BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Cum se schimbă meseria de bancher

    ”Căutând pe Google imagini cu un bancher din secolul trecut, vei găsi pe cineva cu un stilou, cărţi mari şi care stă aplecat asupra unor foi pline de calcule. Într-o anumită măsură, oamenii tot asta îşi imaginează şi azi când se gândesc la bancheri“, spune François Bloch. ”Chiar dacă în anumite zone imaginea încă există, în altele se schimbă şi cred că se va schimba peste tot. Prin urmare, una din ideile noastre e aceea de a schimba această percepţie – nu doar în România, pentru că e valabil peste tot. De ce e nevoie de acest lucru? Pentru că imaginea e ceva ce folosim în comunicarea cu clienţii, dar e şi ceea ce folosim pentru a atrage talente. Şi e dificil să atragi oameni buni dacă ei percep banca aşa cum sunt imaginile acelea de pe Google.“

    El nu vorbeşte însă doar de proiectarea unei imagini diferite, ci de operarea unor schimbări interne şi de explicarea, către publicul larg, a faptului că banca s-a schimbat. Bankingul e un segment extrem de atractiv, spune francezul, dar lumea nu ştie asta.

    ”Atunci când vorbim de schimbări aduse de tehnologie sistemului bancar, de multe ori ne referim la lucrurile vizibile pentru clienţi. Cel mai bun exemplu e al operaţiunilor pe care astăzi le poţi efectua pe smartphone; când te uiţi la banca de acum zece ani, trebuia să mergi la o sucursală de fiecare dată când trebuia să realizezi o tranzacţie; chiar dacă afară ploua sau ningea, trebuia să mergi până acolo, să stai la coadă şi să vorbeşti apoi cu un reprezentant. Acesta a fost timp de 150 de ani modelul în sistemul bancar“, explică CEO-ul BRD.

    Pe de altă parte, remarcă el, şi tipurile de tranzacţii pe care le poţi derula astăzi sunt mult mai complexe; toate acestea au schimbat în mod fundamental relaţia dintre clienţi şi bancă.

    Există apoi şi schimbările care nu sunt vizibile – cele legate procesele din back-office. Acestea au fost generate de două fenomene: creşterea numărului de tranzacţii în ultimii 20 de ani şi nevoia unui grad mai ridicat de securitate. Prin urmare, era imperativ ca băncile să automatizeze o parte din procesele interne, spune Bloch. El vorbeşte şi de un al treilea motiv, respectiv nevoia clienţilor de a se asigura că tranzacţia a fost dusă la bun sfârşit – un soi de feedback din partea băncii: ”Da, dle client, am primit cererea dvs. de a plăti factura la curent, am efectuat plata, acesta este rezultatul pe care îl puteţi vedea şi în cont“.

    Pentru a putea pune la dispoziţia clienţilor astfel de aplicaţii, a trebuit mai întâi ca procesele din back-office să fie schimbate. ”Sigur că am fost ajutaţi în acest sens şi de dezvoltarea tehnologică; folosim astăzi unelte de dezvoltare sau metode care nu existau în urmă cu 20 de ani, de pildă noi limbaje de programare. Din cauza acestora, avem posibilitatea să facem lucruri pe care nu le puteam face înainte“, spune francezul.

    Tehnologii precum blockchain sunt urmărite cu atenţie, spune CEO-ul BRD, explicând că în cadrul băncii există o echipă dedicată inovaţiei care urmăreşte constant piaţa pentru a înţelege noile tehnologii. Ulterior, oamenii din echipă lucrează alături de cei din alte departamente, încercând să-şi imagineze cum putem aplica aceste noi tehnologii în cadrul băncii. ”Chiar dacă vorbim de o tehnologie care nu a fost dezvoltată pentru sectorul bancar, încercăm să vedem cum poate fi aplicată şi ce beneficii ne-ar putea aduce nouă sau clienţilor noştri. Dacă ajungem la concluzia că o tehnologie ar putea funcţiona, încercăm să pornim un program pilot asociindu-ne uneori cu universităţi în acest sens, pentru că ne place să implicăm comunitatea din jurul nostru şi pentru că poate fi o experienţă foarte bună şi pentru studenţi. Trecem apoi la faza de testare şi dacă tehnologia funcţionează, atunci ea intră în faza de producţie pentru clienţi“, explică François Bloch.

    BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă din România după active, a raportat pentru 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,38 miliarde lei. Creşterea veniturilor, controlul costurilor şi costul riscului pozitiv au ajutat BRD-SocGen să obţină anul trecut profitul net record, cel mai bun rezultat anual al băncii. Câştigul de anul trecut a fost aproape dublu faţă de nivelul din 2016, apropiat de cel raportat de BRD în anul de boom 2008. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de 1,41 miliarde lei, în creştere cu 85,3% comparativ cu 2016. Soldul creditelor nete acordate de grupul BRD a crescut anul trecut cu 5,3% faţă de 2016, la 30,3 miliarde lei, evoluţia fiind influenţată în principal de creşterile înregistrate pe retail şi clienţi mari corporativi, segment unde BRD are o cotă de piaţă importantă, potrivit ZF.

    Mai mult de trei sferturi din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 28 de bănci, au fost pe profit anul trecut, în timp ce doar şapte au înregistrat pierderi, potrivit datelor de la BNR. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul anului trecut de 1,32% şi respectiv 12,68%, în creştere faţă de 2016, dar sub valorile raportate pentru 2008, de boom economic şi explozie a creditării. BRD-SocGen, Banca Transilvania şi BCR, cele mai mari bănci după active, au fost anul trecut pe podium şi în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţa locală. Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale a însumat 3,2 miliarde lei anul trecut şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar.

    Cum se va schimba sectorul bancar?

    Atunci când vine vorba de modul în care sistemul financiar evoluează şi de schimbările care vor apărea, François Bloch identifică două direcţii principale. În primul rând, pătrunderea în sistem a altor instituţii în afară de bănci: ”Vedem mulţi actori care pătrund în acest sistem bancar, aşa cum sunt fintech-urile (fintech sau financial technology descrie o inovaţie menită să vină în completarea metodelor tradiţionale de livrare a unor servicii financiare; în ultimii ani, termenul a fost folosit pentru a descrie companii ce folosesc tehnologii inovatoare în sectorul bancar – n.red.) sau, mai nou, operatori telecom. Am putea să ne gândim şi la operatorii de energie care vor intra pe piaţa bancară, pentru că legătura cu clientul există. În alte ţări şi marii retaileri îşi fac loc – de exemplu, Carrefour în Franţa – iar asta reprezintă o primă direcţie în care sectorul financiar se îndreaptă.“ În al doilea rând, el aminteşte relaţia dintre bancă şi clienţi. ”Trecem de la un model în care trebuie să te întâlneşti cu bancherii la un model în care noi îţi trimitem servicii pe care tu le poţi folosi. Prin urmare, această relaţie se schimbă; sectorul bancar în sine nu se schimbă, în ultima sută de ani am tot colectat depozite, am tot efectuat tranzacţii, am tot oferit credite – aceste aspecte nu se vor schimba.“

    Privind la serviciile oferite astăzi de fintech-uri, cele mai multe apelează de fapt la bănci, prin parteneriate, pentru a oferi respectivele servicii, explică Bloch. ”Fintech-urile au abilitatea unică de a fi mult mai rapide, mai agile în livrare. Au abilitatea de a înţelege tendinţele şi de a vedea ceea ce anume cere clientul. Pentru noi e mult mai dificil, pentru că avem un business de condus, avem 2,3 milioane de clienţi pe care trebuie să îi servim zilnic. Responsabilitatea mea principală e faţă de aceştia, iar abia apoi de a transforma banca, de a progresa şi de a oferi noi servicii. Fintech-urile nu au clienţi, ele oferă doar soluţii, şi acesta e şi motivul pentru care nu sunt reglementate.“

