BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Hobby de CEO. Alexandra Mehedinţu, country manager, Atradius Romania: „Tai chi te învaţă să fii flexibil, dar puternic – trăsături esenţiale pentru orice lider”

    În business, această practică a învăţat-o să îşi păstreze mintea deschisă şi clară, să anticipeze şi să gestioneze conflicte cu o energie liniştită, dar fermă, şi să inspire echipa prin exemplul propriu de autocontrol şi concentrare. Tai Chi a învăţat-o să gestioneze echilibrul şi să îşi controleze reacţiile, povesteşte chiar Alexandra Mehedinţu.

     

     

    Acest sport îi oferă country managerului Atradius România o combinaţie unică de relaxare şi focus mental, ceea ce a fost foarte atractiv pentru ea, încă de la început. Gama de hobby-uri pe care le practică mai include grădinăritul, gătitul şi cititul.

    Alexandra Mehedinţu conduce operaţiunile Atradius România, parte a unui grup care se numără printer liderii mondiali în furnizarea de servicii de asigurare a creditelor comerciale, garanţii şi servicii de colectare la nivel global. În opinia sa, „Adevăratul leadership înseamnă să împuterniceşti pe alţii să reuşească, construind în acelaşi timp un drum pentru o creştere sustenabilă”, filosofie care reflectă încrederea în echipele pe care le coordonează şi angajamentul său pentru a încuraja colaborarea. Timp de 14 ani, ea a condus proiecte de evaluare a riscului de credit şi de marketing ale grupului ICAP CRIF în Balcani, inclusiv în România, Bulgaria, Serbia, Grecia şi Cipru. Backgroundul său include experienţă în vânzări, marketing, analiză financiară şi comercială, pe parcursul carierei sale gestionând programe de anvergură în peste 30 de ţări din EMEA pentru giganţi globali precum BBDO şi Hewlett-Packard. A supervizat peste 2.500 de distribuitori şi 27 de echipe de vânzări. Alexandra Mehedinţu are o licenţă în Ştiinţe Politice şi una în Comunicare şi a absolvit programul EMBA la IESE Business School din München.

    Alexandra Mehedinţu a preluat rolul actual în luna martie a acestui an, în cadrul grupului Atradius, unul dintre cei mai mari furnizori globali de servicii de asigurare a creditelor, garanţii şi servicii de colectare a creanţelor, Atradius Crédito y Caución S.A. de Seguros y Reaseguros. Grupul are peste 160 de birouri din 50 de ţări şi este membru al Grupo Catalana Occidente (GCO.MC), unul dintre cei mai mari Asigurători din Spania şi unul dintre liderii pieţei de asigurări de credit comercial din întreaga lume. Produsele oferite protejează companiile din întreaga lume împotriva riscului de neplată atunci când vând bunuri şi servicii pe credit. Sucursala din România a Atradius a fost înfiinţată în ianuarie 2017 şi oferă soluţii de asigurare de credit şi de colectare a creanţelor, având ca obiectiv reducerea expunerii clienţilor săi la riscul de neplată din partea cumpărătorilor cărora le vând produsele şi serviciile. Grupul Atradius a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 2,42 miliarde de euro, în creştere faţă de 2022 (2,36 miliarde de euro). Şi numărul de angajaţi a crescut în acelaşi interval, ajungând anul trecut la 3.500 de persoane faţă de 3.000 în 2022.

    Ce hobby aveţi şi cât timp îi dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Din 2010, practic tai chi chuan, cel mai răspândit stil de arte marţiale chinezeşti, practicat astăzi in lumea întreagă. Tai chi îmbină mişcări fluide, lente, dare care însă nu sunt lipsite de vigoare şi pe meditaţie, promovând sănătatea, echilibrul emoţional şi vitalitatea, fiind mai mult decât o artă marţială, fiind un exerciţiu profund pentru minte, corp şi spirit. Sub îndrumarea maestrului Alex Dong practic stilul yang, care este tradiţional şi cel mai răspândit în China. Pe lângă formele tradiţionale, am explorat şi tehnicile cu sabia dao, care adaugă o dimensiune suplimentară de disciplină şi concentrare. Pornind de la  principiul de bază că „apa curgătoare nu bălteşte niciodată”, tai chi te învaţă să fii flexibil, dar puternic – trăsături esenţiale pentru orice lider. Practicând acest sport am parte de o combinaţie unică de relaxare şi focus mental, ceea ce a fost foarte atractiv pentru mine încă de la început. În plus, îmi place să grădinăresc, să gătesc şi să citesc. Dedic câteva ore pe săptămână acestor activităţi, dar cu siguranţă prioritatea mea principală este familia şi fetiţa mea, care tocmai a început şcoala anul acesta.

    Ce corespondenţe există între acest hobby / sport şi afaceri?

    În business, această practică m-a învăţat să îmi păstrez mintea deschisă şi clară, să anticipez şi să gestionez conflicte cu o energie liniştită, dar fermă, şi să inspir echipa prin exemplul propriu de autocontrol şi concentrare. Tai chi m-a învăţat să gestionez echilibrul şi să îmi controlez reacţiile. În afaceri, ai nevoie de hotărâre (yang) ca să avansezi, dar şi de claritate şi calm, mai ales în momentele de tensiune. Fiecare mişcare este calculată, ceea ce se aplică şi în luarea deciziilor strategice. Grădinăritul, în schimb, m-a învăţat răbdarea şi importanţa îngrijirii continue şi a oferirii de condiţii optime pentru fiecare plantă – lecţii care sunt valoroase atunci când conduci echipe şi dezvolţi oameni.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Cu siguranţă, un hobby îţi oferă un spaţiu personal unde să te regenerezi, iar acest echilibru interior se reflectă şi în interacţiunile profesionale. Un lider echilibrat, care îşi înţelege limitele şi îşi prioritizează bunăstarea mentală, va aduce acest calm şi echilibru şi în relaţiile de afaceri.

    Ce beneficii are hobby-ul pentru dvs.?

    Tai chi chuanul mă ajută să îmi păstrez concentrarea şi să îmi reduc stresul, iar grădinăritul mă aduce aproape de natură şi îmi oferă o bucurie simplă, dar profundă, care mă conectează cu natura şi cu cei dragi mie. Gătitul mă relaxează, iar cititul mă ajută să explorez noi perspective, să fiu mereu la zi. Mă bucură mult faptul că, pe lângă echilibrul pe care aceste hobby-uri mi-l aduc între viaţa personală şi cea profesională, ele mă ajută să mă conectez şi mai bine cu fetiţa mea, care e la rândul ei fascinată de citit, grădinărit, gătit, dar şi de hobby-uri care sunt doar ale ei.

     Există regulile aplicabile în hobby şi în afaceri? Dacă da, care?

    Prima regulă în orice hobby este să îţi placă ce faci. La fel şi în afaceri, dacă îţi place ce faci, totul e OK. Dacă nu îţi place, nu vei putea avea rezultate şi nu va fi ceva durabil. Dacă e să mă gândesc la tai chi chuan, regula de bază este să fii atent la fiecare mişcare, să ai control şi răbdare şi să fii în echilibru. Aceste principii sunt esenţiale şi în afaceri: să îţi analizezi bine paşii şi să nu te grăbeşti să reacţionezi, să înţelegi mediul şi să îţi fructifici punctele tari. Din grădinărit am învăţat că ai nevoie de consecvenţă şi îngrijire constantă pentru a obţine rezultate. La fel şi în afaceri, continuitatea şi dedicarea pe termen lung sunt esenţiale pentru succes.

    Care sunt regulile obligatorii în sport / hobby şi afaceri?

    Pentru orice performanţă, fie că este vorba de sport, hobby sau afaceri, sunt esenţiale perseverenţa, răbdarea şi consecvenţa. Este important să faci cu plăcere ceea ce faci, să îţi dozezi efortul pentru a evita burnoutul şi să ai un mentor sau un ghid  / o echipă care să te susţină şi să ajute să creşti şi să te dezvolţi. În sport şi hobby-uri, această abordare asigură progresul constant şi satisfacţia personală. În afaceri, aceleaşi principii contribuie la atingerea obiectivelor şi la dezvoltarea unei cariere de succes. Fiecare domeniu necesită o dedicare continuă şi o viziune pe termen lung pentru a obţine rezultate remarcabile.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată? De ce?

    Niciodată nu spun niciodată. Sunt deschisă oricăror activităţi care mă fac să ies din zona de confort şi îmi oferă oportunităţi de învăţare şi dezvoltare personală. Cred că explorarea diferitelor experienţe poate aduce perspective noi şi poate contribui la creşterea personală. Totuşi, aş evita activităţile care sunt contrare valorilor mele fundamentale sau care prezintă riscuri semnificative pentru sănătate şi siguranţă. În rest, sunt dispusă să încerc şi să învăţ din orice experienţă care contribuie la dezvoltarea mea personală şi profesională.  

     

    PREFERINŢE

    CUVÂNT:  Autenticitate

    CARTE: „Alchimistul”, de Paolo Coelho

    PERSONALITATE: Jane Goodall

    SPORTIV: Simona Halep

    TIP DE VACANŢĂ: Safari

    DESTINAŢIE DE VACANŢĂ: Africa

     

    CORESPONDENŢE

    În business, practicarea  Tai chi a învăţat-o să-şi păstreze mintea deschisă şi clară, să anticipeze şi să gestioneze conflicte cu o energie liniştită, dar fermă, şi să inspire echipa prin exemplul propriu de autocontrol şi concentrare.

  • Piaţa imobiliară şi băncile. Cât de strânsă este legătura?

    Mai mult de două treimi dintre creditele acordate populaţiei au legătură cu sectorul imobiliar, dar şi jumătate dintre creditele acordate companiilor nefinanciare au garanţie imobiliară sau sunt acordate sectoarelor de construcţii şi imobiliar. În România, expunerile băncilor pe piaţa imobiliară au ajuns la niveluri ridicate, depăşind 200 de miliarde de lei (circa 40 de miliarde de euro), din care mai bine de 100 de miliarde de lei sunt pe sectorul imobiliar rezidenţial, iar diferenţa o reprezintă expunerile pe piaţa imobiliară comercială, potrivit datelor BNR.

    Ajunsă uneori pe culmi, alteori coborâtă în abis, legată şi de ciclurile economice ce nu prea pot fi evitate (care merg de la boom la recesiune şi invers), piaţa imobiliară atrage ca un magnet jucătorii de tot felul – dezvoltatori, finanţatori, vânzători, cumpărători, şi nu numai. Aflată pe calea maturizării, piaţa imobiliară din România a trecut prin încercări de tot felul în ultimele decenii, care au modelat-o, criza din 2008/2009, cu rădăcini în piaţa de profil de peste Atlantic, fiind cea mai răsunătoare. Trecerea prin diverse provocări şi-a lăsat amprenta asupra pieţei imobiliare, iar preţurile au fost în ultimele decenii pe o pantă preponderent ascendentă pe piaţa locală, trend care a făcut ca statutul de proprietar să devină mai greu de atins pentru unele categorii de persoane, care apelează la diferite soluţii de finanţare, inclusiv la bănci. Preţul unei garsoniere, de exemplu, a urcat la zeci de mii de euro, de la doar câteva mii de euro în urmă cu trei decenii.

    O legătură puternică s-a consolidat în timp între piaţa bancară şi piaţa imobiliară rezidenţială, precum şi piaţa imobiliară comercială. Evoluţiile din piaţa imobiliară au implicaţii importante asupra activităţii bancare, instituţiile de credit având o expunere însemnată faţă de acest sector.  Astfel, mai mult de două treimi din creditele acordate populaţiei au legătură cu acest sector, dar şi jumătate din creditele acordate companiilor nefinanciare au garanţie imobiliară sau sunt acordate sectoarelor construcţii şi imobiliar. Iar expunerile faţă de piaţa imobiliară comercială pot genera o serie de vulnerabilităţi importante, după cum a avertizat şi banca centrală.

     

    O legătură puternică s-a consolidat în timp între piaţa bancară şi piaţa imobiliară rezidenţială, precum  şi piaţa imobiliară comercială. Evoluţiile din piaţa imobiliară au implicaţii importante asupra activităţii bancare, instituţiile de credit având o expunere însemnată faţă de acest sector.

    În România, expunerile băncilor pe piaţa imobiliară au ajuns la niveluri ridicate, depăşind 200 mld. lei (circa 40 mld. euro), din care mai bine de 100 mld. lei sunt pe sectorul imobiliar rezidenţial, iar diferenţa reprezintă expunerile pe piaţa imobiliară comercială, după cum reiese din datele BNR. Concret, în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială (retail), expunerea sectorului bancar se menţine semnificativă, reprezentând peste 110 mld. lei, adică peste două treimi din totalul creditelor acordate populaţiei, după cum indică datele băncii centrale pentru primul trimestru din acest an. Segmentul imobiliar rezidenţial ia în considerare creditele imobiliare Prima casă/Noua casă, creditele ipotecare standard, dar şi creditele de consum garantate cu ipoteci. Competiţia dintre bănci din ultima perioadă, lupta în oferte cu dobânzi promoţionale mai mici, au dus la creşterea volumului ipotecarelor standard, în timp ce finanţările Noua casă sunt în declin, coborând sub 30% din totalul ipotecarelor. În ultimul an, o serie de bănci mari în căutare de clienţi au lansat tot felul de oferte promoţionale pentru credite noi ipotecare şi/sau pentru refinanţări de credite ipotecare de la alte bănci, cu dobânzi mai mici, în jurul a 5-6%, sau chiar sub acest nivel, dobânzi uneori fixe pentru 3-5 ani. În aceste condiţii, volumul creditelor ipotecare standard a continuat ascensiunea. Concret, creditele Prima casă/Noua casă însumau la final de T1/2024 aproape 30 mld. lei (29,6 mld. lei) ajungând să reprezinte doar 28%  din creditul ipotecar, ponderea fiind în scădere de la circa 38% în august 2021 şi de la aproape 50% din creditele ipotecare în anul 2016.

