BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Pe culmile maximelor istorice. Cel mai bun an pentru bănci din istoria României

    Profit record în banking de aproape 14 mld. lei, active ajunse la vârfuri istorice, de peste 800 mld. lei, stabilitate a dobânzilor, odată cu scăderea inflaţiei, solvabilitate şi lichiditate la cote ridicate, încetinirea creditării, continuarea consolidării şi restructurării băncilor, cu tranzacţii surpriză de M&A, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor, continuarea digitalizării şi nivelul scăzut al ratei NPL, sub 3%, sunt câteva dintre caracteristicile bankingului românesc în 2023. Băncile s-au repliat rapid, acomodându-se la noua realitate caracterizată de încetinirea economiei, inflaţie, dobânzi ridicate, deficite în creştere, după perioada lungă de stabilitate macroeconomică şi dobânzi mici.

     

    Băncile par să o ducă din ce în ce mai bine. O arată ultimii ani, care au adus maxime istorice după maxime istorice, inclusiv în privinţa profiturilor, care au urcat la 5-6-7-8 mld. lei/an la nivel de sistem bancar, pentru ca în 2022 câştigul băncilor să ajungă la un record de peste 10 mld. lei, iar în anul 2023 să urce spre vârful de 14 mld. lei. Practic, anul 2023 s-ar putea delimita ca cel mai bun an din istoria României pentru instituţiile de credit, cu maxime istorice pe mai multe paliere. Cu profit record, cu active ajunse la un nou maxim istoric, cu continuare a creditării, cu solvabilitate de peste 20% şi cu lichiditate la cote ridicate, cu o rată de neperformanţă în scădere, sub 3%, sistemul bancar românesc face istorie. Aceste rezultate record vin într-un context în care cei trei ani de dinainte, adică 2020, 2021, 2022, au fost ani dificili, marcaţi de pandemie, cu o serie de restricţii, război la graniţă, criză energetică, inflaţie, creştere a dobânzilor şi a ratelor bancare, au fost ani de stress test pentru întreaga economie. Şi pentru sistemul bancar aceşti ani au fost provocatori, însă băncile au reuşit să se replieze destul de rapid. Băncile s-au acomodat la noua realitate caracterizată de încetinirea economiei, inflaţie, dobânzi ridicate, deficite în creştere, după perioada lungă de stabilitate macroeconomică şi dobânzi mici. De altfel, privind retrospectiv în ultimul sfert de secol (marcat şi de perioade de boom, şi de crize economice) vedem că băncile din România au rămas în cea mai mare parte a timpului pe plus, sistemul bancar românesc reuşind să bifeze 20 de ani de profituri anuale, mai mari sau mai mici, şi doar 5 ani de pierderi, conform datelor transmise de BNR. Dovadă că băncile au cam reuşit să facă profituri şi în vremuri bune şi în vremuri mai puţin bune.

    În anul de referinţă 2023, ascensiunea puternică a veniturilor băncilor, în contextul dobânzilor mari, şi continuarea creditării au ajutat sistemul bancar românesc format din 32 de bănci să obţină un profit net record de 13,7 mld. lei, în creştere cu 34% faţă de câştigul raportat pentru anul 2022. Acesta a fost cel mai bun câştig anual pentru bănci, un profit istoric. Analizând evoluţia câştigurilor băncilor pe parcursul anului 2023, vedem că în T1/2023 profitul era de 3,4 mld. lei, iar până la jumătatea anului băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul, pentru ca după 9 luni din 2023 profitul să depăşească  nivelul din întregul an 2022, de 10 mld. lei, iar la final de 2023 să urce spre 14 mld. lei. Profitabilitatea sectorului bancar a continuat să se consolideze, indicatorii privind rentabilitatea capitalurilor şi a activelor fiind de 20,4% (ROE), respectiv de 1,8% (ROA) la finele anului 2023, peste nivelurile din anul 2022 (16,4%, respectiv 1,5%, decembrie 2022). La nivelul Uniunii Europene (UE) băncile din România au condus în ultimii ani topul profitabilităţii, ajungând să aibă chiar ROE dublă faţă de media UE. Chiar şi BNR a recunoscut în diverse studii şi analize publicate că ROE, rentabilitatea capitalului băncilor din România, este cea mai mare din Europa.

    Dobânzile încasate de bănci la credite sunt principala sursă de câştig, iar anul trecut dobânzile au rămas la niveluri ridicate, deşi inflaţia a mai scăzut.

    Pe de altă parte, la nivel sectorial, dacă analizăm ROE în bănci faţă de alte sectoare economice din România vedem că sectorul bancar a fost destul de aproape de limita de jos a profitabilităţii, doar utilităţile având un ROE mai scăzut, profitabilitatea sistemului bancar fiind şi sub media profitabilităţii la nivelul economiei. Băncile sunt mai puţin profitabile comparativ cu alte sectoare economice, precum industria, comerţul, construcţiile sau agricultura, după cum reiese din datele BNR din 2023. Nivelul ridicat al dobânzilor cerute de bancheri la credite şi ecartul faţă de dobânzile bonificate de bănci la depozite i-au determinat pe unii politicieni români să propună taxarea câştigurilor băncilor de pe piaţa locală ca în ţări precum Italia, Spania sau Ungaria, taxa suplimentară bancară fiind până la urmă implementată. Astfel, băncile comerciale din România încep să plătească din 2024 impozitul suplimentar de 2% din cifra de afaceri, acest nou impozit adăugându-se la impozitul pe profit de 16% plătit şi până acum de bănci; noul impozit este aplicabil tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar (profit sau pierdere). Băncile mari au raportat pentru anul 2023, în general, profituri în creştere comparativ cu nivelurile din 2022, în condiţiile creşterii creditării, dar mai ales după ascensiunea veniturilor în contextul dobânzilor mari, precum şi ca urmare a costului mic al riscurilor şi provizioanelor reduse. Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig pentru instituţiile de credit, iar anul trecut dobânzile au rămas la niveluri ridicate, deşi inflaţia a mai scăzut la 14,5% în martie, 10,3% în iunie, 9% în septembrie şi 6,6% în decembrie 2023.

    Până acum, câştigurile mari obţinute de bănci au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei. Anul trecut, ascensiunea profitului băncilor a venit pe fondul nivelurilor ridicate ale dobânzilor, în contextul continuării creditării cu un ritm mult mai lent decât în 2022. De fapt, creditarea a frânat în 2023, crescând cu un ritm mediu de circa 7%, la jumătate faţă de viteza din 2022, în timp ce şi economia a încetinit creşterea PIB fiind de doar 2,1%, faţă de 4,1% în 2022. O problemă importantă a sectorului bancar este că România a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, având cele mai scăzute ponderii în PIB ale activelor şi creditelor. La nivelul întregului sector bancar românesc sumele economisite în depozite au rămas la un nivel ridicat, fiind cu 100-200 mld. lei peste soldul creditelor, astfel că există resurse financiare de unde poate să fie susţinută creditarea mai puternic. La finalul anului 2023, soldul depozitelor era de circa 574 mld. lei, în timp ce soldul creditelor ajunsese la 387 mld. lei. Iar raportul credite/depozite scăzuse în decembrie 2023 sub 70%, la 67,8%, fiind mai mic decât nivelul de la final de 2022, de 71,4%. Astfel, se observă că raportul credite/depozite a rămas în jurul a 70% în ultimii ani, semn că nivelul creditării nu ţine pasul cu depozitele din sistemul bancar. Privind retrospectiv, în perioada 2007-2013 raportul dintre credite şi depozite depăşea 100%, iar începând din 2014 acest nivel a scăzut de la an la an. În perspectivă, revigorarea creditării va veni odată cu reducerea dobânzilor şi a inflaţiei.

    Profiturile pentru majoritatea băncilor din top 10 au crescut anul trecut cu procente individuale cuprinse între 14% şi 50%.

    Dar cum au reuşit băncile să facă profit record de aproape 14 mld. lei în 2023? Băncile au obţinut un câştig suplimentar din dobânzi de 24 mld. lei în condiţiile în care au încasat venituri din dobânzi la credite de peste 43 mld. lei, mai mult decât duble faţă de cheltuielile cu dobânzile la depozite, de 19 mld. lei. Concret, băncile au încasat în tot anul 2023 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de peste 43 mld. lei, mai mari cu 14 mld. lei, respectiv cu aproape 50% (48%) peste nivelul încasărilor din anul 2022, conform datelor transmise de BNR. Creşterea substanţială a încasărilor din dobânzi a fost influenţată şi de nivelurile ridicate ale indicilor de referinţă ROBOR şi IRCC. Făcând o medie a ROBOR la 3 luni din anul 2023 vedem că nivelul a fost de peste 6,6%, peste media din anul 2022. Şi noul indice IRCC de referinţă, folosit pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, a mai crescut, valoarea utilizată ca referinţă la creditele noi ajungând la 5,71% în T1/2023, 5,98% în T2, 5,94% în T3, respectiv 5,96% în T4/2023, însă acest indice a rămas în continuare sub 6% şi sub ROBOR la 3 luni. În lupta cu inflaţia, BNR a majorat dobânda-cheie pe parcursul anilor 2021, 2022 şi 2023 de 11 ori în total, până la 7%, ultima majorare fiind operată în ianuarie 2023, iar apoi pe parcursul anului 2023 nivelul a fost menţinut. Inflaţia a coborât la 6,6% la finalul anului 2023, după ce în 2022 a depăşit şi 16%. În ceea ce priveşte cheltuielile băncilor cu dobânzile plătite pentru depozite, nivelul a ajuns la finalul anului 2023 la 19,1 mld. lei, în creştere cu 10 mld. lei, respectiv cu 110% comparativ cu 2022, conform datelor BNR. Cu toate că şi cheltuielile băncilor cu dobânzile la depozite au sprintat puternic în anul 2023, fiind duble faţă de 2022, volumul este în continuare mic raportat la veniturile băncilor din dobânzile la credite. Practic, cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozite au fost în anul 2023 de circa 2,3 ori ori mai mici decât încasările băncilor din dobânzile la credite. De-a lungul timpului, bancherii au menţinut creditarea mai scumpă decât dobânzile plătite pentru depozitele atrase, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit. Veniturile din activitatea de creditare sunt principala sursă de câştig pentru bănci în condiţiile în care mai mult de jumătate din veniturile totale vin din dobânzi. Însă şi comisioanele sunt o componentă importantă în structura veniturilor băncilor. Nivelul veniturilor nete din dobânzi (venituri încasate minus cheltuielile cu dobânzile) a ajuns la finalul anului 2023 la 24 mld. lei, după un salt de 20% faţă de anul 2022, iar veniturile nete din comisioane au ajuns la 5,5 mld. lei, după o creştere de 6%. Veniturile nete cumulate ale băncilor din activitatea de bază, adică veniturile nete din dobânzi (venituri încasate minus cheltuielile cu dobânzile) şi veniturile nete din comisioane, au depăşit 29,5 mld. lei la finalul anului 2023 (+17% faţă de 2022), în timp ce veniturile operaţionale totale la nivelul sistemului bancar au fost de 34,2 mld. lei.

     

    Ce profituri au făcut băncile mari în 2023? Analizând băncile mari vedem că profiturile pentru majoritatea instituţiilor de credit din top 10 au crescut anul trecut cu procente individuale cuprinse între 14% şi 50%. Cele mai profitabile trei bănci mari au fost în anul 2023 Banca Transilvania, BCR şi Raiffeisen Bank, cu câştiguri cumulate de circa 6,7 mld. lei, adică aproximativ 50% din câştigul total al sistemului bancar. Iar dacă adăugăm şi BRD şi ING Bank şi punem împreună câştigurile celor mai profitabile cinci bănci mari din România, se ajunge la 9,9 mld. lei, adică peste 70% din câştigul total al sistemului românesc. Comparativ, în anul 2022 Banca Transilvania, BCR şi BRD au fost pe podium în clasamentul celor mai profitabile bănci, cu câştiguri cumulate de 5,3 mld. lei în 2022. Lider în topul celor mai profitabile bănci mari din 2023 este Banca Transilvania, care conduce şi topul băncilor de pe piaţa locală după active, banca raportând un câştig net de peste 2,49 mld. lei, în creştere cu 14% faţă de 2022. Creditele nete acordate de banca din Cluj au înregistrat în 2023 o creştere cu aproape 13% faţă de 2022, ajungând la un sold de circa 71,6 mld. lei.

    Cele mai profitabile trei bănci mari au fost în 2023 Banca Transilvania, BCR şi Raiffeisen, cu câştiguri cumulate de 6,7 mld. lei, adică 50% din profitul sistemului bancar.