    Bancheri în epoca tehnologiei

    ”Obişnuiesc să spun că astăzi angajăm oameni pentru poziţii care nu existau în urmă cu cinci ani, iar peste cinci ani vom angaja oameni pentru slujbe care nu există astăzi“, descrie François Bloch modul în care automatizarea proceselor se va răsfrânge asupra angajaţilor din bancă. ”Atunci când se gândesc la automatizare, oamenii au tendinţa să creadă că asta presupune o reducere a numărului de angajaţi. Eu o privesc din alt punct de vedere: la nivel micro s-ar putea să vedem o astfel de reducere, pentru că unele sarcini trebuie automatizate; dar vedem de asemenea şi apariţia unor noi joburi în bănci.“ Spre exemplu, spune el, autorităţile cer din ce în ce mai mult control, iar asta duce la apariţia unor noi posturi. Prin urmare, impactul real asupra departamentelor de resurse umane nu va însemna reducerea numărului de angajaţi, ci pregătirea sau specializarea unor oameni pentru poziţii noi.“

    François Bloch crede totuşi că şi dacă un client nu mai apelează la sucursale pentru tranzacţii, acesta va avea nevoie să interacţioneze, uneori, faţă în faţă, cu angajaţii din filiale. El aminteşte de acea componentă a bankingului direct legată de consultanţa oferită clienţilor, indiferent că este vorba de persoane fizice sau corporaţii. ”Spre exemplu, dacă vrei să investeşti noi te putem sfătui în această direcţie. Una din funcţiile băncii e să explice care sunt diferenţele între produse, ce riscuri presupune fiecare produs, astfel încât clientul să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză. E foarte dificil să oferi un astfel de serviciu pe smartphone, vei avea în continuare nevoie de o persoană care să ofere sfaturi. Mai exact, sucursalele trec de la un model bazat pe servicii la un model bazat pe consultanţă. Nu automatizarea va decide dacă închidem sau nu o sucursală, ci o analiză asupra rolului pe care sucursala îl are în contextul economic respectiv“, remarcă francezul.

    În ceea ce priveşte evoluţia BRD în 2018, François Bloch nu se aşteaptă să vadă o creştere a creditării pentru persoane fizice la fel de rapidă ca şi cea din 2017. ”Pe de altă parte, creditele pentru companii cresc, iar acesta e un semn extrem de bun. E important de spus că o parte importantă a clienţilor apelează la credite în lei şi nu în euro, e o tendinţă valabilă la nivelul întregului sector bancar“, notează el. În ceea ce priveşte strategia de dezvoltare, CEO-ul BRD spune că dimensiunea actuală a businessului e potrivită pentru piaţa din România, aşa că nu se află în postura de a câştiga cotă de piaţă cu orice costuri.

  • Avertismentele lui Sergiu Manea, şeful celei mai mari bănci din România

    ”Faptul că nu avem forţă de muncă pregătită arată că noi nu educăm competenţe, avem nevoie de educaţie pentru secolul XXI. Indiferent că ne referim la alfabetizare digitală, alfabetizare tehnologică sau alfabetizare antreprenorială, toate lucrurile acestea lipsesc. |n grădiniţe nu există educaţie financiară, noi nu vorbim despre etica muncii şi în continuare învăţăm pe de rost lucuri“, a spus Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR, la conferinţa Investiţi în România!, eveniment organizat de Ziarul Financiar.

    Lipsa personalului calificat este consecinţa unui sistem educaţional deficitar, care încă încurajează memorarea unor noţiuni pe de rost, dar în schimb stimulează prea puţin dezvoltarea anumitor competenţe digitale sau antreprenoriale.
    Sergiu Manea mai spune că forţa de muncă ieftină şi calificată era considerată, alături de mediul fiscal la niveluri joase, un avantaj competitiv al României, însă acum nu mai putem vorbi de aceste lucruri. De asemenea, el susţine că această situaţie nu este întâlnită doar în România, ci şi la ţările din jur.

    În ceea ce priveşte infrastructura, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult în ultimii ani, însă absorbţia fondurilor europene de la nivel local şi regional a ajutat în această zonă.  ”Spre exemplu, fondurile europene au schimbat faţa unor oraşe precum Oradea şi Alba Iulia“, a mai spus Sergiu Manea.

    Reprezentantul celei mai mari bănci locale mai atrage atenţia şi asupra problemelor precum sporul natural şi migraţia. El crede că un mediu înconjurător mai curat şi un sistem medical îmbunătăţit şi adus la standarde europene sunt singurele soluţii pentru a rezolva lipsurile cu care se confruntă cetăţenii.  

    În ciuda numeroaselor probleme şi deficite ale României, ţara noastră încă are potenţial să intre pe lista statelor care deja reprezintă o ”destinaţie“ pentru investitori. ”Consider că ar trebui să continuăm să investim în România, pentru că este o piaţă mare, iar toată lumea care investeşte astăzi se uită să fie aproape de clienţi. |n continuare faptul că avem o piaţă mare de desfacere este un avantaj, ca şi faptul că avem a doua cea mai mare populaţie din zonă, după Polonia“, este de părere Sergiu Manea.

    Companii ca Arctic, BAT, Philip Morris, Bosch, Kärcher sau Miele sunt doar câteva dintre multinaţionalele care au anunţat în ultimii trei ani că vor investi în România pentru a-şi mări capacităţile de producţie. Prezenţa unui investitor într-o regiune poate accelera dezvoltarea acelei zone. La începutul acestui an, grupul Bosch, prin filiala BSH Hausgeräte GmbH, a anunţat că va investi aproximativ 110 milioane de euro într-o nouă fabrică de maşini de spălat în România, la Simeria, judeţul Hunedoara. Fabrica urmează să fie construită până în 2020, an în care se preconizează că va începe producţia.

    În ceea ce priveşte dezvoltarea companiilor locale, Sergiu Manea spune că unul dintre motivele pentru care firmele locale nu cresc este şi acela că nu au acces la finanţări din fonduri europene. ”Este esenţial să luăm fonduri europene. Motivul pentru care multe companii nu se dezvoltă este şi acela că nu au acces la finanţare europeană şi nici nu vor avea acces la finanţare pentru că indicatorii de capital arată îngrozitor, iar noi trebuie să construim capital.“ |n plus, în opinia lui, o altă zonă care generează equity, şi care în România nu este exploatată, este parteneriatul public-privat pentru construcţia de spitale şi drumuri judeţene, adaugă Sergiu Manea, care a fost numit în 2015 la conducerea BCR, fiind primul român pe care austriecii de la Erste Bank, principalul acţional al BCR, au pariat ca să conducă banca.

    Înainte de a fi preşedinte executiv în cadrul BCR, el a ocupat funcţia de vicepreşedinte Trezorerie, Pieţe de Capital şi Group Large Corporates. Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi al unui master în ştiinţe financiare, ASE FX Trading, la Credit Suisse Luxemburg, Sergiu Manea are peste 20 ani de experienţă pe pieţele financiare şi a lucrat în cadrul mai multor bănci internaţionale, precum Citibank, ING, ABN Amro şi Bank Austria Creditanstalt. Şi-a început activitatea profesională în anul 1994 la BRD, urmând apoi o carieră în cadrul ING.

    A activat şi ca partener asociat în cadrul Ithuba Capital, o firmă austriacă independentă care oferă servicii de management al activelor şi consiliere financiară.