    În ultimii ani s-a înregistrat un declin semnificativ al volumului de credite noi Prima casă/Noua casă (-75%) în perioada aprilie 2023 – martie 2024 faţă de perioada corespondentă din anul anterior, fluxuri anualizate), atât pe fondul reducerii treptate a plafonului, de la 2,5 miliarde de lei în 2017 la 1 miliard de lei în 2024 şi, în consecinţă, a diminuării treptate a intervenţiei statului, cât şi datorită dezvoltării pieţei creditului ipotecar standard şi creşterii accesibilităţii populaţiei la produsele ipotecare standard ale băncilor, după cum a remarcat banca centrală. Creditele ipotecare standard au înregistrat o dinamică pozitivă (Ă 6% în martie 2024 vs. martie 2023), ajungând la peste 76 mld. lei. Analizând evoluţia din ultimii 15 ani, BNR susţine că numărul debitorilor cu credite ipotecare a crescut cu 260% (decembrie 2008-martie 2023), depăşind 500.000. Iar creditele ipotecare au cea mai ridicată pondere în îndatorarea populaţiei, respectiv peste jumătate din datorie. După anul 2016, împrumuturile Prima casă au început să-şi piardă din atractivitate din cauza accentuării volatilităţii dobânzilor interbancare, în timp ce la creditele ipotecare standard clienţii au putut să opteze pentru finanţări cu dobânzi fixe. În anul 2023, valoarea creditelor Noua casă (anterior Prima casă) acordate de bănci a fost de aproximativ 485,5 mil. lei, în condiţiile în care au fost acordate 1.940 de garanţii în valoare totală de 245 mil. lei. Programul Noua casă a fost accesat în principal de tineri cu vârsta cuprinsă între 26 şi 35 ani, majoritatea finanţărilor fiind solicitate pentru achiziţionarea unui apartament, cu suprafaţa cuprinsă între 50-100 m2, cu preţ între 50.000 şi 100.000 euro, potrivit Ministerului Finanţelor. Din momentul lansării programului Prima casă, în anul 2009, până la finele lunii decembrie 2023, au fost acordate 333.219 garanţii şi promisiuni de garantare în valoare totală de 31,57 mld. lei, care au susţinut credite în valoare de 63,8 mld. lei.

    Analizând evoluţia din ultimii 15 ani, BNR susţine că numărul debitorilor cu credite ipotecare a crescut cu 260% (2008-2023), depăşind 500.000. Iar creditele ipotecare au cea mai ridicată pondere în îndatorarea populaţiei, respectiv peste jumătate din datorie.

    reditele ipotecare standard, pentru care trebuie achitat un avans cuprins între 15% şi 25% din partea clienţilor, au devenit soluţia cea mai folosită pentru a finanţa achiziţia unei locuinţe, ponderea acestor credite urcând în jur de 70% din totalul finanţărilor ipotecare. Cât despre expunerea directă şi indirectă a băncilor faţă de sectorul imobiliar comercial (credite CRE – commercial real estate), şi aceasta se situează la un nivel semnificativ, reprezentând 50% din totalul creditelor acordate companiilor nefinanciare şi în anul 2024, adică în jur de 95 mld. lei (20 mld. euro) la final de T1/2024. BNR încadrează în categoria creditelor pentru sectorul imobiliar comercial atât finanţările acordate de bănci direct pentru firmele din construcţii şi imobiliare care dezvoltă locuinţe sau alte tipuri de construcţii, cât şi finanţările acordate altor tipuri de companii care aduc imobile ca şi garanţii.Volumul ridicat al finanţărilor de acest tip arată că băncile au preferat mai degrabă să finanţeze dezvoltatorii imobiliari şi mai puţin producţia, în timp ce pentru majori­tatea bunurilor exportate România depinde de importuri ce sunt încorporate în acele bunuri, ceea ce duce la menţinerea unui deficit mare al balanţei comerciale. Expunerile directe ale băncilor către sectoarele construcţii şi imobiliare totalizau 37,5 mld. lei în T1/2024, în timp ce expunerile indirecte, reprezentând creditele companiilor nefinanciare garantate cu proprietăţi imobiliare, au o valoare de circa 1,5 ori mai mare decât cea a expunerilor directe, adică vreo 57 mld. lei. „Sectorul imobiliar comercial are o importanţă sporită pentru stabilitatea financiară.

    Expunerea sectorului bancar faţă de sectorul imobiliar comercial (credite CRE, commercial real estate) se situează la un nivel semnificativ, reprezentând 50% din totalul creditelor acordate companiilor nefinanciare, potrivit datelor la martie 2024. Cu toate acestea, expunerile directe către sectoarele construcţii şi imobiliare totalizează 37,5 mld. lei, în timp ce expunerile indirecte (reprezentând creditele companiilor nefinanciare garantate cu proprietăţi imobiliare) au o valoare însemnată, de aproximativ 1,5 ori mai mare faţă de cea a expunerilor directe, totalizând circa 57 mld. lei (martie 2024). Acest lucru indică faptul că băncile româneşti au tendinţa de a colateraliza cu bunuri imobile şi împrumuturi acordate altor domenii”, susţine BNR în raportul asupra stabilităţii financiare din 2024. Piaţa finanţărilor ipotecare a accelerat puternic în prima parte a acestui an, volumul cumulat al creditelor ipotecare noi în lei din primul semestru (S1)  din 2024 urcând la 22,4 mld. lei, nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2023, potrivit datelor BNR. Însă, o parte importantă din volumul creditelor ipotecare noi reprezintă de fapt rostogoliri/refinanţări/rescadenţări ale unor împrumuturi anterioare la dobânzi mai mici, uneori fixe timp de câţiva ani, aflate în ofertele băncilor.

    În cazul unor evoluţii economice şi financiare nefavorabile, valoarea colateralului (a garanţiei), este afectată de scăderea preţurilor proprietăţilor, conducând la creşterea cerinţelor de capital pentru bănci şi la restrângerea capacităţii acestora de a acorda credit.

    Analizând soldul creditelor pentru locuinţe în lei vedem din rapoartele BNR că a ajuns în luna iunie 2024 la circa 93,2 mld. lei, fiind mai mare cu doar 4,9 mld. lei faţă de soldul din luna iunie 2023, această diferenţă reprezentând de fapt creditele în lei pentru locuinţe „efectiv“ noi acordate populaţiei de băncile de pe piaţa românească în ultimul an. Astfel, creditele ipotecare noi sunt dominate de fapt de refinanţări/restructurări de credite. Din cauza dobânzilor mari, unii români au început să aibă în ultimii ani dificultăţi în rambursarea creditelor, astfel că au încercat să restructureze datoriile prin refinanţări, reeşalonări, după cum au explicat analiştii. Astfel, în primele luni din 2024, ca şi în anul 2023, o bună parte din creditarea retail sau corporate a fost de fapt o restructurare sub diverse forme a datoriilor vechi. Odată cu saltul dobânzilor, românii care aveau deja credite ipotecare au profitat de ofertele promoţionale ale unor bănci pentru refinanţări la dobânzi mai mici, uneori fixe câţiva ani. În ceea ce priveşte preţul locuinţelor şi gradul de accesibilitate a populaţiei, în România se păstrează disparităţi. Dinamica ascendentă a preţurilor este susţinută de scăderea ofertei şi de creşterea costurilor de construcţie. Conform datelor BNR, preţul proprietăţilor rezidenţiale a avansat în termeni anuali cu 3,7% în T4/2023, ritmul de creştere a preţurilor încetinind însă vizibil pe parcursul anului 2023. „Preţurile locuinţelor nou-construite au continuat să se majoreze, deşi într-un ritm mai lent (+10% anual în T4/2023 versus 13% în T4/2022), în timp ce preţurile locuinţelor deja existente au înregistrat o evoluţie mult mai modestă (+0,5% versus 3,9% în T4/2022). Costurile ridicate în construcţii continuă să pună presiune pe preţurile locuinţelor noi, acestea crescând cu circa 8% în perioada februarie 2023 – ianuarie 2024 comparativ cu perioada corespondentă anterioară. Trendul ascendent al costurilor în construcţii este de aşteptat să continue în perioada următoare, pe fondul lipsei acute de forţă de muncă şi al măsurilor fiscale implementate în 2024. De asemenea, creşterea cotei TVA redusă de la 5% la 9% pentru locuinţele noi de la 1 ianuarie 2024 este de natură a pune presiuni suplimentare asupra preţului proprietăţilor imobiliare rezidenţiale”, după cum indicau evaluările BNR.

    Piaţa finanţărilor ipotecare a accelerat puternic în prima parte a acestui an, volumul cumulat al creditelor ipotecare noi în lei din primul semestru (S1) din 2024 urcând la 22,4 mld. lei, nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2023, potrivit datelor BNR. Însă, o parte importantă din volumul creditelor ipotecare noi reprezintă de fapt rostogoliri/refinanţări/rescadenţări ale unor împrumuturi anterioare la dobânzi mai mici, uneori fixe timp de câţiva ani, aflate în ofertele băncilor.

    Evoluţiile la nivel naţional au fost contrastante celor consemnate în economiile similare din regiune, precum Bulgaria, Polonia şi Croaţia, unde s-au consemnat cele mai ridicate creşteri ale preţurilor proprietăţilor imobiliare din UE, aminteşte banca centrală. „România a înregistrat o creştere moderată a preţurilor proprietăţilor rezidenţiale între ţările UE (a unsprezecea cea mai mare), în contextul în care o serie de state membre înregistrează dinamici negative ale preţurilor locuinţelor. Luxemburg şi Germania au cele mai abrupte scăderi anuale de preţ la T4 2023, în timp ce la nivelul agregat al Uniunii Europene şi zonei euro ajustările au fost marginale (+0,2%, respectiv -1,1%)“. Piaţa imobiliară rezidenţială este caracterizată de un dezechilibru între cerere şi ofertă, în viziunea BNR. Pe partea ofertei, s-a consemnat o scădere semnificativă a numărului autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-55% în perioada aprilie 2023 – martie 2024 în termeni anuali), a lucrărilor de construcţii rezidenţiale (-9% în perioada aprilie 2023 – martie 2024 în termeni anuali), a locuinţelor nou-terminate (-3% în anul 2023 în termeni anuali) şi a celor disponibile la vânzare (-17% în T1/2024 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023). În ceea ce priveşte cererea, aceasta a crescut pe fondul revenirii economice, al diminuării presiunilor inflaţioniste şi al majorării veniturilor salariale. Astfel, cererea pentru proprietăţi imobiliare de vânzare a fost mai ridicată cu 3% la nivel naţional şi cu 14% în Bucureşti, cu precădere în ceea ce priveşte locuinţele noi (+22%) în cazul celei din urmă, în primul trimestru al anului 2024 în termeni anuali. Ecartul dintre cerere şi ofertă a condus la diminuarea marginală a numărului de tranzacţii imobiliare la nivel naţional cu 0,4% în perioada aprilie 2023 – martie 2024 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în Bucureşti scăderea fiind însă mai accentuată (-8%), explică specia­liştii de la banca centrală în raportul asupra stabilităţii financiare. În ceea ce priveşte accesul la piaţa creditului ipotecar, acesta se menţine relativ facil în viziunea băncii centrale, indicele de accesibilitate evidenţiind faptul că venitul mediu salarial net este aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unui apartament cu 2 camere în Bucureşti (decembrie 2023) prin finanţare de la bănci. Situaţia este în uşoară îmbunătăţire faţă de anul 2022, pe fondul creşterii mai accentuate a veniturilor faţă de preţurile imobiliare. Totuşi, disparităţile sunt pronunţate la nivel regional în termeni de acces la finanţare pentru achiziţia unei locuinţe, indicele înregistrând valori subunitare în cazul principalelor centre regionale cu excepţia capitalei, Indicele de accesibilitate (engl. Housing Affordability Index) măsoară venitul mediu net în raport cu veniturile necesare pentru achiziţio­narea unei locuinţe cu un avans de 15%, grad de îndatorare de 45% şi o maturitate de 25 de ani .

