BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • CSR 2024. NN Asigurări de Viaţă: Fondul de burse pentru viitori antreprenori NN şi EA – The Entrepreneurship Academy

    Motivaţie: 

    Viitoarele generaţii de antreprenori şi profesionişti din România vor fi cele care vor susţine în mod direct dezvoltarea pe termen mediu şi lung a României din punct de vedere economic, al mediului de business, educaţional şi nu numai. 55% dintre tineri spun însă că îşi doresc să plece din România şi să se stabilească în străinătate şi, dintre ei, o treime vor cel puţin să-şi poată continua studiile la facultăţi din afară, arată o analiză publicată recent de organizaţia Salvaţi Copiii. Motivul pentru mai mult de un sfert dintre tineri vor să înveţe peste hotare îl reprezintă percepţia privind oportunităţile legate de educaţie pe care le oferă străinătatea. „Oportunităţi există însă şi în România, iar în ultimii ani s-au dezvoltat inclusiv soluţii pentru a susţine tinerii să înveţe business şi antreprenoriat într-un mod aplicat, pentru a fi mai bine pregătiţi pentru viaţa profesională şi a putea dezvolta afaceri de succes în ţara lor”, afirmă Gabriela Lupaş-Ţicu, chief customer officer la NN Asigurări de Viaţă. 

    Descrierea proiectului:

    NN a creat în 2023 primul fond de burse pentru viitori antreprenori din România, împreună cu EA – The Entrepreneurship Academy, cu misiunea să susţină educaţia tinerilor cu posibilităţi financiare limitate care visează să-şi înceapă propriul startup încă din timpul facultăţii. Fondul facilitează accesul la studii practice şi aplicate de business, la un ecosistem de resurse şi cunoştinţe, dar şi la mentori şi comunităţi antreprenoriale care le oferă experienţe practice şi îi susţin să fie mai bine pregătiţi pentru peisajul economic real din România. 

    „Fondul a pornit cu burse de peste 200.000 de euro acordate de NN, iar compania a dublat în acest an suma până la peste 400.000 de euro, pentru a susţine mai mulţi tineri să urmeze cursurile universităţii de business. Bursele contribuie la taxele de şcolarizare pe durata celor patru ani de studii în care tinerii au parte de educaţie practică de business şi îşi încep propria afacere”, declară Gabriela Lupaş-Ţicu.

    NN oferă astfel burse de studii la EA – The Entrepreneurship Academy pentru al doilea an consecutiv, iar fondul creşte mai departe cu susţinerea mediului de business şi a oamenilor care vor să investească în educaţia viitoarei generaţii de antreprenori. Orice companie poate redirecţiona impozitului pe profit sau pe venit şi orice persoană se poate implica prin redirecţionarea impozitului pe venit sau prin contribuţii personale la fond.

    Rezultate:

    Prin susţinerea educaţiei şi antreprenoriatului, ca motor de dezvoltare a unei ţări prin impactul în economie, crearea de locuri de muncă şi promovarea inovaţiei, mai mulţi tineri pot evolua în ţara lor, iar România poate creşte într-un mod competitiv la nivel regional odată cu generaţiile viitoare de antreprenori.  

    17 tineri beneficiază deja de o bursă din fondul creat de NN şi EA – The Entrepreneurship Academy, iar obiectivul este ca numărul bursierilor să crească în fiecare an. Dincolo de susţinerea financiară, studenţii beneficiază de mentorat din partea membrilor de board NN, sesiuni de lucru pentru provocări concrete din business şi cursuri predate de profesionişti din echipa NN. Un exemplu este 24h Challenge, o iniţiativă prin care au primit o temă practică, bazată pe o situaţie reală, şi au dezvoltat propuneri aplicate în doar 24 de ore. Totodată, pe parcursul anului universitar, studenţii au 20 de săptămâni de practică în alte ţări din Europa, SUA şi Asia, dar şi 100 de vizite în companii din România şi cel puţin 20 în companii străine pentru a se conecta direct cu mediul de business local şi internaţional. 

    Toate aceste resurse ajută tinerii să înceapă propriul business chiar din perioada studiilor şi să înveţe practic tot ce au nevoie pentru a avea succes. Anul academic 2023-2024 s-a încheiat cu 49 de afaceri în diverse stadii de dezvoltare în mai mult de 80 de domenii, cu vânzări totale de aproape 1,2 milioane de euro. Studenţii au beneficiat de 800 de ore dedicate învăţării în echipă, 260 de ore de mentorat, 500 de ore dedicate teoriei şi practicii antreprenoriale, 200 de ore pentru dezvoltarea abilităţilor de leadership şi 250 de ore pentru dezvoltarea competenţelor transversale de afaceri.  

    Iar poveştile studenţilor EA – The Entrepreneurship Academy care au devenit antreprenori confirmă potenţialul, povesteşte Gabriela Lupaş-Ţicu. Aproape jumătate dintre absolvenţii EA – The Entrepreneurship Academy au iniţiat un business sau fac parte deja dintr-un start-up, iar mai mult de jumătate au debutat în lumea antreprenorială încă din perioada studenţiei, conform unui studiu realizat în octombrie 2023 în rândul absolvenţilor EA. Peste 48% dintre studenţi şi absolvenţi au deja propria afacere, cele mai cunoscute businessuri fiind Flip.ro, The Outfit, Glow2Go, Fustiţe cu Luminiţe, Confidas sau Difrnt, iar tinerii antreprenori absolvenţi EA – The Entrepreneurship Academy au generat numai în 2022 vânzări cumulate de 47,7 milioane de euro din businessuri începute în timpul facultăţii sau după absolvire.

  • „Îmi caut mereu vocea potrivită, dar mi-am propus să învăţ şi să tac”

    … spune Codruţa Furtună, director vânzări şi distribuţie şi membru de board la Allianz-Ţiriac, inspirată de Melinda Gates şi de mesajul ei că „o femeie cu o voce este, prin definiţie, o femeie puternică. Dar căutarea acelei voci poate fi remarcabil de dificilă”. Adaugă că acest lucru este o încercare pentru ea, dar înainte de toate ştie că va fi un demers valoros pentru toate interacţiunile sale, pentru că, în relaţia cu ceilalţi, să asculţi cu adevărat este un atu important.

     

    .

    Codruţa Furtună, director vânzări şi distribuţie şi membru de board la Allianz-Ţiriac

    2.100 de agenţi şi consultanţi în asigurări

    2,7 mld. lei este nivelul vânzărilor Allianz-Ţiriac în primele nouă luni din 2024, în creştere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior.

    Codruţa Furtună este director vânzări şi distribuţie şi membru de board la Allianz-Ţiriac din 2021, după ce a condus anterior, din rolul de country manager, operaţiunile din România şi Republica Moldova ale Allianz Partners, divizia grupului Allianz specializată în furnizarea de servicii de asistenţă în asigurări şi linii speciale de asigurare. Cu peste 20 de ani de experienţă în industria financiară, în roluri de management şi de vânzări, ea coordonează în prezent una dintre cele mai extinse reţele de vânzări din piaţa locală de asigurări, cu peste 2.100 de agenţi şi consultanţi în asigurări, precum şi un număr semnificativ de parteneriate cu brokeri de asigurare, companii de leasing şi bănci. Allianz-Ţiriac a înregistrat vânzări de 2,7 miliarde de lei în primele nouă luni din 2024, în creştere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior. 

    Asigurătorul ocupă poziţia a doua în clasamentul celor mai mari companii din domeniu, în cu un volum al primelor brute subscrise de peste 2,6 mld. lei, în creştere cu 5,6% în primele nouă luni din 2024 faţă de primele nouă luni din 2023. Cei 39 de asigurători care activează pe piaţa românească, 25 autorizaţi de ASF şi 14 sucursale, au subscris prime în valoare de 16,9 mld. lei în primele nouă luni din 2024, în creştere cu 12% faţă de 9 luni/2023, potrivit datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Principalii cinci cei mai mari jucători de pe piaţa locală de asigurări deţin cumulat subscrieri de circa 10,5 mld. lei, însemnând 62% din volumul total al primelor brute subscrise de întreaga piaţă a asigurărilor.

     

    1. Care este citatul cheie care vă defineşte viziunea profesională sau personală? Cum vă motivează acesta în activitatea zilnică?

    „O femeie cu o voce este, prin definiţie, o femeie puternică. Dar căutarea acelei voci poate fi remarcabil de dificilă.” Mesajul aparţine Melindei Gates, o femeie foarte puternică şi o inspiraţie continuă pentru mine. Personal, îmi caut mereu vocea potrivită, este o întreagă călătorie, însă în 2025 mi-am propus să învăţ şi să tac. Este o încercare pentru mine, dar înainte de toate ştiu că va fi un demers valoros pentru toate interacţiunile mele. Pentru că ştiu că atunci când îţi foloseşti vocea poate părea uneori că nu asculţi suficient, iar în relaţia cu ceilalţi să asculţi cu adevărat este unul dintre cele mai puternice atuuri. 

    2. Cum arată „imaginea centrală” de pe vision boardul dumneavoastră? Ce simbolizează aceasta pentru dumneavoastră şi ce rol joacă în drumul profesional şi personal?

    Caut să fiu mereu cea mai bună versiune a mea, pentru mine şi pentru ceilalţi. Ştiu că pot avea o contribuţie importantă în vieţile celor cu care interacţionez şi încerc să dau tot ce este mai bun şi să inspir acelaşi lucru şi celor din jur. Obiectivul meu este să nu las minute netrăite, să dau totul şi să nu regret nimic, să cresc oameni şi să mă las crescută şi mă gândesc mereu la ce vreau să las în urmă şi la valorile pe care le inspir celorlalţi.

