERB Retail Services IFN şi ERB Leasing IFN in Grupul Financiar BT (2018), chiar dacă a fost mult mai mult decât un proiect digital. Am investit mult în ultimii ani, dar am învăţat că este foarte eficient să creştem ritmul în perioadele în care putem transforma provocările în oportunităţi. Similar cu perioada 2009-2013, în ultimii doi ani am întrevăzut o astfel de oportunitate şi am upgradat sistemele de carduri, de management de documente, trezorerie, comunicaţii, IT Security etc. la ultimele tehnologii cu care să putem face faţă creşterilor şi provocărilor viitoare. Suntem în plin proces de upgrade al corebanking-ului băncii, care răspunde perfect nevoilor de scalabilitate, SLA, omnichannel, dar upgrade-ul tehnologic ne va ajuta să fim pregătiţi pentru provocările anilor care vin. O concentrare aparte, pe lângă upgrade-ul întregii infrastructuri, o avem la extinderea ofertei de produse care pot fi achiziţionate din aplicaţiile mobile: credit carduri, credite de descoperire de cont (overdraft), credite de nevoi personale, poliţe de asigurare etc. Investim susţinut şi reuşim să avem release-uri frecvente ale aplicaţiilor mobile, acoperirea fiind de peste 2 milioane de clienţi.

    5. Care sunt top 3 obiective pe care vi le-aţi propus prin prisma digitalizării pentru compania pe care o reprezentaţi?

    Să oferim clienţilor băncii care folosesc aplicaţiile noastre pe telefon toate produsele şi serviciile de bază – de la transferuri de bani sau gestionarea cardurilor, la solicitarea unui credit. Să reuşim să procesăm miliarde de tranzacţii anual în condiţii de calitate crescută. Să continuăm să inovăm prin simplitate şi automatizare.

    6. Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi când vine vorba despre transformarea digitală?

    Aş începe cu creşterea continuă a nevoii de resurse umane pentru dezvoltarea de aplicaţii. Sigur că întotdeauna este vorba şi de concurenţă – de această dată, cu pieţele vestice care au relocat centre de dezvoltare în România. O altă provocare este (re)proiectarea tuturor serviciilor ţinând cont de aplicaţiile mobile, tocmai pentru că acestea înseamnă acum nu atât servicii, cât soluţii online. Transformarea digitală este despre oameni – şi mai puţin despre maşini.

  • Profil de investitor: Din Liga I, în ringul bursei

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.

     

    Investiţiile la bursă nu reclamă nici sume mari de bani, nici studii economice şi nici o monitorizare continuă neapărat, ci doar dorinţa fiecăruia de a pune banii la treabă. Bursa este locul de întâlnire dintre investitori şi companii, iar acţionariatul unei societăţi ne arată cât de diversificaţi pot fi cei care acced la piaţă şi activitatea lor de zi cu zi. Poate cel mai bine o ilustrează Claudiu Marcu, care a vrut să devină judecător, a început să vândă pensii private, dar a ajuns să fie broker de asigurări, în cele mai multe weekenduri arbitrează meciuri de fotbal, iar în timpul liber… investeşte.

    „Am început să investesc în 2011, dar luasem înainte contact cu piaţa de capital din curiozitate. În 2006 şi 2007 am fost implicat în vânzarea pensiilor private Pilonul II şi Pilonul III. Atunci m-am instruit şi am aflat mai multe despre sistemul public de pensii”, povesteşte Claudiu Marcu, constănţean în vârstă de 36 de ani. Claudiu învăţa atunci pentru viitorii clienţi ai Allianz-Ţiriac. Ca să vândă pensii private, trebuia să înţeleagă cum funcţionează sistemul public şi ce se întâmpla în domeniu. A aflat cu ce se ocupă un fond de pensii şi unde se duc banii contribuabililor şi spune că a fost norocos că a trecut prin tot acest proces pentru că şi-a dat seama încotro ne îndreptăm.

    „Am învăţat că banii pe care îi contribuim astăzi prin munca noastră, taxele şi impozitele pe care le plătim, se duc la actualii pensionari, iar pensiile noastre publice vor fi plătite de copiii şi nepoţii noştri, câţi vor fi ei la momentul respectiv în câmpul muncii. Numai că, din punct de vedere demografic, viitorul este destul de sumbru, populaţia activă a României este în scădere”, adaugă el. La acea vreme, Claudiu avea 20 de ani şi era student la Drept în Constanţa.