    Unde dau băncile cele mai multe ipotecare? Peste 50% din soldul creditelor ipotecare, dar şi din creditele pentru bunuri imobiliare comerciale, în 5 judeţe dezvoltate: Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Constanţa

     Din perspectiva concentrării regionale a împrumuturilor ipotecare, judeţele dezvoltate, care au volumele cele mai ridicate de forţă de muncă şi cele mai mari salarii, conduc atât topul cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor ipotecare acordate de bancheri, cât şi topul judeţelor cu cele mai mari ponderi ale soldurilor creditelor pentru imobile comerciale. Împrumuturile ipotecare acordate în Bucureşti şi Ilfov, cumulat, reprezintă peste o treime (35%) din totalul creditelor ipotecare, iar adăugând şi următoarele 3 judeţe – Cluj, Timiş şi Constanţa – reiese că peste jumătate din soldul creditelor ipotecare din România sunt concentrate la românii din 5 judeţe dezvoltate, respectiv Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Constanţa. Extinzând analiza, vedem că dacă luăm în considerare şi Iaşi şi Braşov, ponderea ipotecarelor trece de 60%, conform datelor BNR. Şi în cazul creditelor pentru bunuri imobiliare comerciale acordate companiilor, ponderile sunt apropiate în aceste judeţe.

    Împrumuturile ipotecare acordate în Bucureşti şi Ilfov, cumulat, reprezintă peste o treime (35%) din totalul creditelor ipotecare, iar adăugând şi următoarele 3 judeţe – Cluj, Timiş şi Constanţa – reiese că peste jumătate din soldul creditelor ipotecare din România sunt concentrate la românii din 5 judeţe dezvoltate, respectiv Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Constanţa.

    La polul opus, judeţul cu cea mai mică pondere a creditului ipotecar şi a creditului pentru imobile comerciale este Harghita. Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor, conform evaluărilor BNR. Nivelul de dezvoltare economică, numărul de companii care activează în judeţul respectiv, nivelul salariului sau numărul celor care lucrează în companii private comparativ cu cei din instituţii publice sunt câteva elemente determinante pentru dinamica soldului împrumuturilor acordate. „O problemă persistentă pentru piaţa creditului ipotecar din România este reprezentată de concentrarea împrumuturilor“, după cum a atenţionat banca centrală. În tandem cu trendurile moderne, aproximativ un sfert dintre creditele ipotecare noi acordate în anul 2023 sunt credite cu destinaţie climatică, în special pentru clădiri verzi (52%) şi creşterea eficienţei energetice (48%), ceea ce indică faptul că nivelul de conştientizare a riscurilor generate de schimbările climatice este pe un trend  ascendent şi în cazul românilor. Totuşi, la nivelul agregat al întregului portofoliu de credite ipotecare, ponderea creditelor verzi rămâne modestă (8%, martie 2024). Distribuţia creditelor verzi în plan teritorial prezintă, de asemenea, o concentrare ridicată în principalele centre regionale, cuantumul cel mai important al creditelor verzi acordate în anul 2023 fiind acordat în regiunea Bucureşti-Ilfov (45%), urmată de Timiş (8%), Constanţa (5%), Cluj (4%) şi Braşov (3%).

     

    Cât mai este rata creditelor neperformante pe segmentul imobiliar?

    Rata creditelor neperformante aferentă creditelor ipotecare este deocamdată la niveluri reduse, indiferent de tipul creditului, ajungând la 1,4% în cazul creditelor Prima casă/Noua casă şi 1,7% în cazul creditelor ipotecare standard, în plan regional, aceasta variind între 1% în judeţul Neamţ şi 2,5% în Sălaj, conform datelor BNR. Pe fondul îngrijorărilor legate de corecţiile preţurilor proprietăţilor imobiliare rezidenţiale, nivelul gradului de acoperire a creditelor prin garanţii (loan-to-value, LTV) capătă o importanţă sporită, după cum spune banca centrală. În cazul unor evoluţii economice şi financiare nefavorabile, valoarea colateralului este afectată de scăderea preţurilor proprietăţilor, conducând la creşterea cerinţelor de capital pentru bănci şi la restrângerea capacităţii acestora de a acorda credit. „În funcţie de tipul creditului imobiliar, peste jumătate dintre creditele Prima casă/Noua casă au cu grad de acoperire prin garanţii de peste 85%, dat fiind nivelul preferenţial al avansului minim ce trebuie deţinut de debitor în cazul acestei categorii de credite (5% vs. 15% în cazul creditelor ipotecare standard în lei acordate pentru achiziţionarea primei locuinţe). În contrast, pe fondul măsurilor macroprudenţiale implementate de Banca Naţională a României privind gradul de acoperire a creditelor prin garanţii (în noiembrie 2011 şi aprilie 2022), creditele ipotecare standard au asociat în proporţie de 96% un nivel al indicatorului LTV ce nu depăşeşte 85%. Astfel, gradul median de acoperire a creditelor prin garanţii pentru împrumuturile noi (exclusiv creditele Prima casă/Noua casă) se situează la valoarea de 73%, în timp ce la nivelul întregului portofoliu de credite imobiliare în stoc, valoarea LTV mediană este de 69% (martie 2024)”, potrivit BNR.)

    Rata creditelor neperformante aferentă creditelor ipotecare este deocamdată la niveluri reduse, indiferent de tipul creditului, ajungând la 1,4% în cazul creditelor Prima casă/Noua casă şi 1,7% în cazul creditelor ipotecare standard, în plan regional, aceasta variind între 1% în judeţul Neamţ şi 2,5% în Sălaj, conform datelor BNR.

    Pe segmentul imobiliar comercial, calitatea portofoliului de credite CRE este inferioară celei aferente portofoliului agregat de credite acordate companiilor. Cu toate acestea, creditele către sectoarele construcţii şi imobiliare şi-au continuat tendinţa de îmbunătăţire, rata creditelor neperformante coborând la 4,1% în martie 2024, de la peste 5% în urmă cu un an. În cazul expunerilor indirecte, rata creditelor neperformante înregistrează valori mai ridicate, deşi în scădere, respectiv 5,3% în martie 2024, faţă de peste 6% în aceeaşi perioadă a anului precedent şi peste 8% în urmă cu doi ani. În funcţie de tipul ratei de dobândă, creditele cu dobândă variabilă (fără perioade de fixare a dobânzii de la acordare până la scadenţă) reprezintă cea mai mare parte a portofoliului de credite de pe segmentul imobiliar comercial (CRE). Numai 4% din stocul de credite este acordat cu dobândă fixă de la originare până la scadenţă. Astfel, majoritatea creditelor CRE sunt expuse la riscul de rată a dobânzii, care în contextul normalizării ratelor de dobândă pot pune presiune pe capacitatea firmelor de a onora serviciul datoriei, atenţionează banca centrală. Pe plan european, preocupările legate de corecţiile preţurilor pe piaţa imobiliară comercială şi a ratei creditelor neperformante mai crescută în cazul creditelor cu grad de acoperire prin garanţii (LTV) scăzut sunt importante. Pe ansamblu, în România, cele mai recente evaluări ale vulnerabilităţilor legate de sectorul imobiliar comercial indică faptul că acestea se menţin la un nivel gestionabil, însă este necesară o monitorizare atentă în continuare, în condiţiile în care acest segment se află într-o fază descendentă a ciclului. Banca Naţională a României susţine că monitorizează în mod constant evoluţiile de pe piaţa imobiliară comercială, pe cele patru paliere importante de risc (palierul colateralului, palierul veniturilor şi activităţii, palierul finanţării şi palierul contagiunii.   

  • 100 tineri manageri de top. Alin Nedelcu, Raiffeisen Bank România: Am învăţat că echipa este principalul factor de succes şi că este esenţial să oferim un mediu în care oamenii să poată creşte şi să se poată dezvolta

    Alin Nedelcu, Head of AI, Raiffeisen Bank România, 39 de ani

    Active totale (2023): peste 70 mld. lei

    Profit net: 1,7 mld. lei

    Număr de angajaţi: + 4.900

    „Am învăţat că echipa este principalul factor de succes şi că este esenţial să oferim un mediu în care oamenii să poată creşte şi să se poată dezvolta.”

    Alin Nedelcu a înfiinţat în 2019 departamentul de AI de la zero, iar cinci ani mai târziu a ajuns la o echipă formată din aproximativ 30 de angajaţi: ML engineers, ML Ops, DevOps şi data engineers. Până acum, au construit 12 aplicaţii care folosesc modele de inteligenţă artificială, utilizate de circa 3.000 de angajaţi ai băncii.

     


     

  • Groupama: Poziţia de lider nu este un scop în sine

     

     

     

    de Ioana Mihai-Andrei

    Groupama a înregistrat anul trecut rezultate pozitive pe majoritatea liniilor de business, iar primele brute subscrise au depăşit pragul de 4 miliarde de lei, marcând o creştere de 37% faţă de 2022, cea mai mare de pe piaţă. Şi prima parte din 2024 a adus plusuri în mAI toate diviziile asigurătorului, iar previziunile pentru întregul an se menţin în registrul optimist. Compania a preluat în 2022 poziţia de lider în industria de asigurări pe plan local, dar Călin Matei, CEO-ul Groupama România, spune că locul în clasament nu a fost niciodată un scop în sine, ci un rezultat. Care sunt, din perspectiva Groupama, principalele oportunităţi ale prezentului, ale viitorului şi care sunt direcţiile strategice pe care este construită activitatea companiei de asigurări?

     

    „O umbrelă pe timp de ploaie” pare a fi principiul pe care s-a dezvoltat de-a lungul timpului industria asigurărilor de pretudindeni. Un domeniu care, chiar dacă nu este în România la fel de dezvoltat ca în alte pieţe europene, a făcut paşi importanţi în ultimele decenii. În această piaţă, Groupama şi-a început călătoria în urmă cu 15 ani iar de anul trecut a dobândit poziţia de lider, despre care Călin Matei, CEO-ul Groupama România, spune că „să fim numărul 1 nu a fost niciodată un scop în sine pentru noi. Nu este nici astăzi. Este mai degrabă rezultatul unei strategii bine adaptate contextului şi executate cu pasiune, responsabilitate şi empatie. Rămân fidel ideii că este importantă atenţia la cum şi nu doar la cât faci. Am înţeles rapid cât de importantă este inovaţia, dar doar atât timp cât aceasta serveşte clienţilor”.

    În prima jumătate a anului 2024, compania a înregistrat o creştere a primelor brute subscrise de 5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, conform lui Sebastien Demichelis, director general adjunct al Groupama. Tot el detaliază că linia asigurărilor CASCO are în continuare o evoluţie foarte bună, cu o creştere de peste 20% şi o valoare a primelor brute subscrise de aproape 480 milioane lei, la fel şi linia asigurărilor de proprietăţi comerciale, cu o creştere de peste 20%. Asigurările de sănătate au şi ele o creştere semnificativă, de 58%, în timp ce asigurările de locuinţe cresc cu 9% faţă de primele 6 luni din 2023. „Sunt rezultate foarte bune (…). Cât priveşte previziunile noastre pentru restul anului, acestea sunt relativ optimiste. Estimăm o creştere moderată a cifrei de afaceri şi suntem încrezători că vom consolida în continuare poziţia noastră pe piaţă.”

    Plusurile din acest an vin în continuarea unui 2023 în care compania a avut o evoluţie care a urcat-o în vârful clasamentului din industria asigurărilor. „2023 a fost un an al dezvoltării profitabile şi sustenabile pentru Groupama România, un an în care am rămas fideli strategiei noastre de a câştiga preferinţa românilor şi de a oferi produse şi servicii de calitate, la un preţ corect. Am înregistrat rezultate pozitive pe toate liniile de business, iar primele brute subscrise au depăşit pragul de 4 miliarde de lei, o creştere de 37% faţă de 2022, cea mai mare de pe piaţă”, declară Cătălin Matei. În afara RCA, primele brute subscrise în 2023 au atins valoarea de 1,63 miliarde lei, cu 23% mai mult decât în 2022 şi cu opt puncte peste creşterea pieţei. CASCO a fost linia cu cea mai bună performanţă, creşterea fiind de 26%, linia clădiri şi bunuri a avut de asemenea o evoluţie foarte bună faţă de 2022, de +12%, la fel şi linia de alte asigurări generale, a cărei creştere a fost de 23% comparativ cu 2022.

    Profitul operaţional a ajuns la 217 milioane de lei, iar solvabilitatea s-a plasat la 142% (SCR) şi 269% (MCR). Liniile care contribuie cel mai mult la profitul operaţional sunt CASCO, asigurările proprietăţilor şi cele de persoane, în timp ce linia RCA se află în breakeven.

    „Ne-am consolidat poziţia pe piaţă şi am devenit alegerea a peste 2 milioane de români şi 175.000 de companii. Toate aceste rezultate au în spate o echipă foarte puternică, fără de care nimic nu este posibil, susţinerea grupului nostru şi parteneriatele solide”, afirmă CEO-ul Groupama România. La nivel de grup, Groupama a înregistrat în 2023 o valoare totală a primelor brute subscrise de 17 miliarde euro şi un profit net de 510 milioane euro, având un rating A+, conform Fitch.

