BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Un telefon, o excursie, o facultate în străinătate? Pot fi motive suficiente pentru a economisi. Când începi şi la ce te ajută să pui bani deoparte?

    Ideea de economisire poate că este prezentă în mintea multor tineri, însă la 20-30 de ani nu toţi reuşesc să o şi pună în aplicare şi chiar să strângă resurse care să le fie utile în viitor.

    „E foarte important să înţelegem că economisirea înseamnă un avantaj în orice moment al vieţii, pozitiv sau negativ. Economisirea înseamnă dezvoltare pentru educaţia noastră, pentru un spaţiu locativ mai mare sau pentru alt tip de investiţie. Economisirea înseamnă progres, crearea şi menţinerea unui standard de viaţă pe tot parcursul vieţii”, a spus Gabriela Folcuţ în timpul emisiunii „Ce faci cu banii tăi?”, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT. Economisirea, mai adaugă directorul executiv al ARB, trebuie făcută în funcţie de venitul şi nevoile pe care le are fiecare persoană în parte. Oamenii pot alege să acumuleze banii într-un cont de economii sau într-un depozit la termen, dar îi pot direcţiona, totodată, şi către investiţii.

    Pentru investiţii, subliniază ea, este important câţi bani are o persoană de plasat. Diversificarea este la fel de importantă. Astfel, e bine să optezi pentru depozite la termen, conturi de economii, titluri de stat, bursă sau imobiliare. Gabriela Folcuţ recomandă ca întotdeauna să existe două sau trei salarii puse deoparte într-un depozit bancar la termen pentru situaţii neprevăzute. În plus, este indicat să economisim lunar şi trebuie să ne gândim bugetul în aşa fel încât să putem face acest lucru. „În partea stângă, avem un venit, pe care îl trecem pe hârtie şi avem cheltuielile, în partea dreaptă. La cheltuieli le punem pe cele fixe – rată la bancă, chirie, întreţinere, mâncare sau alte utilităţi. Apoi, trecem la zona de economisire, pe care lună de lună ar trebui să o urmărim cu atenţie şi să avem bani pe care să îi punem deoparte pentru diverse scopuri. Mai avem şi zona de dorinţe. Pe zona de economisire putem avea mai multe depozite: unul pentru cheltuieli neprevăzute, cu minim două-trei salarii depuse într-un depozit la termen. Un al doilea tip de depozit, dacă ai un credit ipotecar, este pentru a strânge resurse pentru a face o rambursare anticipată parţială sau totală. Al treilea tip de depozit este pentru cheltuieli foarte focusate, precum consolidarea casei”, a exemplificat ea.

    La vârsta de 20-30 de ani, educaţia este cea mai importantă, mai adaugă Gabriela Folcuţ, iar cone poate economisi, ar trebui să o facă pentru scopuri nobile, cum ar fi o locuinţă sau pentru studii. În procesul de economisire şi dezvoltare, consideră tot ea, e important ca tinerii, şi nu numai, să îşi stabilească ţeluri, pentru că fără ele nu se obţin rezultatele dorite.

    Oamenii sunt cel mai predispuşi să economisească, după cum spune directorul executiv al ARB, la vârsta maturităţii, însă nu există un tipar general valabil cu privire la motivul pentru care economisesc sau modul în care o fac. „Poţi proveni dintr-o familie de la care moşteneşti o locuinţă şi nu ai nevoie să îţi cumperi una prin credit. Totul depinde de felul fiecăruia de a fi şi de contextul din care provine. Cei care sunt în situaţia în care trebuie să îşi achiziţioneze o locuinţă este ideal să înceapă să strângă bani de pe la 20 de ani, pentru a avea măcar avansul”, a mai adăugat ea.

    Atunci când resursele din economisire nu sunt suficiente, te poţi uita şi la partea de creditare, însă aici e foarte bine să înţelegem ce tip de credit avem nevoie, cât trebuie să economisim pentru avans şi să avem grijă cât ne întindem cu creditele, explică reprezentanta ARB. „Foarte important este să ne uităm, în primul rând, la capacitatea de împrumut. Acum, gradul de îndatorare, adică ponderea ratei în venituri este la 40% pentru lei, respectiv 45% dacă este prima locuinţă. Pentru valută, este 20%. După ce facem această analiză a capacităţii de împrumut, trebuie să ne gândim la capacitatea de rambursare. În 25-30 de ani sunt cam 2-3 cicluri economice, iar dobânda poate varia în funcţie de contextul economic, astfel că gradul de îndatorare ar putea creşte”, a subliniat Gabriela Folcuţ.  Totodată, precizează ea, e foarte important ca oamenii să înţeleagă că există oricând varianta rambursării anticipate şi că nu suntem legaţi de un credit toată viaţa.

    Educaţia financiară trebuie să pornească încă din copilărie, iar astfel, se va construi pas cu pas şi obiceiul economisirii. Părinţii îi pot aloca lunar sau săptămânal copilului o sumă modică pe un card de debit, care în ziua de azi a luat locul puşculiţei de odinioară. Având un venit recurent încă de la o vârstă fragedă, un copil va ajunge să fie mult mai calculat şi atent pe ce dă banii, crede directorul executiv al ARB.    

     

    Tinerii întreabă

    Œ Antonia, 19 ani, o tânără care se pregăteşte să plece la studii în străinătate: La ce vârstă ar trebui să începem să economisim?

    „În primul rând, când suntem minori, avem o alocaţie, pe care e frumos şi bine să o primim. Încurajez părinţii să le dea tinerilor aceşti bani pe mână pentru că este modul în care îi pot educa şi responsabiliza. Apoi, sunt banii din bursă, pe care copilul trebuie să îi direcţioneze către scopuri bine determinate. Poate e un elev bun care la finalul anului şcolar îşi poate lua un calculator de jocuri. Copilul, cred eu, trebuie să primească alocaţia, bursa, bonificaţiile de la părinţi sau bunici şi să decidă ce face cu ei încă de la o vârstă fragedă pentru a învăţa şi cum să economisească. Totodată, părinţii pot să deschidă un cont al copilului în care să economisească de-a lungul timpului. Nu există o vârstă predefinită pentru a începe să economiseşti, ci o putem face atunci când avem resursele pe care le putem destina economisirii. Cel mai important este să fim prevăzători”, a răspuns Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, în timpul emisiunii Ce faci cu banii tăi?, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT.

    Chiar dacă la încput nu pot fi sume mari, e importantă dezvoltarea obiceiul de a economisi cât mai devreme, consideră Laura Neagu, fondatorul al Academiei Te fac programator. Nu valoarea sumei economisite este cea mai importantă, ci disciplina şi consecvenţa „Atunci când începi să ai un venit, poţi alege să economiseşti proporţional. Din fiecare venit lunar pe care îl ai îţi poţi propune să pui deoparte 10%. E nevoie de disciplină, care se face încă din copilărie”, a completat el.

     Ştefania, o tânără de 24 de ani, vrea să ştie cum poate să economisească sănătos, astfel încât să aibă ceva bani puşi deoparte, dar şi un trai decent.

    „Ia o foaie şi împarte-o în două: venituri şi cheltuieli (fixe, economisire şi dorinţe). Aici, fiecare alocă atât cât poate din venitul pe care îl are. (…) Lună de lună, poţi pune pe hârtie ce cheltuieli ai. Pe lângă cheltuielile fixe lunare, ţine cont că pot să apară cheltuieli plătibile o dată sau de două ori pe an, dar care fac şi ele parte din buget. Spre exemplu, dacă avem o nuntă, sunt bani pe care trebuie să îi luăm în calcul, iar bugetul din luna respectivă care va fi alocat pe economisire şi pe dorinţe va fi mai mic. Cel mai important este să fim prevăzători”, a explicat Gabriela Folcuţ.