    Pe locul 2 în topul băncilor profitabile a fost în anul 2023 BCR, a doua cea mai mare bancă după active, care a obţinut un profit net de aproape 2,49 mld. lei, în creştere cu 36%. Creditele şi avansurile nete acordate clienţilor de BCR au crescut cu doar 6% până la 58,7 mld. lei la final de 2023. Podiumul topului băncilor mari profitabile din 2023 este completat de Raiffeisen Bank, a şasea cea mai mare bancă după active, care a avansat în clasamentul profitabilităţii după ce a obţinut anul trecut un câştig net de peste 1,7 mld. lei, în creştere cu 39% faţă de 2022. Pe zona de creditare, Raiffeisen Bank România a raportat o creştere de doar 3%, până la un sold de credite nete de circa 40,7 mld. lei. Locul 4 în topul băncilor profitabile din anul 2023 revine BRD-SocGen, a patra bancă mare de pe piaţa românească după active, care a înregistrat anul trecut un profit net de peste 1,6 mld. lei, în creştere cu 27% faţă de rezultatul din 2022, în contextul creşterii creditării şi a veniturilor. Soldul creditelor acordate de BRD a crescut în 2023 la 40,2 mld. lei, cu 13% peste nivelul din 2022. ING Bank România, sucursala locală a grupului olandez cu acelaşi nume, se plasează pe locul 5 în clasamentul băncilor mari profitabile din 2023, cu un profit net de 1,55 mld. lei, mai mare cu 24% faţă de câştigul din anul 2022, banca ocupând aceeaşi poziţie şi în topul după active, potrivit informaţiilor transmise de bancă la solicitarea ZF. Grupul italian UniCredit, care deţine a şaptea cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, ocupă locul 6 în topul profitabilităţii pentru anul 2023, în condiţiile în care a raportat pentru anul trecut un profit net de 1,29 mld. lei, în creştere cu 47% faţă de 2022. Pe poziţia 7 în topul celor mai profitabile bănci din 2023 se plasează CEC Bank, care a devenit a treia cea mai mare bancă după active. Instituţia de credit deţinută de stat a raportat pentru anul trecut un profit neauditat de 516 mil. lei, în creştere cu 21% faţă de câştigul din anul 2022. Libra Internet Bank a realizat în 2023 un profit net  record de 317,2 mil. lei, în creştere cu aproximativ 33% faţă de 2022, rezultat cu care banca a urcat în top 10 bănci profitabile, pe locul 8. Poziţia 9 în topul celor mai profitabile bănci mari revine OTP Bank România, care a raportat un profit de 262 mil. lei pentru 2023, de şapte ori mai mare decât câştigul din 2022. Iar banca românească cu capital grecesc, Alpha Bank ocupă locul 10 în clasamentul băncilor profitabile, cu un câştig de 190 mil. lei, cu 15% mai mare faţă de rezultatul din 2022. În ceea ce priveşte activele băncilor de pe piaţa locală, nivelul a ajuns anul trecut la un record de peste 800 mld. lei (803,4 mld. lei), după un salt de circa 100 mld. lei (14,6%) faţă de finalul anului 2022, conform datelor băncii centrale. Majoritatea băncilor mari din România din top 10 au reuşit în anul 2023 să-şi majoreze activele faţă de 2022, cu ritmuri de creştere oscilând de la 10% la 35%, peste inflaţie, în timp ce activele nete la nivelul întregului sistem bancar au făcut anul trecut un salt de aproape 15%, până la  un record de peste 800 mld. lei. În top 10, doar OTP Bank România a înregistrat anul trecut o uşoară scădere a activelor faţă de 2022.

    Cele mai mari 10 bănci în 2023 au fost Banca Transilvania (loc 1), BCR (loc 2), CEC Bank (loc 3), BRD (loc 4), ING (loc 5), Raiffeisen (loc 6), UniCredit (loc 7), Exim Banca Românească (loc 8), Alpha (loc 9) şi OTP (loc 10).

    Deşi activele pentru majoritatea băncilor mari au fost pe o tendinţă ascendentă în 2023, CEC Bank, Banca Transilvania şi Exim Banca Românească, bănci cu capital majoritar românesc, s-au evidenţiat cu cele mai mari creşteri ale activelor faţă de 2022, de 35%, 21% şi, respectiv, 15%, depăşind şi avansul anual al activelor întregului sistem bancar. Cea mai mare surpriză din top 10 al băncilor mari a venit de la CEC Bank, bancă deţinută de statul român prin Ministerul Finanţelor, care a urcat în 2023 pe podium, pe locul 3 în topul celor mai mari bănci după active, cu un nivel raportat de 83,5 mld. lei, după un salt record de 35% faţă de 2022. În aceste condiţii, faţă de anul 2022 când ocupa locul 6 în top, CEC Bank a depăşit Raiffeisen Bank, ING Bank şi BRD-SocGen, care au coborât în clasament în 2023. Privind retrospectiv, vedem că CEC Bank avansase în anul 2021 de pe locul 7 pe 6, depăşind UniCredit Bank după o majorare a activelor cu aproape 23% faţă de 2020, până la 50,7 mld. lei. Iar în 2022 CEC Bank a fost foarte aproape să mai urce o poziţie, până pe locul 5, dar a rămas pe locul 6, cu active de 62 mld. lei, apropiate de cele ale Raiffeisen Bank şi o cotă de piaţă de 8,83% (faţă de 8,85% în cazul Raiffeisen). În 2023, CEC Bank a ajuns la o cotă de piaţă de 10,4%. Cele mai mari 10 bănci din România în 2023 au fost Banca Transilvania (loc 1), BCR (loc 2), CEC Bank (loc 3), BRD (loc 4), ING Bank (loc 5), Raiffeisen Bank (loc 6), UniCredit Bank (loc 7), Exim Banca Românească (loc 8), Alpha Bank (loc 9) şi OTP Bank (loc 10).

    Comparativ, în anul 2022, Banca Transilvania (loc 1), BCR (loc 2) şi BRD-SocGen (loc 3) erau pe podium în topul celor mai mari bănci după active de pe piaţa românească, fiind urmate de ING Bank (loc 4), Raiffeisen Bank (loc 5), CEC Bank (loc 6), UniCredit Bank (loc 7), Exim Banca Românească (loc 8), Alpha Bank (loc 9) şi OTP Bank (loc 10). Podiumul celor mai mari trei bănci se schimbase anterior în 2018 după ascensiunea Bănci Transilvania pe poziţia de lider al bankingului local în urma achiziţiei Bancpost. Topul celor mai mari jucători din banking a fost marcat de o serie de schimbări, unele bănci reuşind să câştige teren, în timp ce altele au pierdut cotă de piaţă. În timp ce unii jucători au câştigat cotă de piaţă fie organic, fie şi prin achiziţii, în ciuda efectelor crizei economice izbucnite în 2008/2009, alţii s-au ajustat, în funcţie de strategiile şi politicile de business aplicate de fiecare. În ultimii ani, topul celor mai mari bănci din România a evidenţiat o ascensiune puternică a activelor băncilor cu capital majoritar românesc – Banca Transilvania (locul 1 în top), CEC Bank şi EximBank, inclusiv pe fondul intensificării creditării. Primele cinci bănci mari – Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD şi ING Bank – aveau în 2023 active cumulate de peste 500 mld. lei, reprezentând circa 63% din activele nete totale ale sistemului bancar. În 2022, activele top 5 erau de circa 430 mld. lei, iar în 2021 activele primelor 5 bănci erau de 400 mld. lei.

    Pe lângă continuarea creditării şi creşterea dobânzilor, respectiv marja încă mare dintre dobânzile la credite şi dobânzile la depozite, şi îmbunătăţirea calităţii portofoliilor a susţinut majorarea profiturilor raportate de bănci în ultimii ani. Pe parcursul anului 2023 rata creditelor neperformante (NPL – non-performing loans),  a oscilat între 2,3% şi 2,73%, cel mai ridicat nivel fiind în luna martie şi cel mai scăzut pe final de an. Indicatorii pe baza cărora se evaluează calitatea creditelor acordate au cunoscut o dinamică pozitivă, în pofida unor influenţe semnificative asupra capacităţii de plată a debitorilor. Astfel, rata NPL care a coborât la 2,3% din total credit în decembrie 2023, şi gradul de acoperire cu provizioane, de 65,5% în decembrie 2023, plasează sectorul bancar românesc într-o categorie de risc scăzut la nivelul UE. Prin scăderea înregistrată în cursul anului 2023, rata creditelor neperformante raportate la nivelul sistemului bancar românesc a consemnat un minim istoric de la data implementării metodologiei Autorităţii Bancare Europene (ABE) pentru determinarea acestui indicator (2014), conform evaluărilor băncii centrale. Şi indicatorii de evaluare a solvabilităţii s-au menţinut peste cerinţele prudenţiale aplicabile, valoarea acestora fiind superioară mediei europene, după cum reiese din datele BNR. Astfel, rata de solvabilitate – unul dintre cei mai importanţi indicatori urmăriţi de BNR, care arată cât de bine capitalizată este o instituţie de credit şi sistemul bancar în general – s-a menţinut peste 20%, depăşind cerinţele prudenţiale aplicabile şi media UE. Nivelul solvabilităţii a ajuns în decembrie 2023 la 22,5%, în scădere faţă de 2022, când era 23,4%, dar în continuare mult peste minimul impus de 10%, ceea ce arată că băncile au teoretic suficient spaţiu pentru continuarea creditării economiei. Solvabilitatea mare a băncilor, de peste 20%, mai mult decât dublă faţă de minimul recomandat de 10%, arată faptul că băncile pot face faţă mai bine unor şocuri şi că există resurse pentru a intensifica finanţarea economiei. Însă, nu este de dorit nici un nivel foarte ridicat al solvabilităţii, pentru că arată că băncile nu îşi utilizează resursele de care dispun pentru acordarea de credite. Totodată, lichiditatea sistemului bancar românesc s-a îmbunătăţit în 2023 faţă de anul 2022, poziţionându-se, de asemenea, şi peste valorile sectorului bancar din UE. Sectorul bancar românesc a continuat tendinţa de îmbunătăţire a condiţiei sale financiare şi prudenţiale, în pofida provocărilor generate de contextul macroeconomic şi geopolitic dificil al anului 2023, în viziunea BNR. Concret, creşterea înregistrată de indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR – Liquidity Coverage Ratio) a fost semnificativă (281% la finele anului 2023, faţă de 209% în 2022), nivelul indicatorului depăşind cu mult limitele reglementate (100%) şi pe cele ale mediei europene (160,7% la septembrie 2023). În ceea ce priveşte restructurarea sistemului bancar românesc, procesul a încetinit în contextul profiturilor record, astfel că băncile de pe piaţa românească au ajuns să aibă la finalul anului 2023 sub 51.500 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a ajuns aproape de 3.500. În ultimul an, 364 de bancheri au plecat din sistem, în timp ce numărul de sucursale şi agenţii bancare a crescut uşor, cu 27. În perspectivă, restructurarea va continua şi ca o consecinţă a accelerării procesului de digitalizare, dar şi ca efect al continuării consolidării sistemului bancar autohton. Anul 2023 a adus continuarea consolidării sistemului bancar autohton, cu tranzacţii surpriză de fuziuni şi achiziţii. Fondul american de investiţii J.C. Flowers & Co a ajuns în octombrie 2023 la un acord cu grupul italian Intesa Sanpaolo pentru ca Intesa să cumpere First Bank România. De asemenea, într-o tranzacţie surpriză, cu negocieri ţinute secrete până la anunţul operaţiunii, UniCredit Bank România, subsidiara de pe piaţa locală a grupului italian cu acelaşi nume, fuzionează cu banca românească cu capital elen Alpha Bank România, care dispare de pe piaţa autohtonă după aproape 30 de ani de existenţă. Iar Banca Transilvania cumpără OTP Bank România, tranzacţie care îi va consolida poziţia de lider al bankingului românesc, aceasta fiind a patra bancă pe care o achiziţionează Banca Transilvania, după Volksbank, Bancpost şi Idea Bank. Anul 2024 poate să aducă dobânzi mai mici la credite, rate mai mici, în condiţiile în care inflaţia continuă să scadă, ceea ce poate duce la revigorarea creditării. Şi, probabil că sistemul bancar va rămâne cu un profit consistent şi în 2024 după câştigul record din 2023. Iar consolidarea, restructurarea şi digitalizarea sistemului bancar pot merge mai departe. Cert este că, în perspectivă, persistă incertitudinile macroeconomice şi geopolitice, fiind necesară susţinerea redresării economiei, inclusiv prin revigorarea creditării, dar şi ajustarea deficitelor.   

    ACTIVE SISTEM BANCAR. Au crescut peste 800 mld. lei Evoluţia activelor nete ale sistemului bancar românesc în perioada 2008-2023 (mld. lei)

  • Cum influenţează AI, IoT, big data şi angajaţii preţul acţiunilor

    Acţiunile Life is Hard, companie de tehnologie listată la Bursa de Valori Bucureşti pe piaţa AeRO, au crescut cu 55% în ultimul an, ajungând la mijlocul lunii martie 2024 la un maxim istoric, de 2,83 lei. Cifra de afaceri a crescut cu peste 23% (43,9 milioane lei), EBITDA a avut o dinamică mult mai mare, marcând un plus de peste 65% (11,56 mil lei). Compania a derulat o nouă emisie de obligaţiuni, cu dobândă de 10%, pentru a finanţa o viitoare achiziţie.

