BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Prieten cu incertitudinea

    După o serie de experienţe antreprenoriale, dar şi artistice, Andrei Sota a ales să se concentreze pe Signal Sigma, o platformă axată pe consilierea şi pe informarea celor atraşi de investiţiile pe piaţa de capital. Ce l-a atras aici? Atât corectitudinea, cât şi incertitudinea Bursei, spune el.

    Andrei Sota şi-a început cariera în lumea cinematografiei, terminând Academia de Film de la New York, apoi a simţit pe propria piele cum este să fii regizor când a pus în scenă documentarul „Toxic”. Din lumea filmului, a păşit pe cărările domeniului horticol şi s-a implicat în lansarea pe unei ferme de roşii cherry, iar ulterior, împreună cu soţia, a dezvoltat platforma de tip marketplace Edesia, care face legătura între businessurile de alimentaţie publică şi furnizorii de materie primă din industrie.

    „Am învăţat despre Bursă pornind din spaţiul familiar al mărfurilor şi logisticii, m-am familiarizat cu sistemele de tranzacţionare pas cu pas şi mi-am deschis propriul cont de investiţii. Iniţial, acesta a fost un hobby pentru mine, dar a devenit o pasiune din care s-a născut un nou business”, a povestit pentru Business MAGAZIN Andrei Sota, al cărui cel mai recent pariu este platforma Signal Sigma. În încercarea de a dezvolta un sistem de investiţii care să îi satisfacă propriile nevoi şi dorinţe a realizat că a dat „naştere” unui nou proiect de business.

    Produsul principal al platformei Signal Sigma, lansată în aprilie 2022, în urma unei investiţii personale în valoare de 80.000 de euro, porneşte de la trei strategii de investiţii automatizate, explică antreprenorul. Practic, platforma pune la dispoziţia utilizatorilor portofolii model, pe care un investitor le poate urmări sau din care se poate inspira, acestea fiind concepute pentru a oferi grade diferite de risc, în funcţie de apetitul fiecărui investitor, iar randamentul anual variază de la 9,5% la 20%. „Asta înseamnă că, urmărind strategiile noastre, un investitor îşi poate dubla capitalul în 5-10 ani, fără a suferi pierderi prea mari pe parcurs.” În plus faţă de acestea, a dezvoltat o serie întreagă de instrumente pentru a facilita analiza pieţei atât la nivel macro, cât şi la nivelul individual al fiecărei companii.

    În prezent, majoritatea utilizatorilor platformei Signal provin din Statele Unitele, iar doi dintre aceştia sunt din România – Fondul Emergent de Investiţii S.A. şi TradeVille S.A. „Fiind un produs digital, platforma este disponibilă oricui are acces la internet. Concentrarea o reprezintă piaţa americană, deoarece este cea mai importantă piaţă de capital, are cei mai educaţi investitori şi cea mai transparentă structură de raportare. Pun accent în special pe ultimul criteriu, deoarece raportarea rapidă, corectă şi standardizată a informaţiilor este esenţială pentru un procesator de date aşa cum suntem noi”, a explicat Andrei Sota, adăugând că cel mai mult se concentrează pe atragerea clienţilor educaţi financiar şi care cunosc limba engleză, având în vedere că articolele din cadrul platformei sunt redactate în această limbă, iar rapoartele firmelor către investitori sunt şi ele scrise tot în limba engleză. Obiectivul reprezentanţilor businessului pentru anul în curs este ca platforma să înregistreze 300 de utilizatori, iar pentru finalul anului 2023, previzionează un număr de 1.000 de utilizatori.

    „În general vizez orice piaţă unde există vorbitori de limba engleză. Ceea ce este, de asemenea, important pentru mine este să existe un grad minim de educare a publicului investitor, deoarece platforma nu este dedicată începătorilor, ci mai degrabă celor care au o oarecare experienţă în domeniu. Aşadar, pieţele majore pe care le vizez ulterior sunt Marea Britanie, Canada şi Australia.” În ceea ce priveşte publicul din România, Andrei Sota consideră că piaţa de profil se află încă la început, însă partea bună este reprezentată de faptul că interesul românilor pentru investiţii în piaţa de capital este din ce în ce mai mare. „Aici mai avem de lucru – în special la capitolul de raportare a informaţiilor financiare (a companiilor listate public – n. red.). Încă nu sunt standardizate corespunzător aceste aspecte, iar pentru a executa o analiză corectă este nevoie de un pas în plus. Mai mult decât atât, intervin complicaţii serioase când vine vorba de construirea unei simulări bazate pe date istorice corecte. Dar cred că piaţa locală capătă din ce în ce mai mult interes şi va parcurge un proces de maturizare. Sunt optimist cu privire la dezvoltarea noastră, am fost surprins plăcut de fiecare colaborator local în acest domeniu. Este încă foarte devreme să fii implicat în piaţa de capital din România, iar recompensele sunt pe măsură.”

    O principală diferenţă între publicul din România şi cel din Statele Unite este reprezentată de educaţia financiară pe care oamenii din cele două state o au. Astfel că, el observă că pentru ca publicul din România să se îndrepte spre investiţii în piaţa de capital într-un mod educat, are nevoie de consultanţi de investiţii, care au menirea de a educa şi ghida publicul în plasarea eficientă a capitalului. „Nu putem încă să realizăm o comparaţie serioasă cu piaţa de capital americană pe niciun plan. Elementul cheie îl reprezintă educaţia investitorului. Pentru cetăţenii americani, investiţia la Bursă este ceva familiar, normal, aş spune. În România, încă există percepţia de risc extrem în rândul investitorilor de retail. Românii preferă de departe să îşi investească banii în imobiliare sau afaceri proprii decât să ţină un portofoliu de investiţii bursiere. Un element cheie de legatură între investitor şi Bursă îl reprezintă consultanţii de investiţii. Se preconizează că pentru a satisface potenţialul de cerere a pieţei din România ar fi nevoie de circa 2.000 de astfel de profesionişti. În acest moment există doar 30-40 de consultanţi acreditaţi.”