    3. Care sunt cele mai importante trei obiective pe care vi le-aţi propus pentru următorii cinci ani în business şi în viaţa personală?

    Am mai multe obiective ambiţioase şi chiar dacă nu sunt sigură că ajung cinci ani pentru a le atinge, lucrez la fiecare dintre ele. 

    În primul rând, urmăresc dezvoltarea mea ca lider transformaţional care să contribuie la transformarea businessului şi a industriei, cât şi la transformarea profesională şi personală a oamenilor alături de care lucrez. Reflectez destul de mult asupra lecţiilor pe care le iau din activitatea mea şi din interacţiunea cu ceilalţi, dar şi asupra greşelilor pe care le fac şi impactul lor, la felul în care îmi investesc timpul, la valoarea pe care reuşesc să o creez şi eficienţa acestui raport sau la manifestarea personalităţii mele şi utilitatea ei în relaţiile de muncă.

    Pentru mine, este esenţial să continui să evoluez, să îmi menţin curiozitatea profesională vie şi să fiu mereu în pas cu progresul tehnologic şi cu strategiile inovative care pot transforma lumea în care trăim. La fel de important este să rămân conectată la nevoile şi perspectivele colegilor mei din prima linie de vânzări, astfel încât să putem adresa într-un mod autentic experienţele clienţilor şi ale partenerilor noştri. În acelaşi timp, caut mereu să mă înconjor de oameni mai talentaţi decât mine, pentru ca, împreună, să construim un viitor mai bun, plin de oportunităţi.

    Nu în ultimul rând, obiectivul meu pe plan personal este să investesc în mine şi în familia mea. Vreau să păstrez prospeţimea relaţiilor de familie, să continui să fac sport şi să fiu un model pentru puştiul meu de 11 ani.

    4. Ce vă inspiră cel mai mult atunci când luaţi decizii importante pentru compania pe care o conduceţi? Există un moment definitoriu sau o persoană care a influenţat acest stil de leadership?

    Îndrăzneala, curajul, emoţiile începuturilor şi tumultul deciziilor dificile sunt câteva dintre lucrurile care mă inspiră. Sunt multe persoane care mi-au influenţat stilul de-a lungul vieţii, cea mai importantă, ca element de putere şi verticalitate, fiind mama mea.

    5. Cum vă folosiţi influenţa şi leadershipul pentru a genera un impact social sau pentru a susţine alte femei în business?

    În 2024, m-am implicat în programe de mentorat şi coaching. În Allianz-Ţiriac, asigurăm un mediu divers şi incluziv în care femeile au şanse egale cu bărbaţii. Cred că diferenţele dintre genuri sunt tocmai cele care asigură perspective diferite şi abordări complementare. Exact această diversitate este valoroasă şi, dacă o încapsulez, este panaceul reuşitelor.

    6. Care este cea mai mare realizare personală de care sunteţi mândră, dincolo de cariera profesională?

    Familia mea este cu siguranţă cea mai mare realizare personală. Spiritul în care trăim, energia şi valorile pe care le împărtăşim, felul în care ne susţinem şi reuşim să ne bucurăm unii de ceilalţi îmi dau toate motivele de mândrie şi de împlinire.

    7. Cum vă integraţi valorile personale în modul în care conduceţi echipa sau compania? Există o legătură între pasiunile dumneavoastră şi businessul pe care îl construiţi?

    Valorile mele mă ghidează în tot ceea ce fac atât pe plan personal, cât şi în viaţa la birou, unde cei mai în măsură să spună cât de autentic reprezint aceste valori cred că sunt colegii mei. Lucrăm într-un mediu foarte dinamic, bazat pe onestitate, încredere, colaborare şi rezilienţă, toate puse în slujba sensului nostru de a contribui la viitorul financiar al clienţilor noştri. Acest scop ne responsabilizează şi ne impulsionează într-un fel să avem curajul transformării, să fim primii care generează schimbarea. Aduc cu mine ceea ce citesc, pentru că ador să citesc, şi fac sport frecvent ca să am claritate şi un bun echilibru emoţional în conversaţii dificile sau în decizii complexe.

    8. Ce vă motivează în fiecare dimineaţă să mergeţi mai departe? Este o persoană, o dorinţă personală sau o aspiraţie care vă conduce?

    Motivaţia mea vine din interior, din sensul pe care îl dau timpului meu şi din bucuria cu care îmi trăiesc viaţa profesională, iar ceea ce mă conduce este aspiraţia de a lăsa ceva valoros în urmă.

    9. Ce hobby-uri sau activităţi vă ajută să vă relaxaţi şi să vă reîncărcaţi energia pentru a face faţă provocărilor din business?

    Fac sport, citesc consecvent şi aprig, dorm 7-8 ore, fac meditaţie şi mă încarc cu plimbări în natură, preferând pădurea şi muntele. Timpul petrecut cu familia mea mă încarcă cel mai mult, pentru că este puţin şi îl trăiesc intens.

    10. Care este locul sau activitatea care vă inspiră cel mai mult atunci când aveţi nevoie de o pauză pentru a vă clarifica viziunea?

    Alergatul îmi clăteşte cel mai bine mintea, iar emoţiile mi le aşează o şedinţă de mindfulness sau o plimbare în pădure.

    11. Există o carte, un film sau o piesă de artă care v-a influenţat profund şi care reflectă valorile sau viziunea dumneavoastră? Dacă da, de ce?

    „The Pursuit of Happyness’’ este un film care m-a inspirat foarte mult, prin determinarea, perseverenţa şi credinţa în propriul potenţial pe care Will Smith reuşeşte să le exprime atât de intens în călătoria personajului său de la sărăcie extremă la o viaţă împlinită. 

    12. Dacă aţi putea să învăţaţi o nouă abilitate sau să exploraţi un nou hobby, ce aţi alege şi de ce?

    Mi-ar plăcea să iau lecţii de actorie, pentru că există mult potenţial în felul în care ne exprimăm şi suntem, adesea, nedescoperiţi, rămânând etern ataşaţi unei percepţii fixe asupra sinelui. Ne confundăm prea des şi prea mult cu mintea noastră, fără să explorăm întregul univers al fiinţei noastre.

    13. Ce loc din lume vă inspiră cel mai mult şi dwe ce? Există o destinaţie pe care visaţi să o vizitaţi în viitor?

    Ador să călătoresc şi să descopăr noi destinaţii şi civilizaţii. Cel mai mult mă inspiră locul meu natal, Braşov, care îmi oferă un tip special de energie şi vibraţie, pentru că este şi va rămâne mereu „acasă”.

    14. Ce vă motivează să continuaţi drumul spre excelenţă în ciuda provocărilor? Există o valoare sau un principiu personal care vă oferă această putere?

    Cred că noi, oamenii, suntem de neoprit, iar singurele bariere pe care le avem sunt cele autoimpuse şi mai cred că ne desăvârşim lângă şi împreună cu ceilalţi. Cu acest gând în minte încerc mereu să fac mereu mai mult şi mai bine şi să-i inspir şi pe cei din jur în acelaşi sens.   

    BUSINESS Magazin va lansa în curând catalogul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2025. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a proiectului să punem accentul pe conceptul Vision Board, un instrument utilizat de liderii din întreaga lume pentru a-şi vizualiza obiectivele şi aspiraţiile. Codruţa Furtună, director vânzări şi distribuţie şi membru de board la Allianz-Ţiriac, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

     

  • Citatul săptămânii. Aurelian Dochia, analist economic: Băncile româneşti au disponibilităţi pentru a susţine avansul mai rapid al creditării, dar dobânzile în România rămân destul de mari şi constituie după părerea mea o constrângere de durată în calea creditării

    „Băncile româneşti au disponibilităţi pentru a susţine avansul mai rapid al creditării, dar dobânzile în România rămân destul de mari şi constituie după părerea mea o constrângere de durată în calea creditării. O reducere semnificativă a dobânzilor nu este de aşteptat în prima parte a acestui an. Ecuaţia este mult complicată şi de faptul că Ministerul Finanţelor are nevoie de cel puţin 230 mld. lei pentru finanţarea deficitului bugetar în 2025 şi este dispus să plătească dobânzi care au ajuns la peste 8%, intrând în concurenţă directă cu piaţa creditului corporate.“
    Aurelian Dochia, analist economic

     

  • Cum a reuşit să devină investitor un adolescent din România la doar 12 ani

    Începuturile în lumea investiţiilor sunt întotdeauna dificile, iar experienţa poate fi cu atât mai mult descurajantă pentru un investitor căruia primul an de prezenţă pe bursă îi aduce şi primul randament anual negativ. Ce e de făcut într-o astfel de situaţie? Victor Bîtcă, elev în clasa a X-a şi investitor de patru ani, ne spune cum a procedat el.

    Debutul pe bursă pentru un investitor este de cele mai multe ori greu de digerat, mai ales dacă acesta a întâmpinat riscurile pieţei încă din prima sa experienţă – poate fi descurajant dacă primul an aduce şi primul randament anual negativ. Riscurile nu îi iartă pe investitori, fie ei mici sau mari, dar vin cu lecţii pe cât de dureroase, pe atât de valoroase.

    „Nu cred că am avut vreodată intenţia să părăsesc ringul bursier, însă am avut şi momente în care am fost nesigur pe mine, mai ales la început, când nu ştiam ce decizii să iau. Primul an ca investitor la bursă l-am încheiat pe minus, dar cu trecerea timpului am învăţat lucruri noi care m-au făcut mai sigur pe deciziile mele şi profitul a crescut”, povesteşte Victor Bîtcă, elev în clasa a X-a.

