BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • CSR 2024. Metropolitan Life: „DăruiM”

    Motivaţie:

    Proiectul „DăruiM” a fost iniţiat de Metropolitan Life pentru a reconfirma angajamentul companiei faţă de comunităţile locale. Ideea a pornit de la dorinţa de a genera schimbări pozitive şi de a oferi sprijin tangibil grupurilor vulnerabile. Scopul final a fost susţinerea educaţiei, sănătăţii, mediului şi îmbunătăţirea condiţiilor din centrele pentru copii dezavantajaţi, contribuind la construirea unor comunităţi mai puternice 

    Descrierea proiectului:

    Pe 17 mai 2024, Metropolitan Life a lansat „DăruiM”, un proiect de voluntariat care a implicat 180 de angajaţi ai companiei, în colaborare cu United Way România, Asociaţia Copii pentru Viitor şi Kayak Champions.

    Activităţi desfăşurate:

    • Buftea: Amenajarea curţii unui centru de zi pentru 50 de copii.

    • Ferentari: Modernizarea locului de joacă al şcolii sociale pentru 240 de copii.

    • Odobeşti: Renovarea spaţiului exterior al unui centru pentru 36 de copii şi familiile lor.

    • Petrăchioaia: Organizarea „Prânzului Comunitar” şi a unui atelier de creativitate.

    • Lacul Comana: Ecologizare şi sesiuni educaţionale despre protecţia mediului.

    Impact:

    Proiectul „DăruiM” a avut un efect important asupra comunităţilor vizate, spun reprezentanţii companiei, îmbunătăţind condiţiile de educaţie, sănătate şi mediu. Prin acest demers, Metropolitan Life a întărit relaţia cu comunităţile locale, contribuind la un viitor mai sustenabil.

  • Cum şi-a propus BCR să îl „crească” pe George

    Banca Comercială Română (BCR) îşi consolidează poziţia pe piaţa bancară printr-un nou program de beneficii personalizate, dezvoltat integral în România şi gândit să răsplătească loialitatea clienţilor. Lansat iniţial pe piaţa locală, acest model urmează să fie extins la nivel internaţional în cadrul grupului Erste.

     

    Într-o industrie în care competiţia este acerbă, BCR mizează pe un sistem care recompensează clienţii pentru deciziile financiare corecte, încurajând economisirea, investiţiile şi protecţia financiară. „Loialitatea nu este doar despre emoţii. Este şi despre educaţie, incluziune financiară şi despre modul în care ne expunem în relaţia cu banii”, explică Dana Dima Demetrian, vicepreşedinte BCR, în cadrul unui eveniment cu presa organizat recent. Potrivit BCR, programul este unic nu doar la nivel naţional, ci şi european, înglobând concepte inspirate din sistemele de loialitate bancară din Statele Unite şi Asia, dar îmbunătăţite cu funcţionalităţi adaptate specificului pieţei româneşti. O componentă esenţială a noului sistem de beneficii este utilizarea inteligenţei artificiale şi a analizei de date pentru a genera recomandări personalizate pentru clienţi. „Nu este doar un simplu program de beneficii, ci o schimbare fundamentală a modului în care gestionăm produsele bancare. Modelul tradiţional rămâne, dar acest nou sistem permite o personalizare unu la unu a ofertelor pentru fiecare client”, explică Dana Dima Demetrian. Prin intermediul platformei George, clienţii pot accesa şi gestiona beneficiile într-un mod complet digital, fără documente fizice sau drumuri la bancă. Cei care au nevoie de suport suplimentar au la dispoziţie consilierii BCR din agenţii şi contact center pentru a primi îndrumare în timp real. „În 2018, când am lansat George, am spus că aducem primul banking inteligent în România şi am confirmat acest lucru. Astăzi, lansăm un program unic – programul de beneficii George, o premieră în România şi în cadrul grupului nostru. Acest program recompensează clienţii şi le oferă beneficii personalizate, dinamice. Nu este un simplu sistem de cashback sau de tranzacţii frecvente, ci un program complex care permite fiecărui client să-şi optimizeze beneficiile financiare”, descrie Dana Dima Demetrian programul recent lansat. Acesta este disponibil din luna februarie 2025 pentru toţi clienţii BCR. „Obiectivul nostru este ca fiecare client să îşi aleagă singur beneficiile. «Eu ştiu mai bine» este principiul de bază – vocea clientului este cea care defineşte programul.” Dana Dima Demetrian subliniază că „programul nu este doar pentru clienţii noi, ci şi pentru cei existenţi. Cei care au deja cont George vor fi migraţi automat în noul sistem. În prima etapă, vom introduce programul pentru 700.000 de clienţi, urmând ca până în martie-aprilie să ajungem la 2,6 milioane.” Clienţii existenţi care nu şi-au adus încă veniturile în BCR vor avea două luni de graţie pentru a decide dacă doresc să intre în program. 

    BCR şi-a consolidat poziţia ca lider în promovarea creditelor ipotecare cu dobândă fixă, o strategie care s-a dovedit extrem de benefică pentru clienţi în contextul economic actual. „Suntem primii care am spus, acum aproape 10 ani, că dobânda fixă este dobânda care ajută cel mai mult clienţii. La acea vreme, mulţi nu înţelegeau de ce o dobândă fixă este mai avantajoasă decât una variabilă. Astăzi, realitatea ne-a confirmat poziţia: clienţii nu mai vor dobânzi variabile”, explică Dana Dima Demetrian. În prezent, 70% dintre creditele ipotecare BCR sunt cu dobândă fixă, iar tendinţa continuă să crească. Un alt element inovator introdus de BCR este posibilitatea refinanţării rapide şi a rambursării anticipate direct din George. „Nu doar că am digitalizat creditarea, dar şi refinanţările, rambursările anticipate şi ajustările creditelor sunt acum la un click distanţă. Clienţii pot decide singuri cum îşi optimizează expunerea financiară, fără drumuri la bancă”, spune Dana Dima Demetrian. Această facilitate răspunde unui trend tot mai evident în rândul clienţilor: rambursările anticipate au crescut, iar mulţi clienţi preferă să achite mai rapid împrumuturile, în loc să refinanţeze. „Vedem că tot mai mulţi clienţi îşi doresc să îşi reducă expunerea financiară. Există cazuri în care aceştia aleg să ramburseze chiar şi 50% din valoarea creditului imobiliar. Este un semn clar că românii devin tot mai conştienţi de importanţa gestionării eficiente a datoriilor”, explică reprezentanta BCR. De asemenea, a a observat că creditele de consum sunt rambursate rapid de români, durata medie a unui credit de consum scăzând spre 1,5-2 ani. „Dacă acum 10 ani durata medie a unui credit de consum era de 4,5-5 ani, acum media de viaţă a unui credit de consum este de 1,5-2 ani. Indicele de rotaţie al stocului este mult mai accelerat decât acum 5-10 ani. Producţia nouă este legată şi de ciclul de viaţă mult mai scurt”,a  declarat ea. 