    Ea recomandă, de asemenea, ca întotdeauna să existe două sau trei salarii puse deoparte într-un depozit bancar la termen pentru situaţii neprevăzute. Pe zona de economisire, mai adaugă aceasta, sunt trei tipuri de depozite. „Unul este pentru cheltuieli neprevăzute, cu minim două-trei salarii depuse într-un depozit la termen la care nu umblu. Un al doilea tip de depozit, dacă ai un credit ipotecar, este pentru a strânge resurse pentru a face o rambursare anticipată parţială sau totală. Al treilea tip de depozit este pentru cheltuieli foarte focusate, precum reconsolidarea casei”, a exemplificat directorul executiv al ARB. Între 20 şi 30 de ani, cele mai importante economii ar trebui să fie cele pentru dezvoltarea profesională şi personală, astfel că tinerii au nevoie să îşi stabilească ţeluri pentru care să muncească.

    Ž Elena, o tânără în vârstă de 23 de ani, se întreabă care care sunt cele mai bune moduri de a economisi bani, altele decât cele clasice, cum ar fi ţinerea banilor la saltea sau depozitarea într-un cont la bancă.

    „A pune banii la saltea nu e o soluţie, pentru că de multe ori vorbim de inflaţie. Acum, inflaţia este la 5,4%. Mai bine îi depui la bancă, avem dobânzi acum între 4% şi 6,5%, avem câştig. Dacă îi pui la saltea, nu câştigi nici măcar cât ai câştiga dacă i-ai ţine în bancă. Dacă vrem să investim, putem să ne orientăm spre alte zone, dar e foarte important să avem resurse în depozite la termen. Dacă avem nevoi imediate, îi punem în contul curent. Diferenţa dintre contul de economii şi depozitul la termen este următoarea: la depozitul la termen trebuie să ţinem suma blocată pentru cât timp este constituit depozitul. Dacă retragem banii înainte de termen, pierdem dobânda. În schimb, avantajul este că la depozitul la termen avem o dobândă mai bună decât la contul de economii, unde avem flexibilitatea de a depune şi a scoate banii oricând, dar avem un randament mai mic. Nu sunt de acord cu ţinerea banilor în contul curent pentru că acolo nu produc”, a explicat Gabriela Folcuţ.

  • „Nu sunt fan al şedinţelor, prefer să rezolv lucrurile direct, rapid şi eficient”

    …spune Claudia Cruceru, lider responsabil în prezent de echipa de dezvoltare a afacerilor Visa în regiunea Europei Centrale şi de Est, concentrându-se în special pe România, Croaţia, Slovenia şi Bulgaria. Cum arată agenda sa din acest rol şi cum reuşeşte să se asigure că 80% din timp zilele sale de lucru sunt „ideale”?

    Din rolul de business development director, Claudia Cruceru coordonează eforturile comerciale ale Visa în regiune, în special în domeniile întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), corporaţiilor şi plăţilor transfrontaliere. Înainte de a se alătura companiei Visa, a făcut parte dintr-un important grup bancar european şi a lucrat în diverse ţări, precum Austria, Italia şi Germania. În ultimii cinci ani, Claudia a deţinut diverse roluri de management în dezvoltarea de produse şi strategia de afaceri în finanţele de consum, produse de retail şi plăţi în România. Din răspunsurile acordate pentru anuarul 100 tineri manageri de top 2024, reiese că Claudia Cruceru este un exemplu de lider eficient, caracterizat prin claritate, organizare şi cu un accent puternic pe eficienţă. Abordarea sa în managementul timpului şi al priorităţilor reflectă o filosofie bine definită, centrată pe productivitate şi comunicare direct. O zi de lucru ideală pentru Claudia începe cu exerciţii fizice, care îi oferă energia necesară pentru a se implica activ în activităţile zilnice. La birou, preferă să fie în contact constant cu clienţii şi colegii, subliniind importanţa interacţiunii directe şi a comunicării eficiente. În ceea ce priveşte gestionarea timpului într-o zi aglomerată, Claudia adoptă o strategie bine structurată pentru a minimiza distragerile. „Încerc să minimizez canalele care distrag atenţia. În şedinţe, telefonul meu este la distanţă, când lucrez la ceva care necesită concentrare, închid emailul, chatul intern etc.,” explică ea. Preferă să se concentreze pe „one task at a time”, dedicând întreaga sa atenţie fiecărei sarcini în parte, ceea ce reflectă o abordare metodică şi atentă în conducerea echipei şi în gestionarea proiectelor.

    1. Care este obiectivul de carieră pe care vi l-aţi fixat în prezent? Menţinerea unei atmosfere axate pe performanţă în echipă. Mă motivează şi mă bucură atunci când echipa mea are rezultate apreciate, care fac diferenţa în cadrul organizaţiei. Obiectivul meu este de a găsi un echilibru în care rezultatele muncii noastre sunt tangibile şi îmbunătăţesc performanţa organizaţională, fără a eroda moralul echipei.

    2. Care sunt principalele provocări pe care le aveţi în atingerea acestuia şi cum v-aţi propus să le depăşiţi? Principala provocare este dată de complexitatea lumii de astăzi. Filtrarea „zgomotului” pentru a ne concentra pe ceea ce contează, atât personal cât şi profesional, devine din ce în ce mai dificilă. Eforturile mele sunt îndreptate către ghidarea atenţiei şi resurselor echipei în vederea menţinerii acestui echilibru, prin cultivarea unei mentalităţi concentrate pe obiective, împreună cu o comunicare deschisă.

    3. Cum arată săptămâna/ziua de lucru ideală pentru dvs., în contextul actual? O zi de lucru ideală ar trebui să se întâmple 80% din timp. Pentru mine, începe cu exerciţii fizice dimineaţa, iar la birou îmi place să fiu în contact constant cu clienţii şi colegii. Nu sunt fan al şedinţelor, prefer să rezolv lucrurile direct, rapid şi eficient.

    4. Cum vă gestionaţi timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată de lucru? Încerc să minimizez canalele care distrag atenţia. În şedinţe, telefonul meu este la distanţă, când lucrez la ceva care necesită concentrare, închid emailul, chatul intern etc. Nu cred prea mult în multitasking, aşa că încerc să fac „one task at a time”, cu intenţia de a-mi dedica toată atenţia şi abilitatea.

    5. Cum vă dezvoltaţi abilităţile de leadership şi management? Participaţi la cursuri de specialitate, seminare, citiţi cărţi sau aveţi alte modalităţi? Sunt privilegiată să fac parte dintr-o organizaţie care valorizează învăţarea continuă. Particip activ la diverse cursuri şi programe de formare puse la dispoziţie intern. De asemenea, am urmat şi cursurile MBA ale WU Executive Academy, din Viena, experienţă care a contribuit semnificativ la dezvoltarea mea profesională. Reţeta potrivită pentru mine este mixul dintre oportunităţile de învăţare structurate şi experienţele dobândite la locul de muncă.

    6. Munca remote sau de la birou? De ce? Ambele. Conduc o echipă la distanţă, aşa că modul de comunicare remote este cel firesc şi am reuşit să-l facem să funcţioneze. Prefer însă munca la birou, deoarece stimulează creativitatea şi generează energie pozitivă. Cu toate acestea, îmi place să lucrez cu oameni motivaţi şi optimişti. Dacă acest lucru depinde de nivelul de flexibilitate pe care munca la distanţă îl oferă, atunci susţin acest mod de muncă.

    7. Care sunt calităţile pe care le apreciaţi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonaţi? Dar defectele pe care nu le puteţi tolera? Îmi place să lucrez cu oameni diverşi, dar apreciez întotdeauna entuziasmul, atitudinea pozitivă si pragmatismul în funcţie de situaţie. În ceea ce priveşte defectele, cu toţii le avem. Profesional, rareori am întâlnit persoane ale căror defecte să nu le pot tolera.

