Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Creşte apetitul românilor pentru bursă

    Creşterea gradului de interes pentru investiţii la bursă se leagă, pe bursa locală, de gradul ridicat de alocare a dividendelor şi de o creştere economică mult peste aşteptări. Rezultatele financiare ale principalelor companii listate au surprins favorabil la rândul lor. ”Băncile beneficiază de creşterea consumului, sectorul de apărare este vizat de relaţii tot mai bune cu noua administraţie americană, preţurile la energie au crescut – toate aceste sectoare sunt bine reprezentate la bursa locală, iar investitorii locali au recunoscut atractivitatea lor încă din debutul anului trecut“, spune Mihaela Bîciu, directorul general al Tradeville.

    Compania pe care o conduce a realizat anul trecut, conform estimărilor, o cifră de afaceri de 6 milioane de lei, iar pentru 2018 şi-a propus un plus de 15%. ”Estimăm că ne menţinem în top 3 intermediari din perspectiva cifrei de afaceri. |n ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor la BVB, ocupăm locul 7, cu o cotă de piaţă de 3,33% pe primele 11 luni ale anului 2017. Raportat la numărul tranzacţiilor zilnice, suntem în mod constant pe primul loc în topul afişat de BVB“, spune Mihaela Bîciu.

    Situaţia a fost similară pe bursele internaţionale, atât în SUA, cât şi în Europa şi Asia – reflectând prima accelerare perfect sincronizată a economiilor din ultimii ani, completează Mihaela Bîciu. ”Alături de cumpărătorii instituţionali, 2017 a marcat cu adevărat revenirea micilor investitori pe burse. Sectorul de tehnologie s-a bucurat de cel mai mare interes, iar investitorii au putut cumpăra cu uşurinţă acţiuni la Apple, Facebook, Google, Amazon sau Samsung. La rândul lor, băncile, companiile industriale şi utilităţile au înregistrat aprecieri importante.“
    |n plus, în 2017, cel mai popular indice bursier din SUA, Dow Jones Industrial Average, s-a apreciat cu peste 20%, depăşind pragul de 24.000 puncte pentru prima data în istorie.

    Cât priveşte piaţa locală, Mihaela Bîciu enumeră principalele repere ale anului 2017: creşterea gradului de distribuire a dividendelor la cel puţin 90% din profitul anual pentru companiile la care statul este acţionar majoritar, rezultate financiare peste aşteptări la cei mai importanţi emitenţi listaţi pe bursă şi noi listări pentru companii importante din sectorul de telecomunicaţii şi consum.

    Pe plan mondial, directorul general al Tradeville enumeră cinci repere principale aferente anului trecut: prima accelerare economică perfect sincronizată din ultimii şase ani; noi maxime record pentru bursa americană, cu cea mai mică volatilitate din istorie; avans de peste 30% pentru cele mai mari companii din sectorul de tehnologie; cea mai importantă şi rapidă depreciere a dolarului american după 1986; cele mai mari cotaţii ale petrolului din ultimii doi ani.

    În ce priveşte activitatea Tradeville, în iunie, prin încheierea parteneriatului de preluare a clienţilor Intercapital Invest, firma şi-a consolidat poziţia de lider în piaţa de brokeraj de retail din România. Tradeville are aproximativ 6.000 de conturi active (care au făcut cel puţin o tranzacţie în ultimele 12 luni), faţă de 4.800 în urmă cu un an. Dintre acestea, 90% sunt conturi de tranzacţionare pe piaţa locală, iar 10% pe pieţele internaţionale. Valoarea medie a unui cont Tradeville în prezent este de 100.000 de lei, iar randamentul mediu pe ultimele 12 luni – aproximativ 10%.

    Creşterea numărului de conturi se datorează în principal preluării clienţilor Intercapital, dar şi interesului mai mare în domeniul investiţiilor financiare; a contat, povesteşte Mihaela Bîciu, şi continuarea investiţiilor în gama de platforme, disponibile atât pe computer, cât şi pe telefon şi tabletă (sisteme Android şi IOS).

    În ceea ce priveşte clienţii Tradeville activi pe pieţe de capital străine, numărul lor a ajuns la peste 500. ”Este vorba de o categorie de investitori alcătuită din oameni pasionaţi şi interesaţi, aflaţi mereu la curent cu evoluţiile economice şi bursiere globale. Chiar dacă numărul lor nu pare foarte ridicat, el este în creştere constantă în ultimii cinci ani.“

    Tot anul trecut, compania a lansat Ulise.ro, primul portal de tranzacţionare de ETF-uri din România. Directorul general al Tradeviille spune că Ulise este un agregator de idei investiţionale, prezentate dintr-o perspectivă complet nouă, menită să facă mai uşor de înţeles şi de acceptat investiţiile financiare. ”Mă refer la investiţii în acele industrii care au nu doar un potenţial extraordinar de creştere, dar sunt aşteptate să schimbe complet lumea şi am în minte genetica, robotica, biotehnologia, inteligenţa artificială, the Internet of Things. Prin Ulise.ro, investiţia financiară se simplifică prin oferirea unei colecţii extinse de fonduri de investiţii listate (ETF-uri), construite exact în jurul acestor concepte.“

    În ceea ce priveşte profilul investitorului, asemenea celor care investesc pe BVB, şi cei care acceseză platforma Ulise sunt, peste trei sferturi, bărbaţi care caută soluţii de maximizare a veniturilor lunare, situate la un nivel mediu spre ridicat. ”Indiferent de profesie sau educaţie, ceea ce îi caracterizează pe aceşti oameni este o anume cultură financiară. |nsă avantajul major al Ulise constă în accesibilitatea sa şi pentru investitori debutanţi“, punctează Mihaela Bîciu.