    Pentru Victor startul pe piaţa de capital a fost în 2019, când avea 12 ani, dintr-o întâmplare. „M-am întâlnit cu un investitor, Sever Lupu, care avea multă experienţă în domeniu şi dumnealui, văzând că eu aveam la acel moment câteva cunoştinţe economice, mi-a propus să îmi arate cum funcţionează bursa de valori. M-a fascinat foarte mult ideea că poţi deţine acţiuni la cele mai mari companii din România şi nu numai”, spune el.

    A început cu o sumă relativ mică pentru un investitor, dar suficient de mare pentru vârsta şi experienţa lui de atunci, aproximativ 3.000 de lei. Aceasta era şi valoarea minimă pentru a deschide un cont de tranzacţionare la broker, barieră care între timp a fost eliminată de majoritatea brokerilor.

    „Primele mele achiziţii de la bursă au fost la Teraplast, care la vremea aceea era cea mai performantă companie de la BVB şi care părea foarte promiţătoare din punct de vedere al rezultatelor, la Banca Transilvania, la Sphera Franchise Group şi la OMV Petrom”, îşi aminteşte Victor.

    În decembrie 2019 au fost raportate primele cazuri de infecţie cu coronavirus în oraşul Wuhan, China, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat pandemia globală pe 11 martie 2020. Era prima criză pe care proaspătul investitor o experimenta şi era una atipică. Pe Bursa de la Bucureşti a început un declin pronunţat, iar indicele de referinţă BET a închis anul în scădere cu 3,2% după o creştere de peste 35% în 2019.

    „În parcursul investiţional de până acum am avut anumite tranzacţii de vânzare prin care am marcat şi pierderi, mai ales la începutul activităţii mele de investitor, dar am încercat să învăţ mereu din acele pierderi pentru a nu le mai repeta în viitor. Pot spune că am avut pierderi cuprinse între -1% şi -35%”, afirmă el.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Cum a reuşit să devină investitor un adolescent din România la doar 12 ani: „Trebuie să spun că am găsit un echilibru între şcoală, piaţa de capital şi viaţa personală, astfel încât să am timp suficient şi să mă pot dezvolta cât mai bine în fiecare dintre acestea”

    Începuturile în lumea investiţiilor sunt întotdeauna dificile, iar experienţa poate fi cu atât mai mult descurajantă pentru un investitor căruia primul an de prezenţă pe bursă îi aduce şi primul randament anual negativ. Ce e de făcut într-o astfel de situaţie? Victor Bîtcă, elev în clasa a X-a şi investitor de patru ani, ne spune cum a procedat el.

     

    Debutul pe bursă pentru un investitor este de cele mai multe ori greu de digerat, mai ales dacă acesta a întâmpinat riscurile pieţei încă din prima sa experienţă – poate fi descurajant dacă primul an aduce şi primul randament anual negativ. Riscurile nu îi iartă pe investitori, fie ei mici sau mari, dar vin cu lecţii pe cât de dureroase, pe atât de valoroase.

    „Nu cred că am avut vreodată intenţia să părăsesc ringul bursier, însă am avut şi momente în care am fost nesigur pe mine, mai ales la început, când nu ştiam ce decizii să iau. Primul an ca investitor la bursă l-am încheiat pe minus, dar cu trecerea timpului am învăţat lucruri noi care m-au făcut mai sigur pe deciziile mele şi profitul a crescut”, povesteşte Victor Bîtcă, elev în clasa a X-a.

    Pentru Victor startul pe piaţa de capital a fost în 2019, când avea 12 ani, dintr-o întâmplare. „M-am întâlnit cu un investitor, Sever Lupu, care avea multă experienţă în domeniu şi dumnealui, văzând că eu aveam la acel moment câteva cunoştinţe economice, mi-a propus să îmi arate cum funcţionează bursa de valori. M-a fascinat foarte mult ideea că poţi deţine acţiuni la cele mai mari companii din România şi nu numai”, spune el.

    A început cu o sumă relativ mică pentru un investitor, dar suficient de mare pentru vârsta şi experienţa lui de atunci, aproximativ 3.000 de lei. Aceasta era şi valoarea minimă pentru a deschide un cont de tranzacţionare la broker, barieră care între timp a fost eliminată de majoritatea brokerilor.

    „Primele mele achiziţii de la bursă au fost la Teraplast, care la vremea aceea era cea mai performantă companie de la BVB şi care părea foarte promiţătoare din punct de vedere al rezultatelor, la Banca Transilvania, la Sphera Franchise Group şi la OMV Petrom”, îşi aminteşte Victor.

    În decembrie 2019 au fost raportate primele cazuri de infecţie cu coronavirus în oraşul Wuhan, China, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat pandemia globală pe 11 martie 2020. Era prima criză pe care proaspătul investitor o experimenta şi era una atipică. Pe Bursa de la Bucureşti a început un declin pronunţat, iar indicele de referinţă BET a închis anul în scădere cu 3,2% după o creştere de peste 35% în 2019.

    „În parcursul investiţional de până acum am avut anumite tranzacţii de vânzare prin care am marcat şi pierderi, mai ales la începutul activităţii mele de investitor, dar am încercat să învăţ mereu din acele pierderi pentru a nu le mai repeta în viitor. Pot spune că am avut pierderi cuprinse între -1% şi -35%”, afirmă el.

    Victor ştie că unul dintre principiile de bază ale pieţei de capital este acela de a cumpăra când preţul este scăzut şi a vinde când preţul este ridicat. Totuşi, bursa este imprevizibilă pe termen mediu şi scurt ca urmare a evenimentelor neprevăzute care pot modifica semnificativ cotaţiile, iar în astfel de situaţii intervine de multe ori efectul psihologic de panică şi primul instinct este să vinzi.

    „În aceste situaţii apare conceptul de psihologie a maselor, care de multe ori poate duce la acţiuni greşite din partea investitorului. De aceea, cel mai important lucru este să fii raţional şi să vezi care sunt cu adevărat cauzele scăderilor. Este foarte important să te gândeşti dacă din punct de vedere fundamental merită să acţionezi într-un anumit mod. De cele mai multe ori, dacă ştii ce abordare să ai, o criză poate fi transformată într-o oportunitate investiţională”, explică tânărul.

    Victor învaţă la Colegiul Naţional Matei Basarab din Bucureşti, profilul matematică-informatică. Anul viitor va studia Economia, o materie care, spune el, este des ignorată de elevi din cauza faptului că nu te învaţă lucruri practice, de care ai avea nevoie în viaţa de zi cu zi, ci mai degrabă aspecte teoretice şi generale.

    „Sistemul românesc de educaţie, din punctul meu de vedere, nu te învaţă prea multe despre finanţele personale, despre cum se mişcă banii în economie sau despre importanţa bursei, ceea ce nu este deloc bine pentru o societate care trăieşte într-o economie de piaţă”, consideră Victor.

    Micul investitor vine şi cu o propunere către autorităţi pentru a permite tinerilor să se familiarizeze cu pieţele financiare şi să-şi gestioneze mai bine finanţele – un program pilot între Ministerul Educaţiei şi diverşi antreprenori sau profesionişti din economie.

    „Ar fi interesant ca oamenii de afaceri să meargă în mod regulat prin şcoli şi licee pentru a putea vorbi cu tinerii şi a le împărtăşi din activitatea şi experienţa lor. Cred că ar avea un impact mult mai mare asupra tinerilor, oamenii din mediul economic putând fi un model pentru aceştia”, adaugă Victor.

    Momentan, activitatea de investitor la bursă este o pasiune, dar îşi doreşte ca după terminarea liceului şi a facultăţii să evolueze într-o meserie care să-i poată asigura o viaţă bună.

    „Trebuie să spun că am găsit un echilibru între şcoală, piaţa de capital şi viaţa personală, astfel încât să am timp suficient şi să mă pot dezvolta cât mai bine în fiecare dintre acestea.”

    Bursa de la Bucureşti este o piaţă relativ mică, aproximativ 74 mld. euro, dar Victor crede că poate creşte foarte mult. Cele mai pregnante probleme ale pieţei noastre sunt lichiditatea zilnică redusă şi numărul mic de companii listate, lipsuri care, spune el, s-ar putea remedia prin listarea unor companii private sau de stat.

    „România s-a angajat prin PNRR să listeze la bursă trei companii de stat. Îmi doresc listarea unor companii precum Aeroporturi Bucureşti şi Compania Naţională de Sare. Din rândul business-urilor cu capital privat aş vrea să văd la bursa de la Bucureşti companii precum Dedeman, patiseriile Luca sau Matei şi Altex”, mai spune investitorul.

    La momentul actual, Victor investeşte doar pe bursa locală în acţiuni, deoarece este conectat mai mult la companiile din România şi poate să se informeze mai repede şi mai bine despre lucrurile neprevăzute care pot apărea. Pe viitor însă ia în calcul să investească şi pe pieţele externe pentru a se diversifica. Mai mult, se uită atent şi la piaţa de obligaţiuni, pe care o consideră din ce în ce mai atractivă.

    „Până acum nu am investit în obligaţiuni şi nici în produse derivate. Piaţa de obligaţiuni vine în general cu randamente bune, dar ceea ce m-a făcut să le ocolesc până acum a fost faptul că randamentul acţiunilor a fost unul bun. Mai mult, cazurile Vivre şi Elefant, companii care au intrat în insolvenţă şi ale căror obligaţiuni s-au prăbuşit, m-au făcut să fiu un pic sceptic. Având în vedere faptul că legislaţia s-a mai schimbat şi multe obligaţiuni pot fi asigurate prin bănci, iau în calcul de acum încolo să investesc şi în această clasă de active cu venit fix”, arată el.