    Pe de altă parte, adaugă el, piaţa de capital din România are nevoie de mai puţine „hârtii” şi de o reducere a birocraţiei. În prezent, piaţa locală este reglementată de aceeaşi legislaţie în domeniul financiar ca restul statelor europene (pachetul MiFid II), iar în ultimul timp industria de profil a devenit din ce în ce mai restrictivă din perspectiva accesului investitorului la piaţa de capital şi mai greoaie şi stufoasă din punct de vedere al reglementărilor, crede Sota. „Trebuie făcute din ce în ce mai multe raportări, avertizări de risc, şi comunicări periodice. Teoretic, toate acestea au menirea de a proteja investitorul persoană fizică. În cele mai multe cazuri însă, măsurile îngreunează fluxul investiţiei şi în practică nu se oboseşte nimeni să citească fiecare raport. Astfel, dacă aş putea schimba ceva la industria în care activez acum, aş «aerisi» puţin spaţiul legal. Aş da acces mai rapid şi mai eficient formării profesionale şi procesului de acreditare pentru consultanţi şi aş crea programe publice pentru o educaţie sănătoasă în domeniul financiar.”

    Planurile antreprenorului român în ceea ce priveşte dezvoltarea şi extinderea activităţii platformei Signal Sigma pe noi pieţe vizează şi atragerea unei runde de finanţare care să susţină obiectivele setate pe termen scurt, mediu şi lung. „Am în plan să atrag finanţare, în special din partea investitorilor străini, însă nu exclud nici un parteneriat cu un investitor local. Aş dori să atrag o finanţare de circa 100.000 – 150.000 de euro pentru a îmbunătăţi procesele din aplicaţie, pentru a realiza materiale media mai calitative şi pentru a acoperi şi alte pieţe financiare. Şi am planuri să măresc echipa până la 8-10 oameni. Este nevoie de dezvoltare continuă, atunci când avem de-a face cu produse software. Fiind vorba despre piaţa financiară, unde în fiecare zi se întâmplă ceva, există de asemenea nevoie de oameni care să ajute la crearea de conţinut.”

    El estimează că va închide anul 2022 cu vânzări de 180.000 de euro, adăugând că pe termen scurt vrea să îmbunătăţească procesele din spatele aplicaţiei în aşa fel încât să genereze o performanţă mai bună pentru utilizatori. „Totul trebuie să funcţioneze rapid, fluid, fără buguri (dificultăţi neprevăzute). Pe termen mediu, pe lângă faptul că îmi doresc să atrag finanţare şi să îmi măresc echipa, vreau să pun mai mult accent pe crearea unui conţinut financiar de calitate. Pe termen lung îmi doresc să creez varianta 2.0 a aplicaţiei, cu un afişaj complet nou, care să ne pună în aceeaşi ligă cu sistemele instituţionale de analiză.”

    Întrebat ce anume l-a atras la domeniul financiar – IT şi ce îi place cel mai mult la ceea ce face, antreprenorul român Andrei Sota a răspuns că la baza pasiunii pentru acest sector de activitate au stat de două aspecte „mari şi late”. „Îmi plac deosebit de mult două aspecte la această industrie – în primul rând este una dintre cele mai corecte profesii, în sensul că există o legătură directă între competenţă şi remuneraţie financiară. Dacă eşti bun – câştigi. Cu cât eşti mai bun, cu atât câştigi mai mult. În multe alte cariere am descoperit că aspectul competenţei nu este neapărat pe primul loc, ci primează marketingul şi «intrările» pe care le ai. Bursa este brutală, dar corectă, iar eu prefer lucrurile aşa. Al doilea aspect care mă atrage este incertitudinea cu care te confrunţi zilnic pe pieţele de capital. Dacă înveţi să te împrieteneşti cu această incertitudine, vei afla cum poţi să o faci să funcţioneze în favoarea ta. Iar atunci când funcţionează, satisfacţia este imbatabilă.”

    În paralel cu satisfacţiile pe care i le aduce activitatea pe care o desfăşoară, ca orice alt antreprenor, Andrei Sota s-a confruntat şi cu provocări. Potrivit lui, cea mai mare provocare a fost, de departe, construcţia bazei de date proprii, pentru că Signal Sigma rulează propria infrastructură de colectare şi analiză a datelor şi nu se bazează pe niciun furnizor terţ, neexistând astfel nici riscul întreruperii serviciului şi păstrându-se în acelaşi timp un nivel înalt de calitate a informaţiilor. „A colecta informaţii în 2022 este relativ uşor, însă pentru o analiză coerentă trebuie acumulate inclusiv informaţii istorice. Acest aspect este de departe cel mai complicat din punctul de vedere al ingineriei software din spate.”