    8. Care este cea mai importantă lecţie pe care aţi învăţat-o până acum în cariera dvs. şi cum v-a influenţat aceasta modul de a conduce echipe sau de a vă aborda munca? Importanţa răbdării. Uneori pasiunea m-a dus către decizii rapide şi conduse de emoţii. Aceste experienţe m-au învăţat valoarea deciziilor informate, luate „la rece”, şi mi-au influenţat stilul managerial, încurajându-mă să promovez o abordare atentă şi transparentă în echipă.

    9. Există work-life balance în prezent? Cred că atunci când eşti pasionat de ceea ce faci, nu simţi că munca ta interferează negativ cu viaţa ta, ci face parte din tine. Însă acest echilibru este intern şi variază de la persoană la persoană.

    10. Cine este mentorul/persoana care vă inspiră în carieră? Nu am un singur mentor sau persoană care mă inspiră. Însă admir foarte mult şi sunt uimită şi inspirată de puterea femeilor din România. Avem o comunitate incredibilă de antreprenoare şi manageri de top în companii internaţionale sau locale, care sunt o sursă constantă de inspiraţie pentru orice manager.

    11. Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea? Sunt o persoană activă şi îmi plac sporturile precum kitesurfing, ski sau snowboarding. Acestea te învaţă să îţi asumi riscuri calculate, să iei decizii rapid şi să te ridici repede după orice cădere. Şi să ai răbdare, deoarece rezultatele nu apar imediat ci după un efort susţinut.

    12. Mai este loc de lectură în agenda unui lider al prezentului? Ce citiţi şi care sunt titlurile preferate? Da, încerc să îmi fac timp pentru citit. Îmi plac biografiile, cărţile educaţionale pe diverse teme concrete, cum ar fi economia sau investiţiile, şi cărţi care explorează concepte legate de felul nostru de a fi şi cum putem deveni mai buni. Ultima carte pe care am citit-o, „Banking on It”, a fost de-a dreptul captivantă, despre povestea incredibilă a Annei Boden şi fondarea Starling Bank.  

    Claudia Cruceru, business development director  România, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Visa

    ♦ Vârstă: 38 de ani

    ♦ Cifră de afaceri (venituri nete Visa Inc. la finalul anului financiar 2023, la nivel global): 32,7 mld. dolari

    ♦ Profit net (profit net Visa Inc. la finalul anului financiar 2023): 17,3 mld. dolari

    ♦ Număr de angajaţi (la nivel global): 28.800 angajaţi

    BUSINESS Magazin a lansat de curând o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogului îşi propune să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate şi o relaxare asumate. Claudia Cruceru se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

  • 100 tineri manageri de top. Dragoş Rădoi, Allianz-Ţiriac Asigurări

    Dragoş Rădoi, Chief Actuary, Allianz-Ţiriac Asigurări, 34 de ani

    Cifră de afaceri (2023): cca 3,5 mld. lei

    Profit operaţional (2023): 346 mil. lei

    Număr de angajaţi: 837

    Cu o experienţă de peste 10 ani în cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, Dragoş Rădoi coordonează în prezent departamentul de actuariat financiar al companiei. Anterior, el a coordonat activităţile de analiză şi monitorizarea performanţelor portofoliilor de asigurări. Este absolvent al ASE şi are un master în Pieţe Financiare Internaţionale de la The University of Southampton, UK.

    În opinia lui, există un echilibru între viaţa profesională şi cea personală, dar, de cele mai mule ori, poate fi foarte greu de menţinut. „Punctele cele mai importante pentru mine şi de la care încerc să nu fac rabat sunt alimentaţia şi somnul. Cred că un mare ajutor în menţinerea unui echilibru sănătos între viaţa profesională şi cea personală o au şi hobbyurile. Acestea mă ajută atât să mă deconectez, să mă relaxez şi să obţin extra energie în activitatea profesională.”

    „Consider că am fost norocos să lucrez cu manageri remarcabili, care şi-au lăsat o amprentă puternică asupra stilului de leadership pe care încerc să-l practic şi mi-au oferit un model către care să aspir. Am participat şi la cursuri de specialitate şi sunt o metodă bună pentru a învăţa partea teoretică a managementului. În plus, îmi place să citesc şi să urmăresc studii de caz şi încerc să urmăresc permanent feedbackul direct sau indirect al oamenilor cu care lucrez.”
     

  • 100 tineri manageri de top. Delia Paceagiu, NETOPIA Group

    Delia Paceagiu, director operaţiuni, NETOPIA Group, 38 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 23 mil. euro

    Profit net (2023): 5,6 mil. euro

    Număr de angajaţi: 40

    De formaţie avocat, se ocupă în prezent de coordonarea operaţiunilor în cadrul grupului NETOPIA. Ea s-a alăturat echipei în urmă cu 6 ani, în calitate de legal & compliance director şi a preluat rolul de director operatiuni în 2023, în cadrul procesului de reorganizare a grupului ca urmare a achiziţiei pachetului majoritar de acţiuni de către fondul de investiţii INNOVA Capital. Delia Paceagiu crede în ideea de work-life balance la nivel principial, însă nu crede că e ceva ce poate fi realizat zi de zi. „Cred că atât timp cât eşti implicat în permanenţă în proiecte noi, fie că sunt la nivel personal, fie că sunt la nivel de carieră, va exista un dezechilibru inevitabil în funcţie de aria în care alegi să aloci mai multe resurse în momentul respectiv. Există foarte multă presiune socială în jurul acestui subiect şi, implicit, multe aşteptări nerealiste. De multe ori, văd o mare decepţie, mai ales în rândul tinerilor intraţi în câmpul muncii, legat de acest subiect, pentru că îşi doresc să ajungă manageri în câteva luni de la angajare, dar nu sunt dispuşi să petreacă nici măcar un minut peste program pentru a învăţa lucruri noi.”      

    „Am învăţat că nu întotdeauna ideile mele sunt cele mai bune şi că uneori sunt prea ataşată de credinţele mele. Asta m-a determinat să încurajez membrii echipei să îşi exprime propriile idei şi să facă tot posibilul să le pună în aplicare.”
     

  • 100 tineri manageri de top. Andrei Dobre, BRD Groupe Société Générale

    Andrei Dobre, Director Comercial Top Corporate, BRD Groupe Société Générale

    40 de ani

    Total active (2023): 81,4 mld. lei

    Profit net (2023: 1,63 mld. lei

    Număr de angajaţi: 5.800

    Domeniul bancar este sfera în care Andrei Dobre şi-a construit întreaga carieră. După terminarea ASE-ului, a lucrat în back office în cadrul grupului UniCredit, ulterior făcând pasul către aria corporate şi instituţii financiare: American Express Bank, RBS, BCR (în zona de restructurare), ING România. S-a alăturat BRD din 2018, în divizia Top Corporate, şi gestionează marii retaileri, pharma & healthcare. El spune: „Unul dintre subiectele la modă este work-life balance. Încerc să împac munca cu familia şi cu sportul pentru a păstra un echilibru psihic şi fizic. Sport înainte de birou, timp cu familia după. Nu este uşor, dar este plăcut să-mi ajut copiii la teme, să ies cu bicicleta, să alerg sau să merg la bazin. Toate aceste activităţi te învaţă să gestionezi timpul eficient şi să prioritizezi taskurile. Din fericire, sunt înconjurat de oameni deosebiţi, atât la birou, cât şi acasă sau la antrenamente. Mă ajută să merg mai departe şi să trec peste momentele mai puţin plăcute, inerente în viaţa fiecăruia. Le sunt recunoscător colegilor, managerului şi antrenorilor mei, exemple de profesionalism şi empatie. În acelaşi timp, familia înţelege pasiunea mea pentru sport şi mă sprijină în această direcţie.”

    „Scopul este să fac lucrurile cât pot de bine, de preferat mai bine decât ieri. Nu reuşesc de fiecare dată, însă am un ţel clar şi mă ridic după fiecare zi mai puţin bună încercând să nu repet greşelile. Sportul m-a învăţat că viaţa este un maraton alergat la ritm constant.”