    Cât despre diversificare, una dintre cele mai la îndemână metode de mitigare a riscurilor, Victor încearcă să acopere cât mai multe ramuri din economie. Sectoarele cu cele mai mari felii în portofoliu sunt cel bancar şi cel energetic. Banca Transilvania (TLV) are cea mai mare pondere, 45%, fiind urmată de OMV Petrom (SNP) cu 25% şi ETF BET Patria-TradeVille cu 15%. Alte deţineri sunt la Digi Communications (DIGI), 6%, Sphera Franchise Group (SFG), 3%, Premier Energy (PE), 3%, One United Properties (ONE), 1% şi IPROEB Bistriţa (IPRU), 1%.

    „Deţinerea aşa de mare la Banca Transilvania se datorează faptului că eu o văd ca pe o companie strategică pentru România, fiind cel mai mare finanţator din ţară, care şi-a consolidat şi mai mult poziţia de lider după preluarea OTP Bank”, explică el.

    Victor este un investitor pe termen mediu şi lung, nu un speculator. Îi place să deţinţă o companie în portofoliu atât timp cât aceasta îi poate oferi randamente bune, iar rezultatele financiare indică o creştere constantă şi solidă a business-ului. Ca strategie, caută mereu companii subevaluate, care au un potenţial investiţional ridicat şi un plan de dezvoltare solid.

    „Pentru a investi într-o companie trebuie ca aceasta să-mi ofere încredere. Astfel, analizez foarte atent rapoartele financiare din ultima perioadă şi mă uit mai ales la strategia de dezvoltare pe care vrea să o urmeze. Un alt aspect important este gradul de îndatorare pe care compania îl are şi mă uit de asemenea la fluxul de numerar. Pentru mine, dividendele acordate sunt importante, atât timp cât distribuirea acestora nu afectează investiţiile şi numerarul companiei. Chiar dacă nu sunt legate în mod direct de companie, contextul economic şi geopolitic, precum şi necesităţile populaţiei sunt foarte important de analizat în momentul în care doreşti să investeşti într-o companie, pentru a putea vedea dacă există cerere pentru serviciile pe care le prestează”, adaugă el.

    Privind la anul care tocmai a trecut, randamentul a fost unul pozitiv pentru micul investitor, deşi diminuat de evenimentele politice din a doua jumătate. La câştig au contribuit cel mai mult Digi Communications, Sphera Franchise Group şi OMV Petrom.

    „Anul 2024 a fost unul foarte bun până când a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, moment în care am înregistrat cea mai mare scădere de când sunt investitor. Practic, am pierdut aproape tot profitul realizat în acest an. Din fericire, după hotărârea luată de către Curtea Constituţională a României, bursa şi-a mai revenit şi am încheiat anul pe plus”, spune acesta.

    Din punct de vedere investiţonal, 2024 a fost un an destul de complicat, plin de evenimente neaşteptate, care au influenţat atât bursa locală, cât şi pieţele externe. Dacă în vară Bursa de la Bucureşti afişa un randament de peste 20% prin prisma indicelui BET, dinamica la finalul anului a fost de 8,8%.

    „Începând cu a doua jumătate a anului am avut o activitate mai ridicată pe bursă, întrucât oportunităţile de investiţii s-au schimbat. Situaţia actuală din pieţe nu s-a stabilizat încă şi există în continuare multe semne de întrebare din partea investitorilor. Pe pieţele externe consider că este o oarecare incertitudine, deoarece nu ştim ce va face cu adevărat Donald Trump ca preşedinte şi nici care va fi programul FED-ului de reducere a ratei de dobândă monetare. Pe de altă parte, la Bucureşti, investitorii sunt mai reticenţi să facă investiţii din cauza tensiunilor politice. Sper ca în cel mai scurt timp lucrurile să se liniştească şi să nu apară alte situaţii neprevăzute. Pe plan intern, mă aştept ca noul guvern să facă reformele aşteptate de comunitatea de business, iar acest lucru să vină cu creşteri pe piaţa de capital”, mai spune investitorul.

    Victor îşi investeşte economiile deoarece consideră că „bursa este o foarte bună metodă de a-ţi pune banii la treabă”. Spune că nu trebuie să ai studii în economie pentru a-ţi spori veniturile şi că momentul de debut în piaţa de capital poate fi oricând, doar să te informezi temeinic înainte şi în timpul procesului. Mesajul pe care îl lasă investitorilor la început de drum?

    „Un prim sfat ar fi să investească o sumă mică de bani, pe care să o poată gestiona. De asemenea, important pentru început este să înţelegă cum funcţionează piaţa de capital, mecanismele acesteia. Disciplina este foarte importantă în acest domeniu, deoarece trebuie să studiezi mereu şi să fii foarte bine informat. Consider că primele investiţii ar fi bine să fie făcute în companii pe care le cunoşti foarte bine şi le consideri stabile. Totodată, ar fi sănătos că investitorul începător să ia în calcul şi eşecul şi să nu îi fie frică de acesta, deoarece face parte din parcursul investiţional”, conchide Victor Bîtcă.  

     

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Victor Bîtcă

    VÂRSTĂ: 17 ani

    OCUPAŢIE: elev

    INVESTEŞTE: pe termen mediu-lung

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI: 

    Capitalizarea se referă la valoarea totală de piaţă a unei companii şi este determinată prin înmulţirea numărului total de acţiuni ale companiei cu preţul unei acţiuni. După clasificare, capitalizarea poate fi mare (large-cap), medie (mid-cap) sau mică (small-cap). Capitalizarea este relevantă pentru a evalua dimensiunea şi importanţa unei companii pe o bursă şi pentru a clasifica acţiunile acesteia în diverşi indici bursieri.

    Pierderea, în termeni financiari, reprezintă situaţia în care cheltuielile sau costurile depăşesc veniturile sau câştigurile obţinute de o companie sau un investitor. Pierderea în cazul unei companii este diferenţa negativă dintre venituri şi cheltuieli şi indică o performanţă financiară nesatisfăcătoare pentru o perioadă dată. Pierderea de capital este diferenţa negativă între preţul de achiziţie şi preţul de vânzare al unui activ, cum ar fi acţiuni. Este important de menţionat că, în cazul investitorilor, un randament negativ pe un activ sau pe întreg portofoliul devine pierdere doar dacă poziţia sau poziţiile sunt vândute.

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 30 – Borja Sanchez, CEO, Decathlon România

    Executivul spaniol Borja Sanchez conduce din primăvara lui 2022 operaţiunile locale ale retailerului de echipamente sportive Decathlon, liderul pieţei de profil din România. El l-a înlocuit în funcţie pe un alt expat, pe francezul Jean Francois Mace, care a fost promovat ca CEO al Decathlon Sports India. De formaţie inginer agronom, Borja Sanchez a preluat rolul actual venind din Maroc, unde a condus operaţiunile companiei franceze de echipamente sportive încă din 2014, însă în grup lucrează din 1995, angajându-se în Spania, ţara sa mamă. Iniţial el a fost director pentru mai multe magazine, apoi director regional, iar ulterior director comercial şi area manager. Decathlon România a realizat în 2023 o cifră de afaceri de 1,2 mld, de lei.

     




     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 28 – Ion Ţiriac, proprietar, Ţiriac Holdings

    Pe parcursul a trei decenii şi jumătate de capitalism, fostul tenisman şi-a construit un imperiu, fiind unul dintre cei mai influenţi antreprenori români. Numele său este asociat cu diverse sectoare precum industria financiar-bancară, asigurări, sectorul auto şi imobiliare.

    Este recunoscut ca fiind unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată la peste 6 miliarde de euro, conform ZF. Deşi anterior s-a concentrat pe investiţii pe termen lung într-o varietate de active, în ultimii ani a demarat un proces de vânzare a acestora, cu vânzări care au depăşit 1,2 miliarde de euro. Într-un interviu acordat anterior BUSINESS Magazin, Ion Ţiriac şi-a exprimat filosofia privind performanţa prin aprecierea muncii în detrimentul talentului, mai ales atunci când vine vorba despre tenis.

  • Care sunt companiile româneşti puternice ce pot deveni adevăraţi campioni regionali? Acestea au început să cumpere firme din afara ţării pentru a se extinde dincolo de graniţe

    Dezvoltarea unor companii lideri regionali, mai ales în sectoare-cheie, reprezintă în viziunea unor bancheri nu doar o necesitate strategică pentru economia locală, ci şi un pas esenţial în consolidarea poziţiei României în regiune, companiile româneşti devenite jucători regionali fiind practic un fel de „ambasadori” importanţi ai României pe plan extern. 

    România are nevoie de campioni regionali, şi din ce în ce mai mulţi, de companii puternice, care să genereze progres şi prosperitate, care pot deveni un pilon de creştere şi stabilitate pentru ţară, care pot ajuta la construirea unei identităţi naţionale, pot contribui la reputaţia economică a ţării, pot avea efect de multiplicare în PIB, susţin bancherii la unison.

    Băncile se delimitează ca principal finanţator al economiei României şi au o pondere de aproximativ trei sferturi (aproape 76%) din activele întregului sector financiar din România. Dezvoltarea unor companii lideri regionali, mai ales în sectoare-cheie, reprezintă în viziunea unor bancheri nu doar o necesitate strategică pentru economia locală, ci şi un pas esenţial în consolidarea poziţiei României în regiune, companiile româneşti devenite jucători regionali fiind practic un fel de „ambasadori” importanţi ai României pe plan extern.

    Dacă în trecut vedeam doar companii străine venind în România, bancherii remarcă în ultimii ani şi companii româneşti care trec graniţa şi se extind în străinătate, pe pieţe noi, începând experienţa internaţională, rezultat al creşterii, maturizării, capitalizării şi know-how-ului pe care antreprenorii români au reuşit să-l câştige în aceşti 34 de ani de economie de piaţă. După peste trei decenii de capitalism, majoritatea companiilor româneşti fac business doar în România, beneficiind de oportunităţile de creştere oferite încă de piaţa locală, şi nu au decis încă să iasă pe alte pieţe şi să lupte cu necunoscutul.