    BCR, membră a grupului Erste, este cel mai mare jucător din sistemul bancar românesc, iar anul trecut a raportat un profit net de 668 milioane de lei, în scădere cu circa 36 faţă de 2016.

  • Ce salariu câştigă un oficial de top al Băncii Transilvania

    Nicolae Petria, 64 de ani, fost preşedinte al Băncii Carpatica între 2010 şi 2015 (devenită între timp Patria Bank), candidează pentru funcţia de membru pentru următorii patru ani al consiliului de administraţie al Băncii Transilvania, poziţie care ar putea fi remunerată anul acesta cu 35.000 de lei lunar dacă va trece de votul acţionarilor şi implicit de aprobarea BNR, potrivit documentelor de pe site-ul băncii.

    „Fixarea remuneraţiei pentru administratori pentru exerciţiul 2018 la nivelul de 35.000 lei/lună pentru fiecare membru al consiliului de administraţie, respectiv 50.000 lei/lună pentru preşedintele consiliului de administraţie, precum şi stabilirea unei limite maxime procentuale din capitalurile proprii pentru remuneraţiile suplimentare (fixe şi variabile) acordate administratorilor şi directorilor, la nivelul analizat şi propus de consiliul de administraţie“, este unul dintre punctele de pe ordinea de zi a acţionarilor pentru şedinţa din 25 aprilie. Documentul nu precizează dacă este vorba despre remuneraţie brută sau netă.

  • UniCredit anticipează o încetinire a creşterii economice, la 4,4% în 2018 şi la 3,6% în 2019

    Două conflicte potenţiale cu instituţiile europene ar putea domina al doilea trimestru al anului 2018, unul de natură judiciară şi al doilea de natură fiscală. Cele două sunt conectate. Conflictul dintre ramurile executivă şi cea legislativă a guvernului pe de o parte şi cea judiciară pe cealaltă parte s-ar putea intensifica, argumentează analiştii UniCredit. Coaliţia de guvernare încearcă să implementeze unele modificări ale legilor justiţiei care au atras critici.

    Atât timp cât Preşedintele Klaus Iohannis se opune acestor modificări, una din puţinele soluţii ale majorităţii aflate la guvernare ar fi suspendarea preşedintelui1. O astfel de iniţiativă este probabil că ar eşua, deoarece domnul Iohannis are susţinerea oficialilor europeni şi americani, în timp ce majoritatea votanţilor l-ar putea sprijini într-un referendum. O serie de legi controversate adoptate de Parlament la sfârşitul anului 2017 (unele reclamate de domnul Iohannis la Curtea Constituţională) au erodat popularitatea guvernului pe plan intern şi au lăsat PSD fără suportul grupului socialist în Parlamentul European. Acest fapt măreşte riscul invocării Articolului 7 al Tratatului UE împotriva României (care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliul European), în cazul în care coaliţia de guvernare condusă de PSD va implementa modificările nepopulare ale legilor justiţiei.


    Al doilea conflict posibil este legat de politica fiscală laxă şi de riscul ca deficitele bugetare să depăşească 3% din PIB în 2018-19. Coaliţia de guvernare încearcă să işi mulţumească votanţii în mijlocul tensiunilor politice prin majorări succesive ale salariilor şi pensiilor. Cu toate acestea, cheltuielile populiste suplimentare nu pot fi susţinute fără a mări deficitele bugetare sau a mări impozitarea. Prin transferul contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajaţilor de la începutul acestui an, guvernul a încetinit creşterea salariului net, anulând în parte creşterea salariilor din sectorul public implementată în ianuarie 2018.

    Datele aferente lunii ianuarie indică faptul că multe companii nu au majorat salariile brute suficient de mult pentru a compensa acest transfer de contribuţii de la angajaţi la angajatori. Această majorare ascunsă de taxe nu va fi suficientă pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2018-19 deoarece majorările cheltuielilor de asistenţă socială au fost însoţite de o reducere a impozitului pe venituri de la 16% la 10%. Guvernul nu a implementat niciuna din măsurile compensatorii recomandate de Comisia Euorpeană în decembrie, atenţionează analiştii UniCredit. Dat fiind faptul că deficitul bugetar din 2017 s-a situat, probabil, în vecinătatea nivelului de 3% din PIB (2,83% după metodologia cash), după 3% din PIB în 2016, riscul ca România să fie subiectul unei noi proceduri de deficit excesiv (PDE) rămâne ridicat, dar va fi mai mare în anul 2019 decât anul acesta.

  • Cele mai profitabile bănci din România

    Sistemul bancar, care finanţează în proporţie de circa 90% economia, a obţinut anul trecut un profit net record de 5,4 miliarde lei (circa 1,2 miliarde euro). La sfârşitul primului trimestru din 2017 sistemul bancar avea un profit de circa 1,24 miliarde lei, iar până la jumătatea anului băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul, la 2,7 miliarde lei, tendinţa de creştere continuând şi în trimestrul al treilea, astfel că profitul după nouă luni a fost de aproximativ 4,1 miliarde lei.

    Mai mult de trei sferturi din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 28 de bănci, au fost pe profit anul trecut, în timp ce doar şapte au înregistrat pierderi, potrivit datelor de la BNR. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul anului trecut de 1,32% şi respectiv 12,68%, în creştere faţă de 2016, dar sub valorile raportate pentru anul 2008, de boom economic şi explozie a creditării. BRD-SocGen, Banca Transilvania şi BCR, cele mai mari bănci după active, au fost anul trecut pe podium şi în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţa locală. Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale a însumat 3,2 miliarde lei anul trecut şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar.

    Comparativ cu anul 2016, câştigul agregat al celor mai mari trei jucători din industria bancară s-a majorat cu circa 8%. Creşterea profitului net în 2017 faţă de 2016 a fost susţinută doar de BRD, în timp ce BCR şi Banca Transilvania nu au înregistrat o îmbunătăţire a profitabilităţii. Clasamentul celor mai profitabile instituţii de credit din 2017 este completat de ING Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, Alpha Bank şi Garanti Bank, potrivit raportărilor financiare de până acum.

    BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă din România după active, a raportat pentru 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,38 miliarde lei. Creşterea veniturilor, controlul costurilor şi costul riscului pozitiv au ajutat BRD-SocGen să obţină anul trecut profitul net record, cel mai bun rezultat anual al băncii. Câştigul de anul trecut a fost aproape dublu faţă de nivelul din 2016. Un câştig apropiat de cel de anul trecut, de circa 1,3 miliarde lei, a fost raportat de BRD în anul de boom 2008. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de 1,41 miliarde lei, în creştere cu 85,3% comparativ cu 2016. Soldul creditelor nete acordate de grupul BRD a crescut anul trecut cu 5,3% faţă de 2016, la 30,3 miliarde lei, evoluţia fiind influenţată în principal de creşterile înregistrate pe retail şi clienţi mari corporativi, segment unde BRD are o cotă de piaţă importantă. Conducerea băncii româneşti cu capital francez vrea să împartă cu acţionarii o parte din profit, urmând să aloce o cotă de 83% ca dividende pentru acţionari.

    În cazul Băncii Transilvania, 2017 a fost al doilea an consecutiv cu profit de peste un miliard de lei. Banca Transilvania, plasată pe locul doi şi în topul profitabilităţii şi în clasamentul după active, a obţinut în 2017 un câştig net de 1,19 miliarde lei. Faţă de 2016, profitul net al Băncii Transilvania este în uşoară scădere, respectiv cu 3,5%, însă dacă se elimină impactul vânzării acţiunilor Visa asupra rezultatului din 2016, dinamica profitului net este pozitivă. Banca din Cluj a înregistrat venituri din activitatea de creditare în valoare de aproximativ 2,4 miliarde lei, cu peste 7% mai mult decât în 2016, pe fondul unui stoc de credite în creştere. Banca Transilvania a închis 2017 cu un stoc al creditelor de 29,9 miliarde lei, ceea ce înseamnă o majorare de 10%. Reprezentanţii băncii susţin că pe parcursul anului trecut au fost acordate 190.000 de credite în valoare de 12,7 milioane de lei.