    Însă, în opinia sa, cea mai mare provocare pentru antreprenorii de astăzi este lupta cu „establishment-ul”, cu mersul uzual al lucrurilor şi consolidarea poziţiei pe piaţă. „Întotdeauna provocarea este să te interpui cu succes (şi profitabil) în rutina zilnică a clienţilor tăi. Pentru a avea succes, este nevoie ca ei să îşi schimbe comportamentul astfel încât să înceapă să te aleagă pe tine în defavoarea competitorilor. Iar ca orice serviciu software, după o muncă titanică de dezvoltare începe încă o muncă, la fel de grea, de promovare. Astfel, în acest moment ceea ce îmi ocupă timpul cel mai mult este activitatea de marketing şi caut constant cele mai bune metode pentru a crea un content relevant şi curent.”

  • Alexandr Jeleascov CEO, Packeta România

    1. Cum aţi defini transformarea digitală în domeniul dvs. de activitate?

    Transformarea digitală în logistică este un proces continuu, atât din perspectiva eficientizării proceselor operaţionale interne, cât şi din perspectiva interacţiunii cu clienţii, având ca scop rentabilitatea veniturilor companiei. Pe de altă parte, transformarea digitală reprezintă, în esenţa ei, o revoluţie în domeniu, dar nu numai pentru companii, ci şi pentru clienţii finali ai serviciilor pe care le oferim.

    Aceştia pot intra mult mai rapid în posesia coletelor şi pot şti în orice moment unde se află acestea din momentul în care au plasat comanda, pot rezolva mult mai rapid eventuale situaţii ce pot apărea în tot procesul acesta de livrare etc.

    2. Cum a stimulat pandemia digitalizarea în cazul companiei pe care o reprezentaţi?

    Packeta inovează permanent şi are ca obiectiv strategic digitalizarea tuturor proceselor posibile în industrie. Câteva dintre lucrurile pe care le-am făcut la nivelul grupului şi care, gradual, vor fi adaptate şi implementate şi în România:

    • Lansare a unui widget de puncte pickup – motor de căutare pentru identificarea uşoară a punctelor pickup din Europa Centrală şi de Est;

    • Livrarea comenzilor direct în portbagajul maşinilor Škoda, utilizând o aplicaţie mobilă (Republica Cehă –proiect pilot în Praga);

    • Z-Boxuri – instalarea de puncte pickup contactless, alimentate de un panou solar şi controlate de o aplicaţie mobilă (Republica Cehă, Slovacia);

    • PackMan – Packeta a lansat operarea sortatoarelor robotizate PackMan la depozitele sale.

    Experienţă: Este specialist în logistică internaţională şi coordonează extinderea grupului Packeta în Europa de Est, gestionând şi activitatea sucursalei Packeta România.

    Domeniile pe care se concentrează în prezent: Logistică şi e-commerce.

    3. Cum poate deveni digitalizarea un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv, în domeniul în care activaţi?

    Prin optimizarea proceselor interne şi a costurilor operaţionale.

    4. Care sunt cele mai importante proiecte digitale în care v-aţi implicat şi ce investiţii au fost direcţionate în acestea?

    La nivel de grup, Packeta a investit în mai multe astfel de proiecte:

    • PackMan – Packeta a lansat operarea sortatoarelor robotizate PackMan la depozitele sale;

    • Livrare în portbagajul maşinilor Škoda utilizând o aplicaţie mobilă.

    • ZET – robot vocal inteligent, care răspunde la cele mai frecvente întrebări şi uşurează încărcarea pe segmentul de serviciu clienţi.

    5. Care sunt top 3 obiective pe care vi le-aţi propus prin prisma digitalizării pentru compania pe care o reprezentaţi?

    • Creşterea numărului de colete procesate;

    • Eficientizarea timpilor de livrare;

    • Modalităţi multiple de livrare.

    6. Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi când vine vorba despre transformarea digitală ?

    Dinamica digitalizării din ultimii doi ani generează, pe lângă oportunităţi, şi o serie de provocări noi, mai ales pe zona concurenţială. Este esenţial să inovăm continuu din punct de vedere tehnologic în domeniul nostru de activitate, astfel încât să menţinem un nivel ridicat de satisfacţie în rândul clienţilor noştri.

  • Carmen Soare, Director Marketing, Synevo România

    1. Cum aţi defini transformarea digitală în domeniul dvs. de activitate?

    Aş dori să fac diferenţa între „digitalizare”, respectiv susţinerea unui model de business cu ajutorul tehnologiei şi „transformarea digitală”, respectiv adoptarea unor modificări semnificative, chiar totale în anumite cazuri, în modul în care o companie creează, distribuie şi captează valoare. În domeniul medical, transformarea digitală a fost, cu siguranţă accelerată de contextul pandemic pe care-l traversăm şi are un impact asupra tuturor segmentelor lanţului de îngrijire medicală, indiferent că vorbim de prevenţie, medicină generală, medicină de specialitate, servicii medicale de laborator sau imagistică, iar beneficiile directe pentru pacienţi sunt foarte importante. Pentru Synevo România, procesul de digitalizare a fost iniţiat înainte de startul pandemiei de COVID-19, fiind parte integrată a operaţiunilor de laborator. Acest proces a presupus, în primul rând, achiziţia şi utilizarea unor echipamente de ultimă generaţie, automatizate şi complet integrate, platforme robotizate sau digitale.

    2. Cum a stimulat pandemia digitalizarea în cazul companiei pe care o reprezentaţi?

    Pandemia a accelerat mai multe proiecte, deja în desfăşurare, în compania Synevo. Un exemplu este magazinul online, sistemul de programări online sau crearea serviciului de telemedicină adaptat, Synevo Decoder, prin care putem oferi consultaţii virtuale pacienţilor, direct cu medicii noştri de laborator.

    3. Cum poate deveni digitalizarea un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv, în domeniul în care activaţi?