    Între provocările anului 2018, adaugă reprezentanta Tradeville, se numără intrarea în vigoare, prin încorporarea în legislaţia românească, a normelor regulamentului UE cunoscut drept MiFID 2.

    ”Din păcate, aceste norme vor spori costul conformităţii pentru companiile care promovează diverse tipuri de plasament în piaţa de capital. Sperăm ca autorităţile române să facă tot posibilul pentru a adopta cea mai puţin restrictivă formă posibilă pentru legislaţia naţională cerută de directivele europene.“ Altfel, explică ea, există riscul ca accesul investitorilor pe piaţă să fie împovărat de prevederi excesive, iar intermediarii să ajungă să se preocupe cu precădere de aspecte procedurale, în detrimentul inovaţiei şi iniţiativelor de dezvoltare a pieţei.
    ”Ne aşteptăm şi ca, treptat, antreprenorii români să înţeleagă beneficiile listărilor la bursă şi să ia în considerare această variantă între soluţiile de finanţare accesate. De asemenea, ne dorim ca tot mai multe businessuri cu activitate orientată către retail să devină conştiente că o listare le poate consolida cifra de afaceri, sporind brand awarenessul, dar şi să atragă foarte mulţi investitori retail care sunt deja familiarizaţi şi au încredere în brand“, mai spune Mihaela Bîciu.

    Piaţa de capital din România se află încă sub potenţialul de dezvoltare, în privinţa numărului de companii listate, a volumului sumelor tranzacţionale, dar şi a masei de investitori. ”În toate aceste aspecte, suntem doar o palidă reflecţie a economiei care înregistrează, în prezent, cel mai rapid ritm de creştere din Europa.“

    Dar acest lucru poate fi privit deopotrivă ca o deficienţă, dar şi drept o oportunitate de creştere, iar România oferă posibilitatea investirii în companii mai solide decât altele similare din ţări cu statut de piaţă emergentă. Creşterea spectaculoasă a cotaţiilor unor acţiuni – dacă ne referim doar la performerii indicelui BET, Nuclearelectrica (+70%), Conpet (+60%), şi Transgaz (+56%) – dar şi a dividendelor este atractivă pentru investitori. ”Momentan, randamentele BVB sunt unele dintre cele mai bune din lume.

    În privinţa minusurilor, încă mai sunt lucruri de îmbunătăţit în ceea ce priveşte reglementarea activităţii bursiere şi reducerea birocraţiei. Accesul la bursă, mai ales al investitorilor nerezidenţi, s-ar putea simplifica. De asemenea, nu există o piaţă a instrumentelor financiare derivate.“

    În ce priveşte planurile pentru anul în curs, Mihaela Bîciu spune că are în vedere atragerea spre piaţa de capital a clienţilor cu un statut economic peste medie, dublat de o preocupare pentru instrumentele financiare. ”Sunt persoane interesate de plasarea economiilor, dar încă nelămurite deplin asupra opţiunilor care le stau la dispoziţie.“

    Dincolo de linia de business tradiţională, Tradeville îşi propune ca în 2018 să abordeze o nouă direcţie strategică: diversificarea în direcţia intermedierii de oferte publice, cu precădere fiind vizate IPO-urile de valori de până în 20 milioane de euro. ”Serviciile pe care le poate oferi Tradeville în contextul unui IPO sunt de consultanţă în vederea întocmirii dosarului de ofertă, autorizării sale la ASF şi ulterior intermedierea plasării emisiunii către public. Evident, nu excludem varianta participării în consorţiu la emisiuni mai mari de 20 milioane de euro, noi urmând să ne ocupăm de relaţia cu tranşa de retail.“

    Cât priveşte gradul de interes al antreprenorilor români de a se finanţa pe bursă, Mihaela Bîciu face trimitere la cea mai recentă ediţie a topului primelor 100 cele mai valoroase companii din România, realizat de Ziarul Financiar: doar 16 dintre acestea sunt listate la BVB. La vârful clasamentului, în top 10, jumătate sunt listate, fiind vorba de mari companii din sectorul financiar sau energetic: Petrom, Romgaz, Banca Transilvania, BRD şi Fondul Proprietatea – ultima fiind dublu listată, la Bucureşti şi la Londra.

    ”De-a lungul anilor, firmele antreprenoriale au fost mai precaute în a căuta surse de finanţare pe bursă, dar 2017 dovedeşte că acest lucru nu mai este valabil. Creşterea de la 14 la 16 a companiilor de top 100 listate s-a datorat IPO-urilor Digi Communications şi Sphera Group, ambele realizate în 2017“, adaugă Mihaela Bîciu.

    Bunele rezultate ale bursei locale nu au rămas neremarcate şi este vizibilă creşterea interesului pentru piaţa de capital în rândul antreprenorilor. ”Chiar dacă nu putem estima procentual cât de mare este acest interes, suntem convinşi că el există şi este în continuă creştere“, conchide Mihaela Bîciu.