     

    Achiziţii, consolidare, integrarea AI în business sunt direcţii strategice în dezvoltarea Life is Hard (LIH), care a marcat plusuri de 23% a cifrei de afaceri şi respectiv 65% ale EBITDA, în 2023. Până pe 15 aprilie, compania a derulat o emisiune de obligaţiuni, cu o dobândă de 10%, scopul fiind atragerea de resurse pentru finanţarea unui nou proces de achiziţie strategică. „Prin această emisiune avem în plan construcţia unui parteneriat strategic ce va fi realizat prin investiţia într-o companie cu un profil similar. Valoarea acestei investiţii este estimată la 2 milioane euro, iar în Adunarea Generală a Acţionarilor, programată pentru 29 aprilie 2024, solicităm acţionarilor o suplimentare a acestui buget cu încă 1 milion de euro. Finanţăm toate aceste demersuri strategice folosindu-ne de mecanismele pieţei de capital pentru a da şansa tuturor celor care vor să ne fie alături să facă parte din povestea LIH, pe care vreau să o scriem împreună”, afirmă Cătălin Chiş, CEO şi preşedinte al consiliului de administraţie al Life is Hard S.A.

    Tot el adaugă că viitoarea achiziţiei se încadrează în strategia de creştere a LIH demarată în 2021, a cărei validitate a fost certificată prin rezultatele financiare solide ale ultimilor trei ani.

    Însă 2023 nu a fost lipsit de provocări. Spre exemplu, activitatea diviziei de insurance s-a desfăşurat într-un context de piaţă în care jucătorii cheie şi-au consolidat operaţiunile. Anul trecut, falimentul Euroins, una dintre cele mai mari companii din asigurări din România, cu cea mai mare pondere în piaţa de asigurări RCA la momentul respectiv, a perturbat semnificativ piaţa şi a dus la o reaşezare a jucătorilor din segmentul asigurărilor auto, detaliază Cătălin Chiş. Divizia de Insurance, prin aplicaţia 24Broker.ro a alocat resursele necesare pentru procesele tehnice care vizează importurile de date. Astfel, s-au înregistrat creşteri ale volumelor poliţelor emise prin 24Broker.ro.  

    Anul trecut, compania şi-a consolidat produsul principal 24broker, „cea mai comprehensivă platformă de distribuţie de asigurări din România, dezvoltând noi module şi integrând componenta de inteligenţă artificială (AI), în urma unei investiţii semnificative, de 10,68 mil. lei, ce a avut ca surse fonduri europene şi resurse proprii”, declară Cătălin Chiş. Asistentul AI de Asigurări ajută agenţii de asigurări să-şi îmbunătăţească suportul oferit clienţilor, prin furnizarea unui chatbot conversaţional direct pe WhatsApp. În colaborare cu partenerii din 24Broker, „am iniţiat faza de testare pentru colectarea de feedback şi îmbunătăţirea experienţei utilizatorilor, iar acum clienţii pot verifica şi reînnoi poliţele RCA instant, direct din chat. Ne propunem să completăm funcţionalităţile asistentului, permiţând servicii precum obţinerea de cotaţii, compararea preţurilor de la asigurători multipli şi procesarea contractelor. Avantajul principal pentru clienţi constă în procesul simplificat de reînnoire a poliţei, eliminând complet grijile privind expirarea poliţei RCA. Pentru brokeri şi agenţi, acest lucru se traduce prin reducerea timpului alocat activităţilor post-vânzare, permiţându-le astfel să deservească un număr mai mare de clienţi într-un mod mult mai eficient”, mai spune Cătălin Chiş.

    Structura Life is Hard

    Cu obiectivul clar de a susţine digitalizarea atât în sectorul privat cât şi în cel de stat din România, grupul şi-a extins prezenţa pe piaţă prin achiziţii strategice şi investiţii în startup-uri tech, incluzând:

    1.Œ LIFE IS HARD. WORK SOFT, jucător cheie în industria de asigurări care operează platforma 24Broker, care a acţionat ca un veritabil sistem de operare al industriei asigurărilor. Timp de 17 ani a adus eficienţă în vânzări, procese şi în distribuţia asigurărilor, atât intermediarilor cât şi asigurătorilor. În cifre, platforma poate fi creionată astfel: 265 de brokeri, 11.000 de agenţi şi peste 5 milioane de contracte derulate prin platformă.

    2. Innobyte Solutions, companie deţinută în proporţie de 100% de LIH

    3. Performia Finance, companie de consultanţă financiară unde LIH deţine 40%

    4. XIGA, startup insurtech care avansează conceptul embedded insurance în regiunea Europei Centrale şi de Est şi în care LIH are o cotă de participare de 10%, prin LIH Ventures.

    În linie cu strategia de dezvoltare a unui ecosistem extins de distribuţie de asigurări, care să faciliteze accesul la piaţă a cât mai multor produse şi jucători, LIH a dezvoltat 24MGA – un produs nou, dedicat companiilor de asigurare europene care doresc să pătrundă pe pieţe noi colaborând cu brokerii locali.

    Tot în 2023, LIH a recunoscut potenţialul considerabil al XIGA, un startup insurtech care avansează conceptul embedded insurance în regiunea Europei Centrale şi de Est şi în care LIH are o cotă de participare de 10%, prin LIH Ventures. XIGA operează pe model B2B2C şi îşi propune să ofere companiilor B2C posibilitatea de a include produse de asigurare în oferta lor, crescându-şi, astfel, veniturile şi facilitând accesul digital al utilizatorilor finali la produse din insurance care le asigură protecţie.

    Prezenţa pe piaţa de eCommerce, derulată prin Innobyte Solutions (companie în care LIH are 100% deţinere), s-a consolidat prin investiţii într-un nou tip de competenţă tehnologică (VTEX, platforma cu cea mai mare expansiune globală), care a generat încă din 2023 un volum de business relevant, securizând rezilienţa companiei pe termen mediu şi lung. Ca urmare, cifra de afaceri Innobyte a ajuns la 12,5 milioane de lei (în creştere cu aproximativ 30% faţă de 2022), în timp ce profitul net a depăşit 2 milioane de lei, înregistrând o majorare de 41%.

    Prezenţa Life Is Hard pe zona de consultanţă financiară, derulată prin Performia Finance (unde LIH deţine 40%) s-a întărit în 2023. Performia a pus anul trecut accentul pe investiţii în procesare automatizată şi consolidarea echipei interne, ceea ce a dus la un profit net de 598 mii lei. Acest proces a dus la o creştere de 20% a cifrei de afaceri, care a atins la 3,4 milioane de lei la final de 2023.

    „Începând cu 2024, Life is Hard va aloca mai multe resurse inclusiv către comunicarea strategică. Nevoia de digitalizare, deşi există, nu este încă deplin înţeleasă, motiv pentru care LIH vrea să ajute la conştientizarea beneficiilor pe care digitalizarea le aduce, direct, în viaţa antreprenorilor câştigându-le mai mult timp. Investiţia în comunicarea LIH, prin care ne propunem să întărim notorietatea companiei, va începe de la mijlocul acestui an”, afirmă Radu Moldovan Petruţ, chief marketing officer în cadrul LIH.

    Structura clienţilor este variată, spun reprezentanţii companiei. În insurtech, unde 24broker deţine aproape 40% cotă de piaţă din piaţa serviciilor de suport pentru industria de asigurări B2B, compania lucrează cu aproape toţi actorii din piaţă, atât asigurători cât şi brokeri. În zona de e-commerce portofoliul cuprinde clienţi ca eMAG, Fashion Days, Noriel sau Auchan. „Lista partenerilor pentru care LIH dezvoltă soluţii bespoke este de asemenea relevantă, incluzând instituţii publice precum Consiliul Judeţean Cluj, pentru care am dezvoltat Ghişeul Unic – o aplicaţie digitală inovatoare de cadastru, ca parte a proiectului Judeţul Cluj – Smart Territory”, adaugă Radu Moldovan Petruţ.

    Una peste alta, în ultimii cinci ani, ecosistemul Life is Hard, care cuprinde compania Life is Hard SA, precum şi deţinerile sale (Innobyte 100%, respectiv Performia Finance 40%), a avansat de la o cifră de afaceri consolidată estimativ de cca 4,92 milioane de lei în 2018 la aproape 44 milioane lei în 2023. Cu un CAGR de 62% în această perioadă, LIH a demonstrat că este o companie în creştere, reuşind ceva ce este mai rar întâlnit la „growth companies”, respectiv să crească profitabil: în aceeaşi perioadă de referinţă, profitul net a înregistrat un CAGR de 80%. În prezent, echipele din întregul ecosistem Life is Hard însumează peste 230 de persoane, active la nivel naţional.

     

    Radu Moldovan-Petruţ, chief marketing officer, LIH: „Deşi gradul de digitalizare al ţării noastre a crescut constant în ultimii ani, totuşi, există o nevoie mare de soluţii de digitalizare. În acest context, punem mare accent pe transformarea specialiştilor de vânzări în veritabili consilieri care să ghideze clienţii în acest proces de transformare.”

    Trecut şi viitor. Despre felul în care s-a schimbat piaţa pe parcursul ultimului deceniu, Cătălin Chiş spune că dacă în urmă cu 10 ani nevoia de platforme e-commerce era la început, acum această piaţă s-a maturizat şi necesită un grad înalt de profesionalism, de client service pe lângă expertiza tehnică. De asemenea, zona de consultanţă financiară s-a dezvoltat şi ea semnificativ, validând importanţa investiţiei făcute în Performia.

    În ultimi doi ani am văzut cu toţii cum inteligenţa artificială a trecut de la a fi un subiect limitat în zona de research sau cu aplicaţii nişate, la un subiect mainstream, dorit de toată lumea. „Este important să ghidăm clienţii în a înţelege diferenţa între tehnologii în testare şi soluţii fezabile, la fel cum e esenţial să înţelegem nevoile lor, astfel încât să putem formula soluţia care li se potriveşte. Este evident că AI devine parte integrantă din activitatea tuturor, iar LIH a fost unul dintre pionierii acestei tehnologii în România, aducând pe piaţă primul AI Assistant în industria de brokeraj de asigurări”, continuă Cătălin Chiş.

    Pe parcursul ultimilor 2-3 ani, adaugă tot el, s-au remarcat cinci tendinţe globale cheie pe piaţă: inteligenţa artificială şi învăţarea automată, Internetul Lucrurilor (IoT), blockchainul, big data şi analiza datelor respectiv serviciile de cloud. Aceste tehnologii au remodelat deja diverse aspecte ale asigurărilor, inclusiv interacţiunile cu clienţii, evaluarea riscurilor, procesarea reclamaţiilor şi eficienţa operaţională.

    De exemplu, explică CEO-ul LIH, inteligenţa artificială şi învăţarea automată au personalizat experienţa clienţilor, în timp ce dispozitivele IoT permit colectarea de date în timp real pentru o evaluare mai precisă a riscurilor. Blockchainul oferă tranzacţii transparente şi sigure, reducând fraudarea şi simplificând procesele, în timp ce big data şi analiza datelor oferă informaţii valoroase pentru procese mai bune de luare a deciziilor şi de dezvoltare a produselor. În plus, serviciile de cloud au permis asigurătorilor să-şi extindă operaţiunile, să devină mai agili şi să intensifice colaborarea.

    Impactul actual şi potenţial acestor tehnologii asupra lanţului valoric al asigurărilor este important. Asigurătorii pot profita de aceste tehnologii pentru a îmbunătăţi implicarea clienţilor, pentru a-şi optimiza operaţiunile şi pentru a stimula inovaţia, punctează Cătălin Chiş. De exemplu, chatboţii care folosesc AI pot oferi în timp real suport clienţilor. Contractele bazate pe blockchain pot automatiza procesarea reclamaţiilor, ducând la despăgubiri mai rapide şi costuri administrative reduse. De asemenea, analiza datelor (big data) poate permite asigurătorilor să ofere produse şi preţuri personalizate în funcţie de profilurile de risc individuale, promovând loialitatea clienţilor şi competitivitatea pe piaţă.

    „Însă pentru a profita de avantajele pe care le oferă tehnologia, industria de asigurări trebuie să investească în oameni, în infrastructură şi parteneriate pentru a integra cu succes aceste tehnologii în operaţiunile lor. Colaborarea cu startup-urile InsurTech şi furnizorii de tehnologie va accelera inovarea şi poate stimula transformarea digitală. Nu în ultimul rând, asigurătorii trebuie să acorde prioritate securităţii cibernetice, pentru a proteja datele sensibile şi pentru a întări încrederea clienţilor, într-o piaţă în care încrederea este esenţială”, subliniază Cătălin Chiş.