     

    Perspectivă globală, dezvoltare locală

    Povestea Groupama începe cu mai bine de un secol în urmă, când câţiva fermieri francezi au creat fonduri mutuale locale, pentru a se ajuta reciproc atunci când se confruntau cu pierderi, dar şi pentru a-şi da o mână de ajutor în viaţa de zi cu zi, spune Sebastien Demichelis. Tot el detaliază că acesta este sistemul mutual, în care clienţii sunt şi acţionari, relaţia dintre cei doi stakeholderi devenind una de colaborare, de parteneriat. „Consecinţa este o orientare autentică către clienţi şi faptul că toată contribuţia financiară a clienţilor se acumulează în companie, scopul profitului fiind acela de a consolida compania şi a investi în viitor”, explică directorul general adjunct al Groupama România.

    În 1998 a avut loc achiziţia grupului Gan, mişcare care a consolidat prezenţa companiei pe piaţa internaţională şi a generat şi diversificarea portofoliului de produse. În anii 2000 a urmat o etapă de extindere, în Europa de Est, inclusiv în România, unde, în perioada 2007-2008, Grupul Groupama a pătruns progresiv, prin achiziţionarea a trei companii locale de asigurări: Asiban, BT Asigurări şi OTP Asigurări. „Astăzi suntem prezenţi în zece ţări, în principal în Europa (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Italia, Grecia, Ungaria, România, Slovenia), dar şi cu o oportunitate relevantă de creştere în China şi Tunisia. Grupul Groupama numără 31.000 de angajaţi, 27.000 de membri şi peste 12 milioane de clienţi, la nivel mondial”, declară Sebastien Demichelis.

    Primii paşi pe piaţa românească au constituit o perioadă de adaptare şi învăţare, povesteşte Călin Matei, „în care am investit mult pentru a crea ceea ce astăzi ne place să numim un asigurător glocal, în care expertiza unui grup internaţional se îmbină cu specificul local şi echipa din România. Am mizat întotdeauna pe o creştere sustenabilă şi am rămas fideli strategiei noastre chiar şi în momentele în care ne-am confruntat cu provocări. Am ştiut mereu că avem o misiune pe cât de clară, pe atât de importantă – să îi ajutăm pe clienţii şi partenerii noştri să privească viaţa cu optimism, să se bucure de fiecare moment, mai mic sau mai mare, ştiind că le vom fi alături în faţa provocărilor – şi am construit totul având mereu acest lucru în minte. Am ascultat nevoile clienţilor şi am răspuns cu produse şi servicii simple, de calitate, la un preţ corect şi ne-am propus nu doar să atingem aşteptări, ci şi să le depăşim. Ne-am creat în felul acesta un portofoliu complex, în care am integrat inovaţia în serviciul clientului.”

    În opinia CEO-ului Groupama, echilibrul a fost un element cheie în tot acest proces, la fel şi „modul în care construim, urmărind mereu valoarea pentru clienţi-parteneri-echipă-acţionari şi asumându-ne angajamente pe termen lung”.

    În urmă cu doi ani, în 2022, Groupama a devenit lider de piaţă, după un moment critic pentru industria de asigurări din România. „Nu a fost un scop în sine pentru noi, ci o consecinţă a lucrului bine făcut. În 2023 am atins cea mai mare creştere de pe piaţă, menţinând nivelul de satisfacţie a clienţilor noştri la un nivel foarte ridicat”, declară Călin Matei.

    Despre dezvoltarea portofoliului, Alexandru Georgescu, director naţional de vânzări în cadrul Groupama România, spune că pe parcursul anilor acesta a evoluat, în ritm cu nevoile clienţilor şi cu schimbările din piaţă. „Am fost primul asigurător care a introdus în România sistemele telematice pe linia CASCO, constatarea daunelor şi inspecţiile de risc prin asistenţă video, telemedicina sau semnătura electronică a poliţelor de asigurare.”

    Fiecare an din istoria companiei pe plan local are pentru membrii echipei o semnificaţie importantă, fie prin rezultatele obţinute, fie prin faptul că a marcat lansarea unui produs sau a unui serviciu, dar, adaugă Alexandru Georgescu, „probabil că cea mai spectaculoasă creştere a fost cea din 2023, cea mai mare la nivel de piaţă. Motorul acestei creşteri a fost o strategie adaptată contextului, implementată cu responsabilitate”.

    Anul 2024 vine cu provocări şi oportunităţi pentru industria asigurărilor din România, iar agilitatea şi puterea de adaptare sunt esenţiale într-un astfel de context, spune Costin Tabacu, director tehnic asigurări generale în cadrul Groupama. „Suntem în continuare în proces de normalizare şi, în ciuda provocărilor care vin din lipsa de predictibilitate şi incertitudinea economică, avem totuşi oportunităţi de dezvoltare. Observăm o accelerare a digitalizării pe segmentul persoanelor fizice, un aspect absolut esenţial într-o lume în care consumatorii doresc soluţii rapide, sigure şi accesibile online. De cealaltă parte, segmentul companiilor are un apetit din ce în ce mai mare pentru soluţii personalizate, care ţin cont de specificul activităţii lor, de planurile de dezvoltare şi de bugetele disponibile.” Acest lucru aduce şi o transparenţă şi accesibilitate fără precedent pentru acest segment de clienţi.

    Costin Tabacu remarcă şi un interes în creştere pentru asigurări în general şi în particular pentru asigurările de viaţă şi sănătate, care au devenit deja un element de igienă pentru tot mai multe companii şi o necesitate în recrutare şi retenţie. Ratele de penetrare sunt însă relativ mici versus alte pieţe europene. „Asigurările devin o ancoră de stabilitate pentru tot mai mulţi clienţi – oameni şi companii – iar asta este încurajator, suntem pe drumul cel bun”, adaugă directorul tehnic pentru asigurări generale al companiei.

    Industria de asigurări din România are câteva particularităţi care o fac unică în peisajul european, explică Răzvan Chiraleu, director juridic şi advocacy în cadrul Groupama România. „Deşi este în continuă dezvoltare, penetrarea asigurărilor pe piaţa locală este încă sub media europeană, în special în ceea ce priveşte asigurările de viaţă şi sănătate. În ţări precum Franţa sau Germania, aceste tipuri de asigurări au o pondere mult mai mare în portofoliile companiilor. În schimb, piaţa românească este dominată de asigurările auto, cum sunt RCA şi CASCO”, declară Răzvan Chiraleu.

    Un alt aspect distinct este legat de educaţia financiară, care trebuie să devină o preocupare mai vizibilă pentru noi toţi şi o prioritate reală. „Ea trebuie astăzi să suplinească o cultură reală a asigurărilor, aşa cum vedem spre exemplu în Franţa, unde asigurările de răspundere civilă pentru persoane fizice sunt o normalitate sau procesul de reînnoire a poliţelor este tacit. Cu toate acestea, vedem începutul unei schimbări de mentalitate, determinată de evenimente globale şi incertitudini economice, dar şi de eforturile de conştientizare depuse de întreaga industrie, care cred că îi conving pe români să acorde tot mai multă atenţie modului în care se raportează la prevenţie şi risc”, adaugă Răzvan Chiraleu.

    În acest context, ultimii zece ani „au fost definiţi de o creştere constantă şi solidă pentru Groupama”, declară Călin Matei. În acest interval, detaliază el, primele brute subscrise au urmat un trend ascendent, de la aproape 800 milioane lei în 2014, la peste 4 miliarde în 2023, iar baza de clienţi a crescut continuu – astăzi numărul lor atingând 2 milioane.

    În ceea ce priveşte echipa Groupama, „rămânem într-o medie de 1.400-1.500 de angajaţi, astfel putem vorbi despre stabilitate şi creşterea eficienţei ca rezultat al proiectelor de îmbunătăţire continuă şi al investiţiilor în digitalizare”, spune Judith Kis, director resurse umane, logistică şi BCP în cadrul Groupama România. Tot ea adaugă că investiţiile în dezvoltarea echipei sunt constante, compania fiind, de 7 ani consecutiv, certificată ca Angajator de Top, de către Top Employer Institute, din Olanda. „Aşa cum o spune şi campania noastră de Employer Branding, «Cu Bune şi cu Rele», credem într-o compatibilitate reală între echipă şi cultura companiei, în crearea unui mediu de lucru în care valorile comune se împletesc cu trăsăturile individuale. Colegii noştri au acces la programe de dezvoltare profesională continuă, personalizate, şi oportunităţi de avansare în carieră, la care se adaugă, desigur, beneficii atractive şi iniţiative de recunoaştere a performanţei”, susţine Judith Kis. Ea enumeră în rândul beneficiilor programul de lucru flexibil, în format hibrid, programele de well-being, consiliere psihologică, evenimente online sau offline, workshopurile pe teme diverse, precum sănătate mentală, nutriţie, sport, sănătate, călătorii, film şi alte hobby-uri, posibilitatea de implicare în acţiuni CSR ca voluntari sau ambasadori şi programe de dezvoltare personală.

     

    Inovaţie cu sens

    „Cred că o Românie asigurată este o Românie mai puternică, iar asta face ca misiunea noastră, alături de valorile care ne ghidează, să aibă un sens care ne motivează să vedem şi dincolo de ameninţări şi obstacole. Probabil că o provocare tipică nouă, ca industrie, rămâne absenţa unei culturi a prevenţiei şi a deschiderii faţă de ideea de asigurare în faţa neprevăzutului; avem încă un grad mic de penetrare a asigurărilor în PIB, sub 2%”, punctează Călin Matei. Piaţa de asigurări a continuat să resimtă tensiunile geopolitice şi instabilitatea economică, la fel şi lipsa de predictibilitate fiscală şi legislativă. „Sigur că fiecare dintre noi ne dorim să operăm într-un context favorabil, însă, uneori, în cele mai mari provocări se găsesc oportunităţi importante. Trebuie doar să fii flexibil, agil şi fidel misiunii tale”, adaugă CEO-ul Groupama România.

    „Conformitatea este exemplul perfect de oportunitate care aduce şi provocări. Avem o legislaţie care evoluează, iar acest lucru ne determină să rămânem agili şi responsabili, dar atenţi la oportunităţi – de învăţare, dezvoltare şi îmbunătăţire. Suntem foarte atenţi la modul în care respectăm drepturile şi nevoile clienţilor noştri, la modul în care soluţiile adoptate de noi sunt conforme cu toate cerinţele actuale”, declară Mădălina Baiaşu, director audit intern, în cadrul Groupama România.

    Pe de altă parte, în această perioadă în care avansul tehnologic este tot mai rapid, nicio industrie sau companie nu poate ignora beneficiile şi nici riscurile aduse de noile „unelte” de lucru. Răzvan Gheţea, director IT şi operaţiuni în cadrul Groupama România, spune că „tehnologia este fără îndoială în centrul strategiei noastre de dezvoltare. Investim constant în soluţii digitale care ne permit să fim mai eficienţi şi să oferim clienţilor noştri o experienţă simplă, rapidă şi sigură. Integrăm tehnologia în toate procesele noastre interne, de la evaluarea riscurilor la gestionarea poliţelor, ceea ce ne permite să fim mai rapizi şi mai precişi în oferirea serviciilor noastre”.

    Pe viitor, compania va continua investiţiile în digitalizarea produselor şi serviciilor oferite clienţilor, pentru a răspunde schimbărilor apărute în comportamentul acestora, ca urmare a progresului tehnologic şi a utilizării inteligenţei artificiale în toate aspectele vieţii. „Abordarea noastră va ţine cont de toate aceste transformări, iar misiunea noastră este să implementăm tehnologie nouă care are sens şi îmbunătăţeşte viaţa clienţilor, partenerilor sau echipei noastre. Altfel spus, inovăm cu sens”, adaugă Răzvan Gheţea.

    Sensul este un element cheie care se regăseşte şi în politica de responsabilitate socială a companiei, despre care Georgiana Miron, director marketing, comunicare şi servicii clienţi în cadrul Groupama România, spune că înseamnă un angajament real faţă de comunităţi. Direcţiile prioritare sunt prevenţia, susţinerea cinematografiei şi a sportului, alături de implicarea activă în comunitate. Compania se numără printre partenerii Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria, alături de care a sprijinit fondarea unei clinici sociale care oferă acces la îngrijire medicală celor care au nevoie. „Suntem, de asemenea, mândri să susţinem sportul românesc, prin parteneriate cu Federaţia Română de Rugby şi echipa naţională, Stejarii, dar şi prin sprijinul oferit Centrului Climb Again şi lotului naţional de paraclimbing. Susţinem industria cinematografică din România şi ne-am implicat inclusiv în proiectul de renovare a cinematografului Studio din Timişoara”. În plus, compania derulează un proiect amplu, Salvatorii de Vieţi, desfăşurat în colaborare cu Fundaţia pentru SMURD, un program naţional de instruire în acordarea primului ajutor, gratuit, pe care l-au parcurs deja aproape 7.000 de români din peste 50 de oraşe ale ţării. Aproape jumătate din echipa Groupama se implică direct în astfel de acţiuni în fiecare an.