    La nivelul întregului grup Banca Transilvania, profitul a fost de 1,24 miliarde lei. Din profitul net de repartizat de 1,1 miliarde lei, banca din Cluj a venit cu propunerea ca 610 milioane lei să fie dirijate spre dividende, iar restul de 471 milioane lei, ca majorare de capital, spre emiterea de noi acţiuni. |n total, rata de distribuţie a profitului net către acţionari este de 91%. Grupul BCR, care include cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut un profit net de 668 milioane lei (146 milioane euro) anul trecut, cu aproape 36% mai puţin decât în 2016. Restrângerea câştigului BCR a venit pe fondul dispariţiei veniturilor din eliberarea de provizioane. Câştigul obţinut anul trecut de BCR a fost susţinut de ”dezvoltarea afacerii şi de îmbunătăţirea continuă a calităţii portofoliului„. Potrivit unor informaţii anterioare ale băncii scăderea profitului net a fost determinată şi de eliminarea veniturilor din vânzarea participaţiei Visa în 2016.

    Deşi a raportat o diminuare a profitului net, BCR stă mai bine operaţional, rezultatul din operaţiuni înregistrând o creştere de 3,5%, până la 1,34 miliarde lei. BCR a reuşit să-şi majoreze creditarea cu 3,7% anul trecut, însă veniturile din dobânzi şi comisioane s-au diminuat uşor. |n 2017, BCR a acordat clienţilor retail şi corporate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei. Locul patru în topul profiturilor de pe piaţa bancară locală a revenit şi în 2017 băncii ING – cu un profit net de 493 de milioane de lei, în creştere cu 4% faţă de 2016, iar Raiffeisen Bank România a ocupat şi anul trecut locul cinci în topul celor mai mari profituri, cu un câştig apropiat de cel raportat de banca de pe locul patru – 491 milioane lei, în creştere cu 9% faţă de 2016. Celelalte bănci din top care şi-au anunţat rezultatele – UniCredit, Alpha Bank, Garanti Bank – au anunţat profituri brute cuprinse între 88 şi 24 de milioane de euro. Dintre cele mai mari 10 bănci de pe piaţa locală, CEC Bank şi grecii de la Eurobank-Bancpost nu au anunţat până acum rezultatele financiare. Bancpost urmează să fie preluată de Banca Transilvania, tranzacţia primind undă verde şi de la BNR.

    Câştigurile mari raportate de bănci în ultimii ani au fost susţinute şi de activitatea operaţională, portofoliile de credite fiind în creştere. |nsă creditarea nu ţine pasul cu avântul economiei, care a înregistrat o creştere record de 7% în 2017, după ce în 2016 avansul PIB a fost de 4,8%. Creditarea privată a început anul 2017 cu o creştere timidă, de sub 1%, pentru ca în septembrie să facă un salt de 7,3% comparativ cu nivelul din aceeaşi perioadă din 2016, însă în decembrie 2017 creşterea creditării a încetinit la 5,6%, soldul fiind de 232,3 miliarde lei. Veniturile nete din dobânzi, principala sursă de profit a băncilor, s-au menţinut la un nivel ridicat anul trecut, marjele ridicate fiind în continuare o trăsătură definitorie a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc – veniturile din dobânzi au ajuns anul trecut la 13,3 miliarde de lei, de circa 6,5 ori mai mari faţă de cheltuielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor, care au fost de doar 2 miliarde lei, conform datelor BNR. |n aceste condiţii, veniturile nete din dobânzi ar fi de 11,3 miliarde lei. În ceea ce priveşte veniturile nete din comisioane ale băncilor, acestea erau la sfârşitul anului 2017 de 3,9 miliarde lei.

    Pe măsură ce BNR a diminuat dobânda-cheie, banii s-au ieftinit până anul trecut pe piaţa monetară. Dar bancherii s-au grăbit să plătească mai puţin pentru depozitele atrase şi au întârziat să ieftinească în acelaşi ritm creditarea, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit. Dobânzile la depozitele în lei au stat mai bine de un an sub 1%. Băncile au acordat anul trecut populaţiei credite noi de peste 31 miliarde lei, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani.

    Cea mai mare parte a creditelor noi, 60%, echivalentul a 18,8 miliarde de lei, a mers în consum. |n urma încasării unor venituri consistente din dobânzi şi comisioane, sistemul bancar a reuşit să obţină anul trecut un profit operaţional de 8,6 miliarde lei. Ascensiunea creditării a determinat un salt al activelor băncilor la un nou record. Activele la nivelul sistemului bancar au urcat anul trecut la 427,4 miliarde lei, în creştere cu circa 33,7 miliarde lei faţă de nivelul de la finele anului 2016. Privind retrospectiv, se observă că sistemul bancar local a experimentat şapte ani de profit şi patru ani de pierderi după 2007.

    Primii ani de criză financiară şi economică, dificili pentru bănci, rămân o amintire. Criza economică şi nivelul ridicat al NPL-urilor loviseră puternic profitabilitatea sistemului bancar, care a acumulat patru ani de pierderi. |n anii 2010, 2011 şi 2012 pierderile cumulate au totalizat 3,6 miliarde lei, în timp ce anul 2014 s-a detaşat cu pierderi record de circa 4,4 miliarde lei.

     

  • Instant Factoring, prima platformă fintech de factoring din România, se lansează astăzi. Compania ţinteşte 1000 de clienţi în primul an

    În România, microîntreprinderile cu o cifră de afaceri de până la 5 milioane de euro reprezintă peste 98% din totalul afacerilor şi însumează 26% din cifra de afaceri totală a companiilor. Conform statisticilor Instant Factoring legate de performanţele financiare ale IMM-urilor, întârzierile la plată au crescut în 2017 faţă de anii anteriori, plata facturilor făcându-se cu o întârziere medie de 80 de zile. 85% dintre facturi sunt achitate cu întârziere, cauza principală fiind lipsa de finanţare acută a întreprinderilor mici şi mijlocii. Potrivit companiei, cel mai mare risc pentru neîncasarea la termen se înregistrează în următoarele sectoare de activitate: construcţii, distribuţie, agricultură, transporturi, metalurgie şi servicii prestate întreprinderilor.

    Pe fondul lipsei de lichidităţi din piaţă, Instant Factoring oferă o soluţie transparentă, prin care îşi propune să transforme în bani orice factură de încasat la termen cu o valoare de maximum 10.000 lei (TVA inclus), în mai puţin de 24 de ore. Astfel, după încărcarea facturii pe platformă de către client, acesta primeşte un răspuns pozitiv sau negativ în două ore, iar în 24 de ore de la răspunsul pozitiv se va face viramentul bancar în contul său, fără a avea nevoie de alte documente. Costul serviciului este reprezentat de un singur comision, în valoare de 3% pe lună din suma totală a facturii, care va fi afişat automat în momentul încărcării facturii de către client.

    „Prin această platformă, unică în România, ne angajăm să sprijinim întreprinderile mici prin furnizarea de lichidităţi ori de căte ori este necesar. Estimăm că peste 60% dintre clienţii care vor apela la serviciile noastre vor fi microîntreprinderi şi IMM-uri cu o cifră de afaceri între 50.000 şi 2 milioane de euro, PFA-uri şi reprezentanţi ai profesiilor liberale. Din practică, aceste categorii se confruntă cel mai des cu realitatea de a fi prinşi la mijloc între scadenţele mari de plată din partea clienţilor şi termenele limită stricte pentru plata furnizorilor, angajaţilor şi a taxelor la stat.”, declară Elisa Rusu, CEO Instant Factoring.