    Un alt element distinctiv al acestui program este accentul pus pe educaţia financiară, direcţie în care BCR investeşte activ în formarea unei culturi financiare solide, prin iniţiative precum Şcoala de Bani, huburile Zbor şi sesiuni de consiliere personalizată. „Oamenii nu se gândesc la obiectivele lor financiare decât atunci când le doresc urgent, iar acest lucru îi împinge spre decizii pripite. Noi încercăm să schimbăm această mentalitate şi să optimizăm costurile clienţilor”, explică Dana Dima Demetrian. Prin intermediul George, clienţii sunt încurajaţi să îşi stabilească obiective clare, de la economisirea pentru un apartament sau educaţia copiilor până la gestionarea eficientă a creditelor. Platforma oferă chiar şi posibilitatea de a economisi automat, mutând periodic sume mici într-un cont de economii, adaptat scopurilor individuale. Succesul noului model de loialitate şi creditare BCR a atras atenţia grupului Erste, care plănuieşte extinderea acestuia la nivel european, începând cu Cehia. „Am dezvoltat acest program integral în România, iar acum îl ducem în cadrul grupului Erste, personalizat pentru fiecare ţară în parte. Suntem mândri că această iniţiativă a fost creată şi implementată local şi că România devine un centru de inovaţie bancară”, afirmă Dana Dima Demetrian. Cu un accent puternic pe transparenţă, educaţie financiară şi flexibilitate, banca şi-a propus să ofere clienţilor un model de banking adaptat nevoilor reale, contribuind la un ecosistem financiar mai stabil şi mai bine informat. „Ne dorim ca toţi clienţii noştri să fie educaţi financiar şi să îşi gestioneze corect finanţele. Acesta nu este doar un obiectiv, ci un angajament pe termen lung”, concluzionează Dana Dima Demetrian.   

     

    Un model de banking care se adaptează la nevoile clientului

    Noul sistem propus de BCR în cadrul Programului de Beneficii George introduce o gamă extinsă de beneficii financiare, structurate pe mai multe niveluri, în funcţie de gradul de implicare al clientului, printre care:

    1.Œ Tranzacţii fără comisioane la ATM-urile din România şi străinătate;

    2. Transferuri gratuite prin George;

    3.Ž Dobânzi preferenţiale la economisire, de până la 0,8% în plus faţă de dobânda standard;

    4. Reduceri la creditele imobiliare şi de nevoi personale, de până la 1,2%;

    5. Asigurări gratuite pentru primele luni, inclusiv pentru bunuri şi locuinţă;

    6. Acces la un specialist dedicat în investiţii pentru clienţii cu portofolii de peste 10.000 de euro.

    Sursa: compania

  • CSR 2024. Mastercard România: Sprijin pentru îngrijirea copiilor şi facilitarea integrării pe piaţa muncii a ucrainenilor strămutaţi şi a comunităţilor vulnerabile din România

    MOTIVAŢIE:

    Războiul din Ucraina a dus la strămutarea a milioane de persoane, mulţi rămânând fără locuri de muncă sau stabilitate financiară. Începând cu 1 ianuarie 2023, România a acordat protecţie temporară pentru 103.825 de refugiaţi ucraineni, dintre care 61% sunt femei, peste 62.700 sunt de vârstă activă, iar mai mult de 35.700 sunt minori. Acest aflux, combinat cu provocările economice ale României, a afectat populaţiile vulnerabile locale.

     

    DESCRIEREA PROIECTULUI:

    Ca răspuns la aceste provocări, în august 2023, Salvaţi Copiii, Jobs for Ukraine şi Centrul Mastercard pentru Creştere Incluzivă, alături de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au lansat „Sprijin pentru îngrijirea copiilor şi facilitarea integrării pe piaţa muncii a ucrainenilor strămutaţi şi a comunităţilor vulnerabile din România”. Iniţiativa sprijină refugiaţii ucraineni şi românii vulnerabili, ajutându-i să găsească locuri de muncă şi oferind îngrijire gratuită pentru copii.

    Programul este structurat pe trei componente cheie. Prima este reprezentată de serviciile de ocupare a forţei de muncă, care le oferă lucrătorilor vulnerabili şi strămutaţi abilităţile de pregătire pentru muncă, pregătindu-i pentru procesul de recrutare, şi îi conectează cu oportunităţile de muncă existente. A doua componentă constă în suport pentru îngrijirea copiilor. Deoarece îngrijirea copiilor este un obstacol semnificativ în obţinerea unui loc de muncă, în special pentru femeile defavorizate, programul pune la dispoziţie un centru de zi din Bucureşti, asigurând un mediu sigur pentru copii, în timp ce părinţii se pot concentra pe căutarea unui loc de muncă şi pe activităţile profesionale. Nu în ultimul rând, programul facilitează implicarea angajatorilor, angajatorii din sectorul privat jucând un rol crucial în oferirea oportunităţilor de muncă şi a platformelor de învăţare pentru persoanele din medii vulnerabile. Acest program exemplifică colaborarea intersectorială, având ca scop stimularea creşterii economice şi incluziunii prin crearea de oportunităţi pentru toţi.

    REZULTATE:

    Programul ajută beneficiarii să-şi îmbunătăţească perspectivele de angajare prin asistenţă în căutarea unui loc de muncă, dezvoltarea abilităţilor şi suport pentru îngrijirea copiilor, având ca scop obţinerea independenţei financiare pe termen lung şi integrarea socială. Până în prezent, peste 820 de persoane au beneficiat de acest program. Programul a implicat, de asemenea, mai mulţi mari angajatori, rezultând într-un nivel fără precedent de implicare a sectorului privat. Aceşti parteneri din sectorul privat sunt esenţiali în oferirea de oportunităţi de muncă şi platforme de învăţare pentru persoanele din medii vulnerabile. În plus, programul urmăreşte să dezvolte şi să implementeze un model integrat de servicii pentru îngrijirea copiilor, educaţie şi muncă, care să poată servi drept model pentru integrarea socioeconomică a populaţiilor vulnerabile din România şi din regiunea mai largă.