    Dezvoltarea de proiecte destinate comunităţilor este o prioritate şi în privinţa investiţiilor viitoare, punctează Călin Matei. În ceea ce priveşte investiţiile recente, tot el spune: „Am investit semnificativ în primul rând în echipa noastră, apoi în digitalizare şi îmbunătăţirea infrastructurii noastre tehnologice. Am implementat soluţii care să îmbunătăţească experienţa clienţilor şi partenerilor, şi, în acelaşi timp, eficienţa noastră operaţională. Pentru viitor, ne propunem să intensificăm investiţiile în tehnologie şi inteligenţă artificială, asigurându-ne că suntem mereu pregătiţi să răspundem şi să anticipăm nevoile în continuă schimbare ale românilor”.

     

    Mai mult decât simple cuvinte

    „Totul începe de la misiunea noastră, aceea de a-i ajuta pe clienţii şi partenerii noştri să privească viaţa cu optimism, să se bucure de fiecare moment al vieţii, mai mic sau mai mare, ştiind că le vom fi alături în faţa provocărilor. Facem lucrul acesta raportându-ne de fiecare dată la valorile noastre: solidaritate, devotament, proximitate şi responsabilitate. Sunt mai mult decât simple cuvinte, iar ele se regăsesc în tot ceea ce facem, zi de zi, într-o formă sau alta”, susţine Călin Matei.

    Dar fiecare zi aduce noi provocări şi nevoile fiecăruia sunt unice, completează Georgiana Miron. „De aceea am creat produse flexibile şi servicii uşor accesibile. Spre exemplu, platforma ÎntreabăMedic, care le permite clienţilor să primească sfaturi medicale personalizate la un click distanţă, prin WhatsApp, Facebook Messenger, Telegram sau SMS, astfel încât să fie mereu informaţi şi în siguranţă, sau CASCO Telematic, produsul care, cu ajutorul unui dispozitiv telematic montat pe maşină, te ajută să-ţi evaluezi permanent stilul de condus, să optimizezi costul asigurării şi
    să-ţi creşti nivelul de siguranţă în trafic”, explică Georgiana Miron.

    În plus, mai spune Adrian Brebuleţ, director daune asigurări generale în cadrul Groupama România, „modul în care acţionăm în cazul unei daune este o prioritate strategică pentru noi. Ne mândrim cu o capacitate foarte bună de mobilizare şi cu reacţii rapide, în contextul în care ne confruntăm cu evenimente din ce în ce mai imprevizibile. După primele 6 luni din 2024 am achitat deja daune de peste 1 miliard de lei, majoritatea asociate asigurărilor auto. Clienţii noştri pot face foarte uşor şi rapid avizarea daunelor, online sau la telefon, simplitatea procesului fiind de altfel apreciată de 82% dintre clienţi, conform sondajelor interne”, afirmă Adrian Brebuleţ.

    De fapt, mai spune Călin Matei, pilonii pe care a fost construită strategia de dezvoltare a companiei pe piaţa locală sunt calitatea serviciilor, inovaţia, digitalizareea şi responsabilitatea faţă de comunitate. Iar planurile de viitor continuă pe aceeaşi linie. „Ne propunem să extindem gama de produse şi servicii, adaptându-ne la nevoile din ce în ce mai diverse şi complexe ale clienţilor noştri. Un accent deosebit îl punem pe inovaţie în serviciul clienţilor, partenerilor şi echipei noastre, precum şi pe dezvoltarea soluţiilor de asigurare personalizate, astfel încât fiecare client să găsească la noi exact ceea ce are nevoie. La fel de relevante vor fi în continuare şi investiţiile în oamenii din echipa noastră, în proiectele adresate comunităţilor şi în sustenabilitate”, conchide Călin Matei.   

  • Cum şi-a propus Revolut să câştige o felie tot mai mare din terenul băncilor

    Revolut, fintech-ul care a acaparat milioane de clienţi ai băncilor din Europa, plănuieşte să devină o bancă în toată regula, care raportează inclusiv datele financiare precum activele la BNR începând de anul viitor. Dar în mixul de fintech şi bancă, care dintre ele predomină, care capătă amploare şi care sunt planurile?

     

    Revolut, marele perturbator al pieţelor europene, a început uşor, dar sigur să ofere servicii financiare în ultimii ani, de la credite de nevoi personale până la diverse alte produse, cel care se află în lucru şi pe care încearcă să îl lanseze şi pe piaţa locală fiind creditul ipotecar. Dar care este de fapt direcţia celui mai mare fintech din zona bancară, practic iniţiatorul sau, mai concret, acceleratorul noului trend, care a pus pe jar băncile tradiţionale, acestea ajungând chiar să-şi creeze bănci digitale separat de modelul tradiţional doar pentru a putea concura cu această nouă tornadă din zona financiară?

     

    Viziunea internaţională

    Victor Stîngă, CFO al Revolut, a spus într-un interviu pentru ZF că Revolut este o companie mai ales de fintech, pe zona bancară, iar compania urmăreşte să ofere soluţii de lifestyle complementare serviciilor de banking.

    „De aici avem un plan proeminent în zona de călătorie. Am lansat Stays, am lansat Experiences, acestea sunt produse nonfinanciare, dar sunt complementare. Recent am lansat rewards în anumite pieţe prin care li se permite clienţilor să aibă oferte la brandurile lor preferate. Obiectivul este de a face experienţa Revolut mult mai atractivă. Bankingul este coloana vertebrală, iar produsele pot fi financiare sau nonfinanciare. Da, deci noi noi încercăm să ne gândim cum serviciile de plăţi, serviciile de depozite, serviciile de credit apar în contextul clienţilor noştri. Ştim că clienţii folosesc produsul pentru shopping, folosesc produsul pentru călătorie, aşa că ne gândim, e parte din experienţa asta, poate din contextul ăsta care sunt produsele pe care putem să le oferim, să facem experienţa folosind Revolut mai completă şi poate fi vorba despre soluţii financiare sau nonfinanciare”, a explicat Victor Stîngă.

    Pentru Revolut, Marea Britanie şi Europa sunt hipe markets, iar în aceste zone se observă creşteri accelerate. „Acum trei ani, probabil eram foarte puternici în Europa de Est, incluzând România, UK şi Irlanda. În celelalte pieţe eram puţin în spatele competitorilor. Dacă ne uităm în 2023 şi 2024, suntem cea mai downloadată aplicaţie financiară în peste 17 ţări în Europa, inclusiv România. Deci nu câştigăm doar la nivel global, dar în fiecare piaţă câştigăm împotriva competiţiei locale”, susţine CFO-ul. În ceea ce priveşte România, Victor Stîngă a mai explicat că rămâne în continuare una dintre cele mai importante pieţe ca număr de clienţi, atât pe partea de retail, cât şi pe partea de business. „Continuăm să ne concentrăm pe România şi pe echipele de produs din România să lanseze produse targetate pentru piaţă şi pentru consumatorii din România”, a mai adăugat CFO-ul Revolut.

    Din perspectiva dezvoltării, Victor Stîngă spune că fintech-ul se uită la pieţe şi în afara Europei precum America de Sud sau America de Nord. Revolut are prezenţă în APAC, Austrialia, Singapore, Japonia şi Noua Zeelandă, iar acum atenţia este îndreptată şi către India. „Considerăm că Europa este regiunea mamă, dar avem ambiţii şi ne gândim la Revolut ca la o companie globală, nu atât de mult o companie europeană sau companie din UK. În momentul în care lansăm sucursala locală şi IBAN local, noii clienţi ai Revolut din primele luni îşi depun salariile în Revolut, mult mai mult decât în trecut. Clienţii care sunt deja clienţi ai Revolut durează un pic de timp ca mesajul să ajungă la ei şi să-şi depună salariul în Revolut. Există distincţia aceasta. Traiectoria este în direcţia pozitivă, deci vedem un impact pronunţat al unui IBAN local”, a mai explicat Victor Stîngă. Din punctul de vedere al poziţionării, CFO-ul susţine că se observă că în toate ţările Revolut este înaintea băncilor digitale. El consideră că există o migraţie de la băncile tradiţionale care este ireversibilă, ba chiar accelerează. „Obiectivul nostru este să avem cel mai bun produs în comparaţie cu celelalte bănci tradiţionale în România, bănuiesc că Salt Bank sau George sau alte aplicaţii bancare. Noi considerăm că ce construim noi este foarte diferenţiat de cel mai bun produs din fiecare piaţă din Europa la momentul actual. Nu am văzut până acum o competiţie care să ne pună în pericol poziţia noastră în niciun fel. Până în momentul acesta nu vedem o alternativă atât de puternică încât să ne facă să ne regândim strategia. Suntem lideri de piaţă şi nu prea are sens să ne gândim la proiecte de achiziţii. Trebuie să continuăm să executăm strategia pe care o avem şi care ne-a pus lideri de piaţă ani la rând, atât ca număr de clienţi, cât şi ca rată de creştere.”

     

    Viziunea locală

    Din perspectivă locală, Gabriela Simion, CEO al Revolut România, consideră că viziunea companiei este de a schimba felul în care lumea se uită la serviciile financiare, pornind de la zona de banking. „Dar nu ne oprim aici, pentru că piaţa financiară a unui om nu stă numai în ce credite şi depozite accesează, ci pur şi simplu aplicaţia noastră este un ecosistem care-ţi aduce împreună toate elementele de care ai nevoie. Deci, pornind de la basics, o intermediere financiară de bază, credite, depozite şi apoi te duci în zona de lifestyle, de asigurări, de trading, options, stock şi alte elemente. Dar niciodată nu am vrut să devenim o altă bancă tradiţională, ci pur şi simplu vrem să identificăm problemele şi nevoile pe care clienţii le au şi să le simplificăm. Vrem să ne adresăm oricărei persoane, indiferent de nivelul de educaţie financiară pe care îl are. Deci aici cred că este marele avantaj şi marele diferenţiator pe care Revolut îl aduce faţă de ceilalţi jucători de pe piaţă.”

    Gabriela Simion a mai adăugat că Revolut a fost mereu asociat ca fiind o aplicaţie pentru tineri, dar acum nu mai este neapărat adevărat. „Probabil că aşa am început cu early adopters şi tineri care au fost sau sunt digital natives, dar acum portofoliul nostru, cel puţin cel global, este foarte echilibrat pe categorii de vârstă. Deci acum avem clienţi ca orice instituţie financiară din toate categoriile de vârstă, dar avem servicii, produse şi servicii personalizate, astfel încât să fim alături de fiecare categorie de-a lungul vieţii şi să le oferim produse de care au nevoie la momentul respectiv. Revolut încă nu a introdus produsul de credit ipotecar, dar intenţionează să îl introducă pe prima piaţă în a doua jumătate a anului. Ne propunem două pieţe anul acesta şi apoi vor urma şi celelalte. România nu se află în primul val.”

    Motivul pentru care România nu se află în primul val al introducerii creditelor ipotecare prin Revolut este că, din perspectiva reglementărilor, trebuie să existe un flux digital end to end care să permită acest lucru, a mai spus Gabriela Simion. „Începem cu ţări care sunt mult mai dezvoltate din perspectiva reglementărilor care permit un flux digital end to end. Noi nu suntem în România în această fază. Lipseşte un singur element pe care cumva va trebui să începem să-l adresăm local cu autorităţile, dar în principiu va fi un flux end-to-end digital, aşa cum este şi creditul de personal, cardurile de de credit, onboardingul, adică nu ne abatem de la această strategie de a fi o bancă exclusiv digitală.”

    Din perspectiva creditării şi a produselor de creditare, CEO-ul Revolut România a explicat că fintech-ul se raportează la venitul mediu într-o anumită piaţă, dar nu este neapărat target market-ul companiei. „Deci suntem o bancă pentru toată lumea, dar evident, profilul de risc este foarte important, ne uităm la profilul de risc al clientului în momentul în care solicită un credit şi analizăm cererea. Cererea este foarte mare pentru creditele de nevoi personale, noi suntem destul de selectivi, dar, încă o dată, profilul este extrem de important şi cred că avem mult mai multe criterii la care ne uităm când analizăm o cerere de credit faţă de, să zicem un jucător în mod general tradiţional, care are şi opţiunea de a vedea clientul în sucursală. Sunt criterii care ţin de profilul tranzacţional cu noi, pentru că în momentul de faţă oferim credite numai clienţilor existenţi şi atunci adăugăm elemente legate de profilul lor tranzacţional în momentul în care analizăm.” În ceea ce priveşte piaţa din România, Gabriela Simion este optimistă şi susţine că Revolut nu simte competiţia din piaţă în niciun fel şi nici nu se observă o încetinire din perspectiva dezvoltării Revolut şi a evoluţiei pe piaţă. „Suntem deja banca numărul doi din România din punctul de vedere al numărului de clienţi, dar, ţinând cont că noi am început creditarea abia acum doi ani, cu un singur produs, din punct de vedere al activelor mă aştept să fim undeva în top 10, cu siguranţă în următorii doi ani nu vom provoca top 5, dar cine ştie. Revolut a aprobat credite în vlaoare totală de 300 de milioane de euro şi avem un sold de aproape 250 de milioane de euro, acestea fiind numai credite de nevoi personale. Am lansat acum două luni şi refinanţarea, care se bucură de multă notorietate”, a mai adăugat CEO-ul Revolut România. 