     

  • GapMinder, fond de investiţii de capital de risc care vizează start-up-uri inovatoare din România, îşi anunţă intrarea pe piaţa locală

    GapMinder va investi în următorii ani în companii aflate în faza de seed sume de până la 1 milion de euro şi, potenţial, încă 3 milioane de euro per companie în runde ulterioare, precum şi în start-up-uri aflate la prima rundă de investiţii sau în faza de accelerare, în care investiţiile vor fi de până la 100.000 euro. Sunt vizate companii inovatoare de tehnologie cu potenţial ridicat de expansiune internaţională, din domenii precum cele ale serviciilor IT şi software, securitate cibernetică, inteligenţă artificială, transformare digitală, soluţii IT pentru sănătate, FinTech etc.

    Pentru selecţia start-up-urilor eligibile, GapMinder va susţine şi programul de accelerare Techcelerator în Bucureşti şi Cluj. Pentru ca prima rundă de evaluări în vederea potenţialelor investiţii să aibă loc cât mai rapid, în perioada următoare va începe preselecţia start-up-urilor cu ajutorul Techcelerator. Orice start-up de tehnologie în căutare de finanţare se poate înscrie în cadrul acestui program.

    ”Ecosistemul start-up-urilor inovatoare de tehnologie din România are un potenţial extraordinar şi este deseori neglijat, aşadar ne-am propus să îl susţinem investind în soluţii de viitor, în proiecte şi companii ce pot fi dezvoltate şi pe plan internaţional. Noi le ajutăm să crească punându-le la dispoziţie capitalul necesar, dar şi experienţa vastă a mentorilor din program”, afirmă Dan Mihăescu, Founding Partner GapMinder. 

    Membrii fondatori ai GapMinder sunt investitori activi în ecosistemul local de start-up-uri care au deţinut anterior poziţii de top management în companii multinaţionale de tehnologie. Totodată, sunt membri activi ai comunităţii antreprenoriale, având experienţă în programele naţionale sau internaţionale de accelerare.

  • Garanti Bank: rata de creştere a PIB va încetini în 2018, la 4%, de la 6,5% în 2017

    Potrivit celui mai recent Raport Macroeconomic al Garanti Bank, capacitatea industrială a avansat în ultimul trimestru al anului 2017, peste media anilor de după criză. Banca estimează că principalele ramuri industriale care vor creşte în continuare vor fi, asemeni trimestrelor anterioare, producţia de maşini, utilajele şi echipamentele electrice.

    În ceea ce priveşte inflaţia, Garanti Bank estimează că aceasta va continua să crească şi va atinge un nou vârf, cel mai probabil în primul trimestru al anului, în timp ce media anuală ar putea înregistra un salt, de la 1,3% în 2017, la 4% în 2018.

    Ca urmare a presiunii creşterii preţurilor de consum, Garanti Bank anticipează că Banca Naţională a României (BNR) va opera mai multe majorări în 2018. De asemenea, potrivit raportului antemenţionat, Banca Centrală ar putea efectua noi creşteri ale ratei dobânzii de politică monetară. Astfel, dobânda cheie ar putea ajunge la 2,75% în 2018, iar BNR a decis deja, în cadrul primei şedinţe de politică monetară din acest an, să o majoreze la 2%, după ce a menţinut-o neschimbată de la mijlocul anului 2015.

    Deficitul de cont curent va continua să se lărgească în 2018, dar nu va lua un avans semnificativ, pe fondul ritmului mai puţin alert de creştere a salariilor. Cu toate acestea, adâncirea deficitului, coroborată cu o posibilă deteriorare a climatului investiţional, ar putea pune presiune pe moneda naţională. Astfel, Garanti Bank estimează că paritatea euro faţă de leu ar putea ajunge la 4,78 până la finalul anului.

    Creditarea s-a aflat pe o pantă ascendentă anul trecut, depăşind media zonei euro la finalul lui 2017. Potrivit raportului macroeconomic, ritmul de creştere a creditării se va menţine şi în 2018. Banca anticipează o majorare a volumului de împrumuturi acordate companiilor, precum şi un avans moderat al creditelor de consum, pe fondul unor posibile recomandări  din partea BNR ca băncile să nu adâncească gradul de îndatorare a populaţiei.

    Garanti Bank România face parte din Grupul financiar-bancar Garanti România, care reuneşte şi Garanti Leasing (marca sub care funcţioneazăcompania Motoractive IFN SA) şi Garanti Credite de Consum (marca sub care funcţionează Ralfi IFN SA).

    Garanti Bank este deţinută de către Turkiye Garanti Bankasi A.S. (TGB), a doua cea mai mare bancă privată din Turcia. TGB este o bancă universală cuservicii de top în toate segmentele de business. Banca deserveşte peste 14,5 milioane de clienţi în zonele corporate, comercial, întreprinderi mici şimijlocii, dar şi retail, oferind servicii financiare integrate. Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acţionarul majoritar al TGB.

  • Decizie istorică luată de cea mai mare bancă din România

    Procesul de modernizare a reţelei de unităţi BCR marchează in ianuarie 2018 o nouă fază, odată cu transformarea a 28 de sucursale bancare din întreaga ţară în filiale de tip cashless, complet funcţionale începând chiar cu prima zi lucrătoare a noului an.

    Reţeaua BCR va dispune, astfel, de 41 de sucursale cashless, iar numărul acestora va creşte până la 125 pe parcursul anului 2018. Totodată, BCR va deschide, în acest an, 7 sucursale noi de tip Centru de Dialog Financiar, iar alte 58 vor fi modernizate, în baza unei investiţii totale de peste 50 de milioane de euro în următorii doi ani.