    Iar oamenii fac diferenţa în mod radical în afaceri. „Dinamica recrutării este complexă şi diferită în funcţie de zonele în care activăm”, explică antreprenorul. Compania este concentrată pe retenţia angajaţilor, fiind convinşi că o echipă stabilă şi motivată este cheia succesului pe termen lung. Însă planurile de dezvoltare necesită şi atragerea de noi talente alături de care compania să dezvolte teritorii de creştere, de aceea LIH îşi consolidează în 2024 echipa de top management, adăugând oameni-cheie în roluri cheie, precum Cristian Filimon, noul director al diviziei Insurance, Mihai Barabas, chief technology officer, Beatrice Cherecheş, chief financial officer, şi Radu Moldovan Petruţ, chief marketing officer.

    Compania se concentrează pe atragerea continuă de talente în zona de software development dar şi în zona de vânzări, unde dinamica este diferită, iar procesul de recrutare are un specific propriu. „În tot ceea ce am construit, echipa a făcut diferenţa. Deşi activităţile se automatizează tot mai mult şi inteligenţa Aartificială pătrunde în viaţa tuturor încetul cu încetul, componenta umană rămâne un fundament vital în orice demers al companiei”, susţine Cătălin Chiş.

    În această perioadă, se bate multă monedă, mai cu seamă la nivel internaţional, pe reducerea echipelor din IT, până acum vedetele curtate asiduu de recrutori. În opinia antreprenorului, „cel mai important asset, pentru Life is Hard SA, sunt oamenii care creează aceste produse, motor al digitalizării în multe industrii.” Compania analizează anual tendinţa salarială din industrie şi se asigură că resursele alocate remunerării echipelor sunt aliniate la piaţă. După cum e bine cunoscut, în ultimul an beneficiile fiscale de care s-au bucurat angajaţii din domeniul IT&C au fost scoase. Astfel, taxele pe veniturile salariale au crescut. O mare parte din companiile din industrie, după estimările LIH mai mult de jumătate dintre acestea, au păstrat veniturile brute ale angajaţilor, astfel că povara fiscală a căzut pe umerii lor, ducând la o reducere efectivă a veniturilor nete. Un alt grup de companii a absorbit 50% din impactul acestor creşteri de taxe. „Life is Hard a decis să acopere în totalitate această creştere de taxe asigurându-se că veniturile nete ale angajaţilor nu au fost impactate deloc”, punctează Cătălin Chiş.

    Dincolo de rolul pe care îl joacă angajaţii, este importantă atenţia asupra oportunităţilor prezentului. „Deşi gradul de digitalizare al ţării noastre a crescut constant în ultimii ani, totuşi, conform indicatorului DESI, poziţia României este încă una codaşă printre ţările Europei. Asta înseamnă că există o nevoie mare de soluţii de digitalizare. În acest context, punem mare accent pe transformarea specialiştilor de vânzări în veritabili consilieri care să ghideze clienţii în acest proces de transformare, înţelegându-le mai bine core business-ul şi propunându-le soluţiile optime pentru nevoile lor de digitalizare”, afirmă Radu Moldovan Petruţ. El mai spune că LIH se concentrează şi pe inovare şi pe utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie şi continuă să ofere soluţii personalizate clienţilor. „O altă zonă cu potenţial mare de dezvoltare vine din InsurTech, unde LIH este un pionier cu produsul 24broker şi lider de piaţă. Piaţa produselor de asigurări din România este de zece ori mai mică în valoare per capital decât media europeană, iar domeniul va fi într-o creştere continuă.” În ultimii ani, LIH a fost motorul principal de digitalizare al acestei industrii, iar pentru viitor are un plan de dezvoltare în care 24broker va deveni nucleul integrării de noi module, competenţe şi tehnologii, consolidându-şi poziţia şi rolul său de a fi cel mai comprehensiv produs, necesar în piaţa de brokeraj din România.   

    O poveste care a început în urmă cu 20 de ani

     

    1. Istoria LIH începe în 2004, când se înfiinţează compania sub denumirea KL SOFTWARE. Un an mai târziu se lansa prima versiune a platformei Medxline, iar în 2007 echipa punea pe piaţă platforma 24Broker, care în trei ani a transformat compania în lider al pieţei furnizorilor de soluţii software pentru brokeri în România. În 2011 a fost implementată o altă aplicaţie, 24Routier, la unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii de transport persoane din România.

    2. În 2008, în acţionariatul LIH a intrat Cătălin Chiş, un antreprenor cu experienţă în industrie şi fondator al grupului Active Power Solutions, ceea ce a contribuit esenţial la consolidarea fundamentului de business şi la creşterile ulterioare.

    3. În 2013, compania a intrat în proces de rebranding, devenind „Life is Hard. Work Soft”.

    4. În 2015, LIH este listată la BVB, piaţa AeRo, fiind prima companie românească de software prezentă pe bursa de la Bucureşti.

    5. Din 2018, compania a dat startul implementării suitei proprii de aplicaţii CityApps, respectiv Smart Territory, în mai multe oraşe din ţară.

    6. Începând cu 2020, compania a intrat într-o fază de dezvoltare accelerată prin achiziţii, ca urmare a strategiei de dezvoltare pentru digitalizarea
    IMM-urilor, achiziţionând 40% din Performia Finance, respectiv întregul pachet de acţiuni al Innobyte Solutions.

    ’7. În anul următor, a preluat fondul de comerţ a două companii din industria telecomunicaţiilor, devenind, astfel, partener al Telekom Communications Romania (Orange Communications Romania). Tot în 2021, LIH a fost inclusă în componenţa primului indice BET AeRo.

    8. În perioada 2021-2023, creşterea companiei a atras atenţia tot mai multor investitori, numărul acţionarilor LIH depăşind 1000 de persoane. Tot în această perioadă, Life Is Hard decide, de asemenea, să ofere echipei interne şansa de a fi în mod direct parte din succesul companiei, acordându-le angajaţilor săi şi rol de acţionar.

  • Banca românească care a surprins pe toată lumea. Nimeni nu a crezut că a va merge aşa de bine, nici chiar liderii băncii

    Nimeni nu a previzionat ascensiunea pe care a avut-o Banca Transilvania în ultimul deceniu, mai ales după criza din 2008/2009, care a zdruncinat banca din Cluj. Mai mult ca sigur, nici Horia Ciorcilă, unul dintre fondatori, cel mai mare acţionar individual şi preşedintele Consiliului de administraţie de peste 20 de ani, şi nici Omer Tetik, CEO-ul băncii de 11 ani, nu au previzionat unde va ajunge banca.

     

    Dacă tot am ajuns liderul pieţei bancare după achiziţionarea a trei bănci – Volksbank, Bancpost, Idea Bank – iar acum a celei de a patra – OTP Bank, trebuie să ne menţinem aici şi să ne asumăm poziţia de lider pe care o avem, de principal finanţator al economiei, al sectorului privat, al companiilor româneşti şi al statului”, spune Horia Ciorcilă, preşedintele băncii. „Avem planul nostru, dar ne uităm şi la ceea ce face concurenţa, anticipând ce va urma”, adaugă el.

    De la începutul anilor 2000 până în 2018, BCR, deţinută de grupul austriac Erste, a fost liderul indiscutabil al pieţei bancare, dar au pierdut teren şi au pierdut prima poziţie. BRD, controlată de grupul francez SocGen, a fost ani de zile banca numărul doi, în 2014/2015 a fost depăşită de Banca Transilvania, coborând pe trei, iar de anul trecut a pierdut şi această poziţie în favoarea CEC Bank, o bancă a statului, care în numai cinci ani de zile a reuşit să crească de pe locul şapte pe locul trei. Din spate vine însă UniCredit, care după fuziunea cu Alpha Bank va deveni numărul trei din piaţă.

    Horia Ciorcilă şi-a propus să nu piardă prima poziţie, aşa că Banca Transilvania va investi în creşterea organică, în creşterea şi a altor activităţi financiare, respectiv leasing şi asset management. După preluarea OTP Bank, pentru care a plătit 347,5 milioane de euro, Banca Transilvania va ajunge la o cotă de piaţă de 23%, iar Omer Tetik, CEO-ul băncii, spune că din creştere organică va mai adăuga “0,8%-0,9% pe an”. Într-un interviu pentru ZF, Horia Ciorcilă şi Omer Tetik, cei doi lideri ai băncii de 11 ani, spun că nu au o anumită ţintă unde vor să ajungă, pentru că banca are deja o masă critică, o bază de clienţi şi o dimensiune suficient de mare pentru a face faţă provocărilor şi evoluţiei economiei. Dar, în tot acest context, au câteva puncte pe care trebuie să le întărească. Achiziţia OTP Bank a avut în spate printre motive şi faptul că va permite băncii din Cluj să crească în Bucureşti, acolo unde sunt sub media naţională şi sub alte bănci. 44% din businessul OTP este legat de Bucureşti, o piaţă unde noi trebuie să creştem, spune Ciorcilă. „Cu OTP, venim puternic din urmă”, adaugă Omer Tetik. Din 2014, de când a început procesul de achiziţie de alte bănci, valoarea bursieră a Băncii Transilvania a crescut de la un miliard de euro la 4,5 miliarde de euro, în timp ce indicele BET al Bursei de Valori a crescut cu 142%. Cei doi conducători ai băncii sunt interesaţi direct de evoluţia acţiunilor pentru că sunt acţionari ai instituţiei, iar sumele în joc sunt destul de mari. Horia Ciorcilă este cel mai mare acţionar individual, cu o deţinere de 4,3%, ceea ce înseamnă în jurul a 100 de milioane de euro, în timp ce Omer Tetik are toate bonusurile primite în acţiuni. Evoluţia băncii va depinde de evoluţia României, de evoluţia economiei, de evoluţia companiilor şi de puterea financiară a persoanelor fizice care sunt clienţi ai băncii.

    „Piaţa noastră este România, noi nu facem parte dintr-un grup internaţional, aşa că suntem legaţi de ceea ce se întâmplă aici – dacă ţării îi merge bine, şi nouă ne va merge bine”, spune Horia Ciorcilă.  Anul trecut banca a raportat un profit de peste 500 de milioane de euro, iar activele băncii se duc spre 38 de miliarde de euro. În urmă cu un deceniu, banca avea active de 7 miliarde de euro, cu o cotă de piaţă de 9,8%, în timp ce acum se duce spre 23%.

    Care sunt ţintele pentru 2024?

    Să creştem în continuare, vrem să devenim lideri şi pe alte segmente unde activăm, nu numai pe zona bancară, vrem să finanţăm economia, atât companiile româneşti, cât şi statul, spun cei doi lideri. Pentru că profitul este mare, pentru că banca este capitalizată, conducerea a decis să dea dividende acţionarilor, o politică care nu prea era pe agenda băncii. „Trebuie să fim de acum o acţiune care oferă dividende investitorilor”, a spus Ciorcilă.  Foarte puţini ştiu că principalul acţionar al băncii este ceea ce se cheamă Pilonul II de Pensii, acolo unde 8,2 milioane de români contribuie lunar cu 3,75% din salariul lor fără să ştie. Unde va ajunge Banca Transilvania vom vedea, dar până atunci managementul executiv al băncii, în frunte cu Omer Tetik, a primit o prelungire a mandatului cu trei ani, a spus Horia Ciorcilă.    

  • Banca românească care a surprins pe toată lumea. Nimeni nu a crezut că a va merge aşa de bine, nici chiar liderii băncii

    Nimeni nu a previzionat ascensiunea pe care a avut-o Banca Transilvania în ultimul deceniu, mai ales după criza din 2008/2009, care a zdruncinat banca din Cluj. Mai mult ca sigur, nici Horia Ciorcilă, unul dintre fondatori, cel mai mare acţionar individual şi preşedintele Consiliului de administraţie de peste 20 de ani, şi nici Omer Tetik, CEO-ul băncii de 11 ani, nu au previzionat unde va ajunge banca.

     

    Dacă tot am ajuns liderul pieţei bancare după achiziţionarea a trei bănci – Volksbank, Bancpost, Idea Bank – iar acum a celei de a patra – OTP Bank, trebuie să ne menţinem aici şi să ne asumăm poziţia de lider pe care o avem, de principal finanţator al economiei, al sectorului privat, al companiilor româneşti şi al statului”, spune Horia Ciorcilă, preşedintele băncii. „Avem planul nostru, dar ne uităm şi la ceea ce face concurenţa, anticipând ce va urma”, adaugă el.

    De la începutul anilor 2000 până în 2018, BCR, deţinută de grupul austriac Erste, a fost liderul indiscutabil al pieţei bancare, dar au pierdut teren şi au pierdut prima poziţie. BRD, controlată de grupul francez SocGen, a fost ani de zile banca numărul doi, în 2014/2015 a fost depăşită de Banca Transilvania, coborând pe trei, iar de anul trecut a pierdut şi această poziţie în favoarea CEC Bank, o bancă a statului, care în numai cinci ani de zile a reuşit să crească de pe locul şapte pe locul trei. Din spate vine însă UniCredit, care după fuziunea cu Alpha Bank va deveni numărul trei din piaţă.