    Digitalizarea fiecărui segment operaţional din companiile din domeniul medical devine avantaj competitiv atunci când oferă pacientului un beneficiu direct, clar şi cuantificabil.

    Pentru oricare dintre noi, timpul este o resursă importantă. Atunci când ajutăm pacientul să economisească timp, îi oferim practic o experienţă mai facilă, plăcută, tradusă ulterior
    printr-un grad ridicat de satisfacţie. Evident, această experienţă trebuie completată de empatie şi grijă faţă de nevoile pacientului, având în vedere domeniul în care activăm.

    Experienţă: Este expert în marketing, cu expunere în management strategic, inovaţie şi transformare. A activat în corporaţii globale, pe segmentele de servicii financiare şi medicale. A iniţiat si coordonat programe de marketing şi transformare de business, concentrându-se pe generarea de noi surse de venituri şi pe atragerea de noi clienţi. A absolvit în 2018 cursurile de Digital Marketing şi cel de Leading Digital Business Transformation, susţinute de International Institute for Management Development (IMD), specializată în învăţământul de afaceri, din Lausanne, Elveţia.

    Domeniile pe care se concentrează în prezent: În prezent, este implicată direct în proiectele de transformare digitală a companiei Synevo, unde supervizează activităţi ca scalarea platformei de comerţ electronic, dezvoltarea de soluţii de marketing automation pentru creşterea conversiei campaniilor, programe de  îmbunătăţirea experienţei clienţilor şi dezvoltarea de noi aplicaţii pentru medicii şi pacienţii Synevo.

    4. Care sunt cele mai importante proiecte digitale în care v-aţi implicat şi ce investiţii au fost direcţionate în acestea?

    În primul rând am lansat magazinul online, pe site-ul synevo.ro, pentru a permite pacienţilor achiziţia şi plata testelor online sau alegerea centrului de recoltare pentru programări în vederea efectuării analizelor dorite sau achiziţionate de pe site. Una dintre performanţele pe care am reuşit să le atingem cu ajutorul noii platforme de e-commerce a fost creşterea vânzărilor online cu 2.700%, raportat la anul 2019. Am acordat atenţie deosebită instrumentelor pentru programări online pentru realizarea testelor RT-PCR din 94 de centre Synevo dedicate din ţară, din 44 de oraşe diferite. Pacienţii care au dorit şi doresc realizarea acestui test pot face uşor programare online, alegând doar intervalul orar şi centrul de recoltare preferat. Un alt proiect important, de data aceasta din categoria serviciilor de telemedicină, a fost lansarea  serviciului SYNEVO DECODER, dedicat exclusiv interpretării rezultatelor analizelor medicale, disponibil oricărei persoane care doreşte interpretarea rezultatelor investigaţiilor realizate în reţeaua Synevo. Consultaţiile virtuale sunt oferite de o echipă de medici specializaţi în medicină de laborator, anatomie patologică şi genetică. Astfel, pacienţii primesc răspuns profesionist, în cel mai scurt timp, la întrebări despre investigaţiile medicale. Senzorul de Sănătate este un alt instrument digital, un chestionar online disponibil pe website-ul synevo.ro, prin care ajutăm utilizatorii să identifice pachetul de analize medicale personalizat, recomandat pe baza unor informaţii ca vârsta, indicele de masă corporală, stilul de viaţă sau istoricul medical.Voi menţiona şi proiectul VR Kids, destinat copiilor, menit să îmbunătăţească experienţa generală a acestora în cabinetul de recoltare. Proiectul sincronizează paşii realizaţi de asistenta medicală în procesul de recoltare, cu etapele unei călătorii virtuale în spaţiul cosmic. Pacientul devine un mic explorator, transportat într-o lume virtuală, prin intermediul unui echipament special. Astfel, atenţia copilului se mută din cabinet spre universul virtual. Instrumentul ajută copiii să rămână nemişcaţi pe durata procedurii medicale, să elimine starea de anxietate, iar amintirea experienţei va fi una pozitivă, oferind o premisă pozitivă pentru o viitoare recoltare. Odată cu încheierea etapei pilot, proiectul va fi extins, până la finalul anului, în zece centre de recoltare din reţeaua Synevo. Considerăm că este important să creştem gradul de satisfacţie al copiilor în centrele noastre şi să identificăm soluţii pentru a face recoltarea plăcută pentru toţi pacienţii, cu ajutorul tehnologiei.

    5. Care sunt top 3 obiective pe care vi le-aţi propus prin prisma digitalizării pentru compania pe care o reprezentaţi?

    Principalul obiectiv vizează creşterea gradului de satisfacţie a pacienţilor prin îmbunătăţirea experienţei, din momentul în care aceştia caută informaţii medicale, până în momentul în care primesc buletinul cu rezultatele. Includ aici posibilitatea de a opta pentru a programa o consultaţie virtuală cu un medic de laborator. Din acest obiectiv principal decurg alte obiective auxiliare, ca scăderea timpului petrecut de pacient în centrul de recoltare sau creşterea eficienţei în zona de laborator, prin obţinerea unor termene mai scurte pentru eliberarea ale rezultatelor.

    6. Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi când vine vorba despre transformarea digitală?

    În prezent, majoritatea industriilor se concentrează pe digitalizarea la maximum a modelelor de afaceri, a ofertelor şi lanţurilor valorice. În acest context, o primă dificultate pe care o întâmpinăm, ca mulţi alţi jucători din piaţă, ţine de limitările la capitolul resurse umane din piaţa muncii, în special domeniile IT şi medical. O altă dificultate ţine de viteza de implementare a unui portofoliu numeros de proiecte şi iniţiative, la nivelul întregii companii. De aceea ne concentrăm atenţia şi eforturile pe orchestrarea  proiectelor de transformare digitală, cu o agendă clară de implementare şi monitorizare permanentă a riscurilor şi atenuarea acestora.