  • Cum vor administra departamentele financiare riscurile şi incertitudinile din acest an

    Directorii financiari din companii se uită la 2025 cu optimism, dar şi cu prudenţă, arată cel mai recent studiu Deloitte CFO Survey 2025. Majoritatea CFO şi-au bugetat investiţii şi dezvoltare în 2025, dar întrebarea este cum vor administra departamentele financiare riscurile şi incertitudinile din acest an.

    Pe măsură ce tehnologia intră din ce în ce mai mult în departamentele financiare ale companiilor, rolul liderului din acest sector se deplasează din ce în ce mai mult către zona de strategie şi planificare pentru companii, arată cele mai recente tendinţe relevate de sondajul din 2025 al CFO Survey. Sondajul, care face parte din programul global CFO Program al Deloitte, a fost prezentat în cadrul conferinţei CFO Summit 2025, organizată cu sprijinul media al Ziarului Financiar. „Există o tendinţă macro care este în continuare foarte pozitivă în ţara asta, de convergenţă cu Europa din care facem parte şi sper că vom continua să facem parte. Dinamica asta este susţinută atât de atuuri noastre, cele despre care discutăm dintotdeauna, cât şi de capitalul străin şi de foarte substanţialele fonduri europene, pe care le accesăm în tot mai mare măsură. Piaţa este relativ mare şi dispune de o putere de cumpărare în creştere continuă. Suntem cu totul în Schengen, beneficiem de Visa Waiver pentru Statele Unite, suntem în proces de aderare la OECD, investim masiv în infrastructură,  în sfârşit. Am făcut paşi importanţi spre digitalizarea fiscului şi putem spera că, ajunşi cu cuţitul la os, vom fi dispuşi şi capabili să reformăm statul”, a spus Alexandru Reff, country managing partner la Deloitte România şi Moldova, în deschiderea conferinţei. 

    La dezbatere au participat patru dintre directorii financiari ai unora dintre cele mai mari companii din România, împreună cu specialiştii de la Deloitte România. Invitatul special al conferinţei, dr. Alexander Boersch, economistul-şef şi coordonatorul diviziei de cercetare la Deloitte Germania, a adus o proiecţie la zi a situaţiei economice din zona euro, în special din Germania, principalul partener comercial al României. În opinia sa, scăderea ratelor dobânzilor din zona euro ar urma să susţină în bună măsură creşterea economică din regiune, în măsura în care dar veni un impuls în consum odată cu creşterea creditării. Pe de altă parte, în România inflaţia a accelerat în ultimele luni, astfel că, spre deosebire de situaţia din zona euro, o scădere a dobânzii cheie din partea Băncii Naţionale a României (BNR) este aşteptată doar în a doua parte a anului. „Ceea ce va susţine economia europeană în 2025 va fi politica monetară. După cum ştiţi, ciclul ratelor dobânzilor a început vara trecută. Banca Centrală Europeană şi, de asemenea, unele dintre băncile centrale est-europene au început să-şi reducă ratele dobânzilor. Şi pentru zona euro, putem presupune destul de sigur că ratele dobânzilor vor continua să scadă în 2025. Aceasta este prognoza noastră pentru evoluţia din 2025, deci ne aşteptăm la o scădere constantă a ratelor dobânzilor”, a spus Alexander Boersch. 

    Zeno Căprariu, partener audit, Deloitte România şi coordonatorul CFO Program în România,  a făcut, în cadrul aceluiaşi eveniment, o prezentare a studiului din România. „Majoritatea respondenţilor, nu este surprinzător, prevăd creşteri de taxe, deoarece autorităţile române s-au angajat să implementeze un plan de consolidare fiscală pe şapte ani menit să reducă deficitul bugetar. În acest context, aproape trei sferturi, 74% dintre respondenţi, se aşteaptă ca taxele locale să crească în 2025”. Sondajul CFO România a fost realizat pe un eşantion de 120 de directori financiari din România. A doua parte a conferinţei a fost dedicată unei dezbateri cu directorii financiari, care au vorbit despre planurile companiilor în 2025, despre provocările anului şi despre cadrul macroeconomic.  CFO Elke Meier de la BCR, Bogdan Văduva de la eMag, Carl Al Khawand de la Orange România şi Ştefan Frangulea de la Electrica au participat la discuţii. „Din punctul meu de vedere, principala ameninţare este de la ministerul de finanţe, pentru că atrage toţi banii de pe piaţă cu rate ridicate ale dobânzii. Noi credem în continuare că pe parcursul anului 2025, ratele dobânzilor vor scădea. Ele poate nu vor scădea la fel de repede precum şi-ar dori unii, din cauza faptului că inflaţia în România va rămâne, în comparaţie cu alte ţări europene, încă la un nivel puţin mai ridicat”, a spus Elke Meier, CFO la BCR. Bogdan Văduva, CFO al grupului eMAG, a spus că grupul nu opreşte investiţiile şi că bugetul din 2025 prevede investiţiile din planul multianual al grupului. „În privinţa investiţiilor, nu suntem într-o poziţie în care să fim atât de precauţi încât să punem în aşteptare sau să reducem planurile noastre de investiţii. Dimpotrivă, încă mergem înainte cu investiţiile planificate în planul nostru pe trei ani şi în prezent suntem în proces de finalizare a bugetului pentru anul viitor, care începe în aprilie”, a spus el.   

     

    „Suntem rezonabil de precauţi în ceea ce priveşte anul 2025, luând în considerare toate schimbările, perspectiva geopolitică, precum şi noile taxe implementate şi posibilele alte taxe care ar putea apărea în a doua jumătate a acestui an. Dar modul în care planificăm pentru acest an aş spune că este încă rezonabil de pozitiv în ceea ce priveşte creşterea consumului. De asemenea, bugetele noastre sunt încă planificate să genereze creştere.” 

    Bogdan Văduva, CFO, Grupul eMAG

    Inflaţia, deşi rămâne ridicată în România, a scăzut peste tot, în general la niveluri care nu mai pun mari probleme şi este remarcabil că părem să experimentăm una dintre puţinele aterizări line din istorie după un episod inflaţionist major. S-au găsit soluţii, mai bune sau mai rele, şi economia a mers înainte, într-adevăr, cu eforturi mari din partea guvernelor, generatoare de mari deficite şi de îndatorare suplimentară.