    Elisa Rusu este CEO-ul companiei şi unul dintre cei mai experimentaţi profesionişti în domeniu, conducând în ultimii 15 ani mai multe instituţii de factoring şi IFN-uri precum Banca Transilvania Factoring, Meridian Leasing sau Compania de Factoring. Din board-ul companiei fac parte: Cristian Ionescu (managing partner al boutique-ului de investiţii Chartered Debt Management şi ex-CEO Coface România, Bulgaria şi Slovacia), Piotr Swieboda (CEO Inovo VC, fond de investiţii de risc din Polonia) şi Alexandru Lăpuşan (CEO şi co-fondator al companiei de soluţii de afaceri şi tehnologie Zitec şi Vicepreşedinte ANIS).

    Până la sfârşitul anului, Instant Factoring ţinteşte să deschidă două noi sucursale în Europa Centrală şi de Est şi să devină liderul regional în micro-factoring.
     

  • Bancherii vechi şi noi

    În 1744 se năştea primul membru al celebrei dinastii Rothschild, o familie de bancheri cunoscută în cele mai selecte cercuri de interes din lume. Mayer Amschel Rothschild era ceea ce germanii numeau ”Hoffaktor“, un bancher evreu care gestiona finanţele nobilimii europene. Mai târziu, Mayer şi-a trimis copiii în toată Europa, de la Londra, Paris şi Frankfurt până la Viena şi Napoli, pentru a pune bazele unuia dintre cele mai complexe sisteme bancare din lume.

    Astăzi, banca urmează să fie preluată de Alexandre Guy Francesco de Rothschild, 38 ani, după ce tatăl său, David de Rothschild, 75 de ani, a decis să părăsească poziţia de preşedinte al Rothschild & Co., păstrându-şi funcţiile în celelalte ramuri ale băncii, cum ar fi poziţia de vicepreşedinte al Rothschild Bank AG.

    Tânărul Alexandre se pregăteşte deja de o bună bucată de vreme pentru a urca la conducerea băncii, pentru a încununa a şaptea generaţie a dinastiei de evrei care a schimbat regulile jocului din sistemul bancar în urmă cu mai bine de 200 de ani. În prezent vicepreşedinte al grupului, acesta s-a alăturat băncii în 2008 după ce a lucrat atât în cadrul Bank of America, cât şi în pozţia de consultant pe piaţa de fuziuni şi achiziţii la banca de investiţii Bear Stearns.

    Moştenitorul imperiului bancar a absolvit Şcoala Superioară de Comerţ Extern şi a fost pregătit pentru a ajunge să conducă grupul bancar. Pe lângă poziţia actuală de vicepreşedinte al Rothschild, s-a alăturat anul trecut consiliului de administraţie al conglomeratului Bouygues, care are cote de piaţă masive în sectoarele de construcţii, telecom şi furnizare servicii de televiziune.

    Schimbarea conducerii vine în cadrul unei nevoi de repoziţionare şi realiniere la piaţă, grupul de consiliere fiscală încercând să îşi diversifice activitatea, pentru a rămâne profitabil chiar şi atunci când efervescenţa de pe pieţele de fuziuni şi achiziţii este scăzută. De când s-a alăturat băncii, Alexandre de Rothschild a ajutat la consolidarea şi supervizarea businessului de investiţii.

    David de Rothschild, cel care predă acum conducerea grupului, a jucat, de asemenea, un rol important în consolidarea afacerii. El a supravegheat şi a gestionat fuziunea subsidiarelor din Franţa şi Marea Britanie în 2012, într-o mutare care a fost proiectată pentru a unifica cele două braţe ale familiei Rothschild şi pentru a ajuta la creşterea încasărilor. Înainte de această mutare, David a condus subsidiara din Marea Britanie din 2004, când vărul său, Evelyn de Rothschild, s-a retras. La nivelul întregii lumi, pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, în ultimii doi ani, Rothschild s-a situat pe locul cinci, după JPMorgan, Goldman Sachs, Lazard şi Bank of America Merrill Lynch. Până în luna septembrie a anului trecut, banca a avut încasări de 852 de milioane de euro în 2017, potrivit publicaţiei americane Business Insider. Grupul are aproximativ 2.800 de angajaţi în 40 de ţări.

    Dincolo de datele financiare, Rothschild este un nume care a marcat istoria. Familia a primit titluri nobiliare în toată lumea, de la Marea Britanie, unde mai mulţi membrii ai dinastiei au primit titlul de Sir, până la Imperiul Roman. Împăratul Franz I al Austriei a acordat stema regală baronilor Rothschild în 1822.

    Motto-ul familiei Rothschild este ”Concordia, Integritas, Industria“ (lb. latină: Armonie, Integritate, Industrie). Cu accent pe ”industrie“, bancherii au investit în domenii variate, de la servicii financiare şi imobiliare la minerit, energie, agricultură, producţie de vin şi organizaţii nonprofit. În secolul XIX, familia Rothschild a deţinut cea mai mare avere privată din istoria modernă a lumii. Averea a fost împărţită între mai mulţi membri ai familiei, iar banii lor sunt investiţi astăzi în domenii variate. 

    Printre oamenii de seamă din Franţa a căror carieră şi viaţă s-a intersectat cu bancherii Rothschild se numără actualul preşedinte ales al Franţei, Emmanuel Macron, potrivit Financial Times. Macron s-a alăturat băncii la 30 de ani, cu vagi cunoştinţe în lumea finanţelor. Cariera la Rothschild, unul dintre cele mai mari grupuri de consiliere financiară din lume, i-a adus numele de ”Mozart al finanţelor“, pentru rolul jucat în consilierea Nestlé în privinţa achiziţiei unei divizii a Pfizer în 2012, o tranzacţie de 12 miliarde de dolari. Cu peste 50 de ani înaintea lui Macron, şi Georges Pompidou a lucrat în cadrul băncii timp de opt ani; el a devenit apoi premier şi chiar succesorul lui Charles de Gaulle în anii 1960.

    În România, bancherii l-au recrutat pe românul Alexandru Rus pentru a coordona activitatea de pe piaţa locală de M&A, cu scopul de a câştiga o felie din piaţa locală. România nu este străină pentru legendarii bancheri, încât aceştia au fost deja implicaţi din umbră în două dintre cele mai mari tranzacţii locale.

    Una dintre ele este achiziţia BCR de către grupul austriac Erste, mutare care a reprezentat cea mai mare tranzacţie din România de până acum, valaorea fiind de peste 4 miliarde de euro. Bancherii de la Rothschild sunt de altfel consilierii de casă ai lui Andreas Treichl, şeful grupului Erste Bank, ei fiind cei cu care Treichl a lucrat în toate mutările pe care grupul austriac le-a făcut în regiuna Europei Centrale şi de Est.

    ”Scutul roşu“ (lb. germană: Rothschild) a fost şi alegerea antreprenorului Ion Ţiriac în urmă cu mai mulţi ani, când a negociat cu HVB Bank (Bank Austria Creditanstalt) şi a cedat pachetul majoritar al Băncii Ţiriac. Mai mult, familia Rothschild este implicată în România şi în afaceri imobiliare, iar de anul trecut a început din nou să parieze pe proiecte imobiliare locale după ce luase o pauză pe perioada crizei.