    “Modernizarea reţelei de unităţi reprezintă o componentă esenţială a strategiei noastre de retail. Întreaga arhitectură a noilor sucursale BCR, inclusiv conceptul de agentii cashless, a fost dezvoltată ţinând cont de propunerile venite din partea clienţilor noştri şi în strânsă legătură cu strategia de dezvoltare a Grupului Erste. Prin migrarea completă a operaţiunilor curente în numerar înspre maşinile electronice multifuncţionale, vom putea oferi, în primul rând, o noua experienţă în cadrul agenţiilor cashless. Faptul că BCR a investit în cea mai mare reţea din România de automate de retrageri de numerar şi plăţi, peste 2.500 de maşini, oferind încă din 2015 gratuitate persoanelor fizice care utilizează retragerile de numerar la echipamentele automate, ne conferă azi posibilitatea de a face un pas important în ceea ce înseamnă procesul de deservire al clienţilor. Avem o responsabilitate în a pune la dispoziţie un management corect al numerarului, deoarece România rămâne încă o ţară în care predomină operaţiunile cash”, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedinte Retail & Private Banking BCR.

    Cele 28 de noi sucursale BCR cashless, disponibile începând cu 3 ianuarie:

    Nr.       Sucursală cashless        Localitate

    1          Ferdinand         Bucureşti

    2          Tunari   Bucureşti

    3          Baneasa           Bucureşti

    4          Park Lake        Bucureşti

    5          Mall Plaza        Bucureşti

    6          Afi Cotroceni    Bucureşti

    7          Amzei   Bucuresti

    8          Politehnica        Bucuresti

    9          Compozitorilor Bucureşti

    10        Alutus   Râmnicu Vâlcea

    11        Carol    Craiova

    12        Craiter  Braşov

    13        Valea Cetatii     Braşov

    14        Podul de Fier    Iaşi

    Nr.       Sucursală cashless        Localitate

    15        Palat     Iaşi

    16        Luceafărul        Bacău

    17        Calea Floresti   Cluj Napoca

    18        Polus    Com. Floreşti

    19        Ştefan Greceanu           Ploieşti

    20        Afi Ploiesti        Ploiesti

    21        Partizani           Ploieşti

    22        Alexandru Davila          Piteşti

    23        Timisoara Shopping City           Timişoara

    24        Micro 18          Galaţi

    25        Constantin Brancusi      Târgu Jiu

    26        Progres            Sibiu

    27        Ziridava            Arad

    28        Varadinum        Oradea

     

    Banca Comerciala Romana (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe. BCR este banca Nr.1 după numărul de clienţi şi banca Nr.1 pe segmentele de economisire şi creditare. BCR este cel mai valoros brand financiar din România, după gradul de încredere al clienţilor şi după numărul celor pentru care BCR este principală instituţie cu care fac banking.

    BCR oferă gama completă de produse şi servicii financiare prin intermediul unei reţele de 22 de centre de afaceri si 18 birouri mobile dedicate companiilor şi 514 unităţi retail localizate în majoritatea oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca Nr.1 din România pe piaţa tranzacţiilor bancare, clienţii BCR având la dispoziţie cea mai mare reţea naţională de ATM – peste 2.000 de bancomate şi POS – 15.200 de terminale pentru plată cu cardul la comercianţi, precum şi servicii complete de Internet banking, Mobile Banking, Phone-banking şi E-commerce.

    Procesul de modernizare a reţelei de unităţi BCR marchează la 4 ianuarie 2018 o nouă fază, odată cu transformarea a 28 de sucursale bancare din întreaga ţară în filiale de tip cashless, complet funcţionale începând chiar cu prima zi lucrătoare a noului an.

    Reţeaua BCR va dispune, astfel, de 41 de sucursale cashless, iar numărul acestora va creşte până la 125 pe parcursul anului 2018. Totodată, BCR va deschide, în acest an, 7 sucursale noi de tip Centru de Dialog Financiar, iar alte 58 vor fi modernizate, în baza unei investiţii totale de peste 50 de milioane de euro în următorii doi ani.

    “Modernizarea reţelei de unităţi reprezintă o componentă esenţială a strategiei noastre de retail. Întreaga arhitectură a noilor sucursale BCR, inclusiv conceptul de agentii cashless, a fost dezvoltată ţinând cont de propunerile venite din partea clienţilor noştri şi în strânsă legătură cu strategia de dezvoltare a Grupului Erste. Prin migrarea completă a operaţiunilor curente în numerar înspre maşinile electronice multifuncţionale, vom putea oferi, în primul rând, o noua experienţă în cadrul agenţiilor cashless. Faptul că BCR a investit în cea mai mare reţea din România de automate de retrageri de numerar şi plăţi, peste 2.500 de maşini, oferind încă din 2015 gratuitate persoanelor fizice care utilizează retragerile de numerar la echipamentele automate, ne conferă azi posibilitatea de a face un pas important în ceea ce înseamnă procesul de deservire al clienţilor. Avem o responsabilitate în a pune la dispoziţie un management corect al numerarului, deoarece România rămâne încă o ţară în care predomină operaţiunile cash”, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedinte Retail & Private Banking BCR.