    Alexandru Reff, country managing partner Deloitte România

    „În Europa este o provocare legată de competitivitate şi o economie cu creştere lentă, plus câteva provocări comerciale. Deci va fi dificil. Cu toate acestea, pe de altă parte, vedem că unele sectoare şi companii se descurcă destul de bine. Aşadar, vom observa o divergenţă considerabilă.” 

    Dr. Alexander Boersch, economistul-şef şi coordonatorul diviziei de cercetare, Deloitte Germania

    „Am observat că în sondajul CFO Survey reducerea costurilor a fost principala prioritate, iar creşterea a doua. Pentru noi, este mai degrabă invers. Vrem să creştem organic. Şi al doilea lucru este că nu îl numim reducere de costuri, deoarece BCR este printre băncile mari cea cu cel mai scăzut raport cost-venit. Deci nu este atât de necesar să reducem în continuare costurile, dar vrem să rămânem eficienţi.” 

    Elke Meier, CFO, BCR

    Cercetarea noastră continuă asupra viitorului rolului de CFO indică faptul că directorii financiari sunt din ce în ce mai aşteptaţi să fie lideri de afaceri vizionari, capabili să navigheze prin schimbări accelerate, să minimizeze riscurile de afaceri şi să maximizeze crearea de valoare pe măsură ce organizaţiile lor cresc.

    Zeno Căprariu, partener audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România

    „Principalele provocări la Orange în 2025 vor fi, evident, fuziunea, dar şi eficienţa costurilor. Nu voi folosi cuvântul reducere a costurilor. Este mai degrabă eficienţă a costurilor. Întrucât suntem strânşi în ceea ce priveşte partea de venituri şi achiziţii, găsim modalităţi de a ne optimiza cheltuielile prin valorificarea inovaţiei, a inteligenţei artificiale, cum putem livra mai mult cu mai puţin folosind aceste instrumente.”

    Carl Al Khawand, CFO, Grupul Orange România

    „Din punctul nostru de vedere, încercăm să atenuăm riscul, să asigurăm energia şi să cumpărăm energie de pe pieţe pentru contractele noastre, pentru a avea un anumit procent acoperit pentru portofoliul nostru, astfel încât să nu depindem atât de mult de piaţa pentru ziua următoare şi de piaţa de echilibrare.” 

    Ştefan Frangulea, Group CFO, Electrica

  • Povestea omului care a este considerat Warren Buffett al ţării lui şi cum a reuşit el să construiască un imperiu de miliarde de dolari cu o investiţie care a constat în mai puţini bani decât dau alţii pe un tricou

    Rakesh Radheyshyam Jhunjhunwala, cunoscut sub numele de „Big Bull of India” sau „Warren Buffett al Indiei”, datorită previziunilor sale optimiste despre piaţa bursieră, a început să investească în 1985 cu un capital modest de ₹5.000 (aproximativ 60 de dolari americani la acea vreme). Şi nu s-a oprit acolo.

    Prima sa mare realizare financiară a venit în 1986, când a obţinut un profit de ₹5 lakh (aproximativ 6.000 de dolari). La momentul decesului său, averea sa netă era estimată la 5,8 miliarde de dolari, ceea ce îl plasa pe locul 438 în topul celor mai bogaţi oameni din lume. A fost partener în propria sa firmă de administrare a activelor, Rare Enterprises, şi a ocupat funcţii de conducere în mai multe companii.

    Printre realizările sale notabile, a fost cofondatorul Akasa Air, o companie aeriană low-cost din India, şi a fost implicat şi în controverse legate de tranzacţii insider, reglementate ulterior de autorităţile de supraveghere financiară din India. Rakesh Jhunjhunwala s-a născut pe 5 iulie 1960, într-o familie Marwari Agarwal, cu origini în Jhunjhunu, Rajasthan. Tatăl său, funcţionar guvernamental, obişnuia să discute despre pieţele financiare, ceea ce i-a stârnit interesul pentru investiţii. 

    Rakesh a studiat la Sydenham College şi ulterior s-a înscris la Institutul de Experţi Contabili din India. Primele sale investiţii au fost realizate în perioada facultăţii, folosind economiile proprii. Începând cu ₹5.000 (aproximativ 60 de dolari), a obţinut un profit de ₹20-25 lakh (aproximativ 25.000-30.000 de dolari) între 1986 şi 1989. În 2022, portofoliul său de investiţii valora peste ₹11.000 de crore (aproximativ 1,4 miliarde de dolari).

    Cea mai mare parte a averii sale era reprezentată de investiţii în Titan Company, care valorau ₹7.294,8 crore (aproximativ 910 mil. dolari) în 2021. Rakesh a fost o figură centrală în multe companii importante din India. A fost preşedintele Aptech şi Hungama Digital Media Entertainment şi membru în consiliul de administraţie al mai multor firme, precum Prime Focus Limited, Geojit Financial Services şi Concord Biotech. De asemenea, a făcut parte din consiliul consultativ al organizaţiei India’s International Movement to Unite Nations (I.I.M.U.N.). În 2021, Jhunjhunwala a lansat Akasa Air, investind 400 de milioane de dolari pentru o participaţie de 40%. Până în 2024, compania avea o flotă de 24 de aeronave şi opera în 19 oraşe din India. 

    Cea mai mare parte a averii sale era reprezentată de investiţii în Titan Company, care valorau ₹7.294,8 crore (aproximativ 910 mil. dolari) în 2021. Rakesh a fost o figură centrală în multe companii importante din India.

    Cu puţin timp înainte de moartea sa, Jhunjhunwala şi-a mărit participaţia în companie la 46%, devenind cel mai mare acţionar. Pe lângă investiţiile financiare, Jhunjhunwala a achiziţionat proprietăţi de lux, inclusiv apartamente Ridgeway în Malabar Hill, Mumbai, pentru care a plătit ₹176 crore (aproximativ 22 de milioane de dolari) şi ulterior ₹195 crore (aproximativ 24 mil. dolari). În 2021, a început construcţia unei case impresionante de 13 etaje, de 70.000 de metri pătraţi. În acelaşi an, a fost investigat de SEBI (autoritatea de reglementare a pieţei bursiere din India) pentru tranzacţii insider în cazul Aptech Computers.