  • 100 tineri manageri de top. Cristina Netea, NN Asigurări de Viaţă: Organizarea, perseverenţa, empatia şi dorinţa de a fi mereu mai buni sunt calităţi importante pe care le apreciez nu doar la colegii din echipă, ci la oameni în general

    Cristina Netea, Head of Value Proposition and Health Business, NN Asigurări de Viaţă, 39 de ani

    Număr de angajaţi: 500

    Număr de consultanţi financiari: 1.600

    Prime brute subscrise (2023): 1 mld. lei

    Cotă de piaţă în segmentul asigurărilor de viaţă în funcţie de primele brute subscrise*: 34,37%

    Cotă de piaţă în segmentul asigurărilor de sănătate în funcţie de primele brute subscrise*: 12,01%

    Cotă de piaţă în segmentul pensiilor private facultative în funcţie de activele nete*: 56,23%, cumulat pe cele două fonduri (NN Activ şi NN Optim)

    Surse: raport financiar anual NN Asigurări de Viaţă, *date ASF la 31 decembrie 2023

    Cristina Netea este Head of Value Proposition and Health Business la NN Asigurări de Viaţă din 2020. Cu peste 16 ani de experienţă în roluri de management în bănci şi asigurări, dintre care ultimii peste 11 ani în domeniul asigurărilor de viaţă şi sănătate, ea dezvoltă astăzi portofoliul de soluţii prin care NN susţine clienţii să protejeze ce contează mai mult pentru ei. Asigurările sunt o industrie foarte dinamică, în plină dezvoltare, iar odată cu conştientizarea tot mai mare a rolului şi beneficiilor unei asigurări când apare o problemă medicală, aşteptările oamenilor cresc, explică Cristina Netea. „Provocarea este să ţinem pasul cu nevoile lor şi să le oferim mereu soluţii relevante, iar la NN reuşim acest lucru printr-o conversaţie continuă cu clienţii noştri. Aşa, înţelegem în fiecare moment care sunt situaţiile în care vor să fie protejaţi financiar, ce acoperiri îşi doresc şi care sunt experienţele digitale pe care le aşteaptă în interacţiunea cu asigurarea lor.”

    „Organizarea, perseverenţa, empatia şi dorinţa de a fi mereu mai buni sunt calităţi importante pe care le apreciez nu doar la colegii din echipă, ci la oameni în general. De cealaltă parte ar fi teama de eşec, pentru că de cele mai multe ori stă în calea dezvoltării şi inovării. Oamenii trebuie să aibă curajul să exploreze şi să înveţe din greşeli.”
     

  • Cine este femeia ce conduce una dintre cele mai mari bănci din România şi care sunt planurile ei pentru viitor

    BRD este echipată strategic pentru a contribui la dezvoltarea economiei în România şi pentru a impulsiona creşterea în următorii ani. „Din punct de vedere istoric, de-a lungul celor 100 de ani de la crearea acestei bănci, BRD a demonstrat că este banca pentru dezvoltarea României. Prin urmare această creştere este în ADN-ul BRD şi, printre alte atribute, este un element diferenţiator”, spune Maria Rousseva, CEO al băncii româneşti cu capital francez.

    Privind înainte, ea reafirmă ambiţia BRD de a fi o bancă universală de top în România, de a avea eficienţă mai mare prin simplificare şi rapiditate, precum şi de a ocupa o poziţie de top în finanţarea tranziţiei verzi. Iar  creşterea organică rămâne pentru BRD prima prioritate strategică pentru apărarea poziţiei de top printre băncile mari.

    „Încrederea clienţilor în a face afaceri şi a lua credite este esenţială pentru dezvoltarea economiei româneşti. Băncile, inclusiv BRD, joacă un rol esenţial în dezvoltarea acestei încrederi prin garantarea unui sistem bancar solid şi profitabil, capabil să genereze suficient capital pentru creşterea viitoare”, spune Maria Rousseva, CEO al BRD-SocGen, a patra cea mai mare bancă din România după active.

    BRD este echipată strategic pentru a contribui la dezvoltarea economiei în România şi pentru a impulsiona creşterea în următorii ani, dă asigurări Maria Rousseva, al cincilea director general al BRD după 2009 şi prima femeie devenită CEO al băncii româneşti cu capital francez. „Să luăm exemplul ultimelor 18 luni de performanţă comercială spectaculoasă a BRD. Din decembrie 2022 am câştigat 100 bps (100 puncte de bază – n.red) în cota de piaţă globală pe creditare, crescând portofoliul cu 7,3 miliarde de lei, o creştere de aproape 20%. Este important să subliniem faptul că această creştere a fost  generată de ambele segmente, predominant cel corporate, cu +33%, dar şi cel de retail, cu +12%.

    Şi cel mai important, creşterea continuă. Această performanţă comercială, completată de o disciplină continuă privind costurile şi gestionarea riscurilor, susţine rezultatele noastre financiare excelente”, a explicat şefa BRD într-un interviu. BRD şi-a confirmat capacitatea de a progresa şi creşte în mediu bancar dinamic existent, susţine ea. Iar din punct de vedere istoric, de-a lungul celor 100 de ani de la crearea acestei bănci, BRD a demonstrat că este banca pentru dezvoltarea României, adaugă ea. „Prin urmare pot spune că această creştere este în ADN-ul nostru şi, printre alte atribute, este un element diferenţiator.”

    Cât despre fundamentele actuale ale economiei româneşti, şefa BRD spune că acestea sunt solide, susţinute de Uniunea Europeană şi de programele de stat care oferă un sprijin economic semnificativ. „Ne aşteptăm la o accelerare a creşterii PIB de la 2,1% în 2023 la aproximativ 3% până în 2025. Acest impuls economic, împreună cu factori precum creşterile salariale, urbanizarea şi inovarea tehnologică, sunt de natură să stimuleze creşterea atât a creditelor, cât şi a depozitelor, la o rată medie spre ridicată de o singură cifră. Creşterea concurenţei între bănci va spori şi mai mult accesibilitatea creditelor, făcând împrumuturile şi mai interesante pentru clienţi”, adaugă Maria Rousseva, care a primit în noiembrie 2023 aprobarea BNR pentru a deveni director general al BRD pentru următorii patru ani. Privind înainte, Rousseva reafirmă ambiţia BRD de a fi o bancă universală de top în România, de a oferi o  experienţă de înaltă calitate clienţilor, de a avea eficienţă mai mare prin simplificare şi rapiditate, precum şi de a ocupa o poziţie de top în finanţarea tranziţiei verzi.

    „Suntem hotărâţi să ne urmăm planul strategic Horizons 2027 şi să oferim o experienţă integrată şi permanentă  clienţilor noştri în toate punctele de contact, digitale sau fizice. Acest lucru include nu numai investiţii în noi tehnologii, ci şi în formarea personalului pentru a asigura interacţiuni fluide în fiecare etapă a parcursului clientului, produse dedicate nevoilor clienţilor noştri şi noi soluţii de finanţare, precum blue finance sau susţinerea femeilor-antreprenor, împreună cu alte produse de finanţare verzi care permit tranziţia României către o economie mai sustenabilă.”

    Dar cât de mult creditează BRD companiile, economia României?

    Soldul creditelor totale acordate de BRD a crescut în primul semestru (S1)  din 2024 până la 42,7 mld. lei, cu mai mult de 14% peste nivelul din S1/2023. Pentru întregul grup BRD, soldul creditelor nete, inclusiv creanţele din leasing, a ajuns la 45 mld. lei la sfârşitul lunii iunie 2024, reflectând o creştere de două cifre, de 14% în termeni anuali, depăşind performanţa pieţei, evoluţie determinată în principal de finanţările corporate. Pe segmentul companii, creditarea BRD a continuat să înregistreze o performanţă puternică, soldul creditelor nete având o creştere de 22,3% an/an la finalul lunii iunie 2024, evoluţie alimentată atât de IMM-uri (14,3% an/an), cât şi de companii mari (27% an/an). BRD a transmis că sprijină în continuare afacerile româneşti prin implicarea activă în programe guvernamentale şi acordarea de noi finanţări companiilor care îndeplinesc criteriile specifice de eligibilitate.