  • Expat în România. Imprevizibilitatea poate crea oportunităţi de creştere

    Inovaţia şi transformarea digitală au accelerat şi continuă să influenţeze modul în care afacerile operează şi progresează, pregătindu-se pentru viitor, spune Kuldeep Kaushik, CEO, NN Asigurări de Viaţă, care a preluat rolul actual de aproape 3 ani, dar a intrat prima oară în contact cu România în urmă cu 14 ani. Cum s-a schimbat perspectiva sa asupra mediului de business local?

     

    Kuldeep Kaushik a intrat prima oară în contact cu România în perioada 2010-2011, pe vremea când lucra într-o companie internaţională de asigurări care contura la acel moment strategia pentru asigurările de viaţă, de sănătate şi de economisire, iar România era printre pieţele cu potenţial şi oportunităţi atractive pe care le avea grupul în vedere. „Aceasta a fost prima mea conexiune cu piaţa locală de asigurări”, povesteşte executivul.

    Mai târziu, când a ajuns în România în 2021, în rolul său actual la NN, a redescoperit o piaţă solidă care a crescut constant de-a lungul anilor şi, spune el, „am avut oportunitatea să-mi completez experienţa iniţială, conectându-mă cu cultura locală şi cu oamenii de aici. După câţiva ani în România, observ multe asemănări cu ţara mea natală – există valori familiale puternice şi un potenţial enorm de creştere atât în India, cât şi în România. Ţara este foarte caldă şi primitoare, iar ca expat m-am simţit imediat acasă.”

    Privind în urmă, el consideră că România a avut o dezvoltare remarcabilă în ultimii 15 ani, fiind rezilientă şi adaptabilă la schimbare. „Imprevizibilitatea din ultimii ani a fost o provocare pentru mediul de business, dar a creat şi oportunităţi semnificative pentru creşterea viitoare. De exemplu, inovaţia şi transformarea digitală au accelerat şi continuă să influenţeze modul în care afacerile operează şi progresează, pregătindu-se pentru viitor.”

    Executivul vede românii ca fiind extrem de ambiţioşi, pasionaţi şi mândri de ceea ce fac, ceea ce admiră foarte mult. „Dacă mă uit la oamenii din NN, aş adăuga că încearcă mereu să fie cea mai bună versiune a lor. Avem o echipă foarte diversă şi, prin cultura noastră organizaţională, încurajăm dezvoltarea profesională şi personală şi susţinem oamenii să inoveze şi să aibă curajul să experimenteze fără teama de eşec.”

    În ceea ce priveşte personalităţi din România pe care le admiră, menţionează pe Henri Coandă, pentru realizările sale remarcabile în aerodinamică şi aviaţie, Elie Wiesel, scriitor, profesor şi supravieţuitor al Holocaustului care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace pentru activitatea sa umanitară şi activism, şi Nadia Comăneci, care va rămâne mereu în istorie pentru nota perfectă de 10 la Jocurile Olimpice, pe lângă toate celelalte medalii de aur şi realizări în gimnastică. „Pentru mine, toţi trei sunt un exemplu de pasiune şi perseverenţă care merită toată admiraţia.”

    Sunt totuşi lucruri care ar trebui îmbunătăţite în această ţară, punctează Kuldeep Kaushik şi indică infrastructura şi conectivitatea – „aşa cum a spus cineva faimos, «drumurile americane nu sunt bune pentru că America este bogată, ci America este bogată pentru că drumurile americane sunt bune». Văd multe investiţii în dezvoltarea infrastructurii şi sunt încrezător că România va fi bine conectată în următorul deceniu.”

    Un capitol la care ţara noastră stă bine este cel al pieţei în care activează executivul indian. „Piaţa asigurărilor de viaţă şi sănătate din România este solidă şi are mult potenţial de creştere. Nevoia oamenilor de stabilitate, protecţie şi bunăstare financiară când trec printr-o situaţie neprevăzută a crescut. Vedem tot mai mulţi oameni care aleg asigurări de viaţă sau de sănătate, dar observăm şi nevoia lor pentru beneficii mai mari în situaţiile acoperite.” Nevoia de control asupra viitorului este în creştere, mai ales având în vedere contextul imprevizibil din ultimii ani, ceea ce duce la o creştere a interesului pentru soluţiile de asigurare, explică reprezentantul NN. Tendinţa este susţinută şi de gradul încă scăzut de penetrare a soluţiilor de asigurare în România comparativ cu alte ţări europene şi de deficitul semnificativ de protecţie, confirmând astfel că există loc de creştere.

    Segmentul de piaţă în care este prezentă companie pe care o conduce – asigurările de viaţă şi sănătate – este mai rezistent la provocări decât altele, fapt confirmat de evoluţia din ultimii ani, în ciuda contextului imprevizibil, susţine Kuldeep Kaushik. Gradul actual de penetrare a asigurărilor şi deficitul de protecţie reprezintă atât o provocare, cât şi o oportunitate semnificativă de creştere pentru companie. „Stabilitatea financiară, strategia de creştere, portofoliul diversificat şi dinamic şi preocupările noastre pentru digitalizare susţin evoluţia solidă pe toate liniile de business, chiar şi în perioade dificile. Anul trecut, cea mai semnificativă realizare a fost sprijinul financiar pe care l-am oferit clienţilor noştri în momentele în care au avut nevoie.” Mai exact, NN a plătit aproape 1 miliard de lei clienţilor de asigurări şi pensii private din România în 2023.

    În perspectiva CEO-ului NN, industria va continua să se dezvolte prin produse inovatoare, experienţe centrate pe client şi o transformare digitală accelerată, ca principali factori de creştere. „La NN explorăm şi dezvoltăm constant portofoliul de produse, asigurându-ne că rămânem în fruntea tendinţelor pieţei. La începutul acestui an, de exemplu, am lansat Premium Care Abroad, o soluţie de protecţie care răspunde preocupărilor tot mai mari ale românilor privind bolile grave. Această asigurare oferă un sprijin real de peste 2 milioane de euro, pentru o primă lunară mică, în cazul unei astfel de boli, asigurând confortul financiar de care oamenii au nevoie pentru a se putea concentra pe sănătatea lor.”

    Cât priveşte perspectiva sa de expat asupra businessului pe care îl conduce şi asupra pieţei, Kuldeep Kaushik consideră o oportunitate faptul că poate valorifica experienţa sa multiculturală şi expertiza în diverse pieţe pentru dezvoltarea NN în România. Pe de altă parte, deşi există multe asemănări în cultură şi în ecosistemul de business, i se pare întotdeauna interesant să descopere şi să se adapteze specificului local, să înveţe subtilităţile oamenilor şi, mai ales, să depăşească barierele lingvistice.

    Despre agenda sa, CEO-ul companiei de asigurări spune că nu are un program fix în fiecare zi, dar sunt câteva activităţi pe care le include în rutina zilnică şi care îl ajută să menţină echilibrul dintre viaţa personală şi profesională. De exemplu, „dimineaţa mă concentrez pe mindfulness şi mă rog timp de 5 minute pentru a exprima recunoştinţă pentru toate oportunităţile şi binecuvântările de care am parte”. De asemenea, îşi face timp pentru sport în fiecare zi, fie că joacă tenis, aleargă sau face exerciţii acasă. Când conduce, se pune la curent cu ştirile şi ascultă podcasturi, iar seara îşi revizuieşte agenda pentru a doua zi. Având o privire de ansamblu asupra zilei sau săptămânii următoare, îşi organizează timpul mai eficient şi are astfel mai multă energie şi timp pe plan personal, povesteşte el.

    Kuldeep Kaushik spune că una dintre lecţiile importante pe care le-a învăţat de-a lungul carierei sale este că mintea poate fi cel mai bun prieten sau cel mai mare duşman al nostru. De aceea, gândirea pozitivă, agilitatea mintală şi conştientizarea de sine ne pot inspira şi motiva să ne atingem obiectivele, să învăţăm din eşecuri, să ne adaptăm provocărilor şi să continuăm să evoluăm. „O altă lecţie este să creăm spaţiu pentru deciziile şi acţiunile pe care le-am lua dacă nu am fi reţinuţi de îndoieli sau temeri. Cu alte cuvinte, poate cea mai importantă lecţie personală este cât de mult contează să nu lăsăm temerile să ne oprească şi, în schimb, cât de important este să avem curajul să ne asumăm riscuri şi să ne urmăm visurile şi convingerile. Nu în ultimul rând, atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală, e important să rămânem curioşi şi să continuăm să învăţăm pentru că există întotdeauna ceva de descoperit sau de îmbunătăţit.”

    În ceea ce priveşte stilul său de leadership, „cred cu tărie în conducerea în serviciul celorlalţi (servant leadership), model care presupune că rolul unui lider este să faciliteze performanţa oamenilor. Acest lucru necesită o viziune strategică puternică prin care oamenii să fie susţinuţi să performeze fără prea multe intervenţii. Cu alte cuvinte, stilul meu de leadership meu este centrat pe oameni şi pe cum să îi pot ajuta să devină cea mai bună versiune a lor. Valorile care mă ghidează sunt autodisciplina, integritatea, empatia, colaborarea şi inovaţia.”

     

    Carte de vizită: Kuldeep Kaushik este CEO al NN, liderul pieţei de asigurări de viaţă şi pensii private din România

    1. El a acumulat peste 20 de ani de experienţă internaţională în strategie corporate şi de business, management al schimbării, excelenţă operaţională, transformare digitală şi dezvoltare a experienţei clienţilor, cu impact în peste 20 de ţări din Asia, Europa, Orientul Mijlociu, Africa, SUA şi America Latină;

    2. Şi-a început cariera ca analist de business la Infosys, în ianuarie 2001 şi a lucrat atât în Regatul Unit, cât şi în Bangalore;

    3. Între 2004 şi 2008 a lucrat pentru Perot Systems (Dell Technologies), atât în India, cât şi SUA;

    4. În asigurări a intrat în iunie 2010, ca CoS al Axa Global Life and Savings, de unde a evoluat în roluri multiple, cel mai recent fiind cel de chief operaţional, customer & transformation officer – Axa International & New Market (INM);

    5. S-a alăturat grupului NN odată cu numirea în rolul actual, în noiembrie 2021;

    6. Şi-a luat licenţa în inginerie metalurgică la National Institute of Technology Durgapur (1996-2000) şi a urmat şi un MBA în finanţe şi strategie la HEC Paris (ianuarie 2009 – iunie 2010).

     

    3 Întrebări pentru Kuldeep Kaushik

     

    1. Care este preparatul românesc preferat? Dar destinaţia de vacanţă favorită din România?

    România are o tradiţie culinară bogată, cu o varietate de preparate delicioase pe care le apreciez, cum ar fi sarmalele sau micii, dar, având o mare înclinaţie mai mare către dulciuri, pot spune că preferaţii mei sunt papanaşii.

    În ceea ce priveşte destinaţiile de vacanţă, România oferă multe opţiuni, de la Munţii Carpaţi la Delta Dunării şi litoral, la castele, lacuri şi parcuri naţionale. Trebuie să recunosc că nu am avut ocazia să călătoresc mult prin ţară şi mi-ar plăcea să schimb asta în perioada următoare. Din ceea ce am văzut până acum, mi-a plăcut să vizitez Sibiu, să conduc pe Transalpina şi să mă întorc pe Transfăgărăşan. Mai am atât de multe de explorat şi experimentat şi abia aştept!

    2. Care sunt principalele asemănări/diferenţe dintre ţara dvs. de origine şi aceasta? (Din punctul de vedere al pieţei de business, al angajaţilor, al culturii etc.)

    Există multe asemănări între India şi România în ceea ce priveşte dinamica şi perspectivele de business, dar şi în ceea ce priveşte oamenii şi chiar cultura locală. Ambele au o populaţie numeroasă, ceea ce creează o piaţă potenţială semnificativă pentru companiile de asigurări. Deşi diferă ca mărime, dat fiind că piaţa asigurărilor de viaţă din India reprezintă mai mult de jumătate din toate primele de asigurare, în timp ce piaţa din România este dominată de asigurările generale, ambele ţări au înregistrat creşteri în industria asigurărilor de viaţă în ultimii ani, cu o cerere în creştere. Există autorităţi de supraveghere care monitorizează industria asigurărilor şi asigură conformitatea companiilor cu standardele legale şi etice în fiecare dintre aceste două ţări. Iar tehnologia, transformarea digitală şi inovaţia vor influenţa evoluţia pieţei în ambele ţări în viitor.

    3. Ce vă lipseşte cel mai mult la ţara de origine şi cât de des mergeţi acasă?

    M-am născut în India şi am trăit prima parte a vieţii mele acolo. Îmi lipsesc familia, prietenii, festivalurile şi mâncarea. Încerc să merg acasă de trei, patru ori pe an şi să petrec cât mai mult timp posibil cu părinţii şi familia

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Daniela Casapu, Membră a directoratului Signal Iduna Asigurare Reasigurare şi membră a consiliului de administraţie al Signal Iduna Asigurări

    Volum al primelor brute subscrise (S1 2023): >200 mil. lei

    Număr de angajaţi: circa 300

    Biografie: La începutul lui 2023 a fost numită membră a directoratului Signal Iduna Asigurare Reasigurare, fiind este responsabilă de coordonarea activităţii diviziei care include departamentele vânzări, servicii clienţi şi marketing. Din vara anului trecut ocupă şi funcţia de membră a consiliului de administraţie al Signal Iduna Asigurări.