  • Răzvan Predica, Country Manager, Affidea România

    1. Cum aţi defini transformarea digitală în domeniul dvs. de activitate?

    Domeniul serviciilor medicale are nevoie de implementarea unor ample procese de digitalizare pentru a oferi pacienţilor rapiditate în accesarea acestora, posibilitatea de stocare în condiţii de maximă siguranţă a informaţiilor medicale (rezultate analize laborator, investigaţii imagistice, diagnostice etc.), economisirea timpului dedicat proceselor birocratice, transparenţă pe toată durata relaţiei pacient – centru medical (informaţii privind manoperele medicale efectuate, costuri, rezultate etc.).

    2. Cum a stimulat pandemia digitalizarea în cazul companiei pe care o reprezentaţi?

    Contextul pandemic a fost încă un motiv să devenim mai buni în tot ceea ce facem, serviciile medicale Affidea Hiperdia România poziţionându-se la cele mai ridicate standarde internaţionale. Pentru aceasta derulăm un amplu proces de digitalizare, atât din grijă faţă de pacienţi, cât şi faţă de mediul înconjurător pentru a reduce cât mai mult consumul de hârtie, electricitate etc.

    3. Cum poate deveni digitalizarea un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv, în domeniul în care activaţi?

    Pacienţii au astăzi aşteptări mult mai mari şi mai complexe decât în urmă cu câţiva ani. În cadrul companiei analizăm şi oferim soluţii, inclusiv digitale, pentru a oferi o experienţă cât mai plăcută şi conform nevoilor medicale ale acestora. Calitate, rapiditate, accesibilitate, transparenţă sunt criterii de evaluare pe care pacienţii le urmăresc, iar dacă alăturăm şi echipamente ultraperformante şi expertiza medicală de top avem formula, de succes. Din această formulă un procent important este realizat prin canalele digitale.

    Experienţă: Răzvan Predica a dobândit experienţă pe poziţii de director financiar regional, director general cu experienţă îndelungată în domenii precum retail, online şi offline, tehnologie, internet, FMCG. Are cunoştinţe aprofundate de politici financiare, M&A, comercial şi marketing, negociere şi achiziţii, bugetare.

    Domeniile pe care se concentrează în prezent: Dezvoltarea businessului, digitalizare, achiziţii, investiţii, change management, rămânând în continuare fidel zonei de general management şi finance.

    4. Care sunt cele mai importante proiecte digitale în care v-aţi implicat şi ce investiţii au fost direcţionate în acestea?

    Am creat şi implementat conceptul de Centre Medicale Paperless (în cadrul cărora au fost înlocuite fluxurile operaţionale clasice pe hârtie cu varianta digitală pe tablete), am creat aplicaţia My Affidea în care pacienţii îşi pot încărca dosarele medicale, indiferent unde au fost realizate investigaţiile; cele realizate în cele 36 de centre ale noastre sunt uploadate direct de noi. Am demarat, de asemenea, parteneriate strategice cu platforme digitale pentru a facilita şi mai mult accesul pacienţilor la serviciile medicale.

    5. Care sunt top 3 obiective pe care vi le-aţi propus prin prisma digitalizării pentru compania pe care o reprezentaţi?

    – Creşterea accesibilităţii pacienţilor la serviciile medicale ale Affidea Hiperdia;

    – Rapiditate în stabilirea unor programări, în comunicarea cu personalul medical;

    – Informare şi conştientizare asupra importanţei medicinei preventive.

    6. Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi când vine vorba despre transformarea digitală?

    Identificarea celor mai bune formule de explicare şi de atragere a pacienţilor în vârstă către noile instrumente digitale. Ştim însă că pentru această categorie de pacienţi este nevoie de mai mult timp şi răbdare.

  • Monica Graţiela Cabat, Products and Client Strategy Department Manager, KRUK România

    1. Cum aţi defini transformarea digitală în domeniul dvs. de activitate?

    Plină de provocări, cel puţin. În România, chiar dacă există o viteză de conectare foarte rapidă la internet, în ceea ce priveşte accesul, în schimb, vorbim de o penetrare de 80%, versus alte ţări, mai „digitalizate”, cum ar fi Danemarca, cu 98% sau UK, cu 96%. Din perspectiva competenţelor digitale, precum şi a importanţei pe care românii o acordă instrumentelor digitale, rezultatele Eurostat pentru 2021 indică faptul că ţara noastră se află pe ultimul loc în Europa. Nici în ceea ce priveşte nivelul de bancarizare nu stăm prea bine, având un procent de doar 60% din populaţie care deţine un cont bancar, în timp ce numai aproape 20% din românii cu acces la servicii bancare plătesc facturile sau realizează cumpărături online; iar aici suntem pe penultimul loc din Europa, înaintea Bulgariei. În acest context, una dintre cele mai mari provocări a venit chiar din zona de educare a clienţilor noştri, în utilizarea corectă a platformei
    www.e-kruk.ro.  Aceasta a devenit prioritară pentru noi, în epoca distanţării fizice. Prin acest serviciu digital, ne-am propus să oferim persoanelor care au datorii şi care au şansa de a se regăsi în portolfoliul nostru, posibilitatea de a încheia un Angajament de Plată. Astfel, oricine poate plăti cu uşurinţă rate adaptate bugetului său lunar sau poate plăti online valoarea totală a creanţei, alegând planul rapid care le oferă şi un discount personalizat. De asemenea, o altă provocare a venit din zona plăţilor online, clienţii noştri trecând cu greu de sistemul 3D Secure, pentru a finaliza o plată.