  • Cum să câştigi bani în timpul liber: două luni la bursă cât nouă ani la bancă

    Tânăra contribuabilă Alina P., proaspătă absolventă a unei prestigioase unităţi de învăţământ cu profil economic din România, s-a angajat în iarna anului trecut la o companie de IT, iar de la începutul anului 2018 a început să economisească o parte din banii primiţi din salariu.

    Chiar dacă în CV are studii economice, Alina, 24 de ani, a ales să-şi ”parcheze“ economiile la bancă pentru că acolo banii primiţi după scadenţă sunt siguri, dar cu dobânzi de sub 1% pe an. Probabil la această decizie a contribuit şi defilarea reclamelor bancare pe care Alina o putea observa în fiecare zi: la TV, pe internet, în metrou spre locul de muncă, în ziare, pe stradă, în mall-uri, sute de mii de mesaje din partea instituţiilor bancare care îi transmiteau Alinei un singur mesaj: altă modalitate mai uşoară de investiţie nu există.

    Luni, 5 martie 2018, Alina se îndrepta spre locul de muncă în aglomeratul, dar comodul metrou de Pipera. Fiind o tânără programatoare, Alinei îi plăcea să tragă cu ochiul în telefoanele călătorilor pentru a observa cele mai noi poze cu pisici de pe Facebook, cele mai noi poze pe Instagram. Dar de data asta ceva era diferit, întrucât Alinei îi sărise altceva în ochi: o postare pe Facebook arăta că Bursa de Valori de la Bucureşti a adus un randament de 9% în doar două luni din 2018 şi are cea mai mare creştere din Europa. După un calcul instant de IT-st, Alina concluzionează că acest randament ar fi putut fi obţinut la bancă în nouă ani. Nouă ani.

    Să-şi retragă economiile de la bancă, care vor fi erodate de comisioane întrucât sunt retrase înainte de scadenţă, sau să se pună la curent cu investiţiile la bursă dat fiind faptul că în mintea tinerei IT-iste se întorceau peroraţiile pedagocice ale profesorului de economie?

    Alina a ales să consulte presa economică şi a aflat că bursa de la Bucureşti este campioana Europei în primele două luni din 2018 şi că în acest an se poate ajunge la un câştig chiar şi de 12% doar din dividende. Alina a mers mai departe de prima pagină şi a întors cu grijă restul paginilor, până la cea de ”burse şi fonduri mutuale“.

    BVB, CAMPIOANA EUROPEI ÎN DOUĂ LUNI DIN 2018

    BET, principalul indice bursier pentru evoluţia Bursei de Valori de la Bucureşti, a crescut cu 9% în primele două luni din 2018 şi a marcat cel mai ridicat ritm de creştere din rândul burselor europene, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Bloomberg. Spre comparaţie, locul doi a fost ocupat de bursa de la Atena, cu un plus de 4,2%.

    Bursa românească a fost singura piaţă de capital din Europa pe plus în februarie şi a rezistat eroic în contextul în care majoritatea analiştilor americani cântau prohodul pieţelor bursiere după ce indicele Dow Jones, al celei mai mari economii la nivel mondial, a avut o scădere nominală istorică, de peste 1.000 de puncte.

    Valul de scăderi a pornit din SUA după ce Rezerva Federală Americană a dat de înţeles că va urca dobânzile la dolari într-un ritm mai rapid decât s-a crezut iniţial, ceea ce automat va pune presiune pe companiile puternic îndatorate. Investitorii americani au început să vândă acţiuni, iar asiaticii le-au urmat. Ulterior a venit şi rândul europenilor, iar turbulenţele au cuprins întreg sistemul financiar, chiar şi mica bursă de la Bucureşti, catalogată încă drept piaţă de frontieră de agenţiile de clasificare a indicilor bursieri.

    Unii analişti făceau paralele cu căderea bursei americane din 1987, sau chiar cu criza din 2008, iar alţii atrăgeau atenţia că aceste scăderi sunt doar corecţii, evenimente de tipul ”când se va înâmpla“ şi nu de tipul ”dacă se va întâmpla“.

    REZISTENŢA BVB, NEDUMERIREA ALINEI

    Alina era cuprinsă de panică. Şi totuşi, dacă pieţele erau în derivă, cum de a reuşit România să reziste? BVB a crescut cu 1% în februarie şi a rezistat turbulenţelor în faţa unor pieţe de capital mult mai dezvoltate precum cea de la Varşovia, care a scăzut cu 7%, sau Germania, minus 6%.

    ”Odată cu apariţia rezultatelor financiare preliminare care au confirmat în mare măsură previziunile analiştilor, evoluţia pieţei în ansamblu a fost determinată de randamentul la dividend, care se pare că se va situa la niveluri comparabile cu cel de anul trecut (fără însă a ne aştepta la o distribuţie suplimentară)„, spune Lucian Isac, directorul general al Estinvest, una dintre cele mai vechi case de brokeraj din România. |n evidenţă au ieşit Romgaz, la al treilea trimestru consecutiv cu rezultate peste aşteptări şi un rezultat istoric pe 2017, BRD având la rândul său un profit istoric, ceea ce sporeşte şansele ca ambele companii să distribuie dividende generoase.

    COMPANIILE DE STAT, RANDAMENTE MARI

    |n cazul Romgaz, randamentul unui dividend ar fi de 12% în cazul unei distribuiri de 90% din rezultat, aşa cum vrea acţionarul majoritar. Şi nu este singura companie.

    Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Conpet Ploieşti sunt doar câteva companii controlate de stat care le-ar putea aduce investitorilor de la bursă randamente chiar şi de 12% doar din dividendele distribuite din profiturile pe 2017.

    Dividendele mari ar urma să vină în contextul în care statul şi-a exprimat intenţia să ceară aproape integral profiturile pe anul trecut, ceea ce înseamnă că de câştigat vor avea şi acţionarii minoritari.

    Anul trecut statul a solicitat 90% din profiturile realizate de companii pe 2016, dar şi banii din rezerve, ceea ce a adus randamente ale dividendelor chiar şi de 60%, cum este cazul Nuclearelectrica, cea mai performantă acţiune din BET în 2017.
    Un investitor care plasează în prezent circa 10.000 de lei în acţiuni Romgaz se poate aştepta ca până la finele acestui an să câştige 1.200 de lei din dividende dacă emitentul va distribui 90% din profit. La aceeaşi sumă depusă într-un depozit, câştigul ar fi de 80 de lei şi poate fi erodat de comisioanele practicate de instituţia de credit.

    DECIZIA ALINEI

    Atrasă de cifrele mari, Alina se decide şi sună la un broker pentru a începe aventura pe bursă. Intermediarul o ascultă cu grijă pe Alina, îi explică grila de comisioane şi poate cel mai important detaliu: investiţiile la bursă nu sunt sigure şi pot aduce pierderi cauzate chiar şi de declaraţii politice nefericite, aşa cum s-a întâmplat în vara anului 2017.

    O declaraţie politică a ministrului de finanţe de atunci, Ionuţ Mişa, avea să aducă scăderea indicelui BET cu 5%, cel mai abrupt declin şi până astăzi. Mişa spunea că fondurile Pilon II, printre cei mai activi investitori de la bursă, urmează să fie desfiinţate. Ulterior şi-a retras declaraţia şi şi-a cerut scuze. Ca să-şi găsească un portofoliu de investiţii echilibrat, Alina decide să meargă şi mai departe în paginile ZF şi găseşte că un bancher de la UBS, care decide unde investeşte 670 mld. euro, spunea că structura unui portofoliu echilibrat ar trebui să fie format din două treimi obligaţiuni şi o treime acţiuni. Iar banii din bănci să fie disponibili rapid doar pentru noi achiziţii.