    Horia Ciorcilă şi-a propus să nu piardă prima poziţie, aşa că Banca Transilvania va investi în creşterea organică, în creşterea şi a altor activităţi financiare, respectiv leasing şi asset management. După preluarea OTP Bank, pentru care a plătit 347,5 milioane de euro, Banca Transilvania va ajunge la o cotă de piaţă de 23%, iar Omer Tetik, CEO-ul băncii, spune că din creştere organică va mai adăuga “0,8%-0,9% pe an”. Într-un interviu pentru ZF, Horia Ciorcilă şi Omer Tetik, cei doi lideri ai băncii de 11 ani, spun că nu au o anumită ţintă unde vor să ajungă, pentru că banca are deja o masă critică, o bază de clienţi şi o dimensiune suficient de mare pentru a face faţă provocărilor şi evoluţiei economiei. Dar, în tot acest context, au câteva puncte pe care trebuie să le întărească. Achiziţia OTP Bank a avut în spate printre motive şi faptul că va permite băncii din Cluj să crească în Bucureşti, acolo unde sunt sub media naţională şi sub alte bănci. 44% din businessul OTP este legat de Bucureşti, o piaţă unde noi trebuie să creştem, spune Ciorcilă. „Cu OTP, venim puternic din urmă”, adaugă Omer Tetik. Din 2014, de când a început procesul de achiziţie de alte bănci, valoarea bursieră a Băncii Transilvania a crescut de la un miliard de euro la 4,5 miliarde de euro, în timp ce indicele BET al Bursei de Valori a crescut cu 142%. Cei doi conducători ai băncii sunt interesaţi direct de evoluţia acţiunilor pentru că sunt acţionari ai instituţiei, iar sumele în joc sunt destul de mari. Horia Ciorcilă este cel mai mare acţionar individual, cu o deţinere de 4,3%, ceea ce înseamnă în jurul a 100 de milioane de euro, în timp ce Omer Tetik are toate bonusurile primite în acţiuni. Evoluţia băncii va depinde de evoluţia României, de evoluţia economiei, de evoluţia companiilor şi de puterea financiară a persoanelor fizice care sunt clienţi ai băncii.

    „Piaţa noastră este România, noi nu facem parte dintr-un grup internaţional, aşa că suntem legaţi de ceea ce se întâmplă aici – dacă ţării îi merge bine, şi nouă ne va merge bine”, spune Horia Ciorcilă.  Anul trecut banca a raportat un profit de peste 500 de milioane de euro, iar activele băncii se duc spre 38 de miliarde de euro. În urmă cu un deceniu, banca avea active de 7 miliarde de euro, cu o cotă de piaţă de 9,8%, în timp ce acum se duce spre 23%.

    Care sunt ţintele pentru 2024?

    Să creştem în continuare, vrem să devenim lideri şi pe alte segmente unde activăm, nu numai pe zona bancară, vrem să finanţăm economia, atât companiile româneşti, cât şi statul, spun cei doi lideri. Pentru că profitul este mare, pentru că banca este capitalizată, conducerea a decis să dea dividende acţionarilor, o politică care nu prea era pe agenda băncii. „Trebuie să fim de acum o acţiune care oferă dividende investitorilor”, a spus Ciorcilă.  Foarte puţini ştiu că principalul acţionar al băncii este ceea ce se cheamă Pilonul II de Pensii, acolo unde 8,2 milioane de români contribuie lunar cu 3,75% din salariul lor fără să ştie. Unde va ajunge Banca Transilvania vom vedea, dar până atunci managementul executiv al băncii, în frunte cu Omer Tetik, a primit o prelungire a mandatului cu trei ani, a spus Horia Ciorcilă.    

  • Ce este fenomenul „Bitcoin Halving” şi cum poate afecta acesta preţul celei mai puternice criptomonede din lume

    „Un sfat de profesionist: dacă eşti la un eveniment pentru socializare şi vrei să afli cât de pasionaţi de cripto sunt interlocutorii voştri, întreabă ce înseamnă pentru ei datele următoare: 28 noiembrie 2012, 9 iulie 2016 şi 11 mai 2020”, recomandă Emil Urmanshin, director Cripto & New Bets şi partener Revolut. Ce reprezintă aceste date, cum au impactat evoluţia industriei cripto şi ce alt eveniment major urmează să încingă spiritele investitorilor în Bitcoin de pe întreaga planetă?

    Un sfat de profesionist: dacă eşti la un eveniment pentru socializare şi vrei să afli cât de pasionaţi de cripto sunt interlocutorii voştri, întreabă ce înseamnă pentru ei datele următoare: 28 noiembrie 2012, 9 iulie 2016 şi 11 mai 2020. Dacă se uită la tine în gol şi încep să se îndepărteze de tine sau menţionează vag ceva despre ziua de naştere a pisicii lor, probabil că nu sunt atât de interesaţi de cripto.

    Dar dacă ochii li se luminează, un zâmbet apare pe faţă şi încep să vă povestească entuziasmaţi despre evenimente de înjumătăţire, recompense pentru minerit, HODLing, ATH (preţul maxim istoric atins de o criptomonedă după listare) şi geniul lui Satoshi, vei şti că ai găsit un pasionat. «Bitcoiner». Pentru că acestea sunt datele la care s-au realizat anterioarele «înjumătăţiri ale Bitcoin»”, spune Emil Urmanshin, director Cripto & New Bets şi partener Revolut. Potrivit lui, evenimentul de înjumătăţire este unul dintre cele mai importante momente din calendarul Bitcoin. Se întâmplă la fiecare 4 ani şi din punct de vedere istoric a precedat fiecare cursă în forţă (bull run) a Bitcoin din istoria acestei criptomonede, următorul eveniment de înjumătăţire urmând să aibă loc în luna aprilie a acestui an.

     

    Tranzacţii, blocuri, recompense în bloc şi mineri

    Pentru a înţelege ce este înjumătăţirea şi de ce contează, Urmanshin subliniază că e nevoie să ne uităm cu atenţie la ecosistemul Bitcoin: tranzacţii, blocuri, recompense în bloc şi mineri. Trimiterea de Bitcoin către o altă adresă din blockchain reprezintă o tranzacţie, explică Urmanshin. Când trimiţi pentru prima dată o tranzacţie, aceasta este neconfirmată de reţeaua Bitcoin, adică tranzacţia este în aşteptare. Pentru ca aceasta să se finalizeze, trebuie adăugată la un grup de alte tranzacţii în aşteptare de la alţi utilizatori Bitcoin şi întregul grup trebuie să fie confirmat împreună. „Acest grup de tranzacţii este cunoscut sub numele de bloc, iar blocurile sunt confirmate la aproximativ fiecare 10 minute.” Tranzacţiile în blocuri, adaugă el, sunt confirmate odată ce blocul a fost adăugat în blockchain (care este practic un lanţ înregistrat al tuturor blocurilor confirmate anterior). „Procesul de adăugare a unui bloc la blockchain este cunoscut sub numele de minerit şi implică un miner care rezolvă un puzzle complex mai rapid decât toţi ceilalţi mineri. În termeni simpli, când un miner Bitcoin rezolvă cu succes acest puzzle, extrage efectiv blocul, acesta este adăugat la blockchain, iar tranzacţiile din bloc sunt acum confirmate. Minerul primeşte Bitcoin drept recompensă pentru că şi-a „cheltuit” energia (puterea electrică) pentru a rezolva puzzle-ul şi pentru că a adăugat noul bloc de tranzacţii confirmate la blockchain. Acesta este modul în care toţi minerii sunt stimulaţi să continue mineritul.”

    Cât despre ce este acest puzzle misterios pe care minerii încearcă să-l rezolve, directorul Cripto & New Bets explică că, mai exact, minerii trebuie să găsească o funcţie hash SHA256 din blocul curent pe care să o combine cu un număr ales la întâmplare. Ei continuă să aplice funcţii hash la bloc cu alte numere alese la întâmplare până când ajung la un bloc şi o combinaţie de cifre care produc un „hash output” – un hash care începe cu un anumit număr de zerouri. „Seamănă puţin cu un sudoku gigant: este dificil de rezolvat, dar odată ce soluţia a fost găsită, aceasta poate fi foarte uşor verificată. Imediat ce un miner a rezolvat problema îi anunţă pe ceilalţi mineri care pot foarte rapid să verifice soluţia propusă. Dacă blocul verificat este acceptat, minerul care a propus soluţia va primi Bitcoin ca recompensă pentru că a «săpat» blocul respectiv.”

     

    „Apocalipsa” Bitcoin

    În ceea ce priveşte evenimentul de înjumătăţire, acesta, susţine Urmanshin, este unul dintre lucrurile care contribuie la deficitul Bitcoin ca activ: recompensa pentru extragerea cu succes a unui bloc este în prezent de 6,25 Bitcoin, cu menţiunea că la fiecare 4 ani această recompensă se înjumătăţeşte. De aici şi denumirea evenimentului – evenimentul de înjumătăţire. „La un moment dat în luna aprilie a acestui an, recompensa de bloc va fi redusă la jumătate la 3,125 Bitcoin, ceea ce înseamnă că din acest moment, minerii vor primi doar jumătate din suma pe care o foloseau în schimbul minării unui bloc. Aceasta înseamnă că, într-un bloc nou, cantitatea de Bitcoin nou creată este înjumătăţită, reducând efectiv oferta de noi criptomonede Bitcoin în reţea, de la acea dată.”

    Aşadar, oferta de noi criptomonede Bitcoin se reduce la jumătate la fiecare patru ani, reiterează el. Mai precis, oferta se înjumătăţeşte după fiecare 210.000 de blocuri şi, deoarece un bloc este exploatat la fiecare 10 minute, conduce la o înjumătăţire la fiecare 4 ani, cu aproximaţie. „Acest lucru va continua până undeva în jurul anului 2140, când nu va mai putea fi creat niciun nou Bitcoin.” La acel moment, spune specialistul,
    21 de milioane de Bitcoin vor fi disponibile în piaţă, asta însemnând că, în timp, Bitcoin devine mai rar, deoarece oferta nu va mai putea fi niciodată extinsă. „Acesta este un proces opus celui întâlnit pentru monedele naţionale (şi, de asemenea, în cazul altor criptomonede) a căror ofertă poate fi crescută în mod constant, ceea ce poate avea efecte inflaţioniste.”

    Conform spuselor sale, adesea, inflaţia este cauzată de programele băncilor centrale şi guvernamentale de tipărire a banilor, care au ca efect devalorizarea monedelor naţionale şi, prin urmare, reducerea valorii economiilor tuturor. „Într-o perioadă în care guvernele şi băncile centrale ale multor naţiuni au implementat programe semnificative de tipărire de bani pentru perioade lungi de timp (pentru a combate efectele economice ale crizei din 2008 şi, mai recent, impactul COVID-19), Bitcoin a devenit un activ atractiv pentru investitori şi comercianţi care caută active alternative pentru a-şi proteja fondurile de aceste efecte inflaţioniste.”

     

    Ce s-a întâmplat la anterioarele înjumătăţiri?

    Cât despre ce s-a întâmplat la înjumătăţirile anterioare, Urmanshin întreabă: „Ce se întâmplă atunci când reduceţi oferta unui activ deja limitat şi pentru care, în acelaşi timp, cererea creşte? În teorie, te-ai aştepta ca preţul activului să crească: Economie 101. Această teorie a fost testată la primul eveniment de înjumătăţire din 2012. S-a dovedit a fi un moment pozitiv pentru Bitcoin, preţurile crescând semnificativ în următoarele 12-18 luni.” La următorul eveniment de înjumătăţire din 2016, povesteşte el, preţul Bitcoin era de aproximativ 650 de dolari la acea vreme. După înjumătăţire, Bitcoin a înregistrat o creştere fulgerătoare până la un maxim istoric de aproximativ 19.500 de dolari, în 2017, înainte de a scădea până la aproximativ 3.000 de dolari în 2018.

    Iar la evenimentul de înjumătăţire din 2020, preţul Bitcoin a fost de aproximativ 8.500 de dolari. După înjumătăţire, Bitcoin a trecut din nou treptat într-o altă perioadă semnificativă, atingând un nou nivel record, de aproximativ 69.000 de dolari înainte de a scădea până la aproximativ 16.800 de dolari în 2022.

     

    Ce aduce ediţia 2024

    O altă întrebare care se ridică natural este „La ce ne putem aştepta de la acest eveniment de înjumătăţire?”. În această privinţă, Urmanshin spune că, în mod realist, nimeni nu ştie cu adevărat, dar mulţi analişti bănuiesc că preţul Bitcoin ar putea creşte din nou datorită recompensei reduse, a ofertei mai mici şi a cererii în creştere asupra economiei generale a ecosistemului. Cu toate acestea, orice se poate întâmpla şi nimic nu e garantat.