    2. Cum a stimulat pandemia digitalizarea în cazul companiei pe care o reprezentaţi?

    Pandemia a avut şi are un rol de cotitură în schimbarea mentalităţii românilor faţă de soluţiile digitale. Dacă până în 2020 se tatona terenul digitalizării cu proiecte de comunicare, marketing şi e-commerce, acum vorbim despre o dezvoltare accelerată a tuturor domeniilor în spectrul funcţional, cu impact imediat în performanţă, în „revenue”. În KRUK România, procesul de digitalizare a început înainte de pandemie, din 2018, prin lansarea platformei e-kruk.ro. Totodată, în zona operaţională, am reuşit să dezvoltăm şi să perfecţionăm soluţii digitale nu numai pentru clienţii noştri, ci şi pentru partenerii de business, în vederea gestionării eficiente a relaţiei cu aceştia. Un exemplu e Closer2KRUK, o platformă în care sunt procesate situaţiile juridice ale românilor care au amânat prea mult timp plata datoriilor către entităţile din sistemul macroeconomic. Mai mult decât atât, în ultimii doi ani, ne-am concentrat pe dezvoltarea de produse digitale client-centric, precum Angajamentul de Plată online, plăţile online prin intermediul platformei e-kruk.ro, funcţionalitatea pay by link sau mutarea programului Loyalty în platforma Benefit. Pentru noi, cea din urmă este o inovaţie extraordinară, întrucât reuşim să facilităm accesul clienţilor noştri direct la bonusurile pe care se aşteaptă să le primească atunci când cheltuiesc bani; iar ceea ce primesc este exact ceea ce au nevoie în momentul în care acceptă datoria şi fac primul pas în restituirea valorii datorate, şi anume, puncte de asistenţă financiară pentru a ajunge la libertatea financiară în cel mai scurt timp posibil. Decizia le aparţine şi, din câte am observat, aleg, în cele mai multe dintre cazuri, soluţionările amiabile. Este incredibil cât de multe comportamente poate schimba digitalizarea! De asemenea, am reuşit să implementăm tehnologii digitale pentru mai multe dintre procesele noastre de business, benefice pentru toţi colegii KRUK. Un exemplu este semnătura electronică pentru staff, care a scăzut considerabil costurile logisice. Un alt caz este cel al digitalizării prin Data Analytics şi raportare online Tableau, ceea ce a îmbunătăţit procesul uman decizional, de care suntem foarte încântaţi.

    Experienţă: Este absolventă a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, a Universităţii Bucureşti şi a Institutului de Marketing din România, cu experienţă de 15 ani în cercetarea pieţelor de retail, FMCG, pharma, asigurări, financiar. S-a alăturat echipei KRUK de doi ani, cu misiunea de a implementa digitalizarea capabilităţilor echipei, a produselor şi a serviciilor pe care compania le oferă.

    Domeniile pe care se concentrează în prezent: Marketing digital, marketing operaţional, marketing financiar, e-commerce, customer experience, economie comportamentală,  loializarea clienţilor, comunicare, branding, PR, CSR, advertising, management, macromarketing, ospitalitatea financiară.

    3. Cum poate deveni digitalizarea un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv, în domeniul în care activaţi?

    Adevărul este că mediul de colectare este foarte competitiv. Jucători echipaţi din ce în ce mai bine şi clienţi din ce în ce mai interesaţi să îşi rezolve situaţiile financiare într-un timp cât mai scurt. Este mai simplu ca oricând să revii în circuitul financiar funcţional, să economiseşti şi să investeşti. Dacă trendul crescător continuă, vom vedea evoluţia spectaculoasă a unei industrii de reechilibrare economică, atât la nivel individual, cât şi comunitar. Asistenţa financiară este legitimă şi ţine cont de situaţia fiecăruia. În ultimii doi ani, digitalizarea a devenit mai mult decât un concept; este realitatea noastră de zi cu zi, care ne uşurează şi completează atât lucrul cu „amânarea” – cum numim noi starea în care se află clienţii noştri, înainte de a se însănătoşi financiar – pe care o înţelegem pe deplin ca fiind de natură prepandemică şi predigitală, precum şi cu „actualizarea” sau bunăstarea financiară, în accepţiunea noastră, care înseamnă că indivizii unei comunităţi se află într-o etapă de dezvoltare financiară. Profitând de această deschidere, reuşim să mişcăm lucrurile înainte, să creştem eficienţa, prin mutarea proceselor în online, să creştem veniturile şi să reducem costurile, dar şi să măsurăm mai bine performanţele companiei.

    4. Care sunt cele mai importante proiecte digitale în care v-aţi implicat şi ce investiţii au fost direcţionate în acestea?

    Fără doar şi poate, cel mai important proiect digital al nostru este e-kruk.ro. Pentru arhitectura acestuia am cheltuit 35.000 de euro, însă costurile de mentenanţă şi dezvoltare au depăşit cu mult investiţia iniţială. Urmează o perioadă de comunicare a beneficiilor pe care le oferim în interacţiunea cu platforma. O altă investiţie semnificativă a fost să implementăm semnătura electronică în comunicarea oficială dintre noi şi clienţi sau parteneri de lucru. Totodată, semnătura biometrică este, probabil, cea mai inovativă abordare atunci când vorbim despre încercarea de a fi cât mai aproape de nevoile administrate de clienţii noştri, pe care îi asistăm în etapa de reintegrare amiabilă.