    La finalul lunii iunie 2024, creditele nou aprobate prin programul IMM Plus au ajuns la 3,1 mld. lei, în creştere cu 90% în termeni anuali faţă de S1/2023. În plus, activitatea de leasing a menţinut un ritm de creştere substanţial, de 20,3% an/an la sfârşitul lunii iunie 2024, conform datelor băncii. „Cererea de credite pentru companii rămâne semnificativă.  Unul dintre factorii determinanţi este şi extinderea programelor guvernamentale de sprijin pentru IMM-uri, cum ar fi programul IMM Invest Plus. Sectorul Global Transaction Banking este, de asemenea, activ cu servicii precum factoringul şi soluţiile de cash management care contribuie de asemenea la creştere. Aceste servicii sunt esenţiale pentru companiile care doresc să îşi gestioneze fluxul de numerar şi să îşi extindă operaţiunile”.

    Vorbind despre sectoarele considerate viabile pentru finanţare, şefa BRD a adus în discuţie sectoarele care demonstrează rezilienţă şi potenţial de creştere în ciuda incertitudinilor economice, inclusiv multe dintre industriile tradiţionale, dar şi sectoarele legate de tehnologie, energie regenerabilă şi cele implicate în transformarea digitală. IMM-urile, în special cele care inovează în domeniul logisticii şi al serviciilor digitale, sunt, de asemenea, parteneri importanţi pentru finanţare datorită adaptabilităţii şi potenţialului lor de creştere, explică CEO-ul băncii româneşti cu capital francez. „Având în vedere că subiectele ESG (Environmental, Social, and Governance -n.red.) şi strategiile de tranziţie devin din ce în ce mai importante pentru evaluarea riscurilor, cu siguranţă companiile care investesc în reducerea poluării, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi renunţă la activităţile cu impact negativ asupra mediului, întărindu-şi capacitatea de adaptare la schimbările climatice, se află în mod special în atenţia noastră.” În ceea ce priveşte creditele acordate întreprinderilor mari, acestea înregistrează o creştere de două cifre, pe măsură ce întreprinderile se extind şi investesc în noi proiecte, susţine Maria Rousseva. „Acest trend probabil va persista pe măsură ce companiile încearcă să profite de oportunităţile de creştere, dar şi să investească în propria lor rezilienţă. Am înregistrat volume de credite în creştere şi în zona IMM-urilor, deoarece, printre alţi factori, continuarea programului IMM Invest Plus a facilitat acest lucru, cu 3 miliarde de lei deja aprobaţi (deşi nu sunt încă utilizaţi integral).”

    BRD este dedicată sprijinirii companiilor prin diverse soluţii de finanţare adaptate nevoilor acestora, a menţionat şefa băncii. „Acordăm prioritate în special finanţării durabile, oferind împrumuturi şi produse financiare care ajută întreprinderile să facă faţă provocărilor economice. Ne desfăşurăm activitatea într-un cadru strict de gestionare a riscurilor pentru a aborda riscurile potenţiale, inclusiv riscurile financiare (capital, lichiditate şi credit), operaţionale, de conformitate şi de securitate informatică. Astfel, ne asigurăm că BRD rămâne un partener de încredere pentru clienţii săi, persoane fizice şi companii care doresc să îşi îndeplinească proiectele în vremuri bune sau în perioade dificile.” Şi în segmentul de retail există o cerere puternică, atât pentru creditele ipotecare, cât şi pentru cele de consum, a menţionat şefa BRD. „Clienţii adoptă rapid noile caracteristici digitale, cum ar fi programul de loialitate al BRD, care oferă cashback şi care a câştigat o tracţiune semnificativă cu peste 300. 000 de mii de utilizatori în prima lună de funcţionare. În contextul ratelor ridicate ale dobânzilor, clienţii se concentrează pe economisire, ceea ce face ca BRD să îşi diversifice oferta cu diverse depozite la termen, fonduri mutuale şi produse de asigurare de viaţă pentru a răspunde acestor nevoi.” În prima jumătate a anului 2024, BRD a înregistrat o creştere solidă şi a creditării în zona de retail, atingând un nivel record al volumului de credite noi acordate persoanelor fizice, în valoare totală de 5,2 miliarde de lei. „Această dinamică puternică este de aşteptat să continue şi în a doua jumătate a anului”, anticipează şefa BRD. Pe segmentul retail, soldul creditelor nete acordate de BRD a crescut cu 8,5% an/an la finalul lunii iunie 2024, cu o contribuţie solidă atât din partea persoanelor fizice, cât şi a clienţilor companii mici. Volumele de credite nou acordate persoanelor fizice au înregistrat o creştere record, ajungând la 5,2 mld. lei (51% an/an în S1/2024), evoluţie susţinută de cifre solide atât pentru creditele de consum (38% an/an în S1/2024), cât şi pentru creditele pentru locuinţe (68% an/an în S1/ 2024). Întreprinderile mici au contribuit, de asemenea, la creşterea segmentului, soldul creditelor nete înregistrând un avans de 46% an/an la sfârşitul lunii iunie 2024, ca urmare a îmbunătăţirii proceselor de creditare şi a ofertei de produse, dar şi a performanţelor bune în cadrul programelor guvernamentale, potrivit datelor BRD. „Ne aşteptăm ca activitatea de creditare a BRD în moneda locală (lei) să rămână puternică, datorită ratelor favorabile ale dobânzilor şi concentrării strategice a băncii pe sprijinirea activităţilor economice interne. Stabilitatea monedei locale şi produsele de creditare competitive vor continua să atragă atât clienţii de retail, cât şi pe cei corporate care doresc să îşi finanţeze nevoile în lei. În ceea ce priveşte împrumuturile în valută, în special în euro, BRD menţine o politică strictă – banca acordă împrumuturi în valută numai clienţilor care sunt acoperiţi în mod natural sau specific, sau care au capacitatea de a rezista în faţa unor posibile şocuri valutare. Această abordare protejează atât banca, cât şi pe clienţii săi de volatilitatea de pe pieţele valutare, asigurând stabilitatea financiară.”

    „În ceea ce priveşte riscul de credit, BRD menţine un apetit prudent pentru risc, cu o analiză riguroasă pe tot parcursul procesului de creditare. Costul riscului a fost extrem de scăzut în 2023, datorită numărului limitat de cazuri noi de neplată şi recuperărilor puternice în cazul creditelor existente. Deşi se înregistrează o uşoară creştere a costului riscului în 2024, acesta rămâne sub media pe termen lung. Această abordare controlată a gestionării riscurilor reprezintă o asigurare a faptului că BRD continuă să îşi sprijine clienţii în mod eficient, protejându-şi în acelaşi timp stabilitatea financiară.”