    Iar legat de impactul acestui eveniment asupra celorlalte criptomonede, deşi evenimentul de înjumătăţire din aprilie este un eveniment specific Bitcoin, din punct de vedere istoric, preţul Bitcoin ulterior a avut un impact şi asupra industriei blockchain în ansamblu, punctează el. „Atunci când interesul publicului pentru Bitcoin creşte (de multe ori ca urmare a articolelor de presă despre volatilitatea criptomonedei sau evoluţia preţurilor), aceasta se reflectă şi în intensificarea interesului publicului pentru alte criptomonede. Aceasta atrage o variaţie a valorilor altor criptomonede. Şi tendinţa este evidentă mai ales pe piaţa bull pentru Bitcoin (perioada când preţul Bitcoin creşte într-un interval de timp mai lung) şi pe piaţa bear (când preţul Bitcoin scade pe o perioadă lungă de timp), unde alte criptomonede cresc şi scad în strânsă corelaţie cu evoluţia Bitcoin. Vom vedea în curând ce se va întâmpla de această înjumătăţire, dar mai bine renunţă la a verifica zilnic preţurile ca un maniac şi revino la începutul anului 2025!”   

    Impactul ultimelor două evenimente de înjumătăţire asupra Bitcoin

    2016      
    650 de dolari înainte de halving

    2017      
    ~19.500 de dolari după halving

    2020      
    8.500 înainte de halving

    2021        
    ~69.000 după halving

     

  • Cine sunt oamenii din spatele primei bănci româneşti, 100% digitală. Care sunt competitorii?

    De la început de drum, Salt Bank promite să aibă preţuri fair, nu ascunse, cursuri valutare bune, flexibilitate, rapiditate şi simplitate.

    Este cea mai nouă bancă lansată în România, este 100% românească, este 100% digitală. Se declară o bancă vizionară, o bancă altfel, care schimbă regulile jocului în lumea financiară, o bancă care vrea să reprezinte un salt în tehnologie, un salt în banking, combinând stabilitatea financiară a unei bănci cu agilitatea unui fintech. Oferă clienţilor săi posibilitatea unică de a deveni fondatori şi, în timp, acţionari ai băncii, în eventualitatea listării la Bursă. Se adresează românilor din ţară, dar şi românilor din diaspora. Şi, va intra în competiţie atât cu băncile tradiţionale, cât şi cu fintech-urile.

    Salt Bank, entitatea nou creată ca urmare a achiziţionării Idea Bank de către Banca Transilvania, a fost lansată oficial în aprilie 2024. „Acum un an şi ceva s-a scris prima linie de cod şi s-au făcut primele setări în cloud pentru acest proiect. Am avut o abordare diferită. Suntem la intersecţia, la mijlocul dintre ce înseamnă un fintech şi o bancă tradiţională. Am vrut să aducem ce este mai bun din cele două lumi. Din lumea fintech venim cu o abordare fresh, de la băncile tradiţionale aducem siguranţă, încredere. Da, reprezentăm un salt în tehnologie, un salt în banking. Dar, vrem să rămânem modeşti, cu picioarele pe pământ. Aducem primul neobank făcut 100% în România”, spunea Gabriela Nistor, CEO al Salt Bank, la evenimentul de lansare a băncii. De la început de drum, Salt Bank promite să aibă preţuri fair, nu ascunse, cursuri valutare bune, flexibilitate, rapiditate şi simplitate.

    Totodată, Salt Bank susţine că vrea să facă banking aşa cum vor oamenii, logo-ul noii bănci fiind “Banking, dar cum vrei tu”. „Putem să promitem că o să avem preţuri fair, nu ştiu dacă vom fi cei mai buni în absolut toate, dar o să avem preţuri fair, şi nu ascunse, şi la FX veţi avea cursuri bune. Intenţia este să creştem şi o să creştem frumos, pe termen lung. Nu vrem să inventăm, toate-s vechi şi nouă toate. Foarte multe lucruri se reinventează sau se adaptează nevoilor. Cred că modul de prezentare contează, modul în care lucrezi foarte, foarte atent accesarea serviciilor din aplicaţie, şi să fii fair cu preţurile. Râdeam în timpul proiectului, spuneam că ne plac produsele cum îi plăceau lui Steve Jobs, cusute şi pe faţă şi pe dos, pentru că clienţii observă, da, trebuie să fie o aplicaţie bine lucrată, pentru că clientul simte chiar dacă nu este ceva vizbil”.

    Un element de diferenţiere este cel prin care Salt Bank, deţinută integral de Grupul Banca Transilvania, oferă clienţilor săi posibilitatea unică de a deveni fondatori şi, în timp, acţionari ai băncii, în eventualitatea listării la Bursă. „Suntem un proiect nou, puţină lume ştie ce vrem să facem. Am lansat oficial banca şi aplicaţia, dar este un proiect de cursă lungă”. Consumatorii şi-au arătat interesul pentru a deveni clienţi ai Salt Bank încă de la lansarea programului de preînrolare. Sub sloganul „Utilizator ai mai fost, fondator sigur nu“, programul a confirmat apetitul românilor pentru o bancă 100% digitală având în vedere că în mai puţin de trei săptămâni, peste 80.000 de persoane s-au înscris pe lista de aşteptare pentru a deveni fondatori Salt, potrivit informaţiilor băncii.

    Dar ce înseamnă mai exact acest statut de fondator? Clienţii înscrişi înainte de lansare beneficiază de o serie de beneficii tangibile, de opţiuni descrise drept exclusiviste, precum cinci puncte de fondator şi câte un punct suplimentar pentru fiecare persoană pe care o convingi să îşi facă cont accesând codul tău de recomandare. În timp, aceste puncte vor putea fi transformate în bani, iar dacă banca se va lista la bursă, punctele vor putea fi transformate în acţiuni Salt Bank. Totodată, fondatorii primesc o asigurare de călătorie Allianz, card Mastercard Platinum şi prioritate pe viaţă în Care Center, după cum promite banca. O altă direcţie de diferenţiere este orientarea noii bănci şi către românii din diaspora, nu doar către românii din ţară. „Suntem oficial live, deschişi către piaţa largă. Aplicaţia este live, însă nu doar în România, ci şi în Austria, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Italia, Spania şi Marea Britanie. Ne-am uitat şi la diaspora. Suntem acolo pentru românii care au buletine sau paşapoarte româneşti. Aceştia se pot înrola şi pot folosi aplicaţia aşa cum o foloseşte orice român din ţară. Am vrut să avem o abordare diferită”, a punctat Gabriela Nistor, şefa Salt Bank. Gabriela Nistor devenise în 2022 CEO la Idea Bank, redenumită Salt Bank, după aproape trei decenii la Banca Transilvania, din care 10 ani pe poziţia de director general adjunct retail.

    Importantă în strategia Salt Bank este şi partea de suport pentru clienţi, atunci când utilizatorii simt nevoia să sune şi să vorbească cu o persoană, nu cu un robot. “În call center vom avea persoane, nu roboţi! Este important ca oamenii să răspundă clienţilor. Intenţionăm să păstrăm acest lucru cel puţin în primii 2-3 ani. Sigur că trebuie să rămânem flexibili, să ne ajustăm la tot ce vine, dar intenţia este ca oamenii să le raspundă clienţilor, să vorbească cu ei. Am acordat foarte mare atenţie suportului din call center, denumit Care Center. Ne uitam la aplicaţiile faine de la multe fintechuri la care dacă chiar ai nevoie să vorbeşti cu cineva, cu un om, nu ai cu cine să vorbeşti. Partea aceasta la noi este foarte atent pusă în implementare şi clienţi o să o simtă.” Foarte important la o aplicaţie este să reuşeşti să o păstrezi simplă, adaugă şefa Salt Bank. “Este o mare artă. Pare simplu aşa de spus, dar este cea mai mare artă. Porneşti ceva la început, dar pe măsură ce vii cu alte şi cu alte produse începe să se aglomereze. Am văzut aplicaţii foarte bune la început care au devenit un «pom de Crăciun» la sfârşit.  Ce încercăm să facem noi acum este să dezvoltăm acele capabilităţi ale unei bănci digitale adevărate. Trebuie să ne dăm seama ce vor oamenii. Avem foarte multe dezvoltări de făcut în acest an şi muncim din greu să le facem. Am terminat un episod. Suntem aici pe termen lung. Vrem să facem banking aşa cum vor oamenii, aşa cum vreţi voi”.

    Salt Bank se va îndrepta la început doar către persoanele fizice, urmând să se extindă la persoanele fizice autorizate, iar ulterior posibil şi la microcompanii. Banca anticipează că va ajunge la un număr de 250.000 de clienţi în primul an, iar în trei ani vrea să ajungă la 1 milion de clienţi. Şi, în patru ani, planul este ca Salt Bank să intre pe profit. “Aşa sunt planurile acum. Trebuie să fim şi flexibili, să ne mişcăm rapid. Suntem între fintech şi bancă. Avem un business case, ştim ce ţintim. Întâi trebuie să arăţi că ai succes acasă şi că facem lucrurile cum trebuie. Listarea, mai încolo, putem să evaluăm în funcţie de cum merg lucrurile, dar ruta aceasta este”. Pentru strategia şi dezvoltarea băncii pachetul de investiţii se ridică la 80-100 mil. euro în primii 2-3 ani. „Apoi va trebui să generăm şi noi venituri care să contribuie la creşterea băncii“. Pe palierul dobânzilor, Salt Bank oferă clienţilor o dobândă promoţională la contul curent principal şi Spaces de 3%, dacă clienţii fac plăţi de minimum 1.000 lei/lună, oferta fiind valabilă în perioada 1 aprilie – 1 octombrie. Totodată, un card multicurrency cu tranzacţionare în 17 valute din toată lumea este oferit de Salt Bank clienţilor.

    În perspectivă, banca vrea să permită şi achiziţionarea de unităţi de fond, acţiuni, titluri de stat, dar nu şi crypto. „Urmează partea de achiziţii de unităţi de fond. Apoi vrem să introducem partea de acţiuni – BVB şi burse europene. Plus titluri de stat de care oamenii sunt intersaţi. De crypto nu suntem interesaţi”. Pe partea de creditare, pentru început vor fi lansate credite de nevoi personale la finalul anului 2024 sau la început de 2025, după cum a menţionat Gabriela Nistor. Salt Bank are în prezent în jur de 200 de angajaţi plus câţiva colaboratori externi. Iar planul este să ajungă la 300 de angajaţi până la sfârşitul anului 2024. “Este posibil să depăşim acest număr pentru că au venit clienţii mult mai repede decât ne-am fi aşteptat, ceea ce ne bucură, pune pe noi o presiune mare. Cred că va fi cazul să ne recalibrăm şi să creştem mai rapid în zona de tehnologie, acolo trebuie să creştem cel mai mult pentru că avem multe produse de făcut, precum şi în aria de call center şi acolo vom avea nevoie de oameni. Preponderent în zona de tehnologie şi call center. În zona de tehnologie căutăm talente, capabilităţi deosebite”. Salt Bank, cu sediul în România, este deţinută integral de Grupul Financiar Banca Transilvania, grup din care face parte liderul pieţei bancare din România. În anul 2022 s-a finalizat integrarea Idea Bank, redenumită Salt Bank, în Grupul Banca Transilvania, această bancă rămânând ca o entitate de sine stătătoare. Salt Bank, fosta Idea Bank, cu obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, şi-a majorat în decembrie 2023 capitalul social cu 165 mil. lei prin aport în numerar de la Banca Transilvania (163 mil. lei) şi BT Investments (2 mil. lei). Ca urmare a majorării, capitalul social al Salt Bank ajunsese la 417 mil. lei, integral subscris şi vărsat, împărţit în 4.169.760.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 0,10 lei fiecare.   

     

    Ce strategie are Salt Bank

    ► Banca se va îndrepta la început doar către persoanele fizice, urmând să se extindă la persoanele fizice autorizate, iar ulterior posibil şi la microcompanii.

    ► 80-100 mil. euro este pachetul de investiţii în primii 2-3 ani pentru strategia şi dezvoltarea băncii. Iar ulterior, banca vrea să genereze venituri care să contribuie la creştere.

    ► 3% este dobânda promoţională oferită de Salt Bank clienţilor la contul curent principal şi Spaces, dacă clienţii fac plăţi de minimum 1.000 lei/ lună, oferta fiind valabilă în perioada 1 aprilie – 1 octombrie.

    ► Pe partea de creditare, pentru început vor fi lansate credite de nevoi personale la finalul anului 2024 sau la început de 2025.

    ► 250.000 de clienţi ar vrea banca în primul an, iar în 3 ani vrea să ajungă la 1 milion de clienţi.

    ► În 4 ani Salt Bank intenţionează să intre pe profit. Listarea ulterior.

    ► 200 de angajaţi are Salt Bank, plus câţiva colaboratori externi, iar planul este să ajungă la 300 de angajaţi până la sfârşitul anului 2024, însă este posibil să fie depăşit acest număr.

    ► În perspectivă, banca vrea să permită şi achiziţionarea de unităţi de fond, acţiuni, titluri de stat, dar nu şi crypto.

    ► Aplicaţia Salt Bank este live nu doar în România, ci şi în diaspora, în Austria, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Italia, Spania şi Marea Britanie, pentru românii care au buletine sau paşapoarte româneşti. Aceştia se pot înrola şi pot folosi aplicaţia, aşa cum o foloseşte orice român din ţară.

    ► Un card multicurrency cu tranzacţionare în 17 valute din toată lumea este oferit de Salt Bank clienţilor.