    Mărturiseşte că nu se gândea prea mult la pensie, nu îl învăţase nimeni la şcoală, în facultate sau acasă ce înseamnă. În mintea lui au încolţit atunci câteva întrebări şi a ajuns astfel să se înscrie la un seminar al Bursei de la Bucureşti numit „De iniţiere în piaţa de capital”. „Ţin minte că era atât de mare interesul, încât s-a amânat de patru-cinci ori până să se facă grupa de cinci sau câţi eram ca să se poată ţine cursul. A fost numai cu agenţi sau viitori angajaţi ai firmelor de brokeraj, nicio persoană ca mine, care să vrea din proprie iniţiativă să înveţe despre piaţa de capital”, spune el. A urmat o perioadă în care s-a acomodat mental cu ce înseamnă investiţiile la Bursă. A început să citească site-uri şi forumuri de specialitate, atâtea câte erau disponibile la acel moment, în încercarea de a înţelege mai multe. „La început mă uitam ca mâţa în calendar.” A pus în oglindă ce înseamnă un fond de pensii private şi un portofoliu la Bursă. Ce a aflat? „Am contribuit şi am cont de pensie privată, Pilonul II şi Pilonul III. Este un instrument bun pentru o persoană care doreşte mai mult decât pensia de la stat dar nu vrea să acorde în niciun fel timp pentru a face propriile alegeri”, spune el. Celor care totuşi se gândesc să intre în piaţă şi să-şi facă propriile alegeri pentru viitor, Claudiu le-ar spune să nu mai piardă timpul şi să se apuce de treabă. „Oportunităţile vin ca trenul în gară. Nu este nicio problemă dacă ai pierdut unul, vor mai veni şi altele cu siguranţă, trebuie doar să ai răbdare şi să nu disperi.”

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Claudiu Marcu;

    VÂRSTĂ: 36

    PROFESIE: jurist;

    OCUPAŢIE: broker, arbitru

    INVESTEŞTE: pe termen lung

    După doi ani în care a vândut pensii private şi după terminarea Dreptului, Claudiu nu a urmat niciunul din aceste drumuri. Şi-a îndreptat însă atenţia în alte direcţii. „Sunt de profesie jurist, doar că nu profesez. Mă ajută foarte mult în activităţile mele, dar nu am intrat în magistratură sau în avocatură, unde mă visam eu înainte de a începe facultatea. Am descoperit însă nişte domenii care m-au atras mai mult. Am mai multe faţete”, afirmă el. Claudiu nu a ajuns judecător în instanţă, ci pe terenul de joc. Din 2006 este arbitru de fotbal, o activitate în care spune că este foarte implicat, alocând în fiecare zi timp pentru atrenamente. Anul acesta a debutat în Liga 1, unde a arbitrat meciul dintre Academica Clinceni şi F.C. Rapid şi pe cel dintre Sepsi OSK Sf. Gheorghe şi Gaz Metan Mediaş. „Să zicem că acesta este jobul meu de weekend, fiindcă cele mai multe meciuri se desfăşoară în weekend. De luni până vineri, sunt broker de asigurare. Din 2011 am propria companie, suntem cinci angajaţi. Se numeşte Beyond Insurance, dar lucrez sub umbrela unui alt broker de asigurare, sunt un soi de francizat”, adaugă investitorul. Aşadar, anul în care a intrat în lumea antreprenoriatului a fost şi cel în care s-a apucat de investiţii. Partea bună a lucrurilor este că toate cele trei activităţi sunt făcute din pasiune. Claudiu le vede ca pe hobby-uri care sunt în acelaşi timp generatoare de venit, iar asta, spune el, este perfect.

    „Partea de investiţii este o componentă complementară, de relaxare, de autoeducaţie. BVB este, într-un fel, reţeaua mea preferată de socializare. Mulţi îşi petrec poate mult timp pe Facebook, Tik Tok sau pe alte reţele de socializare, mie îmi place să mă relaxez de la alte activităţi uitându-mă pe nişte bilanţuri. Urmăresc mereu piaţa”, completează el. Claudiu mai spune că activitatea de investiţii este part-time, dar nu vede o alocare a timpului forţată, ci una care vine fluid.

     „Bursa este un loc în care acumulez. Mă interesează să îmi poată oferi pasiv venituri mai mari decât cheltuielile mele curente, iar veniturile pasive să acopere stilul meu de viaţă actual şi obligaţiile financiare. Văd investiţia la Bursă ca pe o metodă de deveni liber financiar. Astfel ai toate şansele să fii liber mental, să nu ai constrângeri de niciun fel şi să acţionezi doar conform propriei conştiinţe. În Bursă îmi găsesc libertatea financiară şi asta caut să ating”, afirmă el.