    În urma unei înţelegeri, el a plătit ₹18,5 crore (aproximativ 2,3 milioane de dolari), iar soţia sa ₹3,2 crore (aproximativ 400.000 de dolari) pentru a închide cazul. Deşi a avut o avere impresionantă, Jhunjhunwala a fost şi un filantrop activ, planificând să doneze un sfert din averea sa în scopuri caritabile. A sprijinit iniţiative din domeniul sănătăţii şi educaţiei, cum ar fi Fundaţia Agastya International, Ashoka University, Friends of Tribals Society şi Olympic Gold Quest. A fost implicat în construcţia spitalului oftalmologic R J Sankara din New Panvel. După moartea sa, soţia sa, Rekha Jhunjhunwala, a continuat să fie o forţă economică, ocupând locul 28 în lista Forbes a celor mai bogaţi oameni din India în 2024, cu o avere de 9,3 mld. de dolari. 

     

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • Piaţa crypto nu pleacă nicăieri. Care sunt principalele tendinţe în piaţa crypto în 2025 din perspectiva antreprenorilor şi investitorilor români din crypto?

    Devine tot mai greu de crezut că piaţa crypto va dispărea în viitorul apropiat, pe măsură ce bitcoin (BTC) a trecut de pragul de 100.000 de dolari, într-o piaţă cu o capitalizare de peste 3.000 de miliarde de dolari, din care fac parte peste 11 milioane de criptomonede. Investitorii instituţionali, noua eră Trump, tokenizarea activelor tradiţionale sau frenezia meme coin transformă ciclul actual de piaţă într-unul atipic pentru crypto. Într-un context cu mulţi „poate” şi „dacă”, BUSINESS Magazin a discutat cu experţi din piaţă pentru a încerca să afle despre ce va fi anul 2025 în piaţa crypto.

    Piaţa crypto a revenit în prim-plan în anul 2024, după ce BTC, prima şi cea mai mare criptomonedă, a înregistrat o creştere de circa 120% pe parcursul anului, depăşind în premieră pragul de 100.000 de dolari pentru 1 BTC. La începutul anului 2025, la 20 ianuarie, BTC a atins pentru scurt timp un nou record, de peste 109.000 de dolari.

    Evoluţia pozitivă a preţului BTC a fost influenţată de mai multe evenimente pe parcursul anului 2024, începând cu lansarea primelor ETF-uri (exchange traded funds), specializate pe bitcoin, pe bursa americană. Un ETF al BlackRock a ajuns la active de 50 de miliarde de dolari în mai puţin de un an de la lansare, marcând astfel intrarea investitorilor instituţionali cu un avânt mai mare în piaţa crypto.

    Un alt eveniment din 2024, care coincide în mod istoric cu un nou val de creştere pe crypto, este halvingul, care are loc o dată la aproximativ patru ani şi care înseamnă înjumătăţirea recompensei pe care o primesc minerii care validează tranzacţiile pe blockchain. Recompensa a scăzut de la 6,25 BTC la 3,125 BTC. Halvingul contribuie la premisele de creştere pentru că presupune, de fapt, o încetinire a ritmului în care apare ofertă nouă disponibilă în piaţă.

    Peste toţi aceşti factori a venit campania electorală a lui Donald Trump, care a reuşit să câştige un nou mandat la Casa Albă. Deşi în trecut era un critic puternic al pieţei crypto, Trump s-a poziţionat drept aliat în campania electorală şi a promis dereglementare, a afirmat că vrea să facă din SUA capitala crypto a lumii şi că va crea premisele pentru ca Statele Unite să acumuleze o rezervă strategică de bitcoin. Ba chiar anturajul şi familia Trump au lansat mai multe criptomonede în ultimul an.

    „Nu are nicio importanţă că 2024 e anul în care BTC a ajuns la 100.000 de dolari. Faptul că a ajuns acolo e doar consecinţa faptului că politicul a înţeles rolul geostrategic pe care BTC poate să îl aibă”, crede Vlad Mercori, CEO al StakeBorg, companie care dezvoltă un hub educaţional prin care promovează adopţia crypto şi blockchain în România.

    Investitorii instituţionali americani, şi nu numai, au mai cochetat cu piaţa crypto şi în 2021-2022. Însă, la finalul anului 2022, a avut loc falimentul FTX, al treilea cel mai mare exchange crypto din lume, concomitent cu ambiţia fostei administraţii SEC, autoritatea americană de supraveghere financiară, de a intra puternic cu reglementări şi investigaţii în piaţa crypto.

    Toate acestea au ţinut majoritatea investitorilor instituţionali departe până în 2024, când ETF-urile pe bitcoin şi schimbarea poziţionării SUA pe crypto, odată cu noua administraţie Trump, cel puţin la nivel declarativ, au generat un nou apetit pentru instituţionali. Totuşi, aceştia se rezumă de cele mai multe ori doar la BTC, nu şi la alte active crypto.

    Sunt şi investitori instituţionali care au cumpărat constant BTC, cum e cazul companiei americane MicroStrategy, care deţine în prezent aproximativ 2% din toată oferta BTC din piaţă.

    „Mai sunt şi alte companii americane care au început să cumpere BTC şi ETF-uri care au deja sute de mii de BTC, unde sunt în principal investitori instituţionali americani. Pentru americani, BTC devine o chestiune de securitate naţională şi va fi un vehicul de reglare la nivel geopolitic. Asta se întâmplă în prezent.”, adaugă Mercori.

    Intrarea puternică a investitorilor instituţionali schimbă regulile jocului, adică aliniază factorii la care reacţionează BTC şi întreaga piaţă crypto la reperele şi evenimentele la care reacţionează celelalte pieţe de tranzacţionare, în care instituţionalii fac jocul, cum sunt pieţele de acţiuni. S-a putut observa în 2024 că piaţa crypto a reacţionat la reduceri de dobânzi, spre exemplu, la fel ca pieţele tradiţionale.

    „Atâta timp cât BTC a devenit un vehicul în principal instituţional, cred că numărul investitorilor de retail va fi tot mai mic, pentru că deja atinge sume mari. (…) În momentul în care BTC a devenit instituţional, toată piaţa este profund afectată de ce se întâmplă la nivel macro. Ceea ce noi vedem că impactează pieţele de acţiuni, de la politica monetară până la inflaţia din America, va impacta şi piaţa crypto. Dacă se vede în BTC, automat se vede şi în restul pieţei crypto.”