    5. Care sunt top 3 obiective pe care vi le-aţi propus prin prisma digitalizării pentru compania pe care o reprezentaţi?

    Noi avem un obiectiv comun, să ajutăm cât mai mulţi români să îşi redobândească independenţa financiară. Până acum, am reuşit să asistăm în demersul lor de a reveni în fluxul financiar funcţional peste 500.000 de români. De aproape 15 ani, suntem în serviciul acestor oameni, ascultându-le şi discutându-le situaţiile, căutând împreună cele mai bune soluţii de a le depăşi cât mai rapid. 

    6. Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi când vine vorba despre transformarea digitală?

    Cele mai multe provocări vin din perspectiva culturii digitale. În România, internet încă înseamnă doar social media, iar contract încă înseamnă hârtie. Ne pregătim pentru mai mult, cu toţii; ne pregătim să normalizăm plăţile online, să semnăm digital, ca obicei, să „tipărim” şi arhivăm electronic, să ne întâlnim online, să stăm de vorbă pe Whatsapp, să ne dezvoltăm împreună cu tehnologia sau să ne autoadministrăm datoriile din câteva clickuri, fără abonament sau dobândă.

  • Cornelia Dumitrescu, Alpha Bank România: În societatea modernă se estompează limitele genurilor. Astfel, poţi să îţi manifeşti feminitatea cu fermitate, poţi învăţa să faci asta dacă nu ştii, păstrându-ţi în acelaşi timp libertatea de a fi tu însăţi

    Total active (2021, rezultate preliminare şi neauditate): 3,8 MLD. EURO

    Profit (2021, înainte de impozitare): 25,6 mil. euro

    Număr de angajaţi (la 31.12.2021): 2.022

     

    CARTE DE VIZITĂ

    • Cornelia Dumitrescu face parte din Comitetul Executiv al Alpha Bank Romania, ocupând poziţia de vicepreşedinte executiv risc, din martie 2015;

    • În cadrul băncii a deţinut pe rând poziţiile de analist credite, auditor intern, director adjunct al direcţiei de audit intern şi, timp de zece ani, director al direcţiei de management al riscului;

    • Face parte din echipa Alpha Bank din anul 1994, cu o întrerupere în perioada 1996 – 1998, când a fost auditor la Arthur Andersen;

    • A absolvit Facultatea de Finanţe Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice şi un MBA la City University (SUA). Este, de asemenea, doctor în economie;

    • Este şi membră a Camerei Auditorilor Financiari din România.

    Chiar dacă fiecare dintre noi simte şi se raportează diferit la evenimente, în societatea modernă se estompează limitele genurilor. Astfel, poţi să îţi manifeşti feminitatea cu fermitate, poţi învîţa să faci asta dacă nu ştii, păstrându-ţi în acelaşi timp libertatea de a fi tu însăţi.

     

  • Irina Băeţelu, Provident Financial România: Mă motivează dorinţa de a învăţa. Mereu am avut această dorinţă de a mă dezvolta şi de a afla lucruri noi

    Cifră de afaceri (2020): 353,8 mil. lei

    Profit înainte de taxe (2020): 23,8 mil. lei

    Număr de angajaţi: 1.890

     

    CARTE DE VIZITĂ

    • Cu peste 20 de ani de experienţă în domeniul financiar, Irina Băeţelu s-a alăturat Provident Financial România în octombrie 2019;

    • Anterior, a ocupat poziţia de Comercial Finance Director în Vodafone, pentru o perioadă de trei ani, începând cu 2016;

    • Din 2012, până să se alăture Vodafone, a fost Finance Director şi Finance & Operations Director în Colliers International. Şi-a consolidat experienţa anterioară acestor roluri în Vodafone (unde şi-a şi început cariera, de fapt, în 1999) şi Danone.

    Mă motivează dorinţa de a învăţa. Fie că este vorba despre cunoştinţe practice sau comportamentale. De când mă ştiu, am fost ca un burete, care absoarbe informaţie de peste tot. Mereu am avut această dorinţă de a mă dezvolta şi de a afla lucruri noi.

     

  • Tanja Blatnik, CEO, Euroins România Asigurare-Reasigurare: O spun ori de câte ori am ocazia: asigurarea a fost inventată ca ajutor social între oameni, iar noi, companiile de asigurări, suntem doar motorul care mişcă lucrurile şi aduce garanţii

    Cifră de afaceri (2021): 2,2 mld. lei

    Valoare daune plătite (2021): 1,5 mld. lei

     

    CARTE DE VIZITĂ

    • Este CEO al Euroins România din martie 2021;

    • Are o experienţă de peste 20 de ani în industria asigurărilor, iar ultimii 15 ani, înainte de a prelua conducerea Euroins, i-a petrecut  în compania Adriatic Slovenica, a doua cea mai mare firmă de asigurări din Slovenia (care a fost cumpărată de grupul Generali în 2019), în cadrul căreia a deţinut funcţii de top management;

    • A absolvit Universitatatea din Ljubljiana în 2001.

    Sunt pasionată de industria asigurărilor, dovadă fiind cei 20 de ani de experinţă pe care o am în acest domeniu. O spun ori de câte ori am ocazia: asigurarea a fost inventată ca ajutor social între oameni, iar noi, companiile de asigurări, suntem doar motorul care mişcă lucrurile şi aduce garanţii. Eu rezonez cu această filosofie şi Îmi doresc să pot contribui la construirea unei societăţi mai sigure, mai pregătite pentru provocările de zi cu zi şi faţă de situaţiile imprevizibile.