    ► Competitorii sunt şi fintechurile şi băncile tradiţionale.

    ► În Call Center banca va avea la început persoane, nu roboţi.

     

    Cine este Gabriela Nistor, director general (CEO) al Salt Bank

    ►Œ Gabriela Nistor are aproape 30 de ani de experienţă în banking. Este, din octombrie 2022, director general al Idea Bank, parte din Grupul Banca Transilvania.

    ► Până la Salt Bank (fosta Idea Bank), ea a coordonat activitatea de retail, private banking şi reţea în cadrul BT, din 2013 fiind director general adjunct.

    Ž► În cei 27 de ani de carieră la Banca Transilvania, a implementat multe proiecte inovatoare  la momentele respective, a pus pe picioare businessul de carduri în BT, a setat activitatea de call center şi a condus digitalizarea retailului în BT, cel mai recent exemplu fiind digital walletul BT Pay.

    ► Gabriela Nistor este şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (din 2021).

    ► Are o diplomă de EMBA la University of Sheffield, cu care a ajuns în 2021 finalistă pe Europa a competiţiei Study UK Alumni Awards la categoria Professional Achievements.

  • Real Estate. O cutie pentru un oraş mai verde

    Recent, Asociaţia Green Revolution, primul ONG de ecologie urbană din România, în parteneriat cu Raiffeisen Bank România şi Mastercard au propus o rezolvare a problemei infrastructurii de sustenabilitate. Conceptul, lansat deja în Bucureşti, are la bază Pop-up-uri de infrastructură ce integrează câteva elemente esenţiale legate de viitorul sustenabil. Care sunt planurile de dezvoltare a acestui proiect în continuare?

     

    Odată ce am terminat acest proiect pilot, vom analiza costul şi cum putem să eficientizăm şi să scalăm, pentru că dorinţa noastră este că aceste pop-up-uri de sustenabilitate, aceste cutii de servicii să fie într-un număr cât mai mare şi nu numai în Bucureşti şi în alte oraşe, dar în acelaşi timp să răspundă nevoilor reale din acele comunităţi, dintr-un bloc unde vrem să le mutăm, astfel încât soluţia noastră să fie una modulară, adică poate avem nevoie de mai multe prize de încărcare ale maşinilor electrice sau mai puţine, poate avem nevoie de o parcare mult mai mare, de biciclete sau de alte servicii, putem să acomodăm toate aceste nevoi sub acelaşi acoperiş”, descrie Raluca Fişer, preşedintele Asociaţiei Green Revolution, ambiţiile legate de pop-ul de infrastructură recent lansat. Recent, Asociaţia Green Revolution, primul ONG de ecologie urbană din România, în parteneriat cu Raiffeisen Bank România şi Mastercard au propus o rezolvare a problemei infrastructurii de sustenabilitate prin aceste cutii – pop-up-uri de infrastructură – ce integrează câteva elemente esenţiale legate de viitorul sustenabil.

    „Am lansat acest pop-up de infrastructură, cum ne spunem noi, cutia de sustenabilitate în care am pus bazele a patru servicii de sustenabilitate. Vorbim despre parcare supraetajată pentru biciclete, cu acces pe aplicaţie mobilă, staţii de încărcare pentru maşini electrice, pentru că o problemă foarte mare la cei care stau la blocuri este că nu au niciun fel de sursă de a alimenta maşina peste noapte când stau acasă cu maşina.

    Carte de vizită:
    Raluca Fişer, preşedinte, Green Revolution:

    1. Cu două decenii în urmă, a luat decizia de a înfiinţa prima publicaţie de business de mediu şi de a promova temele legate de protecţia mediului, încercând să le integrez în agenda politică şi publică;

    2. Ulterior, a înfiinţat Green Revolution, ONG care de 15 ani şi-a propus obiectivul de a avea oraşe oraşe mai verzi în România prin proiecte ample de educaţie de mediu.

    Pe de altă parte, ne-am uitat şi la problema transportului logistic, care este din ce în ce mai mare odată cu creşterea comenzilor în zona de comenzi – includem aşadar şi un FAN box de la cei de la FAN Courier şi, nu în ultimul rând, avem şi o staţie de colectare ambalaje, care în prezent primesc orice tip de ambalaje. Acest box include şi panouri solare şi are şi un acoperiş verde”, descrie Fişer proiectul. Acesta a fost finanţat printr-o sponsorizare făcută cei de la Raiffeisen Bank şi de la MasterCard. „Au început să apară solicitări de la diverse asociaţii şi comunităţi de locuitori, mici comunităţi sau ONG-uri care se ocupă cu creşterea eficienţei şi sustenabilitatea comunităţilor în care trăiesc. Astfel încât de la Timişoara, de la Cluj, de la Iaşi ne-au scris deja astfel de organizaţii şi ne-au întrebat ce ar trebui să facă să poată şi ei să aibă un astfel de pop-up. Suntem în faza în care, cum spuneam, pe de o parte ne uităm în zona de business case, astfel încât să putem face cât mai multe în acelaşi timp să atragem şi cât mai mulţi alţi parteneri în afara celor care existenţi deja un proiect astfel încât să putem să răspundem la câte mai multe solicitări şi să putem să le şi prioritizăm.”

    Printre planurile legate de dezvoltarea acestui proiect în continuare se află astfel ieşirea din Bucureşti: „Cu siguranţă dorinţa noastră este ca fiecare cetăţean din România şi poate nu mai din România să poată să aibă tot felul de servicii de sustenabilitate în proximitatea casei sale. Deci, ambiţiile noastre ca ONG în general, dacă vă uitaţi la ce am făcut noi în zona asta de infrastructură, dacă ne uităm la proiectul Velo de bike sharing, la fel, ambiţia că o să ieşim din zona de Capitală”.   

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Raluca Fişer, Preşedinte al Asociaţiei Green Revolution:

     

    1. Cât de deschişi sunt dezvoltatorii imobiliari la colaborările cu voi când vine vorba de sustenabilitate?

    Sigur că ne-am dori să fie şi mai deschişi. Avem parteneriate deja strategice cu unii dintre dezvoltatori, atât în zona rezidenţială, cât şi de office şi aici vorbim de staţii de bike-sharing, sisteme de parcat bicicleta, care pot să fie în zona de box sau orice fel de sistem de parcat bicicleta pe care noi le aducem pe piaţa românească; facem şi zona de consultanţă şi pregătire şi o legăm şi zona de comunicare legată de aceste sisteme. Îmi pun eu nişte soluţii de mobilitate sustenabilă la clădirea mea, dar dacă nu le comunic eficient şi nu încurajez chiriaşii şi proprietarii clădirii să le şi folosească într-un mod eficient şi să am indicatori buni de performanţă, nu au sens.  Lucrăm cot la cot deja cu câţiva dezvoltatori – şi ne bucurăm că sunt deschişi. Ar putea să fie mai bine, ar putea să fie o cerere mult mai mare în zona aceasta de servicii, pentru că pe noi ne interesează pe de o parte, ca atunci când vorbim de clădiri, să le vedem întru totul şi care este amprenta lor socio-economică şi de mediu în oraş. Şi aici cu siguranţă contează partea de transport. Ce se întâmplă când construim o clădire vine automat cu foarte mult transport. Noi încercăm să venim cu astfel de soluţii şi cred că piaţa o să fie din ce în ce mai doritoare de astfel de servicii, ceea ce îi va obliga pe acei furnizori de real state care încă nu o fac, să se uite la diverse soluţii şi în zona aceasta.

    2. Ce planuri aveţi în continuare?

    O directivă europeană arată că orice fel de clădire existentă va trebui să aibă locuri de parcare şi tot felul de alte activităţi care să performeze în zona de sustenabilitate, noi ne uităm foarte atent la zona de mobilitate, pe lângă acest pop-up de infrastructură care sigur vine la pachet cu mai multe servicii pentru cetăţeni şi zona lor de casă şi de zona în care trăiesc. Am dezvoltat un proiect de rastele de biciclete supraetajate, cu chit de reparare, toate într-o zonă securizată, accesibilă, cu aplicaţia mobilă păzită 24 din 24, pentru că una dintre problemele cu care se confruntă oamenii este unde pot să îşi parcheze în siguranţă bicicleta. Iar noi încercăm să facem acest lucru posibil şi disponibil în cât mai multe locuri. Fie vorbim de clădiri de birouri, fie că vorbim de malluri în care avem deja parteneriate sau de autorităţi. Ne uităm foarte atent la cum arată infrastructura de promovare a mobilităţii sustenabile în România, când vorbim despre transport şi cred că sunt foarte multe lucruri care se mai pot face în viitor. Dacă ne uităm din perspectiva altor proiecte ale asociaţiei Gren Revolution, vedem o creştere şi un interes foarte mare, un apetit al start-up-urilor în zona de inovaţie şi în zona de economie circulară, ceea ce ne bucură foarte tare şi cu siguranţă suntem un partener cu care ar putea să meargă la drum lung.

    3. Unde vezi tu viitorul sustenabil al Capitalei?

    Între unde îl văd şi unde îmi doresc să fie cred că este o diferenţă destul de mare. Îmi doresc o Capitală verde, un oraş care să pună omul în centrul planificării urbane. Asta îmi doresc, e ceva ce ţine de perspectivă şi un lucru în care cred că ne ajută pe de o parte directivele europene, planurile de finanţare ale Uniunii Europene, dar cred că avem nevoie de multă educaţie la toate nivelurile, administraţia locală şi centrală, partea de business, dar şi cetăţeanul. În economie, cererea şi oferta creează preţul, oferta creează şi acele produse sustenabile pe care le vrem în oraşele noastre. Capitala are încă un drum foarte lung de parcurs. Sunt extrem de multe probleme de structură şi de infrastructură ale Capitalei, când vorbim de protecţia mediului şi nu vorbesc doar despre transport.

    ZF Real Estate by Storia.ro este prima emisiune dedicată exclusiv afacerilor din imobiliare, în care vorbim despre cele mai noi evoluţii din toate ramurile acesteia, fie că vorbim despre piaţa rezidenţială, office, retail sau industrială.

  • Povestea românului care conduce afacerile regionale ale unui gigant mondial cu afaceri de miliarde de dolari

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 089. Cătălin Creţu, General Manager, Bulgaria, Croaţia, România, Slovenia, Visa Europe

    Cătălin Creţu lucrează în cadrul Visa de aproape două decenii şi ocupă poziţia actuală de aproximativ 10 ani. El are experienţă în domeniul bancar şi al plăţilor electronice, în management şi operaţiuni financiare în mai multe zone geografice. După ce a studiat la universităţi de renume din SUA şi Europa şi a lucrat la HSBC Bank USA în New York, s-a întors în România în 2004, pentru a conduce biroul local al Visa.

    În calitate de general manager al Visa pentru România, Croaţia, Slovenia şi Bulgaria, este implicat direct în dezvoltarea şi implementarea planurilor de business şi strategiilor de piaţă pentru Visa în cele patru ţări, coordonarea activităţilor operaţionale în domeniul tehnologiilor de plată şi supervizarea activităţilor de comunicare şi relaţii guvernamentale. Cătălin Creţu deţine un doctorat în relaţii internaţionale la New York University, precum şi un M.A. în afaceri internaţionale, la School of International and Public Affairs, Columbia University.

     


     

  • Trei investitori de retail străini despre trei lucruri la care se uită în 2024

    Au înţeles în ultimul an cât de importante sunt menţinerea investiţiilor şi răbdarea în piaţa de capital şi că investitorii activi pot beneficia de oportunităţi de pe urma comportamentelor iraţionale de pe piaţa bursieră. Ce ar mai putea învăţa trei investitori de retail străini în 2024 şi la ce aspecte sunt atenţi în acest an profund electoral? Am face bine să rămânem vigilenţi, consideră unul dintre ei.

     

    Cristià Calle Mercado:

    Născut şi crescut în Spania, Cristià a studiat dreptul şi business management la Madrid, înainte de a călători prin lume pentru a-şi găsi un loc de muncă, stabilindu-se în cele din urmă în Sydney. El şi-a descoperit adevărata pasiune pentru investiţii abia în ultimii ani, după ce dorinţa sa de a studia companiile şi de a citi despre modul în care acestea funcţionează a devenit tot mai evidentă. Cristià foloseşte analiza cantitativă şi calitativă pentru a determina valoarea intrinsecă a unei companii şi a produce propria sa valoare estimată. Dacă nu poate determina singur acest lucru, este simplu: nu investeşte.

     

    Ce a învăţat în 2023:

    Menţinerea investiţiilor s-a dovedit, încă o dată, a fi un comportament foarte important pe piaţa bursieră. Poate că titlurile din media abundă în motive pentru a vinde, dar există o mulţime de alte motive pentru a menţine investiţiile, pe care nu le veţi vedea vehiculate de media la fel de des. Comportamentele iraţionale de pe piaţa bursieră generează mari oportunităţi pentru investitorii activi. Acesta este cazul unor companii precum Meta. În 2022, naraţiunea era că Meta pierdea cotă de piaţă în favoarea TikTok şi că îşi irosea banii în Metaverse. Acest lucru a dus la scăderea acţiunilor cu 64% în 2022. La aproximativ un an după aceea, oamenii au uitat de asta, iar acţiunile au crescut cu peste 180%. Dacă puteţi vedea dincolo de zgomotul creat de media, randamentele dvs. pot fi îmbunătăţite remarcabil datorită reacţiilor iraţionale ale pieţei.