    Cele 28 de noi sucursale BCR cashless, disponibile începând cu 3 ianuarie:

    Nr.       Sucursală cashless        Localitate

    1          Ferdinand         Bucureşti

    2          Tunari   Bucureşti

    3          Baneasa           Bucureşti

    4          Park Lake        Bucureşti

    5          Mall Plaza        Bucureşti

    6          Afi Cotroceni    Bucureşti

    7          Amzei   Bucuresti

    8          Politehnica        Bucuresti

    9          Compozitorilor Bucureşti

    10        Alutus   Râmnicu Vâlcea

    11        Carol    Craiova

    12        Craiter  Braşov

    13        Valea Cetatii     Braşov

    14        Podul de Fier    Iaşi

    Nr.       Sucursală cashless        Localitate

    15        Palat     Iaşi

    16        Luceafărul        Bacău

    17        Calea Floresti   Cluj Napoca

    18        Polus    Com. Floreşti

    19        Ştefan Greceanu           Ploieşti

    20        Afi Ploiesti        Ploiesti

    21        Partizani           Ploieşti

    22        Alexandru Davila          Piteşti

    23        Timisoara Shopping City           Timişoara

    24        Micro 18          Galaţi

    25        Constantin Brancusi      Târgu Jiu

    26        Progres            Sibiu

    27        Ziridava            Arad

    28        Varadinum        Oradea

    Banca Comerciala Romana (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe. BCR este banca Nr.1 după numărul de clienţi şi banca Nr.1 pe segmentele de economisire şi creditare. BCR este cel mai valoros brand financiar din România, după gradul de încredere al clienţilor şi după numărul celor pentru care BCR este principală instituţie cu care fac banking.

    BCR oferă gama completă de produse şi servicii financiare prin intermediul unei reţele de 22 de centre de afaceri si 18 birouri mobile dedicate companiilor şi 514 unităţi retail localizate în majoritatea oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca Nr.1 din România pe piaţa tranzacţiilor bancare, clienţii BCR având la dispoziţie cea mai mare reţea naţională de ATM – peste 2.000 de bancomate şi POS – 15.200 de terminale pentru plată cu cardul la comercianţi, precum şi servicii complete de Internet banking, Mobile Banking, Phone-banking şi E-commerce.

  • Decizie istorică luată de cea mai mare bancă din România

    Procesul de modernizare a reţelei de unităţi BCR marchează la 4 ianuarie 2018 o nouă fază, odată cu transformarea a 28 de sucursale bancare din întreaga ţară în filiale de tip cashless, complet funcţionale începând chiar cu prima zi lucrătoare a noului an.

    Reţeaua BCR va dispune, astfel, de 41 de sucursale cashless, iar numărul acestora va creşte până la 125 pe parcursul anului 2018. Totodată, BCR va deschide, în acest an, 7 sucursale noi de tip Centru de Dialog Financiar, iar alte 58 vor fi modernizate, în baza unei investiţii totale de peste 50 de milioane de euro în următorii doi ani.

    “Modernizarea reţelei de unităţi reprezintă o componentă esenţială a strategiei noastre de retail. Întreaga arhitectură a noilor sucursale BCR, inclusiv conceptul de agentii cashless, a fost dezvoltată ţinând cont de propunerile venite din partea clienţilor noştri şi în strânsă legătură cu strategia de dezvoltare a Grupului Erste. Prin migrarea completă a operaţiunilor curente în numerar înspre maşinile electronice multifuncţionale, vom putea oferi, în primul rând, o noua experienţă în cadrul agenţiilor cashless. Faptul că BCR a investit în cea mai mare reţea din România de automate de retrageri de numerar şi plăţi, peste 2.500 de maşini, oferind încă din 2015 gratuitate persoanelor fizice care utilizează retragerile de numerar la echipamentele automate, ne conferă azi posibilitatea de a face un pas important în ceea ce înseamnă procesul de deservire al clienţilor. Avem o responsabilitate în a pune la dispoziţie un management corect al numerarului, deoarece România rămâne încă o ţară în care predomină operaţiunile cash”, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedinte Retail & Private Banking BCR.

    Cele 28 de noi sucursale BCR cashless, disponibile începând cu 3 ianuarie:

    Nr.       Sucursală cashless        Localitate

    1          Ferdinand         Bucureşti

    2          Tunari   Bucureşti

    3          Baneasa           Bucureşti

    4          Park Lake        Bucureşti

    5          Mall Plaza        Bucureşti

    6          Afi Cotroceni    Bucureşti

    7          Amzei   Bucuresti

    8          Politehnica        Bucuresti

    9          Compozitorilor Bucureşti

    10        Alutus   Râmnicu Vâlcea

    11        Carol    Craiova

    12        Craiter  Braşov

    13        Valea Cetatii     Braşov

    14        Podul de Fier    Iaşi

    Nr.       Sucursală cashless        Localitate

    15        Palat     Iaşi

    16        Luceafărul        Bacău

    17        Calea Floresti   Cluj Napoca

    18        Polus    Com. Floreşti

    19        Ştefan Greceanu           Ploieşti

    20        Afi Ploiesti        Ploiesti

    21        Partizani           Ploieşti

    22        Alexandru Davila          Piteşti

    23        Timisoara Shopping City           Timişoara

    24        Micro 18          Galaţi

    25        Constantin Brancusi      Târgu Jiu

    26        Progres            Sibiu

    27        Ziridava            Arad

    28        Varadinum        Oradea

     

    Banca Comerciala Romana (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe. BCR este banca Nr.1 după numărul de clienţi şi banca Nr.1 pe segmentele de economisire şi creditare. BCR este cel mai valoros brand financiar din România, după gradul de încredere al clienţilor şi după numărul celor pentru care BCR este principală instituţie cu care fac banking.