     

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2022 Diana Corocăescu: „Avem de învăţat de la toţi oamenii care ne înconjoară”

    Vârstă: 24 de ani

    Funcţie: Comercial & Logistic Finance Stream Leader

    Companie: MOL România

    Numărul de persoane aflate în subordine: 4

    Număr de angajaţi: 260

    Cifră de afaceri (2020): 5,548 mld. lei

    Profit (2020): 280 mil. lei

    Experienţă: A început activitatea profesională în 2018, pe postul de Back Office Intern în departamentul financiar al MOL România. După nouă luni a avansat pe postul de Senior Back Office, iar din august 2021 deţine rolul de Finance Back Office Stream Leader.

    ♦ Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?

    Talentul poate reprezenta un avantaj, însă pentru mine contează mai mult ambiţia pe care o persoană o manifestă la locul de muncă. Perseverenţa este un alt element definitoriu, la fel de important ca dorinţa personală de a te implica şi de a-ţi aduce contribuţia la realizarea unor proiecte de succes.

    ♦ Ce ţi-ar plăcea să ai şi nu deţii în prezent?

    Sunt abia la începutul carierei şi îmi doresc să acumulez experienţă, care mă va ajuta să gestionez cu succes provocările. Cred că mai am foarte multe lucruri de învăţat şi îmi doresc să evoluez constant şi să-mi dezvolt abilităţile necesare pentru a-i ajuta pe colegii mei să facă performanţă.

    ♦ În ce loc te simţi cea mai fericită?

    Mă simt cea mai fericită înconjurată de familie şi prieteni. Susţinerea pe care mi-o acordă persoanele dragi mă ambiţionează sa fiu un om mai bun şi să evoluez în fiecare zi. Consider că fericirea o găsim în lucruri mici şi trebuie să apreciem fiecare moment petrecut cu cei dragi.

    ♦ Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Cea mai mare realizare profesională a fost obţinerea rolului de manager. Echipa mea şi rezultatele pe care le avem mă fac să mă simt împlinită. În plan personal, o realizare a fost faptul că am reuşit să parcurg traseul către Piatra lui Lucaci, deşi nu aveam fizică optimă pentru acest traseu.

    ♦ Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta?

    Viaţa mea este una foarte echilibrată şi activă – îmi place să citesc, să călătoresc, să ies în natură, dar şi să petrec timp cu cei dragi. Totodată sunt dedicată activităţii mele profesionale şi mă implic în toate proiectele 100%. Aşadar, ratingul pe care mi-l acord este 10.

    ♦ Cine este mentorul tău?

    Cred că avem de învăţat de la toţi oamenii care ne înconjoară. Totuşi, cred că managerul meu direct, Velinca Ciuciu, a avut o influenţă semnificativă asupra dezvoltării mele, fiindcă m-a îndrumat şi m-a susţinut în toate etapele prin care am trecut, iar din acest motiv o consider mentorul meu.

    ♦ Ce te motivează?

    Dorinţa de a evolua şi de a-i ajuta pe alţii să se dezvolte mă motivează, să fiu implicată şi proactivă. Îndeplinirea obiectivelor pe care mi le setez mă face să mă simt împlinită şi îmi oferă energie pentru noi provocări.

    ♦ Care crezi că este cea mai mare provocare a vremurilor noastre?

    Cea mai mare provocare este să selectăm bine sursele din care ne informăm. Aproape orice ştire este la un click distanţă, de aceea trebuie să definim filtre care să ne ajute să consumăm doar acele informaţii relevante pentru atingerea obiectivelor noastre.

    Profilul Dianei Corocăescu a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2022. 

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2022 Bogdan Alexandrescu: „Abilitatile, aptitudinile sau talentul nu garantează succesul fără ambiţie şi efort susţinut”

    Vârstă: 38 de ani

    Funcţie: director Direcţia AGRI; Companie: CEC Bank

    Număr de colegi aflaţi în subordine: 12

    Număr de credite APIA acordate de CEC Bank (2021): 6.000

    Experienţă: A lucrat în mai multe companii multinaţionale în zona de IT, dar şi-a descoperit pasiunea pentru agricultură şi coordonează activitatea de creditare în acest domeniu al băncii. Acesta este, de altfel, unul dintre domeniile de interes în cadrul CEC Bank, fiind în top trei domenii finanţate de bancă.

    ♦ Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?

    Cred că ambele sunt importante în egală măsură. Abilităţile, aptitudinile sau talentul nu garantează succesul fără ambiţie şi efort susţinut.

    ♦ Ce ţi-ar plăcea să ai şi nu deţii în prezent?

    Mai mult timp cu familia.

    ♦ În ce loc te simţi cel mai fericit?

    În mijlocul oamenilor.

    ♦ Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Familia.

    ♦ Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta?

    Aş acorda nota 8 pentru că mai am multe de învăţat.

    ♦ Ce te motivează?

    Mă motivează proiectul de modernizare şi creştere al CEC Bank. CEC Bank are o bază de pornire solidă: o istorie legată cu cea a României moderne, are oameni valoroşi şi un potenţial enorm.

    ♦ Care crezi că este cea mai mare provocare a vremurilor noastre?

    Reinventarea. Pandemia a schimbat profund pieţele globale şi nevoile lor, a acccelerat inovaţia şi a determinat companiile să îşi asume mai repede transformarea digitală. Toate acestea au generat oportunităţi şi tendinţe noi.

    Acest interviu a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2022.