    Mai mult, la începutul anului Claudiu i-a deschis un cont de tranzacţionare fiului său, care a împlinit recent opt ani. Nu este pe numele lui, pentru că nu are dreptul legal, însă este un drum pe care i-ar plăcea să-l apuce. De altfel, după ce a încercat mai multe sporturi, micul investitor a descoperit, ca şi tatăl său, pasiunea pentru fotbal, aşa că de jumătate de an joacă la Academia Hagi.

    „Fiul meu, Robert, avea 1.000-2.000 de lei din donaţii sau colinde şi l-am convins să-i investească la Bursă. L-am făcut probabil cel mai tânăr investitor de la BVB, avea şapte ani la momentul deschiderii contului. El va fi beneficiarul cândva. I-am povestit foarte pe scurt şi cât se poate de pe înţelesul lui despre ce este vorba. El şi-a ales companiile, bineînţeles cu girul meu. Cumva l-am mai îndrumat, i-am pus companii pe masă, iar el şi-a dat aprobarea. A zis că îi place Lăptăria cu Caimac – i-am adus nişte produse când am fost la fermă cu Investors Club – Digi, Banca Transilvania şi Purcari. Nu a gustat vinul, dar m-a crezut pe mine. Pe cuvânt că-i bun!”, spune Claudiu amuzat.

    Despre răbdare şi alegeri

    În 2011, Claudiu Marcu făcea prima lui investiţie la Bursă, cumpăra acţiuni Fondul Proprietatea de 10.000 de lei prin brokerul local Interfinbrok Corporation. Ţine minte că preţul unei acţiuni era în jur de 45 de bani. A prins un trend bun şi într-un timp scurt valoarea acestora s-a dublat. În faţa acestei situaţii, investitorul s-a speriat şi a decis să marcheze profitul. „Am zis să mă dau jos din tren pentru că mergea prea repede. După ce am vândut, am continuat să fac alte achiziţii, nu am scos banii şi nu am plecat în vacanţă. Am mai cumpărat blue chip-uri, Romgaz, Transgaz. Am considerat atunci că ar fi achiziţii bune şi în timp s-au dovedit a fi. Am acumulat şi asta fac şi în ziua de astăzi”, spune el.

    Nu a scos niciodată bani din contul de investiţii, strategia lui fiind una de acumulare. Afirmă că valoarea portofoliului nu este relevantă, fiindcă arată doar drumul care a fost parcurs. Mai important este de unde pleacă fiecare investitor, iar în acest sens îl dă exemplu pe celebrul Warren Buffet, poreclit oracolul din Omaha. Şi el a început cu câţiva dolari. „Dacă se poate, nu aş vinde niciodată. Cam asta este filozofia mea. Investesc în stilul lui Warren Buffett, buy & hold pentru totdeauna sau cât se poate. Dacă vinzi, trebuie să ai idee ce faci în continuare cu banii respectivi. Trebuie să ai o aşteptare sau o certitudine sau să fii cât mai aproape de siguranţă că vei putea cumpăra ulterior şi mai jos, sau că schimbi deţinerea cu alta care va performa mai bine”, explică el.

    După experienţa unei pandemii şi a unui război, care au adus scăderi abrupte şi volatilitate ridicată pe pieţele bursiere, dar şi după controversata OUG 114, care a lovit companiile locale din energie, bancar şi telecom, Claudiu a primit o reconfirmare a faptului că lucrurile revin la acelaşi nivel dacă există răbdare şi nu se vinde în pierdere. În plus, dacă sunt şi bani disponibili în cont în astfel de perioade, nişte alegeri corecte pot maximiza viitoarele profituri. „Dacă este investiţia potrivită, faci bani şi în criză. Pur şi simplu am stat investit şi am primit o reconfirmare a faptului că răbdarea este în favoarea investitorului. Dacă ai răbdare şi nu marchezi în pierdere, istoria arată că de cele mai multe ori piaţa îşi revine şi doboară vechile recorduri”, spune el.

    Constănţeanul a avut în 2021 un randament de circa 61% fără dividende, având în vedere poziţia ridicată (35% din portofoliu) pe TeraPlast Bistriţa, companie ale cărei acţiuni au livrat un randament peste aşteptări anul trecut. „Este un randament anormal, nu ceva ce o să se repete prea curând. Şi anul 2021 a fost unul anormal de bun, nu trebuie să ne aşteptăm la aceleaşi randamente în continuare”, adaugă el. La momentul actual, investitorul mai are deţineri la Purcari (11%), Turbomecanica (10%), Romgaz (10%), Digi (10%), OMV Petrom (5%) şi altele (9%). Circa 10% din portofoliu reprezintă obligaţiuni. Cum îşi alege investiţiile? „Dacă la început sau acum câţiva ani mă uitam poate după dividende, acum nu mi se mai mare ceva atractiv, poate chiar din contră. Dacă o companie dă dividende mari înseamnă că nu are un plan de a investi mai bine banii decât să îi dea acţionarilor.”