    ► Am avut întotdeauna o pasiune faţă de ceea ce înseamnă date şi cifre, ceea ce m-a ajutat foarte mult, în general, în activitatea mea profesională şi punctual să conectez zona de marketing cu cea de vânzări. Mi-am început călătoria profesională în lumea fascinantă a publicităţii, dar ulterior am decis să fac o schimbare îndrăzneaţă şi am intrat în aria asigurărilor. Am avut ocazia să mă implic într-un domeniu care să îmi permită să fiu creativă, să construiesc legături puternice şi să aduc valoare reală pentru oameni şi companii.

    ► Traseul meu profesional a fost o călătorie uneori surprinzătoare, dar întotdeauna plină de oportunităţi. Chiar dacă există diferenţe notabile între aşteptările mele iniţiale şi parcursul real, au fost adesea resurse constructive pentru dezvoltarea şi atingerea obiectivelor profesionale. Schimbarea către industria asigurărilor, cât şi evoluţia de la publicitate la marketing şi comunicare, apoi CRM şi vânzări, a fost o decizie strategică de a explora un domeniu nou.

    ► Privind înainte către următorii 20 de ani, anticipez că societatea va trece prin transformări accelerate şi profunde. Tehnologiile digitale vor domina major peisajul, influenţând modul în care interacţionăm cu clienţii şi ne promovăm produsele şi serviciile. Personalizarea şi rolul acestora vor deveni tot mai importante, iar integrarea inteligentă a datelor şi a tehnologiilor emergente, precum inteligenţa artificială şi realitatea augmentată, va fi esenţială pentru succesul tuturor companiilor, mai ales a celor din domeniul asigurărilor.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Gabriela Simion, General manager Revolut Bank UAB, sucursala România, Revolut

    Cifră de afaceri (consolidată la nivel de grup, 2022 – cel mai recent raport financiar): 1 mld. euro

    Profit net (consolidat, la nivel de grup – cel mai recent raport financiar): 7 mil. euro

    Număr de angajaţi (global, la final de ianuarie 2024): 9.000

    Biografie: Gabriela Simion, director general al Revolut Bank UAB sucursala România, s-a alăturat echipei Revolut România în martie 2021. Este licenţiată în economie şi managementul afacerilor şi absolventă a programului Executive MBA al Kennesaw State University – Coles College of Business, Atlanta-Georgia, USA Executive MBA în cadrul ASEBUSS România. Gabriela are o experienţă de peste 20 de ani în banking, ocupând poziţii manageriale C-level (ABN AMRO, RBS, Citibank, BRD, Intesa Sanpaolo).

    ► Am debutat în câmpul muncii foarte devreme, la 18 ani, şi am avut nu doar ambiţia de a investi în cariera profesională, dar şi şansa de a mă bucura de oportunităţi fenomenale de creştere chiar de la începutul carierei. Am acceptat nenumărate provocări profesionale de-a lungul timpului. Aveam 25 de ani când am deschis o sucursală într-un oraş în care am ajuns pentru prima dată în viaţă chiar la preluarea postului de manager. La 26 de ani, coordonam o reţea de sucursale bancare, iar acum 20 de ani, la 27 de ani, participam la lansarea de la zero a unei noi divizii. Primul post B-1 l-am obţinut la 28 de ani. A fost o perioadă foarte prolifică – am lansat produse noi şi servicii de la zero, am centralizat şi automatizat procese, am externalizat şi digitalizat servicii şi am dezvoltat parteneriate de succes. Sunt genul de persoană care îmbrăţişează schimbarea, chiar o caută. Mi-au plăcut întotdeauna provocările, să experimentez lucruri noi care să mă scoată din zona de confort şi să îmi deschidă orizonturile, atât profesional, cât şi personal. Mi-am dorit să progresez, să îmi depăşesc limitele şi să fac pionierat în inovaţie, în orice formă a acesteia. Nu cred că la începutul carierei m-aş fi gândit la diversitatea de proiecte şi experienţe prin care voi trece. Am lansat linii noi de business, am fost la companii care au fost vândute, am făcut parte din echipe care au preluat companii, am trecut printr-o criză financiară, o pandemie şi am făcut parte din echipa de transformare a unei bănci de top din România.

    ► Am avut şansa de a fi înconjurată de oameni de valoare, care m-au ajutat să îmi concretizez planurile şi să progresez continuu. Acum, după această experienţă bogată, mă uit la cei tineri şi caut să am în preajma mea profesionişti din generaţii diverse, care să mă inspire în a găsi noi moduri de a face lucrurile sau care să îmi ţină vie curiozitatea de a explora. Cu orice nouă provocare, cu orice nou proiect îmi place să învăţ noi moduri de a face lucrurile, să descopăr locuri noi, să înţeleg culturi care anterior îmi erau străine. Încurajez pe oricine să continue să înveţe lucruri noi şi să îşi extindă orizonturile.

    ► Cred că, în prezent, sunt în cel mai bun loc unde se construieşte viitorul. Viitorul banilor noştri. Fintech-ul este o industrie fascinantă care a schimbat şi continuă să transforme, cu un ritm ameţitor, modul în care consumatorii se raportează la bani şi la finanţele personale. Revolut este în prezent cea mai descărcată aplicaţie financiară din Europa, depăşind giganţi ca PayPal. Suntem pe prima poziţie după numărul de descărcări în 13 ţări europene, inclusiv în România, în secţiunea aplicaţii financiare, şi în 26 de ţări europene ne clasăm în top 5, în aceeaşi categorie.

  • După maximele de la BVB, încotro? Ce se va întâmpla cu Bursa de la Bucureşti după evoluţia spectaculoasă din ultimele luni?

    Cinci mari companii de la Bursa locală – Transelectrica, Sphera Franchise Group, Iproeb, Antibiotice Iaşi, AAGES – le-aU adus câştiguri investitorilor de la 56% la 166% la finele primelor opt luni din an, în contextul în care piaţa de capital din România a rulat cu motoarele turate, marcând una dintre cele mai bune perioade din ultimii ani. Se va menţine impulsul şi în lunile următoare? „Greu de spus”, răspund brokerii, care notează în acest sens posibilele efecte ale alegerilor din România şi Statele Unite, cât şi faptul că Bursa a pus capăt în luna august unei serii de 16 luni consecutive de creştere prin indicele dividendelor BET-TR.

     

    Se spune că „time in the market beats timing the market”, adică prezenţa îndelungată în piaţă prevalează în faţa strategiei de a prinde minimele şi de a vinde pe maxime. După recordurile recent marcate de indicii şi companiile locale, investitorii nou apăruţi pe Bursă se întreabă dacă şi când să cumpere, în timp ce aceia cu ştate vechi încearcă să găsească momentul potrivit de vânzare.

    Pe plan loca, Bursa de la Bucureşti a adus şi anul acesta randamente peste cele livrate de marile pieţe din vestul Europei şi Statele Unite, într-o continuare a trendului ascendent din 2023, susţinut de listarea istorică a Hidroelectrica (simbol bursier H2O). Pe fondul rezultatelor îmbunătăţite şi al evaluărilor scăzute faţă de altă perioadă, emitenţi precum Iproeb Bistriţa (IPRU), Antibiotice Iaşi (ATB) şi AAGES (AAG) au înregistrat dinamici de peste 100%, deci au dublat banii investitorilor în intervalul ianuarie-august.

    „Primele opt luni din an s-au încadrat în aşteptări. Luna august este o perioadă de concedii, în care lichiditatea este mai scăzută, dar am avut parte şi de surprize plăcute. Dacă facem o comparaţie indice pe indice, companiile de pe piaţa românească au randamente superioare celor din pieţele americană sau germană”, spune Ovidiu Şerdean, broker al IFB Finwest.

    Cel mai ridicat randament de la BVB, luând în calcul doar acţiuni cu lichiditate de peste 5 milioane de lei, a fost înregistrat în primele opt luni de producătorul de cabluri electrice Iproeb Bistriţa, a cărui cotaţie a urcat cu 116%, beneficiind atât de situaţiile financiare în creştere, cât şi de anunţul Hidroelectrica cu privire la semnarea unui contract de realizare a retehnologizării hidrocentralei Vidraru cu o asociere din care face parte şi Electromontaj, ca lider, contractul având o valoare de 1 miliard de lei. Iproeb face parte din grupul Electromontaj.

    Pe poziţia secundă, cu 112%, se află producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi, care se găseşte de aproape doi ani pe radarul investitorilor de la BVB  datorită planurilor de dezvoltare ale conducerii, finanţărilor europene obţinute şi rezultatelor financiare în creştere. Pe deasupra, compania de stat se va alătura indicelui de referinţă BET pe 23 septembrie.

    Podiumul este completat de producătorul de echipamente industriale AAGES, ale cărui acţiuni au urcat cu 100% pe fondul creşterilor surprinse în rapoartele financiare la T1 şi S1. Prin comparaţie, benchmarkul BET s-a apreciat cu 19% în aceeaşi perioadă.

    Recent, Bloomberg – una dintre cele mai cunoscute publicaţii pentru mediul de business din lume – scria că piaţa de capital din România devine una dintre cele mai performante din Europa, investitorii fiind optimişti că raliul va continua pe măsură ce tot mai multe companii vor lua decizia de a veni la cota Bursei.

    Deşi economia României, cunoscută pentru creşterea sa rapidă, a oferit semne de încetinire în ultima perioadă, aceasta este pe cale să se revigoreze, ajutată de reduceri ale ratei dobânzii şi de o moderare a creşterii preţurilor, reiese din materialul Bloomberg. Îmbunătăţirea perspectivelor macroeconomice este combinată cu pariuri că Bursa românească va fi promovată de furnizorul de indici MSCI — posibil chiar anul viitor — la statutul de piaţă emergentă, de la actualul statut de piaţă de frontieră.

    Adrian Tănase, directorul general al operatorului BVB, a declarat recent că România „se situează foarte bine“ în ceea ce priveşte criteriile de accesibilitate pe piaţă ale MSCI pentru investitorii internaţionali şi are numărul necesar de companii listate pentru o promovare. Cu toate acestea, el a subliniat că piaţa trebuie să îndeplinească cerinţele de lichiditate.

    Între timp, unii investitori continuă să marcheze profituri consistente. De exemplu, Sphera Franchise Group (SFG), operatorul în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, a consemnat o creştere de circa 57% a acţiunilor în primele opt luni din 2024 ca urmare a deschiderii de noi locaţii şi a situaţiilor financiare solide de anul trecut şi din prima parte a anului curent.

    Un randament similar – 56% – a fost înregistrat de Transelectrica (TEL), compania naţională de transport de energie electrică, în contextul în care tariful pentru servicii de sistem a crescut pe timp de vară cu 40%. În plus, proiectul de investiţii din fonduri nerambursabile pentru majorarea capacităţii de integrare a noilor surse regenerabile de energie din Dobrogea a susţinut interesul investitorul din această perioadă.

    „Fără a face recomandări, vedem de câţiva ani un interes deosebit al investitorilor pentru companiile care acordă dividende, lideri în sectorul în care activează şi companii care au un management proactiv, răspund la întrebările investitorilor şi au grijă de imagine şi de rezultatele financiare”, spune Laurenţiu Felea, senior broker, Goldring.

    La începutul lunii septembrie, indicele BET afişa o creştere de aproape 40% în dolari americani în ultimele 12 luni, fiind a cincea cea mai bună evoluţie din peste 90 de indici bursieri monitorizaţi de Bloomberg. Chiar şi după o uşoară scădere în luna august, indicele se află aproape de un nivel record, urcând în 13 din ultimele 15 luni.

    Listarea din 2023 a Hidroelectrica – în valoare de aproape 2 miliarde de euro – a atras tot mai mulţi investitori străini în România. De asemenea, debutul companiei a reînviat interesul local pentru Bursă, crescând evaluările şi volumele de tranzacţionare — deşi acestea din urmă rămân scăzute comparativ cu standardele internaţionale.

    Agenţia americană de presă scrie că BET are acum aceeaşi evaluare price-to-equity ca a indicelui de referinţă al pieţelor emergente MSCI, în timp ce cea mai mare piaţă de acţiuni din Europa de Est, cea de la Varşovia, se tranzacţionează la un discount de aproximativ 30%.

    „În anul 2023, multiplul la nivelul median al bursei este în creştere faţă de 2022, este undeva la mediana ultimilor 10-12 ani. Aş putea spune că este sub PER-ul (raport capitalizare/profit net – n.r.) din marea majoritate a pieţelor de capital din Europa de Vest, dar aici poate fi o serie de explicaţii, pe lângă mărimea şi lichiditatea pieţei, capacitatea de a atrage investitori”, adaugă Sorin Petre, partener valuation & economics, PwC România.

    Dacă un PER mai mare poate sugera fie o supraevaluare a unei companii sau unui sector de activitate, fie aşteptări mai optimiste din partea investitorilor, un PER mai mic poate indica faptul că un emitent este mai „ieftin“ decât alţii, adică este considerat sub-evaluat. Indicatorul poate fi interpretat ca numărul de ani necesari pentru ca preţul plătit în prezent pentru o acţiune să fie recuperat din profituri, în cazul în care acestea rămân constante.