    Legat de dobânzi, la începutul lunii iulie Banca Naţională a României a decis o reducere cu 25 de puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară, reducând-o de la 7,00% până la 6,75%, iar în luna august a mai operat o ajustare a ratei-cheie, până la 6,5%. Această decizie marchează prima modificare după aproape 18 luni de stabilitate la un nivel ridicat al ratei dobânzii, aliniindu-se consistent cu scăderea semnificativă a inflaţiei din ultimele luni, spre 5%. În consecinţă, în perspectivă şi dobânzile la creditele în lei vor scădea, încurajând finanţarea economiei. „Ne aşteptăm ca ratele dobânzilor să intre pe un trend descrescător, îndreptându-se spre faza descendentă a ciclului ratelor de dobândă. Cu toate acestea, având în vedere incertitudinile geopolitice şi contextul macroeconomic, trebuie să rămânem prudenţi cu privire la ritmul de scădere a dobânzilor.” În ceea ce priveşte riscul de credit, Maria Rousseva spune că BRD menţine un apetit prudent pentru risc, cu o analiză riguroasă pe tot parcursul procesului de creditare. „Costul riscului a fost extrem de scăzut în 2023, datorită numărului limitat de cazuri noi de neplată şi recuperărilor puternice în cazul creditelor existente. Deşi se înregistrează o uşoară creştere a costului riscului în 2024, acesta rămâne sub media pe termen lung (nivelul Through the Cycle). Această abordare controlată a gestionării riscurilor reprezintă o asigurare a faptului că BRD continuă să îşi sprijine clienţii în mod eficient, protejându-şi în acelaşi timp stabilitatea financiară.” BRD înregistrează o creştere organică constantă şi regulată, confirmându-şi poziţia printre băncile de top, aminteşte şefa băncii. „Cotele de piaţă în creştere reflectă strategia noastră de creştere a bazei de clienţi şi de creare a unor relaţii de încredere pe termen lung cu clienţii noştri. Credem că pricingul nostru este relevant şi, datorită eforturilor de eficientizare şi gestionării riguroase a riscurilor, intenţionăm să obţinem o rentabilitate satisfăcătoare şi durabilă, a spus Rousseva, care a preluat conducerea BRD de la Francois Bloch în 2023, anul în care banca a coborât de pe locul 3 pe poziţia 4 în topul celor mai mari instituţii de credit după active din România, cu o cotă de piaţă de circa 10%.“

    În ceea ce priveşte achiziţiile, şefa BRD spune că sunt analizate cu atenţie oportunităţile atunci când acestea apar. „Evaluăm echilibrul dintre beneficiile potenţiale şi eforturile necesare, luând în considerare şi agenda noastră internă de transformare, pentru a lua decizii înţelepte.” La sfârşitul lunii iunie 2024, bilanţul consolidat al BRD depăşeşte 86 de miliarde de lei. Acesta reprezintă un ritm solid de creştere organică în ultimele 6 trimestre, cumulând mai mult de 12 miliarde de lei, adică 17% comparativ cu decembrie 2022. „Acest lucru este aproape echivalent cu dimensiunea unei «achiziţii». De aceea, plasăm creşterea organică ca primă prioritate strategică pentru apărarea poziţiei de top printre băncile mari.” Dacă la finalul anului 2022, banca BRD avea active de 71,5 mld. lei, în iunie 2024 banca a ajuns la active de 83,6 mld. lei, mai mari cu 17%. Iar la nivelul întregului grup BRD, activele au trecut de 86 mld. lei la finalul primului semestru din 2024. BRD a obţinut în primul semestru din 2024 un profit net de 675 mil. lei, în scădere cu circa 10% faţă de câştigul din S1/2023, cu toate că atât creditarea, cât şi veniturile au crescut. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost în S1/2024 de aproape 694 mil. lei, cu 9,6% sub nivelul din acelaşi interval din 2023. Venitul net bancar al BRD a avansat în S1/2024 cu 5%, până la aproximativ 1,9 mld. lei, în condiţiile creşterii veniturilor nete din dobânzi cu 8%, la aproape 1,4 mld. lei. Şi încasările nete din comisioane au crescut în prima jumătate a anului, cu 6%, la 367 mil. lei.  Cheltuielile operaţionale ale băncii româneşti cu capital francez au fost pe o tendinţă ascendentă şi au ajuns la aproape 1 mld. lei după o creştere cu 10% faţă de nivelul din S1/2023. La nivelul întregului grup BRD, veniturile totale au crescut cu 5,7% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, până la aproape 2 mld. lei. Iar cheltuielile operaţionale au crescut în S1/2024 cu 8,9% faţă de anul trecut, evoluţie determinată în principal de noua taxă pe cifra de afaceri, costurile cu personalul şi efectul de bază legat de diminuarea contribuţiei cumulate la fondurile de garantare a depozitelor şi de rezoluţie în T2/2023, potrivit explicaţiilor transmise de bancă. BRD se diferenţiază de concurenţă prin mai multe atribute, adaugă Maria Rousseva. „Unul dintre acestea este oferta sa extinsă şi cuprinzătoare de servicii bancare universale. Într-adevăr, BRD este capabilă să ofere soluţii financiare convingătoare – de la servicii bancare zilnice pentru mass market până la soluţii sofisticate personalizate pentru corporaţii mari şi multinaţionale. Acest lucru este posibil datorită standardelor profesionale ridicate şi dedicării echipelor noastre, precum şi capacităţii lor de a acţiona ca o singură echipă, care este, de asemenea, un atribut apreciat de clienţii noştri.” Dincolo de serviciile bancare de bază, BRD a dezvoltat o ofertă şi în domeniul asigurărilor şi al serviciilor de gestionare a activelor, completează şefa băncii. De exemplu, BRD Asset Management este numărul 1 în ceea ce priveşte activele administrate începând cu luna mai. Vorbind despre digitalizare, Maria Rousseva mărturiseşte că BRD a investit foarte mult în ultimii ani în noi instrumente şi noi caracteristici ale produselor. „Acest proces reprezintă un efort masiv, care a mobilizat sute de colegi din domeniul IT & business, precum şi din punct de vedere financiar, cu investiţii de zeci de milioane de euro. Digitalizarea a permis obţinerea unor rezultate semnificative. De exemplu, în retail, am ajuns la 1,6 milioane de utilizatori ai aplicaţiei noastre mobile YOU BRD (Ă20% faţă de anul precedent), adică aproape 3 din 4 din baza noastră de clienţi activi. Şi continuăm să extindem şi să îmbunătăţim în mod regulat experienţa lor bancară digitală.” Chiar dacă bancherii cred cu tărie că viitorul serviciilor bancare zilnice este în mare parte digital, reţeaua de sucursale brick-and-mortar rămâne o necesitate, consideră şefa BRD. „Într-adevăr, acest lucru permite întâlnirea cu clienţii noştri – persoane fizice sau companii, pentru a le oferi cele mai bune sfaturi, în special legate de deciziile lor importante, cum ar fi finanţarea personală sau finanţarea afacerilor. În prezent, suntem încă într-un proces de reechilibrare între digital şi reţea, dar vom ajunge curând la punctul de echilibru.”

     

    Cum vede şefa BRD piaţa bancară din România?