    Există însă câteva firme româneşti, puţine ce-i drept, din industria alimentară, energie, sectorul bancar, din servicii, distribuţie sau tehnologie care au prins curaj şi au făcut achiziţii dincolo de graniţe. Banca Transilvania, Bitdefender, Scandia, Teraplast, eMAG, Transgaz, Digi Communications, Superbet, Vetmex Capital, Green Group sau Amber Studio sunt câteva exemple de companii româneşti care au făcut paşi în afara graniţelor României prin achiziţii. „În mod cert, România are nevoie de campioni regionali şi cred că avem astfel de exemple, inclusiv în rândul companiilor care operează preponderent în România, în condiţiile în care suntem o ţară mare în regiune, o ţară cu un număr considerabil de locuitori, cu resurse minerale şi care în ultimii ani am recuperat consistent decalajul faţă de vestul Europei, atât în ce priveşte PIB-ul pe locuitor, cât şi cel nominal. Dezvoltarea campionilor regionali este un pilon de creştere şi stabilitate pentru România care ne poate ajuta să construim o identitate economică naţională. În acelaşi timp, trebuie să ne concentrăm pe o alocare eficientă a resurselor”, spune Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România după active.

    Banca Transilvania pune umărul la finanţarea companiilor regionale, în special cele care operează în România sau se concentrează pe piaţa noastră, aminteşte Omer Tetik. În plus, adaugă el, banca îşi aduce contribuţia la ambiţiile de dezvoltare ale tuturor companiilor – de la IMM-uri la cele mai mari firme, fiind un finanţator deschizător de drumuri în ceea ce priveşte accesul la capital (al tuturor categoriilor de firme). „Companiile au nevoie de finanţare şi acest obiectiv poate fi realizat doar cu ajutorul unor instituţii bancare solide şi de încredere”. Cert este că firmele au nevoie de finanţare, în special de la bănci, şi dacă rămân în România şi dacă pariază pe dezvoltare şi vor să se extindă regional, fiind necesar ca băncile să-şi joace rolul şi să irige economia cu credite.

    De altfel, cei mai importanţi bancheri din România vorbesc despre dorinţa de a finanţa companiile şi despre produse cu care le susţin – precum credite pentru investiţii, finanţări structurate, project finance, trade finance sau Forex, pentru a contribui la dezvoltarea acestora, dar spun că le susţin şi prin recomandări legate de strategie, consultanţă, expertiză de sector locală şi globală, servicii de consultanţă în M&A sau pe alte căi pentru a-i ajuta să devină campioni, chiar regionali. În plus, băncile româneşti care sunt parte a unor grupuri bancare europene puternice spun că pun la dispoziţie companiilor româneşti campioni regionali reţeaua internaţională a grupurilor europene din care fac parte, oferind astfel sprijin dezvoltării în străinătate a clienţilor. „Internaţionalizarea companiilor româneşti trebuie să fie privită prin efectul de multiplicare în PIB, dar şi prin contribuţia la reputaţia economică a ţării.

    Când o companie românească reuşeşte să aibă succes în afara graniţelor, acest lucru schimbă percepţia externă asupra ţării şi are o influenţă directă asupra relaţiilor comerciale şi a parteneriatelor internaţionale. Iar România, astăzi, are toate premisele să livreze campioni regionali şi să se impună ca un hub de inovaţie şi securitate în Europa. În ceea ce priveşte BCR, mai departe de a mobiliza capitalul necesar pentru dezvoltarea şi scalarea companiilor locale, suntem aici să oferim antreprenorilor încredere în deciziile lor. Facem asta printr-o abordare transparentă şi transfer de cunoştinţe. De la modul deschis în care analizăm bilanţul unei companii, până la sprijinul oferit în creşterea calităţii activelor şi recomandările strategice pe zona de investiţii în digitalizare şi tehnologii verzi”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active.

    El a explicat că, în ultimii ani, s-a schimbat modul în care banca deschide conversaţia cu antreprenorii: „Nu întrebăm doar ce vrei să faci şi de câţi bani ai nevoie, ci ce impact va avea ceea ce faci şi cât de relevant este”. România poate avea campioni regionali în diverse domenii de activitate, dar pentru acest lucru este nevoie de sprijin pentru ca afacerile să crească şi să performeze, este de părere Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank, a treia bancă mare din România, controlată de stat prin Ministerul Finanţelor. Totodată, este necesar să atragem jucători internaţionali importanţi, iar antreprenorii noştri să investească şi în afara ţării pentru a facilita schimbul de know-how, adaugă el. „Sectorul bancar trebuie să se concentreze pe finanţarea economiei, mai exact pe susţinerea antreprenorilor, odată ce apar proiecte viabile.”

    În opinia lui Jean-Philippe Guillaume, deputy CEO, coordonator al Polului Global Corporates la BRD-SocGen, este dezirabil şi imaginabil să asistăm la emergenţa unor campioni regionali în următorii ani şi decenii. Cu toate acestea, realizarea acestui lucru va depinde de îndeplinirea unor necesităţi esenţiale concentrate în jurul a trei valori fundamentale: disciplină, viziune şi unitate. „Fundamentul îl constituie dezvoltarea infrastructurii, în special a celei de transport.” Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, crede că România are nevoie de cât mai multe companii puternice, cu viziune strategică şi potenţial de creştere, care să genereze progres şi prosperitate. „Companiile româneşti au potenţialul de a se extinde în afara ţării, iar odată ce îşi propun acest lucru au un avantaj competitiv şi au resursele de management, financiare şi operaţionale care să le permită o astfel de expansiune.

    Eu personal sunt o mare susţinătoare a jucătorilor locali cu viziune şi ambiţie şi sunt mândră că în ING avem câteva exemple de clienţi care şi-au extins cu succes operaţiunile în afara ţării.” Companiile româneşti sunt extrem de competitive în domenii precum IT, servicii sau producţie. Acestea sunt trei sectoare cu potenţial mare de expansiune regională. Există, de asemenea, loc de îmbunătăţiri în agribusiness, consideră Zdenek Romanek, preşedinte & CEO al Raiffeisen Bank România. „Desigur, România are nevoie de campioni regionali şi credem că economia românească este pregătită să faciliteze creşterea regională a companiilor de succes.”

    Şi Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank România, este de părere că România are nevoie de campioni regionali, şi din ce în ce mai mulţi. „Dacă în trecut eram obişnuiţi să vedem doar companii internaţionale venind în România şi făcând investiţii, în ultimii 2-3 ani vedem încrederea şi curajul multor companii româneşti de a intra pe pieţe noi. Este cu siguranţă rezultatul creşterii, maturizării, capitalizării şi know-how-ului pe care antreprenorii români au reuşit să-l câştige în aceşti 34 de ani de economie de piaţă. Într-adevăr, în ultimii ani, este de remarcat, cu bucurie şi mândrie, nu neapărat numărul, dar mai ales dimensiunea grupurilor româneşti care îşi încep experienţa internaţională, experienţă în care noi îi susţinem.”

    De la aderarea României la Uniunea Europeană, acum aproape 20 de ani, multe voci şi-au exprimat speranţa ca ţara să îşi recapete titlul de „grânar al Europei” sau să devină un hub al specialiştilor IT, aminteşte Mustafa Tiftikcioglu, CEO al Garanti BBVA România. „Românii au demonstrat nu doar că visează la scară mare, ci şi că au potenţialul necesar pentru a atinge aceste obiective. În acest context, dezvoltarea unor lideri regionali în sectoare-cheie reprezintă, atât o necesitate strategică pentru economia locală, cât şi un pas esenţial în consolidarea poziţiei României în regiune.” Sectorul bancar românesc are în continuare poziţia dominantă în cadrul sistemului financiar autohton, atât din punctul de vedere al activelor deţinute, cât şi din cel al finanţării furnizate sectorului privat, inclusiv companiilor.

    Practic, băncile se delimitează ca principal finanţator al economiei României şi au o pondere de aproximativ trei sferturi din activele întregului sector financiar din România. În timp ce multe bănci mari prezente pe piaţa românească sunt parte a unor grupuri financiare străine, care au subsidiare şi în alte ţări din regiune, doar Banca Transilvania (cu capital majoritar românesc), liderul pieţei bancare româneşti după active cu o felie de peste 20% din piaţă, s-a extins regional în afara României. Sectorul bancar românesc este în prezent solid, bine capitalizat şi bine poziţionat pentru a sprijini finanţarea economiei reale. Există resurse pentru intensificarea creditării, instituţiile de credit având şi capitalul şi lichiditatea necesare pentru finanţarea companiilor, a economiei, pentru susţinerea creării  de companii campioni regionali. 

    Exemple de companii româneşti care au făcut achiziţii dincolo de graniţe

    Companie românească: BANCA TRANSILVANIA;

    Domeniu: bancar 

    Ce a cumpărat (ţara): pachetul majoritar din Victoria Bank (Republica Moldova) 

    Domeniu: bancar 

    Data achiziţiei: ianuarie 2018

     

    Companie românească: BITDEFENDER; 

    Ce a cumpărat (ţara): Profil Technology (Franţa), RedSocks Security BV (Olanda), eTech (Australia), Horangi Cyber Security (Singapore), BitShield (Malaezia)   

    Data achiziţiilor: ianuarie 2017, septembrie 2018, octombrie 2018, august 2023, februarie 2024

     

    Companie românească: SCANDIA;

    Domeniu: industria alimentară 

    Ce a cumpărat (ţara): Thenaisie-Provote (Spania) Domeniu: producţia şi distribuţia de alimente din peşte şi fructe de mare 

    Data achiziţiei: aprilie 2018

     

    Companie românească: TERAPLAST; 

    Domeniu: procesator de PVC 

    Ce a cumpărat (ţara): Interlemind (Serbia), Grupul Wolfgang Freiler (Austria, Ungaria), Optiplast (Croaţia) Domeniu: panouri sandwich, producţie de ţevi şi piese injectate din polietilenă, ambalaje flexibile.