    BCR oferă gama completă de produse şi servicii financiare prin intermediul unei reţele de 22 de centre de afaceri si 18 birouri mobile dedicate companiilor şi 514 unităţi retail localizate în majoritatea oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca Nr.1 din România pe piaţa tranzacţiilor bancare, clienţii BCR având la dispoziţie cea mai mare reţea naţională de ATM – peste 2.000 de bancomate şi POS – 15.200 de terminale pentru plată cu cardul la comercianţi, precum şi servicii complete de Internet banking, Mobile Banking, Phone-banking şi E-commerce.

    Procesul de modernizare a reţelei de unităţi BCR marchează la 4 ianuarie 2018 o nouă fază, odată cu transformarea a 28 de sucursale bancare din întreaga ţară în filiale de tip cashless, complet funcţionale începând chiar cu prima zi lucrătoare a noului an.

    Reţeaua BCR va dispune, astfel, de 41 de sucursale cashless, iar numărul acestora va creşte până la 125 pe parcursul anului 2018. Totodată, BCR va deschide, în acest an, 7 sucursale noi de tip Centru de Dialog Financiar, iar alte 58 vor fi modernizate, în baza unei investiţii totale de peste 50 de milioane de euro în următorii doi ani.

    “Modernizarea reţelei de unităţi reprezintă o componentă esenţială a strategiei noastre de retail. Întreaga arhitectură a noilor sucursale BCR, inclusiv conceptul de agentii cashless, a fost dezvoltată ţinând cont de propunerile venite din partea clienţilor noştri şi în strânsă legătură cu strategia de dezvoltare a Grupului Erste. Prin migrarea completă a operaţiunilor curente în numerar înspre maşinile electronice multifuncţionale, vom putea oferi, în primul rând, o noua experienţă în cadrul agenţiilor cashless. Faptul că BCR a investit în cea mai mare reţea din România de automate de retrageri de numerar şi plăţi, peste 2.500 de maşini, oferind încă din 2015 gratuitate persoanelor fizice care utilizează retragerile de numerar la echipamentele automate, ne conferă azi posibilitatea de a face un pas important în ceea ce înseamnă procesul de deservire al clienţilor. Avem o responsabilitate în a pune la dispoziţie un management corect al numerarului, deoarece România rămâne încă o ţară în care predomină operaţiunile cash”, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedinte Retail & Private Banking BCR.

    Cele 28 de noi sucursale BCR cashless, disponibile începând cu 3 ianuarie:

    Nr.       Sucursală cashless        Localitate

    1          Ferdinand         Bucureşti

    2          Tunari   Bucureşti

    3          Baneasa           Bucureşti

    4          Park Lake        Bucureşti

    5          Mall Plaza        Bucureşti

    6          Afi Cotroceni    Bucureşti

    7          Amzei   Bucuresti

    8          Politehnica        Bucuresti

    9          Compozitorilor Bucureşti

    10        Alutus   Râmnicu Vâlcea

    11        Carol    Craiova

    12        Craiter  Braşov

    13        Valea Cetatii     Braşov

    14        Podul de Fier    Iaşi

    Nr.       Sucursală cashless        Localitate

    15        Palat     Iaşi

    16        Luceafărul        Bacău

    17        Calea Floresti   Cluj Napoca

    18        Polus    Com. Floreşti

    19        Ştefan Greceanu           Ploieşti

    20        Afi Ploiesti        Ploiesti

    21        Partizani           Ploieşti

    22        Alexandru Davila          Piteşti

    23        Timisoara Shopping City           Timişoara

    24        Micro 18          Galaţi

    25        Constantin Brancusi      Târgu Jiu

    26        Progres            Sibiu

    27        Ziridava            Arad

    28        Varadinum        Oradea

    Banca Comerciala Romana (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe. BCR este banca Nr.1 după numărul de clienţi şi banca Nr.1 pe segmentele de economisire şi creditare. BCR este cel mai valoros brand financiar din România, după gradul de încredere al clienţilor şi după numărul celor pentru care BCR este principală instituţie cu care fac banking.

    BCR oferă gama completă de produse şi servicii financiare prin intermediul unei reţele de 22 de centre de afaceri si 18 birouri mobile dedicate companiilor şi 514 unităţi retail localizate în majoritatea oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca Nr.1 din România pe piaţa tranzacţiilor bancare, clienţii BCR având la dispoziţie cea mai mare reţea naţională de ATM – peste 2.000 de bancomate şi POS – 15.200 de terminale pentru plată cu cardul la comercianţi, precum şi servicii complete de Internet banking, Mobile Banking, Phone-banking şi E-commerce.

  • (P) Cum să alegi platforma potrivită pentru tranzacţionare

    Totuşi, vorbim despre finanţe. Aşa că platforma online trebuie aleasă cu atenţie. În afară de opţiunile pe care le oferă, acea platformă are nevoie să fie, în primul rând, sigură, pentru că îţi administrează fondurile în relaţie cu piaţa internaţională.

    În România există câteva platforme cunoscute pentru tranzacţionări. Cea mai folosită este Metatrader 4. De obicei, platformele sunt puse la dispoziţie de brokerul pe care ţi-l alegi. Însă, chiar şi atunci vei primi mai multe opţiuni. Există câteva criterii după care poţi verifica dacă o anumită platformă este cea potrivită pentru tine. Hai să vedem care sunt acestea.