    Nu este neapărat un semn foarte bun, înseamnă că poate nu are o strategie de investiţii sau poate că piaţa este limitată şi nu vede oportunităţi de a investi în continuare şi de a aduce un randament şi mai bun pe termen mediu şi lung”, spune el. Claudiu se uită mai degrabă la produsul sau serviciul pe care o companie îl produce sau îl comercializează şi, foarte important, la echipa de management şi la acţionariat. De exemplu, dacă printre acţionari se află şi investitori instituţionali sau echipa de management are un track record bun, pot fi semnale că acel emitent necesită atenţia sa. Bineînţeles, şi cifrele din spate trebuie să arate mulţumitor şi să confirme aşteptările.

    L-am întrebat în ce companii i-ar plăcea să fie acţionar şi parte din poveste. Mi-a spus că o bucăţică din afacerea de soft Bitdefender a soţilor Talpeş ar merita să fie şi pe Bursa de Valori Bucureşti, iar în privinţa retailerului Dedeman al fraţilor Pavăl, care au mai multe deţineri la Bursa locală, nu are prea multe speranţe pentru o listare. De asemenea, şi-ar dori să se listeze la Bursă Portul Constanţa şi mult aşteptata Hidroelectrica. „Toate companiile mari de stat ar putea să fie pe Bursă pentru că ochiul critic al investitorului ar aduce un plus de transparenţă şi eficienţă în activitatea lor operaţională. Dacă tot vin din mediul sportiv, mi-ar plăcea să văd şi o echipă de fotbal listată la Bursă. Sunt companii unde deja există mişcări în acţionariat şi este nevoie de investiţii, aşa că aş vedea potenţiale companii de fotbal la bursă, care pot fi cu siguranţă poveşti de succes”, spune investitorul. În ceea ce priveşte gradul de maturitate a pieţei noastre şi a investitorilor români, Claudiu spune că avem cu toţii de muncă, plecând de la sistemul de învăţământ, brokeri, Bursă şi ajungând la investitori şi mass-media. „Din discuţia cu prietenii şi cunoscuţii, tuturor li se pare că trebuie să ai studii sau doctorate ca să intri în piaţa de capital. Este o inaccesibilitate aparentă şi trebuie să spulberăm acest mit. Cred că acesta este rolul nostru al tuturor, trebuie să facem o deschidere de mentalităţi. Nu aş spune că toată lumea trebuie să vină la Bursă, dar să ştie că există opţiunea asta, să o înţeleagă şi, de ce nu, să o aibă în instrumentar”, conchide Claudiu Marcu.

    Dicţionarul investitorului:

    ►Œ Bilanţul este un document contabil care conţine informaţii despre toate bunurile (activele), datoriile şi capitalul propriu (pasivele) ale unei companii la un anumit moment. Bilanţul contabil arată de fapt ce are şi ce datorează o companie, capitalul propriu al acţionarilor fiind definit ca diferenţa dintre activele şi datoriile entităţii. Cu alte cuvinte, valoarea activului este egală cu cea a pasivului împreună cu cea a capitalului propriu.

    ► Contul de profit şi pierdere reflectă performanţa unei companii pentru o anumită perioadă de timp şi oferă informaţiile necesare pentru evaluarea capacităţii companiei de a genera valoare pentru acţionari. Acesta cuprinde o listă a categoriilor de venituri şi a celor de cheltuieli/costuri, precum şi rezultatul la nivel operaţional, financiar şi net, care poate lua formă de profit sau pierdere. Indicatorii sunt prezentaţi atât pentru exerciţiul financiar curent, cât şi pentru cel precedent.

    Spre deosebire de contul de profit şi pierdere, care prezintă un flux de venituri şi cheltuieli aferente unei perioade, adică un raport dinamic, bilanţul contabil prezintă o fotografie la un anumit moment, adică un raport static. Împreună cu situaţia fluxurilor de trezorerie (explicată anterior), care arată încasările şi plăţile unei companii pe o anumită perioadă, cele trei sunt cele mai importante situaţii financiare utilizate în analiza unei companii.