    Piaţa crypto nu este încă o piaţă a investitorilor instituţionali, crede Marius Morra, CEO şi cofondator al platformei locale de exchange crypto Tokero, care are 75.000 de utilizatori. Chiar şi atunci când va fi, piaţa va avea în continuare oportunităţi pentru investitori.

    „Cred că nu suntem încă atât de aproape şi asta e o veste bună pentru retail, că poate încerca să exploateze această piaţă. La un moment dat, s-ar putea să nu mai fie la fel de atractivă pentru investitorii de retail dacă cei mari sunt cei care dau tonul. Deşi, dacă ne uităm şi la bursă, oamenii vor să facă bani, ceea ce nu e greşit. Şi pe bursă avem mulţi instituţionali, dar investitorii de retail continuă să facă bani. La fel se va întâmpla şi în crypto.”

    2025, încotro?

    Preţul BTC este de 96.000 de dolari luni, 17 februarie, la momentul redactării acestui articol, la o capitalizare de piaţă de peste 1.900 de miliarde de dolari, conform platformei CoinMarketCap, care calculează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange. Astfel, BTC a înregistrat o scădere de peste 10% faţă de maximul istoric atins în urmă cu mai puţin de o lună.

    Dintr-o perspectivă de tranzacţionare, BTC a intrat în 2024 într-un ciclu de creştere, iar Paul Achim, trader şi analist specializat în piaţa crypto, crede că anul 2025 ar trebui să aducă preţul maxim al BTC din acest ciclu de piaţă. Analiştii şi investitorii speculează că acest preţ maxim ar putea fi la 180.000-190.000 de dolari, iar cei mai optimişti îl văd chiar şi la peste 300.000 de dolari.

    „În 2025 mă aştept să atingem un maxim al BTC pentru acest ciclu”, spune Paul Achim, care vede acest maxim mai jos de 200.000 de dolari. „Nu e neapărat greu de crezut că am putea ajunge la 200.000 de dolari. Undeva sub 200.000 de dolari văd şi eu ca potenţial maxim, dar nu înseamnă că vom atinge neapărat acel potenţial maxim. Piaţa tinde să ne surprindă de obicei, deci nu aş spune că asta e o certitudine.”

    Piaţa crypto a crescut în mod accelerat şi, în timp, au apărut noi şi noi criptomonede. Există peste 11,5 milioane de criptomonede astăzi în piaţă, conform CoinMarketCap, comparativ cu mai puţin de 500 în perioada 2013-2014, respectiv mai puţin de 3.000 în 2018, după cum notează CoinTelegraph.

    Toate criptomonedele, în afară de BTC, sunt denumite generic „altcoins” de către investitorii din piaţă. Luni, 17 februarie, capitalizarea totală a pieţei crypto este de peste 3.200 de miliarde de dolari, din care BTC reprezintă peste 1.900 de miliarde de dolari, iar ETH (Ethereum), cel mai mare altcoin, reprezintă peste 334 de miliarde de dolari.

    Cu alte cuvinte, BTC reprezenta aproape 60% din întreaga piaţă, iar ETH aproape 10%. În mod obişnuit, creşterea BTC declanşează creşterea ETH şi, odată cu aceasta, creşterea întregii pieţe crypto. Însă ciclul actual s-a desfăşurat mai atipic.

    „De-abia după ce BTC se stabilizează peste o anumită bornă şi are un trend foarte clar de creştere încep investitorii să aibă încrederea necesară pentru a diversifica în altcoins. În momentul de faţă, piaţa este destul de pregătită să facă asta, dar nu se întâmplă, ceea ce îi nelinişteşte pe mulţi. De ce se întâmplă asta? Răspunsul este Ethereum, care, pentru majoritatea investitorilor, e un fel de far călăuzitor în privinţa altcoins. Şi, până nu vedem o revenire a Ethereum, investitorii nu au încrederea să facă tranziţia spre celelalte criptomonede.”

    Revenirea Ethereum este amânată de o serie de probleme interne cu care se confruntă echipa care dezvoltă proiectul, dar analistul se aşteaptă ca piaţa să înregistreze un aşa-numit „altcoin season”, adică o creştere a celorlalte criptomonede pe lângă BTC, până la finalul acestui ciclu de creştere.

    „Sunt destul de sigur că vom avea în 2025 un altcoin season puternic, chiar dacă foarte multă lume deznădăjduieşte în momentul de faţă, nu prea mai vede luminiţa de la capătul tunelului, din ce văd din interacţiunile din piaţă. Unii investitori cred că poate nu vom mai vedea acest altcoin season, că se va stinge totul în faţă, dar eu nu cred asta, chiar cred că şi acest ciclu se va finaliza cu o scădere abruptă a dominanţei BTC.”

    De aceeaşi părere este şi Marius Morra, care consideră că celelalte criptomonede au perspective de creştere pe măsură ce preţul BTC creşte şi devine inaccesibil pentru mulţi investitori. „Poţi cumpăra o bucăţică mică de BTC, dar e şi componenta asta emoţională, că vrei să deţii o unitate. Or, o unitate la 100.000 de dolari e foarte scumpă pentru foarte multă lume. Şi toţi acei investitori se orientează către altcoins.”   

    „Poţi cumpăra o bucăţică mică de BTC, dar e şi componenta asta emoţională, că vrei să deţii o unitate, ori o unitate la 100.000 de dolari e foarte scumpă pentru foarte multă lume. Şi toţi acei investitori se orientează către altcoins.”

    Ethereum a ajuns să joace un rol atât de important în piaţa crypto, să fie al doilea după bitcoin, pentru că a fost primul blockchain funcţional şi adoptat la scară largă din categoria considerată „layer 1”, adică un blockchain de tip ecosistem, pe care alţii au oportunitatea şi instrumentele să dezvolte şi să lanseze criptomonede. În timp au apărut şi alte ecosisteme care câştigă teren.

    „În continuare, când spui crypto, spui BTC, în continuare vorbim de o dominanţă majoră în tot ce înseamnă crypto şi cred că vor rămâne destul de corelate până vine şi ameninţă cineva foarte puternic poziţia BTC, care ar putea fi un Ehtereum, poate să fie un Solana, cărţile încă nu au fost aruncate şi cred că vom mai avea parte de multe surprize în lumea crypto.”