    Data achiziţiei: 2017, 2024, 2024

     

    Companie românească: eMAG; 

    Domeniu: retail online

    Ce a cumpărat (ţara): Extreme Digital (Ungaria) 

    Domeniu: retail online 

    Data achiziţiei: februarie 2019

     

    Companie românească: TRANSGAZ;

    Domeniu: energie 

    Ce a cumpărat (ţara): Vestmoldtransgaz (Republica Moldova) Domeniu: energie 

    Data achiziţiei: februarie 2018

     

    Companie românească: DIGI COMMUNICATIONS;

    Domeniu: telecom 

    Ce a cumpărat (ţara): Nowo Communications (Portugalia), dar şi alte firme pe alte pieţe. Domeniu: telecom 

    Data achiziţiei: august 2024

     

    Companie românească: SUPERBET;

    Domeniu: pariuri sportive 

    Ce a cumpărat (ţara): Napoleon (Belgia), alte firme în Croaţia, Marea Britanie 

    Domeniu: pariuri sportive

    Data achiziţiei: 2021

     

    Companie românească: VETIMEX CAPITAL;

    Domeniu: produse şi hrană pentru animale

    Ce a cumpărat (ţara): WAF Kft (Ungaria) Domeniu: distribuţie de medicamente şi de hrană pentru animale 

    Data achiziţiei: aprilie 2024

     

    Companie românească: GREEN GROUP; 

    Domeniu: reciclare 

    Ce a cumpărat (ţara): UAB Zalvaris (Lituania) Domeniu: gestionare a deşeurilor industriale

    Data achiziţiei: aprilie 2023

     

    Companie românească: AMBER STUDIO

    Domeniu: studio de jocuri video

    Ce a cumpărat (ţara): KaraOkulta (Mexic) Domeniu: dezvoltator de aplicaţii şi jocuri pe mobil

    Data achiziţiei: iulie 2020

    Sursa: ZF

    * Subsidiara din Ungaria a grupului eMAG a fuzionat cu Extreme Digital, jucător de pe piaţa online de electro-IT din ţara vecină. În urma fuziunii, eMAG România a devenit acţionar majoritar al noii entităţi. 

    Note: Acesta nu este un top şi nu este exhaustiv.

    Ce au răspuns şefii băncilor mari la întrebările:

    1. Are România nevoie de campioni regionali? Cum susţine banca dvs. crearea de campioni regionali?

    2. Cum vedeţi extinderea regională a propriei bănci? Sau, dimpotrivă, focusul băncii dvs. este România şi clienţii de aici?

     

    1. Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România

    ► În mod cert, România are nevoie de campioni regionali şi cred că avem astfel de exemple, inclusiv în rândul companiilor care operează preponderent în România, în condiţiile în care suntem o ţară mare în regiune, o ţară cu un număr considerabil de locuitori, cu resurse minerale şi care în ultimii ani am recuperat consistent decalajul faţă de vestul Europei, atât în ce priveşte PIB-ul pe locuitor, cât şi cel nominal. Dezvoltarea campionilor regionali este un pilon de creştere şi stabilitate pentru România care ne poate ajuta să construim o identitate economică naţională. În acelaşi timp, trebuie să ne concentrăm pe o alocare eficientă a resurselor, inclusiv în contextul în care în momentul de faţă România, ca ţară, împreună cu locuitorii săi, consumă mai mult decât produce şi ne confruntăm cu deficite – atât din punct de vedere comercial, cât şi fiscal. Trebuie să avem grijă la competitivitatea alocării resurselor, precum şi la costul finanţării şi la modalităţile prin care putem reduce costul capitalului, privit în ansamblu. Cred că BT pune umărul semnificativ la finaţarea companiilor regionale, în special cele care operează în România sau se concentrează pe piaţa noastră. În plus, contribuim la ambiţiile de dezvoltare ale tuturor companiilor – de la IMM-uri la cele mai mari firme şi cred că suntem un finanţator deschizător de drumuri în ceea ce priveşte accesul la capital (al tuturor categoriilor de firme).

    ► În ceea ce priveşte extinderea BT, cred că în momentul actual rolul nostru este să ne concentrăm pe creşterea economiei naţionale, care are nevoie de finanţare pentru a închide decalajele faţă de Europa (decalaje de competitivitate în ceea ce priveşte firmele şi decalaje cu impact în nivelul de trai, educaţie şi sănătate, dacă ne gândim la serviciile publice). În plus, cred că decizia de a ne concentra pe România este şi una eficientă, întrucât piaţa din România are un potenţial enorm de creştere – atât dacă ne uităm la procentul activelor bancare în PIB (care reflectă incluziunea şi gradul de intermediere financiară), cât şi la cota de piaţă a băncilor principale. Este o discuţie la modă acum în Europa – avem nevoie (pe continent) de bănci puternice şi mari pentru a susţine economia şi competitivitatea. Cred că România trebuie să înceapă să gândească în acest mindset – avem nevoie de bănci puternice pentru că acestea pot susţine economia. Companiile au nevoie de finanţare şi acest obiectiv poate fi realizat doar cu ajutorul unor instituţii bancare solide şi de încredere. Acesta este rolul nostru, pe care îl vedem aici, în România, cel puţin pe termen mediu.

    

    2. Sergiu Manea, CEO al BCR, a doua cea mai mare  bancă din România

    ► Internaţionalizarea companiilor româneşti trebuie să fie privită prin efectul de multiplicare în PIB, dar şi prin contribuţia la reputaţia economică a ţării. Când o companie românească reuşeşte să aibă succes în afara graniţelor, acest lucru schimbă percepţia externă asupra ţării şi are o influenţă directă asupra relaţiilor comerciale şi a parteneriatelor internaţionale. Iar România, astăzi, are toate premisele să livreze campioni regionali şi să se impună ca un hub de inovaţie şi securitate în Europa. Concentrăm 14% din populaţie – luând în calcul inclusiv ţările baltice, Ucraina şi Republica Moldova, şi suntem a doua cea mai mare economie din regiune, după Polonia, cu un PIB care a depăşit Ungaria şi Cehia. În plus, suntem în poziţia strategică de a atrage investiţii şi de a capitaliza pe contextul actual al lanţurilor de aprovizionare. Relocarea producţiei mai aproape de pieţele de desfacere face ca România să poată ajunge o destinaţie de referinţă pentru nearshoring. Aceasta este şansa să facem trecerea spre o economie cu valoare adăugată superioară. Să dezvoltăm lanţuri valorice complete, cu tot ce înseamnă stocare, procesare şi distribuţie, să investim în tehnologii avansate şi să creăm un ecosistem solid de producţie locală, care să asigure calitate, cantitate şi competitivitate. În acelaşi timp, România poate şi trebuie să devină un pilon de securitate regională. Vorbim de multiple dimensiuni, de la securitate alimentară, energetică, cibernetică, militară şi de protecţia graniţelor. Iar pentru asta, antreprenorii locali trebuie să se concentreze pe impact, pe cum transformă oportunităţile în afaceri reale şi pe investiţii în resursa umană, în digitalizare şi în industrii strategice care contribuie la stabilitatea şi prosperitatea ţării. În ceea ce priveşte BCR, mai departe de a mobiliza capitalul necesar pentru dezvoltarea şi scalarea companiilor locale, suntem aici să oferim antreprenorilor încredere în deciziile lor. Facem asta printr-o abordare transparentă şi transfer de cunoştinţe. De la modul deschis în care analizăm bilanţul unei companii, până la sprijinul oferit în creşterea calităţii activelor şi recomandările strategice pe zona de investiţii în digitalizare şi tehnologii verzi. Ne-a ajutat şi faptul că în ultimii ani am schimbat modul în care deschidem conversaţia cu antreprenorii – nu întrebăm doar ce vrei să faci şi de câţi bani ai nevoie, ci ce impact va avea ceea ce faci şi cât de relevant este. Iar dacă există nevoie de ajustări, atunci oferim recomandările noastre pentru optimizarea bilanţului şi a strategiei, astfel încât să putem să finanţăm. De asemenea, BCR sprijină capitalizarea companiilor româneşti prin listarea pe piaţa de capital şi intermediază diversificarea surselor de finanţare prin emisiuni de obligaţiuni.  

    ► BCR este o bancă pentru fiecare român şi pentru România şi va continua să evolueze în acest rol. Ne concentrăm pe piaţa locală, iar planurile de dezvoltare BCR şi investiţiile din ultimii ani au pornit de la un model de banking responsabil, care prioritizează creşterea sănătăţii financiare a românilor şi a afacerilor din România. În plus, este nevoie să spunem că ţara noastră a avut cea mai accelerată convergenţă economică din regiunea Europei Centrale şi de Est de la integrarea în UE, dar şi că România menţine în continuare un potenţial de creştere economică ridicat. Iar noi, în BCR, avem un angajament ferm de a sprijini economia românească să îşi atingă acest potenţial într-un mod sustenabil. Suntem conectaţi la nevoile clienţilor şi ale comunităţii şi contribuim activ la creşterea economică şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii în România.