    Ce trebuie să îţi ofere platforma de trading

    1. Posibilităţi: Ai nevoie să tranzacţionezi oricând, de pe orice device. Platforma are datoria să îţi ofere această posibilitate. Platforma trebuie să poată fi accesată şi de pe pocket PC şi smartphone, indiferent de sistemul de operare.
    2. Unelte complete de lucru: Tranzacţii automatizate, unelte pentru gestiunea riscurilor, o interfaţă intuitivă, flexibilă şi cu funcţii uşor de descoperit.
    3. Rapoarte: Acces la ştiri relevante, analizele de pe pieţele financiare, indicatori independenţi şi rapoarte analitice pentru orice perioadă de lucru.
    4. O specializare în trading: Platforma trebuie să susţină orice fel de tranzacţie, mai ales … (adaugă aici moneda da de lucru, fie că lucrezi cu Futures, valute sau altceva). Această mini-specializare înseamnă că platforma ta va fi mai rapidă în sistemul de lucru preferat sau va oferi un pachet de rapoarte relevant pentru tine.
    5. O versiune demo: Contul demo trebuie să fie compatibil cu sistemul de operare al computerului tău. Acel cont funcţionează pe aceleaşi principii al celui real şi îţi reproduce condiţiile de piaţă. Vei avea acces la rapoarte şi evoluţia activităţilor tale şi nu numai.
    6. Siguranţă în spaţiul virtual: Platforma trebuie să aibă un sistem de criptare avansat, cu un nivel ridicat de securitate pentru trading.

    Platforma Metatrader 4 de la Admiral Markets le include pe toate acestea şi oferă şi posibilitatea de tranzacţionare pe 9 intervale de timp. Viitorii investitori au posibilitatea de a descărca atât platforma Metatrader 4 pentru Windows, cât şi Metatrader 4 pentru OS X.

    Tranzacţiile se fac cu încredere

    Atunci când un trader lucrează după o strategie, el trebuie să aibă încredere în brokerul ales, platforma pe care lucrează şi tranzacţia în sine. Platforma este cea care face legătura între tine şi piaţa internaţională bursieră şi îţi asigură o comunicare eficientă cu aceasta.

    Platforma este doar unul dintre factorii de care trebuie să ţii cont, dacă te tentează o carieră în lumea forex. Însă, este unul din cei decisivi. Piaţa bursieră este pe cât de tentantă, pe atât de solicitantă, din punct de vedere al timpului şi documentării. Vei petrece mult timp în simulări forex, citind documente despre pieţe internaţionale şi observând activitatea valutelor pe care doreşti să le tranzacţionezi. Însă, la final, câştigul reflectă munca şi poate fi unul impresionant.

     

  • ING România creşte brutul angajaţilor pentru a menţine venitul actual

    „ Echipa noastră este cea care construieşte ING în România în fiecare zi, prin urmare, am optat in favoarea revizuirii salariului brut, considerand ca este solutia care protejeaza cel mai bine interesul oamenilor din ING” spune Patricia Andrei, Head of HR.

    În studiul „Cei mai admiraţi angajatori” realizat de Catalyst în prima jumătate a acestui an, ING a fost clasat pe locul întâi în sectorul financiar-bancar şi pe locul 18 la nivel naţional.
     

  • ING România revine pe piaţa de capital

    În urma hotărârii Consiliului Bursei de Valori Bucureşti din 11 decembrie 2017, s-a aprobat acordarea calităţii de Participant la sistemul de tranzacţionare al BVB pe piaţa reglementată la vedere şi înscrierea în Registrul Participanţilor pentru ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti.

    Banca îşi propune să redevină activă în intermedierea de oferte publice de obligaţiuni, în contextul consolidării universului instituţional local, al maturizării pieţei, cât şi a creşterii interesului companiilor în diversificarea surselor de finanţare, complementar faţă de clasica creditare bancară. Banca nu îşi propune, în acest stadiu, reluarea serviciilor de brokeraj destinate persoanelor fizice.„Acest pas se înscrie în mod firesc în strategia băncii de a oferi o gamă cât mai largă de servicii financiare de calitate, astfel încât să putem sprijini în mod activ operaţiunile de zi cu zi, dar şi implementarea strategiilor şi planurilor de dezvoltare ale clienţilor noştri corporativi”, a completat Mihaela Bîtu, Head of Wholesale Banking ING România.

    „Salutăm decizia ING Bank de a intra ca participant la Bursa de Valori Bucureşti într-un context în care piaţa de capital dă semne de efervescenţă. Numai în acest an, la BVB s-au derulat patru oferte publice de acţiuni care au depăşit 270 de milioane de euro şi şapte emisiuni de obligaţiuni, atât în lei, cât şi în euro, care au însumat echivalentul a 820 de milioane de euro. Piaţa de capital românească este capabilă să absoarbă tranzacţii semnificative şi intrarea unui nou participant confirmă interesul pentru un segment de piaţă aflat în dezvoltare, cu atât mai mult cu cât, în premieră, din acest an este disponibilă şi decontarea în euro,” a declarat Alin Barbu, director general interimar al Bursei de Valori Bucureşti.

  • Ce capital poţi atrage la BVB şi cât te costă să îţi listezi compania?

    Potrivit BVB pentru a atrage 50 de milioane de lei, prin listarea la bursă, compania trebuie să cheltuiască 129.719 lei.
     