    Unele dintre cele mai active ecosisteme în ultimii ani sunt cele care facilitează crearea aşa-numitelor criptomonede de tip meme coin. Un meme coin este o criptomonedă care nu are în spate nicio promisiune că va livra un proiect, ci doar popularitatea unui subiect în mediul online.

    Printre cele mai cunoscute exemple de meme coin sunt Dogecoin sau Shiba Inu. Unele meme coin ajung subiect de dispută juridică în SUA, cum a fost cazul recent al criptomonedei HAWK, lansată de Haliey Welch, o tânără de 20 de ani din SUA care a devenit celebră pe internet în urma unui videoclip viral. Criptomoneda HAWK a fost lansată pe 4 decembrie 2024 şi a înregistrat creşteri semnificative, înainte ca preţul să scadă cu 95% în doar câteva zile, ceea ce i-a determinat pe investitori să o acuze pe Haliey Welch de o schemă de „pump and dump”.

    Într-o astfel de schemă, cei care lansează proiectul ajung să controleze o mare parte din ofertă şi cresc artificial preţul unui activ pentru a atrage banii altor investitori, iar apoi vând coordonat astfel încât fondatorii sunt singurii care rămân cu profit. Ea a respins acuzaţiile, dar investitorii au decis să meargă în tribunal. În mod controversat, anturajul şi familia Trump au lansat criptomonedele de tip meme coin $TRUMP şi $MELANIA la începutul anului 2025, chiar înainte de învestirea lui Donald Trump la Casa Albă.

    Criptomoneda $TRUMP a fost lanată vineri, 18 ianuarie, iar criptomoneda $MELANIA a fost lansată duminică, 20 ianuarie. Ambele au atins rapid câte un maxim istoric şi apoi au scăzut cu 80-90% în următoarele săptămâni. Potrivit Reuters, anturajul Trump a strâns aproape 100 de milioane de dolari doar din comisioane de tranzacţionare pe $TRUMP în primele două săptămâni, dar investitorii încă aşteaptă revenirea preţului.

    Accelerarea valului de meme coin şi poziţionarea unor ecosisteme precum Solana sau Sui pentru a capta această oportunitate a făcut ca în piaţa crypto să apară astăzi mii de proiecte noi în fiecare zi. „Solana a făcut o mutare smart şi au zis ok, dacă vreţi să vă jucaţi cu meme coin, vrem să oferim noi jucăria. Şi au făcut tot procesul cât mai simplificat, cu template-uri, încât îţi ia 1 minut să îşi creezi propria criptomonedă. Şi asta a dus la explozia meme coin. Şi apoi alţii au replicat modelul Solana”, explică Paul Achim.

    El îi sfătuieşte pe cei interesaţi de fenomenul meme coin să încerce să profite de el prin investiţii în platformele care facilitează acest fenomen, nu în criptomonede în sine.

    „E o treabă profund speculativă şi nu aş îndemna pe nimeni să investească în aşa ceva. Ce pot face cei care vor să profite de treaba asta este să investească în monedele ecosistemelor care au atras toată acestă lichiditate şi unde este cea mai mare activitate de meme coins, cum e Solana sau Sui. E foarte greu să speculezi o monedă care nu are niciun fel de valoare intrinsecă şi să speri că o să ai sorţi de zibândă. Cel mai înţelept e să capitalizezi pe urma activităţii blockchain-ului respectiv, pe fondul faptului că se creează foarte multe meme coins acolo.”

    Printre tendinţele semnalate de cei care au discutat cu Business Magazin pentru anul 2025 se numără segmentul de agenţi AI, care înseamnă atât utilizarea lor în tranzacţionarea crypto, cât şi proiecte crypto care vor specula la nivel de marketing şi narativă prin asocierea cu AI.

    O altă tendinţă pentru 2025 este tokenizarea activelor tradiţionale. BlackRock, cel mai mare manager de active din întreaga lume, a cerut la începutul anului 2025 autorităţilor americane să legifereze tokenizarea unor instrumente de investiţii precum acţiunile sau obligaţiunile. Tokenizarea înseamnă spargerea lor în mai multe bucăţi, dând naştere unor pieţe secundare de tranzacţionare.

    „Cred că vom vedea în 2025 o tokenizare tot mai agresivă a tuturor activelor pe care le avem în jurul nostru, vom vedea acţiuni tokenizate spre exemplu. Astăzi dacă vreau să cumpăr 0,5% dintr-o acţiune Apple şi să o tranzacţionez nu se poate, dar se va putea. Vedem şi în România o tokenizare a activelor imobiliare”, spune Vlad Mercori.

    El consideră că o altă tendinţă pentru anul 2025 va veni din utilizarea BTC drept garanţie pentru accesarea de împrumuturi. Platforma globală de exchange Coinbase a implementat deja această funcţionalitate.

    „Cred că vom vedea un hibrid între zona de finanţe descentralizate şi cea de finanţe centralizate. Dau un exemplu. În momentul de faţă, dacă ai BTC şi vrei să fii lichid, trebuie să vinzi BTC. Când băncile vor accepta BTC ca garanţie ca să împrumut dolari, atunci nu mai sunt nevoit să vând BTC. Dacă nu mai vând, e mai puţin BTC la vânzare şi pune presiune pe preţ.”

    În ceea ce priveşte noua eră Trump, pe de o parte investitorii nu sunt de acord cu mutările pe care le face anturajul preşedintelui american în piaţa crypto, întrucât ar putea dăuna pieţei pe termen lung prin lansarea propriilor criptomonede, însă aceştia se aşteaptă şi la un impact pozitiv, datorită orientării declarate spre dereglementare.

    „Deocamdată toată lumea e euforică, că avem un preşedinte SUA care vorbeşte atât de apreciativ dintr-odată despre bitcoin, dar o să vedem şi reversul medaliei cât de curând”, crede Paul Achim.

    Pe repede-înainte

    Au trecut mai bine de doi ani de când Sebastian Burduja, atunci ministrul Digitalizării, anunţa cu fast la Paris, la un eveniment organizat de MultiversX (ex-Elrond Network), că România vrea să fie în avangarda inovaţiei pe crypto. Dar nu s-a întâmplat nimic.