    Ž

    3. Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank, a treia bancă mare din România

    ► România poate avea campioni regionali în diverse domenii de activitate, dar pentru acest lucru este nevoie de sprijin pentru ca afacerile să crească şi să performeze. Totodată, este necesar să atragem jucători internaţionali importanţi, iar antreprenorii noştri să investească şi în afara ţării pentru a facilita schimbul de know-how. Sectorul bancar trebuie să se concentreze pe finanţarea economiei, mai exact pe susţinerea antreprenorilor, odată ce apar proiecte viabile. În plus, companiile din România, în special cele cu acţionariat românesc, au nevoie de un nivel ridicat de capitalizare, iar noi suntem aici pentru a le sprijini. Acest lucru presupune să te implici în creşterea unui business, să fii alături de el. CEC Bank face tocmai acest lucru, fiind unul dintre principalii finanţatori ai economiei reale şi un susţinător al clientelei bancare din România.

    ► CEC Bank este banca românilor, banca României, având o istorie de peste 160 de ani, dar care a rămas solidă şi de încredere. Suntem banca cu cea mai mare reţea teritorială la acest moment, un activ pe care îl folosim eficient pentru a aduce produsele bancare către toate tipologiile de clientelă din România. CEC Bank a ales să păstreze amprenta teritorială, iar prin investiţiile pe care le facem reuşim să ne servim clienţii inclusiv printr-un model hibrid, instalând ATM-uri/MFM-uri pe care clienţii le pot folosi pentru diverse operaţiuni şi accesarea unor servicii. În acelaşi timp, investim în pregătirea colegilor din front office pentru a putea explica clienţilor cum să efectueze anumite tranzacţii. Cred că suntem singura bancă din România care are incluziunea financiară în propria misiune şi susţinem această misiune păstrând peste o mie de unităţi teritoriale, inclusiv în locuri unde nu mai există alte unităţi bancare. Vom continua să facem acest lucru aici, în România.

    4. Jean-Philippe Guillaume, deputy CEO, coordonator al Polului Global Corporates la BRD-SocGen

    ► România are un potenţial însemnat de creştere şi dezvoltare, fapt reliefat de schimbările economice din ultimul deceniu, unul presărat cu numeroase provocări. Creşterea economică a surclasat-o pe cea a majorităţii statelor membre ale UE, înregistrând o medie de 3,6%. Implicit, se observă o convergenţă susţinută a nivelului veniturilor, PIB-ul per cap de locuitor atingând 80% din media UE27 în 2023 (vs. 56% în 2014), nivel similar cu cel al Poloniei şi superior Ungariei (76%). Totodată, sectorul serviciilor a înregistrat o creştere notabilă, ajungând la 60% din PIB în 2023, creştere determinată în special de progresele din sectorul IT&C. Aceste condiţii creează premise favorabile pentru ca România să-şi continue progresul. Îndeplinirea condiţionalităţilor ataşate fondurilor UE ar putea stimula şi mai mult creşterea economică. În plus, aderarea la OCDE ar ridica statutul României, încurajând investiţiile directe şi dezvoltarea pieţei de capital. Din aceste considerente, este dezirabil şi imaginabil să asistăm la emergenţa unor campioni regionali în următorii ani şi decenii. Cu toate acestea, realizarea acestui lucru va depinde de îndeplinirea unor necesităţi esenţiale concentrate în jurul a trei valori fundamentale: disciplină, viziune şi unitate. Fundamentul îl constituie dezvoltarea infrastructurii, în special a celei de transport. Apreciem favorabil anvergura şi dinamica investiţiilor publice, susţinute de fondurile UE, care se aşteaptă să atingă un vârf de 6,8 % din PIB în 2024. Cu toate acestea, fără un mediu stabil şi sănătos, performanţa durabilă este puţin probabilă. Reducerea dezechilibrelor macro (bugetar, cont curent) printr-un mix adecvat şi echilibrat de politici şi reforme reprezintă deopotrivă o necesitate, cât şi o provocare. Soluţia constă în construirea unei viziuni privind dezvoltarea socio-economică pe termen mediu şi lung, având drept ancore principale educaţia, competitivitatea şi inovarea. O altă condiţie importantă este asigurarea predictibilităţii şi transparenţei cadrului legislativ şi de reglementare, îndeobşte în contextul actual dinamic şi incert. În acest context, desigur, suntem dedicaţi sprijinirii marilor noştri clienţi corporativi prin diverse soluţii de finanţare adaptate nevoilor acestora. Acordăm prioritate finanţării sustenabile, oferind credite şi produse financiare care ajută companiile să facă faţă provocărilor economice. Creditele acordate marilor companii înregistrează o creştere de două cifre, pe măsură ce companiile cresc şi investesc în noi proiecte. Această tendinţă este probabil să persiste pe măsură ce companiile caută atât să valorifice oportunităţile de creştere, cât şi să investească în rezilienţa lor.

    ► În calitate de bancă românească, parte a unui grup internaţional, putem oferi sprijin dezvoltării în străinătate a clienţilor noştri – contribuind, astfel, la apariţia campionilor regionali români. În acest scop, putem oferi companiilor mari o gamă întreagă de produse care cuprinde credite pentru investiţii, finanţări structurate, project finance, trade finance sau Forex. Ne asigurăm astfel că rămânem un partener de încredere pentru companiile cliente care doresc să-şi îndeplinească proiectele, atât în perioade favorabile, cât şi în unele pline de provocări, în România sau în străinătate.

    

    5. Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România

    ► Cred că România are nevoie de cât mai multe companii puternice, cu viziune strategică şi potenţial de creştere, care să genereze progres şi prosperitate. Companiile româneşti au potenţialul de a se extinde în afara ţării, iar odată ce îşi propun acest lucru au un avantaj competitiv şi au resursele de management, financiare şi operaţionale care să le permită o astfel de expansiune. Eu personal sunt o mare susţinătoare a jucătorilor locali cu viziune şi ambiţie şi sunt mândră că în ING avem câteva exemple de clienţi care şi-au extins cu succes operaţiunile în afara ţării. De exemplu, avem o relaţie de 25 de ani cu un business românesc care a crescut fantastic de-a lungul anilor şi operează cu succes în câteva ţări din Europa de Vest. Managementul companiei a avut încă de la început o gândire strategică pe termen lung, viziune şi curaj. Şi-au exploatat cu succes avantajele competitive şi au trecut cu succes de la faza antreprenorială la cea de corporaţie, ceea ce nu e deloc uşor. Iar nu în ultimul rând, au avut ambiţia să iasă din zona de confort şi să se extindă în afara ţării. Desigur, sunt puţine astfel de exemple, dar sperăm ca ele se vor multiplica în anii următori. Într-un astfel de demers, suntem alături de clienţii noştri şi îi sprijinim din multiple perspective: finanţare, consultanţă, expertiză de sector locală şi globală, şi nu în ultimul rând punem la dispoziţie puterea reţelei noastre internaţionale, din Europa şi alte continente. Suntem un partener de cursă lungă, care oferă o paletă completă de servicii bancare, iar succesul clienţilor noştri ne oferă cea mai mare satisfacţie. 

    ► ING este un grup financiar important la nivel internaţional, fiind deja activ pe majoritatea pieţelor din Europa, inclusiv în regiunea Europei Centrale şi de Est. Prin urmare nu se pune problema unei expansiuni geografice a ING România. Ne concentrăm în mod firesc pe piaţa locală, unde am crescut în mod susţinut, doar prin creştere organică, de-a lungul a 30 de ani. Avem în prezent un portofoliu de peste 1,85 milioane de clienţi, administrăm active totale de peste 15 mld. euro, şi continuăm să creştem, urmând o strategie bazată pe inovaţie şi experienţă superioară oferită clienţilor noştri. Suntem bucuroşi de realizările noastre din ultimii 30 de ani şi de faptul că am contribuit la evoluţia clienţilor noştri şi la progresul economiei româneşti, care este cu adevarat impresionant. Pas cu pas, România a depăşit alte pieţe din regiune, s-a ridicat ca naţiune şi sunt sigură că va continua să facă asta în anii care vor urma.

    6. Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank României

    ► Cu siguranţă da, România are nevoie de campioni regionali, şi din ce în ce mai mulţi.  Dacă în trecut eram obişnuiţi să vedem doar companii internaţionale venind în România şi făcând investiţii, în ultimii 2-3 ani vedem încrederea şi curajul multor companii româneşti de a intra pe pieţe noi. Este cu siguranţă rezultatul creşterii, maturizării, capitalizării şi know-how-ului pe care antreprenorii români au reuşit să-l câştige în aceşti 34 de ani de economie de piaţă. Întotdeauna am fost suport pentru clienţii noştri care au căutat să deschidă orizonturi în alte ţări, inclusiv prin deschiderea relaţiei cu grupul nostru, de exemplu prin conturi bancare la distanţă, obţinerea de produse şi servicii, inclusiv creditare fără deplasare. Pe de altă parte, acordăm suport profesionist clienţilor internaţionali pentru dezvoltarea businessurilor lor şi suntem banca investitorilor străini, cărora reuşim să le traducem pe limba lor realităţile şi specificul pieţei locale. Într-adevăr, în ultimii ani, este de remarcat cu bucurie şi mândrie nu neapărat numărul, dar mai ales dimensiunea grupurilor româneşti care îşi încep experienţa internaţională, experienţă în care noi îi susţinem. Dincolo de produsele clasice bancare, oferite local sau de UniCredit în ţara unde clientul nostru investeşte, avem şi servicii de consultanţă în M&A, căci dincolo de dezvoltarea organică, tot mai mult companiile româneşti au curajul de a achiziţiona jucători străini. Ne dorim şi ne mândrim să fim parte din poveştile de creştere, dezvoltare şi succes ale clienţilor noştri, dar şi să fim alături de ei pentru a trece de obstacolele care apar în cale.