  • ING Bank, profit de aproape 500 mil.lei în 2017 şi a înregistrat peste 100 de milioane de tranzacţii prin POS şi platformele de e-commerce

    În 2017, ING Bank România s-a situat pe locul 6 în sistemul bancar românesc, după active.

    Excluzând veniturile excepţionale obţinute din vânzarea acţiunilor Visa în anul 2016, ING Bank România a obţinut venituri cu 112 milioane de lei mai mari, cu 20% mai mult faţă de anul trecut, în timp ce profitul brut a crescut cu 143 milioane lei în 2017, cu 32% mai mare faţă de 2016.

    Pe zona de Home’Bank, banca a înregistrat 830.000 de clienţi activi în 2017, reprezentând 73% din totalul numărului de clienţi, şi 69,6 milioane de logări în platforma digitală – cu 64% mai mult comparativ cu 2016. Peste jumătate dintre clienţii ING au folosit aplicaţia de mobil.
    Banca a inregistrat peste 100 de milioane de tranzacţii prin POS şi în platformele de e-commerce, cu 48% mai mult decât anul anterior.

    Luând în calcul veniturile obţinute din vânzarea acţiunilor Visa din al doilea trimestru al anului 2016, veniturile companiei au crescut cu 9%, iar profitul brut cu 3%.

    Investiţiile în angajaţi şi digitalizare au dus la o sporire a costurilor operaţionale cu 87 milioane lei, totalizând 752 milioane lei, cu 13% mai mari faţă de anul trecut, ca urmare a diversificării activităţii, a creşterii numărului de angajaţi şi a costurilor de reglementare.

    Numărul clienţilor activi ING România a ajuns la 1.141.000 în 2017, cu 280.000 de noi clienţi anul trecut.

    „Clienţii noştri ne compară nu doar cu alte bănci, ci şi cu alte platforme – fie că sunt financiare, tehnologice sau sociale. Atât timp cât aşteptările clienţilor noştri se schimbă, ne schimbăm şi noi. Credem că nu mai putem vorbi astăzi de banking tradiţional, ci despre inovarea modelului de banking în beneficiul clienţilor care caută o soluţie financiară simplă, sigură şi rapidă”, spune Michal Szczurek, CEO ING Bank România..

    Rata creditelor neperformante a continuat să scadă, de la 3,6% la 3,3%, fiind mult sub media pieţei.

    Creditarea a crescut per ansamblu cu 21% în 2017, de la 17,6 miliarde de lei la 21,2 miliarde, 56% reprezentând segmentul persoanelor fizice şi 44% companiile. Astfel cota de piaţă în creditare a ajuns la 8,9%, de la 7,7%, cu o preferinţă clară pentru moneda locală, creditele în lei reprezentând 76% din împrumuturile totale. Creditarea către IMM-uri a crescut cu 45% comparativ cu anul anterior.

    Valoarea depozitelor a crescut, la 26,8 miliarde lei, cu 20% mai mult versus 2016. La finalul anului trecut, cotă de piaţă ING în fonduri atrase era de 8,4% comparativ cu 7,7%.

    „Le propunem clienţilor noştri un model de banking diferit, care câştigă tot mai mult teren în România. În 2017 am fost, probabil, banca cu cea mai rapidă creştere organică. Le mulţumesc clienţilor şi echipei ING pentru acest rezultat. Numărul clienţilor creşte constant şi, conform ultimului studiu Net Promoter Score, ocupăm primul loc în topul preferinţelor lor. Sunt onorat să fim numărul 1 pentru clienţii noştri din România”, a spus Michal Szczurek, CEO ING Bank România..

    Numărul total al clienţilor la nivel de ING Group a crescut la 37,4 milioane în ultimul an, fiind numărul 1 în clasamentul Net Promoter Score în 9 dintre cele 13 ţări în care este prezentă, inclusiv în România.

    Per ansamblu, în 2017, s-a înregistrat o creştere netă a împrumuturilor de 26,9 miliarde Euro şi o creştere netă de 19,0 miliarde Euro pe segmentul depozitelor. Profitul brut total al grupului în 2017 a crescut cu 2,4%, la 7,199 milioane Euro, iar randamentul capitalului (ROE) a crescut la 10,2%. Cheltuielile operaţionale au crescut în cel de-al patrulea trimestru, pe măsură ce ING a accelerat investiţiile în digitalizare.

  • Profit record pentru cea mai mare bancă din România

    Sergiu Manea, CEO BCR, declară: “Economia a avut o dezvoltare remarcabilă în 2017, iar aceasta a fost susţinută nu doar de revenirea viguroasă a consumului, dar şi de producţia industrială, agricultură şi servicii, sectoare unde BCR a crescut finanţările către companii mici şi mijlocii, mult peste media pieţei. BCR a susţinut şi va susţine programul StartUP Nation, fiind convinşi că este important pentru România, pentru crearea mediului şi culturii  antreprenoriale în ţara noastră.

    În 2018 ne aşteptăm ca economia să aibă în continuare o rată de creştere solidă – în jur de 5%, ca veniturile să crească moderat, iar şomajul să rămână redus, însă vedem, în acelaşi timp, şi riscuri pe pieţele financiare. De aceea, vom oferi clienţilor noştri servicii financiare pe termen lung şi protecţia bugetelor personale. Astfel,  vom continua pe drumul început de a prioritiza creditarea în moneda naţională, cu dobânzi fixe şi opţiuni atractive de asigurare. 

    Nu în ultimul rând, BCR va continua să investească în servicii şi procese moderne facilitate digital, pentru a oferi clienţilor accesibilitate şi convenienţă. Inovaţia tehnologică şi noile capabilităţi schimbă modul în care serviciul bancar trebuie să ajungă la clienţii săi şi la publicul larg, de aceea sunt încântat să remarc faptul că BCR şi-a crescut semnificativ numărul de clienţi activi digital.

    Întregul sector bancar se va remarca printr-o bună competiţie şi consolidare. În acest context, rămâne deosebit de important ca funcţionarea întregului sistem să fie guvernată de regulile pieţei şi competiţiei libere, la fel cum este important ca sistemul bancar să îşi înţeleagă responsabilitatea faţă de sănătatea financiară a României.

    BCR este determinată să se angajeze într-un dialog substanţial şi constructiv pentru a construi capacitatea şi încrederea întregii ţări de a capitaliza oportunităţile sale majore de dezvoltare: infrastructură, educaţie, tehnologie, calitatea locuirii şi a sistemului de sănătate.”

    Banca Comercială Română (BCR) a înregistrat în anul 2017 un rezultat operaţional de 1.343,7 milioane LEI (294,1 milioane EUR) cu 3,5% mai mare decât în anul precedent, 1.297,7 milioane LEI (289,0 milioane EUR), datorită veniturilor operaţionale mai mari şi a eficientizării cheltuielilor. Banca a obţinut astfel un profit net de 668,1 milioane LEI (146,2 milioane EUR), susţinut de dezvoltarea afacerii şi de îmbunătăţirea continuă a calităţii portofoliului.

    În 2017 BCR a acordat clienţilor retail şi corporate credite noi în valoare totala de 8,1 miliarde LEI. Aceasta a condus la un avans al soldului creditelor nete acordate clienţilor de 3,7% an pe an.

    În activitatea bancară de retail, BCR a acordat credite noi în valoare totală de 5,5 miliarde LEI, înregistrându-se vânzari solide de credite de consum şi garantate – în special datorită creditului de nevoi personale cu rate fixe „Divers”, ale cărui vânzări au consemnat o creştere de 7% an pe an. Conform sondajelor noastre, cele mai multe dintre creditele de nevoi personale s-au îndreptat către renovarea locuinţelor (56%), achiziţia unei maşini (14%) şi cumpărare de mobilă (10%).