    În ceea ce priveşte profitabilitatea, sistemul bancar românesc este solid şi profitabil, susţinut de rezerve de capital solide, lichiditate importantă şi o calitate solidă a activelor, spune şefa BRD. La jumătatea anului 2024, băncile menţin o rată de capitalizare de peste 22%, un raport credite/depozite sub 60% şi o rată de acoperire cu lichiditate (LCR) de peste 200%. În plus, rata medie a creditelor neperformante (NPL) este sub 2,5%, indicând o calitate excelentă a activelor. Mediana ROE depăşeşte costul capitalurilor proprii, anul fiscal 2023 raportând o rentabilitate ridicată şi un ROE de aproximativ 20%.”Cu toate acestea, este esenţial să recunoaştem că în 2023 costul riscului a fost extrem de scăzut, sugerând o potenţială normalizare în trimestrele viitoare.” În plus, trebuie să ţinem cont de faptul că, începând cu 2024, a fost implementată  o taxă temporară specifică pentru bănci, aminteşte şefa BRD. „Această taxă pe cifra de afaceri a băncilor are impact asupra profitabilităţii sistemului bancar. Taxa este definită ca reprezentând 2% din veniturile brute (top line), dar dacă este raportată la profitul înainte de impozitare (bottom line), reprezintă aproape 8% (desigur, în funcţie de costul riscului). Această taxă afectează capacitatea sectorului bancar de a genera capital nou pentru a finanţa creşterea economiei.” În general, la ora actuală, piaţa bancară din România rămâne intens competitivă, în special între primele şapte bănci. Iar acest mediu concurenţial impune băncilor să fie inovatoare şi eficiente pentru a-şi menţine poziţia pe piaţă şi pentru a asigura satisfacţia clienţilor, în opinia Mariei Rousseva. Referindu-se la clienţii din România, CEO-ul BRD recunoaşte că aceştia devin din ce în ce mai exigenţi, aşteaptă soluţii bancare personalizate şi mai avansate din punct de vedere tehnologic. „Băncile răspund prin îmbunătăţirea platformelor digitale şi prin valorificarea analizei datelor pentru a oferi produse şi servicii personalizate.” Legat de reglementare, în următoarele luni vor fi parcurşi mai mulţi paşi importanţi:  implementarea Basel IV începând cu 2025, care va avea impact asupra calculului RWA (şi, prin urmare, asupra necesarului de capital), dar şi prima publicare a raportului CRSD, noua raportare de sustenabilitate, conform ESRS – European Sustainability Reporting Standards. BRD este pregatită în acest sens, deoarece a început deja de câţiva ani raportarea voluntară, dă asigurări Rousseva. BRD îşi gestionează planificarea capitalului pentru a echilibra în mod echitabil dividendul pentru recompensarea acţionarilor şi alocarea de fonduri proprii pentru finanţarea creşterii. În plus, banca a finalizat o tranzacţie de transfer de risc semnificativ (SRT) cu IFC-Banca Mondială în martie 2024, care sporeşte capacitatea de a accelera iniţiativele de finanţare sustenabilă. De asemenea, această tranzacţie contribuie la pregătirea BRD pentru implementarea Basel IV, asigurând o bază solidă pentru creditarea viitoare, a concluzionat şefa BRD.   

     

     

    Cine este Maria Rousseva, al cincilea director general al BRD după 2009 şi prima femeie devenită CEO al băncii româneşti cu capital francez?

    1.Œ Maria Koytcheva Rousseva, al cincilea director general al BRD-SocGen după 2009, a primit în noiembrie 2023 apobarea BNR pentru a prelua conducerea băncii româneşti cu capital francez pentru următorii 4 ani, fiind prima femeie ajunsă la şefia acestei bănci. Ea fusese desemnată la începutul lunii august 2023 pentru această poziţie de către consiliul de administraţie al BRD.

    2. Are o experienţă de circa 24 de ani în domeniul bancar, din care 19 ani în funcţii de conducere în cadrul grupului francez Societe Generale.

    3.Ž În octombrie 2022, Maria Rousseva primise aprobarea BNR pentru funcţia de director general adjunct global corporates în cadrul BRD pentru un mandat de patru ani, în locul lui Yves Lallemand, al cărui mandat încetase prin ajungere la termen în  iunie 2022. Pentru a prelua atunci această poziţie în boardul executiv al băncii, ea renunţase în 2022 la mandatul său de membru în consiliul de administraţie al BRD, unde era din iulie 2021.

    4. Înainte de a ajunge la BRD, Maria Rousseva a fost membru al boardului Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Société Générale, unde a lucrat împreună cu Francois Bloch, pe care l-a înlocuit apoi la conducerea BRD. Bloch a condus BRD timp de 7 ani, începând cu decembrie 2016, şi a decis să renunţe la mandat din septembrie 2023 pentru a prelua alte responsabilităţi în grupul francez Societe Generale.

    5. Maria Rousseva a ajuns la conducerea BRD în anul când banca a coborât pe locul 4 în topul celor mai mari instituţii de credit după active din România, cu o cotă de piaţă de circa 10%.

    6.‘ Ea este absolventă a Universităţii de Economie Naţională şi Mondială Sofia, Bulgaria, specializarea în relaţii economice internaţionale şi are o diplomă de master în Studii comerciale la Universitatea Leipzig din Germania.

    7. Privind retrospectiv, vedem că Maria Rousseva a ajuns în grupul francez Societe Generale din toamna anului 2005 şi a ocupat de-a lungul timpului o serie de funcţii de conducere în ţări precum Bulgaria, Serbia, Slovenia, Rusia şi apoi România.

    8. Înainte de a ajunge în grupul francez Societe Generale, Rousseva a fost director corporaţii multinaţionale în cadrul HVB Bank Biochim, Bulgaria (aprilie 2002 – octombrie 2005).

     

     

    Principalii indicatori financiari ai BRD

    1.Œ BRD-SocGen, a patra bancă de pe piaţa românească după active, este listată la BVB şi are o capitalizare bursieră de peste 14 mld. lei; acţiunile băncii au crescut cu peste 35% de la începutul acestui an, cotaţia ajungând la peste 20 lei/acţiune.

    2. Soldul creditelor acordate de BRD companiilor a fost în creştere cu 22,3% an/an în S1/2024, ascensiune alimentată atât de IMM-uri (Ă14,3% an/an), cât şi de companii mari (Ă27% an/an).

    Ž3. Pe retail, soldul creditelor nete ale BRD a crescut cu 8,5% an/an în S1/2024.

    4. BRD a obţinut în S1/ 2024 un profit net de 675 mil. lei, în scădere cu circa 10% faţă de câştigul din S1/2023, cu toate că atât creditarea, cât şi veniturile au crescut. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost în S1/2024 de aproape 694 mil. lei, cu 9,6% sub nivelul din acelaşi interval din 2023.

    5. Venitul net bancar al BRD a avansat în S1/2024 cu 5%, până la circa 1,9 mld. lei, în condiţiile creşterii veniturilor nete din dobânzi cu 8%, la aproape 1,4 mld. lei. Şi încasările nete din comisioane au crescut în prima jumătate a anului, cu 6%, la 367 mil. lei. 

    6. Cheltuielile operaţionale ale băncii româneşti cu capital francez au fost pe o tendinţă ascendentă şi au ajuns la aproape 1 mld. lei după o creştere cu 10% faţă de nivelul din S1/2023.

    6. La nivelul întregului grup BRD, veniturile totale au crescut cu 5,7% comparativ cu S1/2023, până la aproape 2 mld. lei. Iar cheltuielile operaţionale au crescut în S1/2024 cu 8,9% faţă de anul trecut, evoluţie determinată în principal de noua taxă pe cifra de afaceri, costurile cu personalul şi efectul de bază legat de diminuarea contribuţiei cumulate la fondurile de garantare a depozitelor şi de rezoluţie în T2/2023, potrivit BRD.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Elena Ungureanu, Country manager Visa în România, Visa Inc.

    Cifră de afaceri (2022-2023): 32,7 mld. dolari

    Profit net: 17,3 mld. dolari

    Număr de angajaţi: 28.800 angajaţi

    *Informaţii la nivel global (Visa Inc. în anul financiar 2022-2023)

    Biografie: Cu o experienţă de peste 25 de ani în domeniul plăţilor electronice, dintre care 20 în echipa Visa România, Elena Ungureanu a participat activ la principalele momente care au marcat evoluţia pieţei cardurilor în România, de la emiterea primului card bancar până la introducerea celor mai noi tehnologii în domeniul plăţilor digitale.

    ► În urmă cu 20 de ani tocmai mă alăturasem echipei Visa, aducând cu mine experienţa în domeniul cardurilor dobândită în sectorul bancar. Eram entuziasmată de potenţialul pieţei cardurilor din România şi îmi doream să văd cât mai curând introduse şi la noi tehnologiile inovatoare din pieţele dezvoltate. Îmi imaginam un viitor în care plăţile digitale urmau să fie folosite pe scară largă, perfect integrate în viaţa de zi cu zi a românilor, şi eram nerăbdătoare să contribui la acest proces. Iar această viziune s-a adeverit, astăzi plăţile digitale sunt „business as usual“ pentru mulţi dintre noi, România se află în topurile globale în ceea ce priveşte folosirea telefonului pentru cumpărături, folosim din ce în ce mai mult plăţile online, şi în general suntem campioni când vine vorba de tehnologii noi de plată, care ne uşurează viaţa.     