     

    Trei lucruri la care se uită în 2024:

    Relaţiile dintre SUA şi China

    Companii precum NVDIA ar trebui să beneficieze de pe urma îmbunătăţirii relaţiilor dintre cele două superputeri, având în vedere că sunt afectate de interdicţiile de export impuse de SUA. Companiile chinezeşti precum Alibaba ar putea beneficia, de asemenea, de un ecosistem comercial mai bun între cele două ţări.

    Ratele dobânzilor şi nivelurile de îndatorare ale ţărilor

    Ratele dobânzilor sunt aşteptate să scadă în cursul anului 2024, dar va trebui să urmărim cu atenţie. Dacă acestea continuă să crească sau îşi menţin nivelurile actuale, bugetele naţionale pot fi afectate puternic din cauza plăţilor mai mari ale dobânzilor, afectând negativ pieţele.

    Fondurile de investiţii imobiliare

    Fondurile de investiţii imobiliare au fost afectate în cursul anului 2023 din cauza dobânzilor mai mari la împrumuturile lor. Dacă ratele dobânzilor scad, vor scădea şi plăţile de dobânzi ale acestora, ceea ce s-ar putea traduce prin dividende mai mari plătite acţionarilor – sau prin mai multe investiţii care să crească.

     

    Zech Zheng:

    Este un expert în finanţe din Melbourne, cu experienţă în domeniul bancar de investiţii şi cu mai mult de un deceniu de experienţă în tranzacţionare. Este al şaselea cel mai copiat trader de pe platforma eToro, peste 11.000 de investitori individuali fiind atenţi la mişcările sale de pe piaţă. Cu un masterat în finanţe, o licenţă în contabilitate şi o diplomă în domeniul bancar şi financiar, Zech este, de asemenea, membru al societăţii Mensa, o organizaţie a persoanelor cu IQ ridicat, fiind un mare susţinător al lecturării cărţilor de finanţe de renume şi al utilizării resurselor online credibile.

     

    Ce a învăţat în 2023:

    Având ca exemplu achiziţia Twitter de către Elon Musk anul trecut, piaţa de arbitraj de fuziuni pare foarte subevaluată. Pentru context, comercianţii de arbitraj de fuziuni investesc, în esenţă, în rezultatele probabile ale tranzacţiilor între companiile listate la burse. Tranzacţia Microsoft-Activision din octombrie a reprezentat, de asemenea, o oportunitate ratată pentru mulţi din domeniul arbitrajului. În general, SUA au continuat să domine, depăşind restul lumii şi cred că acest lucru va continua şi în 2024.

    Trei lucruri la care se uită în 2024:

    China şi SUA

    Alegerile din SUA vor fi interesante. China încearcă o redresare economică cu un succes limitat, iar o schimbare a preşedintelui SUA ar putea avea un impact masiv asupra actualului impas comercial şi de export dintre cele două ţări. Ratele dobânzilor. La nivel global, oamenii se întreabă dacă şi când vor reduce băncile centrale ratele dobânzilor anul acesta. Piaţa preconizează reduceri de 100 de puncte de bază (1%) în SUA, dar Fed semnalează rate mari pe termen mai lung, ceea ce înseamnă că pieţele vor acţiona probabil cu o anumită prudenţă.

    Acţiunile „verzi”

    Acţiunile din domeniul energiei regenerabile au fost lovite din cauza percepţiei tot mai mari a investitorilor că este o tehnologie neprofitabilă. Există o fărâmă de speranţă în 2024 pentru investiţiile verzi, care ar putea să se redreseze dacă vor avea loc reduceri semnificative ale ratelor dobânzilor în cursul anului.

     

    Heloise Greeff:

    În prezent stabilită în Marea Britanie, Heloise este un inginer pasionat de date şi a obţinut în mod constant rezultate extraordinare în portofoliu datorită utilizării sofisticate a tehnologiei de ultimă oră. Heloise este în mod special pasionată de instrumentele de investiţii bazate pe inteligenţa artificială. Ea crede că IA poate facilita o analiză sofisticată a modelelor financiare care ar putea să nu fie uşor de perceput de investitorii umani sau de instrumentele analitice existente. Acest lucru poate egaliza condiţiile de concurenţă şi poate face ca investiţiile să fie mai accesibile pentru o gamă mai largă de persoane.

     

    Ce a învăţat în 2023:

    Anul 2023 mi-a reamintit din nou cât de importantă este răbdarea pe pieţele de capital. Este o mantră de lungă durată a mea în materie de investiţii: „răbdare şi disciplină”. Cu un an în urmă, majoritatea prognozelor se aşteptau la o recesiune în 2023, având în vedere înăsprirea agresivă a politicii monetare a Fed. Cu toate acestea, a fost o piaţă foarte agitată. Pentru mine, asumarea şi consecvenţa în ceea ce priveşte deciziile mele de investiţii dă întotdeauna roade.

    Trei lucruri la care se uită în 2024:

    Încetinirea creşterii pieţei

    Ajustaţi aşteptările privind randamentele, deoarece vremurile nefavorabile ar trebui să ducă la o creştere mai lentă şi la o încetinire a pieţei forţei de muncă, dar, în mod ideal, nu ar trebui să se ajungă la o recesiune.

    Inteligenţa artificială

    Mă aştept la o potenţială creştere a productivităţii cauzată de utilizarea inteligenţei artificiale în multe sectoare, cu jucători inteligenţi care să o ia inaintea reglementărilor.

    Inflaţia

    Răcirea continuă a inflaţiei nu va fi lipsită de puncte de presiune. Investitorii ar face bine să rămână vigilenţi pe măsură ce pieţele se adaptează la răcirea preţurilor.

  • Catalizator de reinventare

    Aşa îşi descrie Andreea Voinea, Chief HR Officer la BCR, mindsetul care a ghidat-o până acum.  De ce a ales să se întoarcă în ţară, după mai multe experienţe profesionale la New York, Bruxelles şi Londra, ce realizări a înregistrat aici şi ce provocări crede că va aduce viitorul?

     

    Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ceea ce priveşte evoluţia profesională? Ce vă doreaţi să profesaţi, să realizaţi?

    Mereu mi-am dorit să am impact şi să învăţ de la cei mai buni. Acum 20 de ani, eram consultant la Londra în remunerarea executivilor de top pentru una din cele mai mari firme americane din domeniu, Willis Towers Watson. Terminasem MBA-ul în Statele Unite şi lucrasem deja în biroul WTW din New York, apoi din Bruxelles. Aveam un job provocator, la intersecţia dintre financiar şi HR, cu expunere la boarduri de companii foarte mari, printre care Barclays, HSBC, Lloyds, InBev, Roche, Novartis, Nestlé. Cu această experienţă internaţională am venit în ţară pentru a lucra în OMV Petrom, iar apoi în BCR. Mi-am dorit să mă întorc în România pentru că aici era atât de mult de construit: nu doar la nivel de expertiză, dar şi la nivel de speranţă.

    Realitatea a coincis cu gândurile de la acea vreme?

    Dorinţa de a avea impact s-a materializat şi chiar mi-a întrecut aşteptările. Am condus două dintre cele mai mari proiecte de HR transformation din economia românească: Petrom & BCR. În BCR, am construit împreună cu colegii mei o organizaţie mult mai dinamică, mai orientată spre co-creare şi spre comunitate. Iar în HR Club, cea mai mare asociaţie profesională de HR din România, unde sunt la al doilea mandat de preşedinte, am văzut crescând spectaculos profesia de HR – de la un rol de suport, la unul de importanţă strategică, nu doar în companii, dar şi în societate.  Vorbind despre impactul în societate, o inovaţie în educaţie pe care nu aş fi crezut-o posibilă acum 20 de ani, este Joblandia: platforma de voluntariat pe care am co-creat-o în HR Club, prin care facilităm accesul liceenilor la experienţă practică în companii. În paralel, susţin promovarea leadershipului feminin nu doar la nivel de ţară, prin proiecte de antreprenoriat feminin în parteneriat cu PWN, dar şi in-ternaţional, în contexte cu vizibilitate, precum COP28 Dubai sau Summitul PWN Global la Parlamentul European la Strasbourg. Cred că viitorul va fi tot mai mult despre co-creare şi despre pu­te­­rea comunităţilor.

    Andreea VoineaChief HR Officer, BCR

    Total active (2023): 21,9 mld. euro

    Profit net (2023): 469 mil. euro

    Număr de angajaţi (2023, full-time): 5.444

    A fost un drum mai bun, mai interesant şi mai provocator decât orice traseu mi-aş fi putut schiţa acum 20 de ani. Am continuat să rămân deschisă la nou, să învăţ în permanenţă, lucru pe care îl promovez atât în echipa mea, cât şi la nivel de organizaţie. Dacă ar fi să folosesc o singură sintagmă pentru a mă defini, aceea ar fi “catalizator de reinventare”. Cred că acest mindset m-a ajutat mult. Şi mai cred că m-a ajutat faptul că sunt un om energic, cu un nivel ridicat de optimism şi de rezi-lienţă. Am învăţat, de-a lungul carierei mele, că suntem generatori de încredere pentru echipele noastre. Spune-mi cât de energizată, încrezătoare şi autonomă este o echipă şi îţi voi spune cât de relevant este liderul ei. Dacă o echipă este cu moralul la pământ, ar merita să vedem cum este leadershipul: probabil sub nivelul mării.

    În ceea ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi?

    La nivel global, provocarea esenţială în business va fi creşterea productivităţii oamenilor şi a organizaţiilor în context de AI şi de digitalizare. Există deja un deficit de forţă de muncă în mai toate rolurile. Cum rata de fertilitate e în declin global, deficitul de forţă de muncă va continua să crească. Pe de altă parte, oamenii vor mai mult de la un job, indiferent că e vorba de remunerare, flexibilitate sau autonomie. În plus, industriile se suprapun, într-o formă sau alta: toate companiile sunt digitale, toate vor să-şi construiască surse de venit recurente, aşa că vor încorpora AI-ul în ceea ce fac.

    În acest context, companiile se vor focusa din ce în ce mai mult pe construirea unor modele smart de retenţie (ceea ce numim “talent hoarding”). Vom vedea o îmbunătăţire a echităţii interne legată de remunerare şi dezvoltarea unui leadership centrat pe oameni. HR-ul va trebui să accelereze tranziţia către structuri organizatorice dinamice, schimbând focusul de la organizaţii bazate pe roluri, la organizaţii bazate pe skilluri, cu o mobilitate internă mult mai mare. O prioritate va fi zona de „employee experience”. Dar şi ceea ce numim „employee activation”: co-creare, personalizare şi conectarea la scop. Bineînţeles, HR-ul va trebui să fie capabil să încorporeze şi să folosească AI-ul în redesenarea proceselor proprii.

    Presiunea pe creşterea productivităţii va determina o nevoie de reinventare în rândul companiilor. Cel mai mare pericol rămâne însă inerţia – să nu faci nimic. Vedem exemplele Nokia sau Blackberry. Ambele, companii „fat & happy”. Ei bine, în acest context al deficitului de talent şi de skilluri, „staying fat & happy” va fi reţeta dezastrului.

    În următorii ani, avem provocarea de a aduce România în topul economiilor europene, dublând PIB-ul de ţară până în 2030. Ne trebuie un obiectiv mare, care să ne mobilizeze în aceeaşi direcţie, în loc să ne fragmentăm în antagonisme de moment. Putem face acest salt transformaţional pentru că avem, ca ţară, un potenţial imens de talent pe care merită să-l dezvoltăm prin programe sistemice de educaţie, precum Şcoala de Bani, programul BCR de voluntariat în educaţie financiară, cu impact de 1 milion de români, sau Joblandia, proiectul naţional de educaţie practică pentru liceeni, al HR Club. În următorii 20 de ani, cu siguranţă voi fi implicată în scalarea acestor proiecte sistemice din educaţie pe care le-am început. Şi în crearea de sinergii cu alte comunităţi din Europa interesate de viitor, tineri, sustenabilitate. 

    Ca societate, intrăm în a patra revoluţie industrială, cu un viitor care se configurează tot mai mult în zona de intelligence era. Iar noi, în HR, suntem în cel mai provocator, dar şi în cel mai bun moment al profesiei noastre: acela în care ajutăm aproape 8 miliarde de oameni să rămână relevanţi şi să-şi redescopere acele trăsături de umanitate care vor face diferenţa: creativitatea, curajul, inteligenţa emoţională, gândirea strategică, leadershipul.    

    BUSINESS Magazin a lansat de curând anuarul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2024. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Andreea Voinea, chief HR officer, BCR, este una dintre doam-nele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.