    Semnificativ este faptul că, anul trecut, peste 10.000 de familii din România au ales să-şi achiziţioneze o casă prin intermediul BCR, alegând fie programul „Prima Casă”, fie creditul ipotecar standard BCR “Casa Mea”, ultimul înregistrând în trimestrul al patrulea o creştere a vânzărilor de peste 77%, în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Per total, aceste evoluţii au condus la o creştere a portofoliului de credite nete retail al băncii de 5,1% an pe an.

    BCR a marcat, de asemenea, în 2017 o serie de creşteri susbtanţiale în operaţiunile electronice şi digitale – 78% mai mulţi clienţi de Mobile Banking şi 32% mai mulţi clienţi de internet Banking.

    Pe segmentul de finanţări corporate, BCR a acordat credite noi in valoare totala de 2,6 miliarde LEI (volume in bilanţ). Se remarcă aici o creştere semnificativă, de 16,8%, a finanţărilor pentru întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), ca urmare a strategiei proactive de susţinere a antreprenorilor locali. În cadrul finanţărilor de tip corporate, BCR se implică în câteva sectoare-cheie pentru economia românească, precum industria auto, agricultură, energie şi logistică. Co-finanţarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene a crescut în ultimul an, BCR deţinând o cotă de piaţă semnificativă şi un portofoliu de peste 8,0 miliarde LEI co-finanţări acordate.

    Per total, aceste evoluţii au condus la o creştere a portofoliului de credite nete corporate al băncii de 1,7% an pe an.

    Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 1,3 % la 1.764,2 milioane LEI (386,2 milioane EUR) de la 1.786,7 milioane LEI (397,9 milioane EUR) în 2016, considerând rezolvarea continuă a portofoliului de credite problematice şi eforturile susţinute de a avea preţuri competitive în piaţă.

    Veniturile nete din comisioane au scăzut cu 1,2% la 700,7 milioane LEI (153,4 milioane EUR) de la 708,9 milioane LEI (157,9 milioane EUR) în 2016, pe seama reducerii veniturilor din comisioane aplicate tranzacţiilor bancare, parţial compensate de creşterea veniturilor din comisioane pentru intermedierea vânzărilor de produse ale subsidiarelor.

    Rezultatul net din tranzacţionare a crescut cu 12,8% la 354,7 milioane LEI (77,6 milioane EUR) de la 314,3 milioane LEI (70,0 milioane EUR) în 2016.

    Venitul operaţional a crescut cu 0,7% la 2.887,9 milioane LEI (632,1 milioane EUR) de la 2.868,2 milioane LEI (638,8 milioane EUR) în 2016, datorită unui mai bun rezultat net din tranzacţionare.

    Cheltuielile administrative generale în 2017 au scăzut cu 1,7% la 1.544,2 milioane LEI (338,0 milioane EUR), de la 1.570,5 milioane LEI (349,8 milioane EUR) în 2016.

    Ca atare, raportul cost-venit s-a îmbunătăţit la 53,5% în 2017 faţa de 54,8% în 2016.

    Referitor la deprecierea activelor financiare care nu sunt măsurate la valoarea justă prin profit şi pierdere, în anul 2017 s-a înregistrat o alocare scăzută de provizoane în valoare de 32,4 milioane LEI (7,1 milioane de euro), faţă de o reluare netă de 280,0 milioane LEI (62,4 milioane EUR) în anul 2016, pe fondul unor evoluţii fireşti în ceea ce priveşte provizionarea de risc.

    Rata creditelor neperformante, de 8,1%, la 31 decembrie 2017, a fost semnificativ mai mică faţă de 11,8% la 31 decembrie 2016, datorită eforturilor depuse constant în ultimii ani pentru reducerea generală a portofoliului de credite neperformante prin recuperări, vânzări de portofolii şi scoateri în afara bilanţului. Rata de acoperire cu provizioane a NPL s-a situat la un nivel confortabil de 92,7%, respectiv 128,5% incluzând valoarea garanţiilor.

    Rata de adecvare a capitalului conform standardelor locale (BCR Banca) în decembrie 2017 se afla la nivelul de 21,3%, semnificativ peste cerinţele obligatorii ale Băncii Naţionale a României. De asemenea, Rata de adecvare a capitalului calculată în conformitate cu standardele de raportare IFRS de 20,2% (Grup BCR), în decembrie 2017 arată clar puternica adecvare a capitalului BCR şi susţinerea sa continuă de către Erste Group. În acest sens, BCR se bucură de una din cele mai solide poziţii de capital şi finanţare dintre băncile româneşti.

    BCR îşi menţine în continuare rata de solvabilitate ridicată, dovedind astfel capacitatea şi angajamentul de susţinere a creşterii intermedierii financiare pentru persoane fizice şi clienţi corporate, consolidând şi mai mult capacitatea de generare a veniturilor din activităţile de bază.

    Depozitele de la clienţi au crescut cu 8,8% la 52.496,1 milioane LEI (11.268,9 milioane EUR) la 31 decembrie 2017 faţă de 48.235,2 milioane LEI (10.626,8 milioane EUR) la 31 decembrie 2016, datorită atât depozitelor retail, cât şi celor corporate. Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare a BCR, în timp ce banca beneficiază de surse de finanţare diversificate, incluzând compania mamă. 

    BCR se concentrează pe creditarea în lei, reuşind deja să inverseze mixul de valute din portofoliul de credite în favoarea monedei locale şi pentru a utiliza la maximum capacitatea puternică de auto-finanţare în lei.

     

    Contul de profit şi pierdere

     

     

     

    în milioane LEI

     

    2017

    2016

     

    Venitul net din dobânzi

     

     1.764,2

     1.786,7

     

    Venitul net din comisioane

     

     700,7

     708,9

     

    Venitul net din tranzacţionare

     

     354,7

     314,3

     

    Venit operaţional

     

     2.887,9

     2.868,2

     

    Cheltuieli operaţionale

     

     (1.544,2)

     (1.570,5)

     

    Rezultat operaţional 

     

     1.343,7

     1.297,7

     

    Deprecierea activelor financiare altele decât la valoarea justă prin profit sau pierdere

     

     (32,4)

     280,0

     

    Rezultat net atribuibil acţionarilor companiei mamă

     

     

    668,1

     

    1.041,8

     

     

     

    Bilanţ

     

     

     

     

    în milioane LEI

     

     Dec 2017

     Dec 2016

     

    Numerar şi plasamente la bănci centrale

     

    11.369,3

    11.911,9

     

    Active financiare – deţinute în vederea  tranzacţionării

     

     104,7

     633,2

     

    Active financiare – disponibile la vînzare

     

            6.600,0

            5.574,1

     

    Active financiare – deţinute până la maturitate

     

          14.756,9

          13.904,2

     

    Credite şi avansuri acordate instituţiilor de credit

     

            2.215,1

              552,8

     

    Credite şi avansuri acordate  clienţilor

     

          33.490,9

          32.291,1

     

    Fond comercial şi alte imobilizari necorporale

     

               320,9

               289,3

     

    Alte active

     

               314,4

               365,7

     

    Total active

     

     

    70.940,3

     

    67.514,6

     

     

     

     

     

     

    Pasive financiare deţinute pentru tranzacţionare

     

    44,7

    38,4

     

    Depozite bănci

     

     7.826,2

     9.654,7

     

    Depozite clienţi

     

     52.496,1

     48.235,2

     

    Obligaţiuni emise şi alte fonduri împrumutate

     

     539,6

     637,2

     

    Alte pasive

     

     1.145,2

     709,0

     

    Total capitaluri proprii atribuibile

     

     7.439,1

     6.804,4

     

    Total pasive şi capital

     

     

    70.940,3

     

    67.514,6