    ► Am acceptat noi provocări, alături de o echipă talentată şi dedicată, împreună cu care ne-am propus să contribuim la dezvoltarea sectorului plăţilor digitale în România. Împreună, am iniţiat şi dus la bun sfârşit numeroase proiecte inovatoare, de la introducerea primului card cu cip în 2004, la prima brăţară contactless în 2016, prima soluţie de plată cu telefonul mobil în 2018, sau lansarea în 2020 a soluţiei Tap to Phone, care permite micilor comercianţi să accepte plăţi contactless cu ajutorul telefonului mobil, şi multe altele care îmbunătăţesc experienţa consumatorilor şi îi ajută să îşi gestioneze mai bine finanţele.   

    ► Privind în urmă la cât a evoluat sectorul plăţilor în ultimele două decenii şi tinând cont de ritmul accelerat în care se dezvoltă tehnologia, următorii ani vor deschide probabil o nouă eră în domeniul plăţilor digitale, în care inteligenţa artificială şi biometria vor juca un rol crucial în facilitarea unor tranzacţii mai simple şi mai sigure. Plăţile mobile şi cele instant au devenit deja standardul cotidian pentru foarte mulţi dintre noi, ne aşteptăm la o transformare radicală a comerţului în general, printr-o convergenţă tot mai mare atât între mediul online şi cel fizic, cât şi între diferitele canale de plată, cu impact semnificativ asupra experienţei de cumpărare în general. În acelaşi timp, pe măsură ce gradul de educaţie în domeniul financiar va creşte, generaţiile viitoare de consumatori vor înţelege mult mai bine cum să folosească noile soluţii ce vor fi apărut în avantajul lor, astfel încât să beneficieze la maxim de avansul tehnologic.

  • Citatul săptămânii. Maria Rousseva, BRD: Ne aşteptăm ca activitatea de creditare a BRD în moneda locală (lei) să rămână puternică, datorită ratelor favorabile ale dobânzilor şi concentrării strategice a băncii pe sprijinirea activităţilor economice interne

    „Ne aşteptăm ca activitatea de creditare a BRD în moneda locală (lei) să rămână puternică, datorită ratelor favorabile ale dobânzilor şi concentrării strategice a băncii pe sprijinirea activităţilor economice interne. Stabilitatea monedei locale şi produsele de creditare competitive vor continua să atragă atât clienţii de retail, cât şi pe cei corporate care doresc să îşi finanţeze nevoile în lei. În ceea ce priveşte împrumuturile în valută, în special în euro, BRD menţine o politică strictă – banca acordă împrumuturi în valută numai clienţilor care sunt acoperiţi în mod natural sau specific sau care au capacitatea de a rezista în faţa unor posibile şocuri valutare.“

    Maria Rousseva, director general, BRD


     

     

  • Nina Irimia, consultant în accesarea fondurilor UE şi fondator Upscale Smart Consulting: Fondurile europene – cum să transformaţi banii în profituri pe termen lung

    Pentru ca banii europeni să devină succese româneşti, este nevoie de oameni pricepuţi, care să transforme oportunităţile de finanţare nerambursabilă în proiecte funcţionale, cu impact semnificativ în economie. Iată cum se vede viitorul finanţărilor europene, din perspectiva furnizorului de servicii de consultanţă:

    De la ideea de business la finanţare: care este traseul optim?

    Ce-a fost înainte: ideea de business sau sursa de finanţare? Mulţi antreprenori au reuşit să îşi dezvolte propriul business în baza unui plan de afaceri realist şi relevant pentru piaţă, independent de existenţa unei oportunităţi de accesare a fondurilor nerambursabile.

    Când este bine să aplicaţi pentru finanţare de la UE şi ce programe să accesaţi?

    Identificarea celei mai bune surse de bani europeni reprezintă un moment critic pentru firme, deoarece alegerile greşite pot compromite şansele de reuşită. Un rol deosebit de important îl au aici factorii de decizie din companie: asociaţii, administratorul, directorul economic, managerul operaţional. Ei vor stabili valoarea investiţiei, echipamentele şi tehnologiile de achiziţionat, nivelul şi sursele de co-finanţare, crearea de noi locuri de muncă.

    Dificilă decizie, dar nu faceţi greşeala de-a o externaliza către firme de consultanţă în fonduri europene. Vi se pare ciudat că această recomandare vine tocmai de la un consultant? După 20 de ani de experienţă, cu numeroase proiecte derulate în diverse domenii economice, vă pot spune că evaluarea realistă a propriei afaceri reprezintă cheia succesului.

    Finanţarea nerambursabilă vine la pachet cu o serie de obligaţii pentru firme. Trebuie să cunoaşteţi în detaliu condiţiile, şi da, aici intervine şi consultantul, pentru a alege traseul optim către banii europeni şi timingul oportun pentru businessul vostru. Dar decizia vă aparţine. Sau, cum spune Jerzy Gregorek: Hard decisions, easy life. Easy decisions, hard life…

    Drepturi şi obligaţii în accesarea fondurilor nerambursabile 

    Acesta este momentul în care intervine consultantul în fonduri europene. Vă asigură ghidajul profesional prin etapele pre si postaccesare, cu respectarea procedurilor şi reglarea impactului pe care îl are un astfel de proiect asupra activităţii operaţionale a firmei. În special in timpul derularii unui astfel de proiect, vă veţi confrunta cu presiune pe cash-flow, generată de alocarea de resurse pentru finanţarea activităţilor din proiect, dar şi cu modificări în structura de personal generate de obligaţia de a crea noi locuri de muncă. Provocările trebuie identificate în timp util şi rezolvate în timp real, pentru că timpul înseamnă bani, mai ales în domeniul finanţărilor europene.

    Merită efortul? Da! Prin accesarea de fonduri nerambursabile, compania voastră se poate dezvolta într-un ritm accelerat şi la costuri mai reduse, în comparaţie cu finanţarea din alte surse sau utilizarea resurselor proprii. Dar nerespectarea condiţiilor asumate şi perioadele relativ lungi de la depunerea proiectului până la achiziţionarea propriu-zisă de echipamente reprezintă un risc pe care trebuie să-l gestionaţi în mod profesionist. Alegeţi o persoană cu experienţă în proiecte similare cu al vostru, care să cunoască în detaliu drepturile şi obligaţiile firmelor beneficiare de fonduri europene.

    Programele de finanţare au cerinţe diferite de la un domeniu la altul, chiar şi în cadrul aceluiaşi sector economic. De aceea, este nevoie de specialişti care au reuşit să implementeze cu succes proiecte complexe în domeniul vostru de activitate, în perioade economice dificile, ce necesită proactivitate şi dinamism. Deşi este vorba despre fonduri europene, cunoaşterea cadrului legislativ naţional şi a specificului de business local reprezintă criteriile pentru selectarea unui consultant în fonduri nerambursabile.

    Ce oportunităţi au firmele care caută finanţări nerambursabile în 2024?

    În perioada 2021-2027, Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă, Programele Regionale şi Fondul pentru Tranziţie Justă au reprezentat principalele surse de finanţare pentru firmele pe care le-am ghidat în implementarea proiectelor pe fonduri nerambursabile.

    În această perioadă, se pune accent tot mai mult pe proiecte pentru creşterea competitivităţii
    IMM-urilor prin inovare, dar şi pe digitalizare şi eficienţă energetică, cu respectarea principiilor de mediu. În paralel cu finanţările directe pentru IMM-uri, prinde contur o nouă linie de finanţare, cea pentru crearea unor centre de afaceri şi incubatoare de business la nivel regional. Oportunităţi există, cu siguranţă, însă o evaluare realistă a nevoilor afacerii şi a potenţialului de creştere va aduce şi răspunsul la întrebarea dacă fondurile nerambursabile sunt sau nu calea spre succes.