    Costurile prezentate în infografic sunt prestabilite, iar capitalul atras în urma listării nu trebuie rambursat. În plus, există multe alte beneficii care vin împreună cu listarea, publicitatea în mass-media fiind unul dintre ele, astfel încât banii pe care îi investiţi în listare nu sunt bani pierduţi.
     
  • Ce trebuie să facă România pentru a adopta moneda unică

    Business Magazin vă propune o incursiune în statisticile băncii centrale care arată – într-un limbaj pretenţios, dar pe care vom încerca să-l explicăm – unde suntem noi, românii, faţă de locul în care se află clubul select al ţărilor care au moneda euro. În esenţă, teza bancherilor centrali este că mai întâi trebuie ca noi ”să ne facem bine“, pentru a ne integra în acel club, şi abia apoi să aşteptăm unele beneficii de pe urma integrării. Deocamdată, ”avem colesterolul 500, nu suntem antrenaţi, nu ştim încotro alergăm, dar pretindem să jucăm în Champions League, cot la cot cu campionii europeni“, au arătat reprezentanţii băncii centrale la seminarul EU-COFILE, organizat recent la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. Ei au precizat că opiniile astfel prezentate nu angajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economişti.

    Trebuie precizat că aceşti economişti nu au avut un ton de reproş sau de dojană la adresa românilor, nici ca populaţie, nici măcar la adresa clasei politice sau a elitelor, chiar şi atunci când au arătat cele mai ample decalaje dintre România şi zona euro. Ei şi-au propus doar să prezinte un tablou de bord al României actuale, pentru a-l compara cu cel al zonei euro actuale şi pentru a evidenţia, astfel, ce este de făcut pentru ca adoptarea monedei euro ”să nu ne sufoce“.

    Statisticile BNR arată că între bogătaşii ţării şi cei mai săraci oameni, în România, se înregistrează decalaje de o asemenea magnitudine încât românii avuţi sunt de opt ori mai bogaţi decât cei năpăstuiţi. Acest ”opt“ este cea mai mare cifră din Europa, unde decalajul bogaţi versus săraci nu trece decât foarte rar de cifra cinci.

    Alt decalaj este dat de raportul dintre veniturile celor din capitală şi veniturile oamenilor din restul acelei ţări. Şi aici România se regăseşte printre ţările cu cele mai mari prăpăstii sociale. Concret, în zona Bucureşti-Ilfov Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (”PIB/capita“) este de 3-4 ori mai mare decât în provincie (pentru comparaţie, în Germania este invers, adică provincia are venituri pe cap de locuitor mai mari decât capitala). Deficite similare cu ale României – capitală versus provincie – se mai întâlnesc doar în Slovacia. ”România este segregată: 12% din populaţie are PIB/capita în termenii parităţii puterii de cumpărare de 128% din media zonei euro, în timp ce 88% din populaţie are 44% din această medie“, au arătat reprezentanţii BNR.

    ATENŢIE LA BUGETE!

    Dezordinea din ograda românilor se regăseşte şi în bugetul familiilor, dar şi (mai ales) în bugetul statului. Pe scurt, cheltuim mai mult decât producem, lucru care în terminologia BNR se traduce în deficitele de cont curent şi bugetar. În plus, consumăm din import mai mult decât producem în plan intern, lucru care înseamnă ”deficitul balanţei comerciale“.

    Dacă o gospodărie cheltuieşte mai mult decât încasează şi – cheltuind – consumă mai mult decât produce, rezultatul nu poate fi altul decât că intră într-o criză de bani şi că se află într-o îndatorare tot mai greu de suportat. Sau, în termenii BNR, având – simultan – şi un ”deficit al contului curent“, şi un ”deficit bugetar“, şi un ”deficit al balanţei comerciale“, nu putem să ne aşteptăm la nimic bun. Pentru comparaţie, gospodăriile din zona euro – pe medie, desigur – nici nu cheltuiesc mai mult decât încasează, nici nu consumă mai mult decât produc. Ce trebuie să facem noi, românii, pentru a ne alinia în clubul euro este, aşadar, evident.

    Important este că toate aceste deficite (de cont curent, de buget şi de balanţă comercială) conduc la deprecierea leului, la supraîndatorarea ţării, la supraîncălzirea economiei (că ”ne comportăm ca o maşină care turează motoarele la maximum, dar nu are tracţiune“) şi, în final, la îndepărtarea României faţă de moneda euro.

    Faţă de aceste decalaje, discursul băncii centrale este puţin diferit în raport cu tezele altor organizaţii. Concret, potrivit bancherilor centrali, este necesar ca fiecare român, în ograda şi în bugetul lui, în satul/oraşul lui, să îşi echilibreze finanţele şi abia apoi să aştepte de la clasa politică sau de la administraţia de stat o astfel de corecţie. Îndeobşte, românii aşteaptă ca administraţia să-şi corecteze deficitele şi abia apoi gopodăriile să urmeze acest exemplu, local sau naţional.

    Într-una dintre prezentările bancherilor centrali s-a arătat că deficitul balanţei comerciale a fost de 8 miliarde de euro, iar explicaţia a fost nu doar aceea că importăm cu 8 miliarde de euro mai mult decât exportăm, ci şi că oferta internă a fost depăşită cu 8 miliarde de euro de cererea internă, lucru care a început deja să se vadă şi în cursul valutar (ceea ce ar trebui să ne pună în alertă).