     

    În ce mai investim

    În topul scăderilor de la BVB din primele opt luni, primul loc este ocupat de operatorul de terenuri agricole Holde Agri Invest (HAI), companie listată pe piaţa AeRO. Acţiunile au pierdut 40% în condiţiile în care 2024 a continuat să aducă noi provocări întreg sectorului agricol.

    Apoi, acţiunile grupului de IT Bittnet (BNET) s-au depreciat cu 32% din cauza rezultatelor financiare sub aşteptări, iar  producătorul şi furnizorul de substanţe chimice Chimcomplex (CRC) a pierdut 29% pe fondul deciziei de a nu distribui dividende şi planului de reducere a costurilor.

    Fondul Proprietatea (FP) a coborât cu 24% în acelaşi interval, notând în acest sens interesul scăzut al investitorilor de după listarea participaţiei la Hidroelectrica şi distribuirea ulterioară de dividende, la care s-a adăugat amânarea listării alor companii din portofoliu. Topul este completat de producătorul de componente auto Compa Sibiu (CMP). Aici, scăderea de 22% a cotaţiei a venit pe un profit mai mic cu 10% în T1 şi în coborâre cu 46% în S1.

    „Mai vorbim şi de riscuri specifice pieţei din România. Însă potenţialul de creştere poate să fie un element pozitiv pentru piaţa de capital de la Bucureşti. Perspectivele,  zicem noi, sunt destul de bune (…). Dacă Bursa va reuşi să atragă listări atractive, va fi o soluţie viabilă şi pentru fondurile de pensii”, continuă Sorin Petre.

    În altă ordine de idei, fostele societăţi de investiţii financiare (SIF-uri) par să beneficieze din nou de interesul investitorilor după procesele de rebranding din ultimii ani. Astfel, toate cele cinci foste SIF-uri afişează creşteri ale acţiunilor în 2024, după scăderi pe linie în anul precedent.

    „La cele cinci SIF-uri mi se pare foarte interesant discountul cu care se tranzacţionează faţă de activul net, adică diferenţa între preţul la bursă şi valoarea unitară a activului net“, spune brokerul. Lion Capital are un discount de 70%, Evergent are 60%, Transilvania Investments circa 60%, SIF4 (Longshield Investment – n.r.) are 50%, iar Infinity Capital are 70%, deci discounturi foarte bune”, menţionează Ovidiu Şerdean.

    În august, Bursa locală a scăzut abrupt prin indicele dividendelor BET-TR şi a încheiat o serie de 16 luni consecutive de creştere, la capătul căreia s-a apreciat cu nu mai puţin de 73%,  în vreme ce volatilitatea de pe pieţele externe şi lichiditatea redusă ca urmare a sezonului de vacanţe şi de raportări financiare s-au reflectat negativ în indicii şi cotaţii.

    Doar pe 5 august, indicele BET a pierdut 3,7%, cea mai mare scădere zilnică de aproape doi ani, investitorii internaţionali vânzând intens pe fondul datelor economice slabe din Statele Unite, corecţiilor din industria tech, aprecierii înregistrate de yenul japonez şi potenţialei escaladări a conflictelor din Orientul Mijlociu.

    Bursa a recuperat însă destul de repede scăderea, înregistrând între 16 şi 26 august cea mai lungă serie de creşteri de anul acesta, respectiv şapte şedinţe consecutive pe plus. Ultimele zile de luna trecută au dat însă startul unui nou trend descendent, în contextul în care investitorii se tem de o posibilă recesiune a economiei americane, sugerată de evoluţiile sub aşteptări din industria prelucrătoare, locurile de muncă vacante şi cele mai recente date privind salariile din sectorul privat.

    În consecinţă, indicele BET s-a depreciat cu 6% în nouă şedinţe de tranzacţionare consecutive, interval în care capitalizarea cumulată a companiilor româneşti listate la BVB a scăzut cu
    13,3 miliarde de lei, la 350 de miliarde.

    „46% dintre investitorii români investesc mai puţin sau vând între lunile mai şi octombrie, iar 29% încearcă să cumpere minimele generate de scăderi. Odată cu terminarea concediilor s-ar putea să vedem un aflux de investitori în piaţă, impulsionat şi de scăderile de dobânzi, dar şi de scăderile preţurilor acţiunilor. Sondajul eToro Investors Beat arată că există un număr mare de investitori care au cash în portofoliu, lucru care ar putea să sprijine reîntoarcerea pe creştere a burselor”, consideră Bogdan Maioreanu, analist al platformei de tranzacţionare eToro.

    Ce spun brokerii şi analiştii?

    Chiar şi după scăderile abrupte din ultimul timp, Bursa este în continuare pe plus cu 30% prin benchmarkul BET în ultimele 12 luni, iar asta în contextul în care indicele s-a apreciat cu 32% în 2023. În plus, perspectivele Bursei pot fi susţinute mai departe de implementarea Contrapărţii Centrale (CCP), prin care se relansează piaţa derivatelor la BVB, cât şi de promovarea în indicii MSCI şi continuarea programului de emisiuni de titluri de stat Fidelis, care a ajuns anul acesta la cinci ediţii, cu una mai mult decât în anii precedenţi.

    „Scăderile pot fi oportunităţi de a cumpăra acţiuni pe care investitorul şi le dorea în portofoliu, dar le considera prea scumpe. Sfârşitul anului vine şi cu alegerile din Statele Unite, care pot să aducă volatilitate în piaţa americană, cât şi pe pieţele internaţionale. Există în continuare perspective de creştere. Corecţiile sunt normale într-un ciclu de creştere a pieţelor şi investitorii care au cash pot să ajute în această direcţie”, mai spune Bogdan Maioreanu.

    În afară de BETAeRO, indice consultativ pentru pepiniera segmentului principal de la BVB, toţi indicii locali afişează creşteri de la începutul anului până în prezent. De exemplu, BET-FI, unde sunt incluse fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, este pe plus cu 2,2%, în timp ce indicele companiilor din energie şi utilităţi BET-BK a urcat cu 9,2%, ţinând cont aici de valorile afişate în data de
    6 septembrie.

    BET-BK, indice de referinţă pentru administratorii de fonduri mutuale şi investitorii instituţionali, a crescut cu 12,6%, iar BET-TR, care include dividendele alocate acţionarilor, s-a apreciat cu 20,7%.

    „Toamna aceasta se anunţă una plină de evenimente (alegeri generale în România, alegeri prezidenţiale în SUA, raportările financiare pentru trimestrul al treilea) care ar putea genera volatilitate în piaţă. Tocmai de această volatilitate ar putea beneficia investitorii, mai ales în cazul emitenţilor cu raportări financiare bune şi perspective de dividend în anul 2025”, a declarat Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al casei de brokeraj Estinvest, pentru BM.

    Vorbind pe marginea aceluiaşi subiect, Alin Brendea, analist bursier la Prime Transaction, spune că acţiunile plătitoare de dividend reîncep să fie considerate interesante de participaţii la piaţă. Astfel, probabil că, din toamna aceasta, care va aduce inclusiv rezultatele la T3 ale companiilor listate, investitorii se vor orienta către acţiuni cu profil mai scăzut de risc, precum cele din sectorul de utilităţi.

    „Mă mai gândesc aici la emitenţii din industria energetică (mai ales cei deţinuţi majoritar de către stat), precum şi din sectorul bancar. În plus, emitenţii din sectorul medical (servicii şi medicamente) ar putea intra în vizorul investitorilor”, adaugă Marcel Murgoci.

    De exemplu, MedLife (M), momentan singura companie din indicele BET care activează în domeniul health/pharma, înregistrează o creştere de 42% pe acţiuni de la începutul anului, la o capitalizare de 3 miliarde de lei, conform datelor bvb.ro.

    Pe de altă parte, deciziile băncilor centrale privind reducerile de dobânzi ar putea ajuta companiile de tip „growth”, aflate în perioada de creştere a businessului, având nevoie de influx de numerar pentru a-şi pune în operare planurile de dezvoltare.

    „În piaţa americană este deja evident un trend care a început în luna iulie. Sectorul financiar, real estate-ul, acţiunile ciclice sau chiar unele regiuni geografice vor fi cele care vor beneficia de scăderea inflaţiei şi a dobânzilor. Aici includem pieţele europene, care sunt în acest moment mai ieftine decât cele americane din punctul de vedere al evaluării acţiunilor”, explică Bogdan Maioreanu.

    De altfel, randamentele pieţelor de capital din centrul şi estul Europei le depăşesc şi anul acesta pe cele afişate de marile burse vestice. De la începutul anului până pe 6 septembrie, indicele local BET era pe plus cu 13%, în timp ce BUX din Ungaria şi PX din Cehia au crescut cu 19%, respectiv  13%. La Paris, indicele CAC 40 s-a depreciat cu 2,4% în aceeaşi perioadă, în timp ce FTSE 100 a urcat cu 6% la Londra.

    Cel mai recent maxim atins de BET este pe 18 iulie, când indicele afişa un avans de 23% în 2024, la 18.750 de puncte. În prima jumătate din an, societăţile de brokeraj de la Bucureşti au intermediat tranzacţii de circa 30 miliarde de lei în S1/2024, pe toate segmentele şi cu acţiuni, obligaţiuni şi unităţi de fond, faţă de 16,6 miliarde în S1/2023,

    Printre factorii care au condus la evoluţia pieţei locale de anul acesta au mai fost creşterea numărului de investitori ca urmare a succesului ofertei derulate de Hidroelectrica, cât şi aprecierile înregistrate de acţiunile unora dintre cei mai mari emitenţi, precum producătorul de energie deja menţionat, OMV Petrom (SNP) sau Banca Transilvania (TLV). De notat totodată şi creşterea de la începutul anului a contribuţiei la Pilonul II de pensii private, cei mai mari investitori de la BVB, de la 3,75% la 4,75%.

    „Cred că vom mai avea volatilitate în luna septembrie; de obicei, nu este una dintre cele mai bune luni de tranzacţionare pe piaţa de capital. Nu mă aştept la creşteri foarte mari în perioada urătoare, ci la o consolidare”, spune Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare la Goldring.

    Aşadar, la fel ca în timpul pandemiei, după declanşarea războiului din Ucraina sau chiar după scăderea de 3,7% a indicelui BET de luna trecută, cei care caută atent oportunităţi de acumulare sau intrare la preţuri mai „ieftine” pot avea automat de câştigat pe termen lung.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Ioana Gorgăneanu, Vice-president, head of marketing & communications, Southeast Europe, Mastercard

    Cifră de afaceri: N/A

    Număr de angajaţi: 50

    Biografie: Ioana Gorgăneanu s-a alăturat echipei Mastercard în 2005, în calitate de marketing manager pentru România şi Bulgaria, iar responsabilităţile sale s-au extins ulterior către mai multe ţări din regiune. Din rolul său actual, coordonează activităţile de marketing ale Mastercard în Europa de Sud-Est, construite în linie cu viziunea companiei, care îmbină valori precum o lume dincolo de cash, incluziune şi educaţie financiară, inovaţie, plăţi sigure şi interconectivitate.

    ► Acum 20 de ani, intram pe porţile agenţiei McCann România, pe o poziţie de junior account executive. După doi ani petrecuţi aici, în 2005 m-am alăturat echipei Mastercard, oportunitate care a dus la formarea şi dezvoltarea mea profesională prin diverse roluri. La nivel aspiraţional, am fost ghidată de trei obiective. Primul obiectiv a fost să văd lumea. Lucrând în cadrul Mastercard, am avut ocazia să călătoresc foarte mult. Al doilea, să cunosc lumea, ceea ce s-a şi întâmplat; interacţionez zilnic cu profesionişti diferiţi. Al treilea, să schimb lumea. Acum 20 de ani aveam 23 de ani şi, specific entuziasmului vârstei, eram încrezătoare că fiecare dintre noi poate avea o contribuţie la a schimba o părticică din lume. Încă sunt de aceeaşi părere.

    ► Din fericire, aşteptările pe care le aveam până acum s-au materializat. Traseul profesional a evoluat în aceeaşi direcţie cu obiectivele pe care mi le-am propus la începutul carierei mele, ceea ce se datorează şi faptului că mi-am păstrat flexibilitatea şi m-am adaptat din mers, în funcţie de împrejurări. Dar, evident, există în continuare multe locuri unde îmi doresc să ajung şi multe lucruri pe care plănuiesc să le fac.

    ► Privilegiul meu vine din faptul că lucrez într-o companie de tehnologie, care are inovaţia în ADN-ul său. Fiind o adeptă a genului science fiction, un gen artistic vizionar, unde tehnologia atinge deseori noi culmi, văd viitorul similar cum îl imaginează creatorii de science fiction – începând cu Jules Verne, continuând cu Isaac Asimov şi ajungând la autorii şi regizorii contemporani. Sunt încrezătoare cu privire la viitor, nu mă sperie noul, dimpotrivă, îmbrăţişez AI-ul, noile tehnologii şi inovaţiile ce pot fi puse în slujba evoluţiei societăţii şi în slujba oamenilor.