    ► Trebuie să subliniem aici importanţa de a fi un jucător relevant paneuropean şi de a face parte dintr-un grup bancar puternic, UniCredit, iar asta ne pune în poziţia privilegiată de a putea susţine cu soluţii şi produse companiile internaţionale prezente în România sau pe cele româneşti care investesc în străinătate. Grupul UniCredit are o ofertă unică de servicii în ţările în care activează: Italia, Germania şi regiunea Europa Centrală şi de Est. Scopul nostru este să susţinem comunităţile să progreseze, oferind servicii şi produse de calitate pentru toate părţile interesate, amplificând potenţialul clienţilor, partenerilor sau al angajatilor noştri. Faptul că suntem prezenţi în atâtea ţări ne dă acces la know-how-ul valoros şi divers la nivel de grup sau al băncilor-surori. Suntem fără îndoială dedicaţi pieţei şi clienţilor din România, dar suntem parte dintr-un grup bancar care ne dă anvergura europeană de care avem cu toţii nevoie.

    7 Zdenek Romanek, preşedinte & CEO al Raiffeisen Bank România

    ► Companiile româneşti sunt extrem de competitive în domenii precum IT, servicii sau producţie. Acestea sunt 3 sectoare cu potenţial mare de expansiune regională. Există, de asemenea, loc de îmbunătăţiri în agribusiness. Desigur, România are nevoie de campioni regionali şi credem că economia românească este pregătită să faciliteze creşterea regională a companiilor de succes. Capitalizarea noastră solidă şi poziţia financiară puternică ne-au încurajat să ne întrebăm cum putem deveni şi mai implicaţi în sprijinirea afacerilor româneşti şi să le ajutăm să crească dincolo de graniţele României. Cu acest gând, în 2024 am lansat MoonShotX, un program inedit, creat să sprijine segmentul mid-corporate (companii cu cifre de afaceri între 5 şi 50 de milioane de euro) să îşi extindă afacerile la nivel regional şi, eventual, internaţional. MoonShotX este o iniţiativă unică în România şi reprezintă investiţia pe care Raiffeisen Bank România o face în viitor. Acesta facilitează extinderea regională şi internaţională a companiilor româneşti. Dincolo de impactul economic direct, prin acest proiect ne propunem să sporim reputaţia României ca hub pentru antreprenoriat şi inovaţie.

    ► De mai bine de 25 de ani, Raiffeisen Bank este un partener solid, implicat activ în creşterea economiei româneşti şi una dintre principale bănci în cadrul grupului Raiffeisen Bank International (RBI). Ne concentrăm pe menţinerea performanţelor noastre financiare, în timp ce urmărim să ne îndeplinim obiectivul pe termen lung, anume acela de a deveni partenerul de încredere al clienţilor noştri în aspecte esenţiale precum planificarea financiară, tranziţia către afaceri sustenabile şi economia circulară. În ceea ce priveşte clienţii, avem două direcţii strategice importante. Pe de o parte, dorim să le simplificăm viaţa cu soluţiile digitale pe care le oferim, iar pe de altă parte, ne dorim să le îmbunătăţim situaţia financiară prin consilierea oferită de experţii noştri.

    8. Mustafa Tiftikcioglu, CEO al Garanti BBVA România

    ► De la aderarea României la Uniunea Europeană, acum aproape 20 de ani, multe voci şi-au exprimat speranţa ca ţara să îşi recapete titlul de „grânar al Europei” sau să devină un hub al specialiştilor IT. Românii au demonstrat nu doar că visează la scară mare, ci şi că au potenţialul necesar pentru a atinge aceste obiective. În acest context, dezvoltarea unor lideri regionali în sectoare-cheie reprezintă atât o necesitate strategică pentru economia locală, cât şi un pas esenţial în consolidarea poziţiei României în regiune. Misiunea noastră este să fim un partener de încredere pentru companiile româneşti cu potenţial de a deveni lideri regionali, oferindu-le suport financiar personalizat, pentru a le ajuta să se extindă pe pieţele din Europa Centrală şi de Est. Garanti BBVA sprijină activ companii mari din România, în sectoare precum chimie, energie, imobiliare şi comerţ electronic. De exemplu, în sectorul chimic colaborăm cu companii care investesc în tehnologii verzi şi sustenabile; în energie, susţinem iniţiativele care pun accentul pe tranziţia către surse regenerabile; iar în comerţul electronic, sprijinim companiile să se adapteze la tendinţele de digitalizare, răspunzând astfel nevoilor consumatorilor de astăzi. Garanti BBVA adoptă o abordare dedicată pentru a susţine companiile să îşi atingă obiectivele strategice. Prin produse financiare inovatoare, banca noastră se asigură că aceste companii au acces la resursele necesare pentru a deveni jucători importanţi în regiune. Garanti BBVA este mândră să contribuie la acest efort, sprijinind companiile româneşti să îşi atingă potenţialul maxim şi să devină poveşti de succes.

    ► Focusul nostru principal rămâne ferm pe clienţii din România. Garanti BBVA este dedicată construirii unui portofoliu solid de produse şi servicii adaptate clienţilor locali, acoperind segmentele de retail, IMM-uri şi corporate. Acest angajament este susţinut de o reţea eficientă de agenţii la nivel naţional, care ne permite să ajungem şi să ne deservim clienţii în întreaga ţară. Pe de altă parte, la Garanti BBVA, recunoaştem importanţa investiţiilor continue în digitalizare şi tehnologie de ultimă generaţie. De exemplu, chatbotul nostru GIA este conceput să ofere experienţe bancare accesibile, inovatoare şi sigure. În plus, din luna iunie a anului 2024, Garanti BBVA oferă clienţilor existenţi posibilitatea de a completa rapid cererile de acordare a creditelor de nevoi personale si a cardurilor de credit în cadrul aplicaţiei de Mobile Banking, eliminând astfel necesitatea vizitelor la agenţiile băncii. Aplicaţia este disponibilă 24/7, de oriunde. Aceste iniţiative confirmă angajamentul nostru de a ne adapta constant şi de a îmbunătăţi ofertele pentru a răspunde nevoilor şi aşteptărilor în continuă evoluţie ale pieţei româneşti. În cadrul acestor demersuri, beneficiem de expertiza Garanti BBVA, a doua cea mai mare bancă privată din Turcia în funcţie de active, precum şi de experienţa extinsă a grupului financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA), acţionarul majoritar al Garanti BBVA. Această bază solidă ne permite să valorificăm cele mai bune practici şi soluţii inovatoare, îmbunătăţindu-ne astfel capacităţile de a servi piaţa locală. Iar noi ne aflăm într-un context favorabil. Sectorul bancar din România este solid şi bine capitalizat. Capacitatea şi apetitul revigorat pentru creditare, asigură funcţionarea eficientă a mecanismelor economice şi financiare, influenţând pozitiv mediului de afaceri şi accelerând prosperitatea României.

  • Cine este omul din spatele unuia dintre cele mai apreciate şi cunoscute branduri de lactate româneşti din ţara noastră

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 29 – Adrian Cocan, cofondator, Agroserv Măriuţa

    Antreprenorul Adrian Cocan, cofondator al brandului Lăptăria cu Caimac, unul dintre cele mai dinamice branduri româneşti de lactate, spune că anul trecut compania a realizat sub 1% din cifra de afaceri la export, în special pe piaţa din Uniunea Europeană, însă se uită la creşterea livrărilor peste hotare mai ales în contextul în care piaţa chineză s-a deschis producătorilor români de lactate. Agroserv Măriuţa, compania care produce brandul Lăptăria cu Caimac, a raportat o cifră de afaceri de aproape 80 mil. lei în 2023, mai mare cu 10% faţă de anul 2022, în condiţiile în care fabrica de lactate a fost lansată la mijlocul anului 2018.

    Am avut o mică secţie destinată producţiei brânzeturilor. De la bun început, am avut în minte o abordare echilibrată între automatizare şi meşteşug. Începem procesul cu echipamente profesionale şi finalizăm cu măiestria umană. Am lansat diverse caşcavaluri şi brânzeturi maturate, dar pentru că punem preţ pe zona de artizanal, nu am reuşit să le calibrăm la gramaj, şi astfel, consumatorii nu le-au regăsit în marile magazine.

  • Cine este omul din spatele unuia dintre cele mai apreciate şi cunoscute branduri de lactate româneşti din ţara noastră

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 29 – Adrian Cocan, cofondator, Agroserv Măriuţa

    Antreprenorul Adrian Cocan, cofondator al brandului Lăptăria cu Caimac, unul dintre cele mai dinamice branduri româneşti de lactate, spune că anul trecut compania a realizat sub 1% din cifra de afaceri la export, în special pe piaţa din Uniunea Europeană, însă se uită la creşterea livrărilor peste hotare mai ales în contextul în care piaţa chineză s-a deschis producătorilor români de lactate. Agroserv Măriuţa, compania care produce brandul Lăptăria cu Caimac, a raportat o cifră de afaceri de aproape 80 mil. lei în 2023, mai mare cu 10% faţă de anul 2022, în condiţiile în care fabrica de lactate a fost lansată la mijlocul anului 2018.

    Am avut o mică secţie destinată producţiei brânzeturilor. De la bun început, am avut în minte o abordare echilibrată între automatizare şi meşteşug. Începem procesul cu echipamente profesionale şi finalizăm cu măiestria umană. Am lansat diverse caşcavaluri şi brânzeturi maturate, dar pentru că punem preţ pe zona de artizanal, nu am reuşit să le calibrăm la gramaj, şi astfel, consumatorii nu le-au regăsit în marile magazine.