    Nu ştim încă ce înseamnă piaţa crypto pentru români şi pentru România, nu avem o dimensiune reală a numărului de investitori, a deţinerilor pe care le au sau al companiilor care dezvoltă proiecte crypto în România. George Rotariu, CEO-ul Bitcoin România, estima în decembrie 2024 că deţinerile investitorilor români în piaţa crypto au ajuns la minim 5-10 miliarde de dolari.

    România se pregătea să obţină o dimensiune mai clară a pieţei crypto la români în urma amendamentului prin care fostul parlamentar Sabin Sărmaş a inclus într-o aministie fiscală mai amplă şi o excepţie fiscală temporară pentru investitorii în crypto. Însă fostul preşedinte Iohannis a atacat amnistia fiscală la CCR. Sărmaş cita în noiembrie estimări care arătau că că în România sunt între 350.000 şi 600.000 de investitori în crypto.

    Acum, în februarie 2025, Ministerul de Finanţe a anunţat că vrea să reglementeze pe repede-înainte spaţiul crypto din România, pentru a avea o concluzie şi un nou cadru de reglementare înainte de alegerile prezidenţiale din luna mai.

    Proiectul nu era public până la redactarea acestui material, însă sursele din piaţă au explicat că ar fi vorba de un cadru de reglementare coordonat de trei instituţii: Banca Naţională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Ministerul Finanţelor. Companiile şi investitorii locali din piaţa crypto nu au fost consultaţi în niciun fel în procesul de reglementare, deşi discută public despre nevoia de a avea un astfel de dialog în România de câţiva ani deja.

    „Eu am văzut proiectul şi pot să spun că industria crypto va fi reglementată de două tipuri de oameni, unii care nu o înţeleg şi unii care nu o suportă. Se garantează faptul că în România nu va fi sub nicio formă un loc în care diferite companii din zona crypto să vină să îşi ia licenţa. Garantat nu va veni nimeni. Inclusiv companiile din România se vor duce în altă parte”, comentează Vlad Mercori.

    De cealaltă parte, Marius Morra, care dezvoltă compania locală Tokero alături de Sabin Simionescu începând cu 2017, a cerut de mai multe ori un dialog public în privinţa reglementării, dar nu a ajuns nicăieri.

    „România este departe de a deveni un hub crypto şi ne temem că se pierde un timing important pentru acest lucru ce ar reprezenta un mare avantaj de afirmare a României în regiune şi în lume”, comentează Marius Morra.


     

     

    Vlad Mercori, CEO StakeBorg

    „În momentul în care BTC a devenit instituţional, toată piaţa este profund afectată de ce se întâmplă la nivel macro. Ceea ce noi vedem că impactează pieţele de acţiuni, de la politica monetară până la inflaţia din America, va impacta şi piaţa crypto.“

    „În continuare, când spui crypto, spui BTC şi cred că vor rămâne destul de corelate până vine şi ameninţă cineva foarte puternic poziţia BTC, care ar putea fi un Ethereum, poate să fie un Solana. Cărţile încă nu au fost aruncate şi cred că vom mai avea parte de multe surprize în lumea crypto.“

    Marius Morra, cofondator şi CEO al Tokero

    „În 2025 mă aştept să atingem un maxim al BTC pentru acest ciclu. (…) Nu e neapărat greu de crezut că am putea ajunge la 200.000 de dolari. Undeva sub 200.000 de dolari văd şi eu ca potenţial maxim, dar nu înseamnă că vom atinge neapărat acel potenţial maxim. Piaţa tinde să ne surprindă de obicei, deci nu aş spune că asta e o certitudine.“

    Paul Achim, analist şi trader în piaţa crypto

  • Inovaţie 2024. Raiffeisen Bank România: ARI – Artificial Raiffeisen Intelligence

    Creat pentru a optimiza viteza de învăţare şi productivitatea echipelor, ARI este un instrument complex care le oferă experţilor din bancă acces rapid şi eficient la informaţii specializate, având un rol cheie în formarea continuă a echipelor.

     

    Descrierea inovaţiei:

    ARI (Artificial Raiffeisen Intelligence) este un instrument inovator, dezvoltat integral de echipa Raiffeisen Bank România, care transformă modul în care angajaţii băncii accesează şi utilizează cunoştinţele interne. Conceput pentru a răspunde întrebărilor complexe dintr-un spectru larg de documente interne, precum norme, proceduri, fişe de produs şi politici, ARI democratizează accesul la informaţii critice, eliminând astfel barierele care împiedică eficienţa operaţională. Lansat în ianuarie 2024, acest asistent virtual a devenit rapid un pilon central în transformarea digitală a băncii. Cu o echipă formată din 25 de specialişti în machine learning, data engineering şi ML Ops, ARI a fost construit pentru a livra performanţă şi accesibilitate la cele mai înalte standarde. Dezvoltarea soluţiei a implicat şi aportul direct a 200 de experţi bancari, care au oferit peste 5.000 de interacţiuni pentru antrenarea şi optimizarea modelului. Acest efort colaborativ a rezultat într-un instrument scalabil şi inteligent, capabil să ofere răspunsuri personalizate şi validate în timp real, devenind astfel un element esenţial în cultura organizaţională a băncii. ARI nu doar că eficientizează procesele interne, dar oferă şi un suport constant, eliminând timpul pierdut pentru găsirea informaţiilor relevante. 

    Elementul de noutate:

    ARI se remarcă prin integrarea unui volum vast de documente interne, de la norme şi proceduri, până la fişe de produs şi politici, oferind răspunsuri personalizate şi validate în timp real. Spre deosebire de alte soluţii de pe piaţă, ARI nu doar că simplifică accesul la informaţii, ci îl şi eficientizează, datorită tehnologiilor avansate de Generative AI şi cloud, utilizate în dezvoltarea sa. Acest instrument a fost creat complet in-house de echipa Raiffeisen Bank România, fără a apela la soluţii externe, ceea ce reflectă atât expertiza tehnică a echipei, cât şi angajamentul băncii de a inova din interior. Un aspect unic al ARI este disponibilitatea sa constantă – „colegul” virtual care răspunde rapid şi corect la întrebări complexe, indiferent de momentul în care este solicitat. În mai puţin de un an de la lansare, ARI a devenit una dintre cele mai utilizate soluţii de Generative AI din organizaţie, demonstrând o rată ridicată de adoptare şi un impact pozitiv evident asupra productivităţii angajaţilor. Prin această abordare inovatoare, ARI redefineşte modul în care o organizaţie poate utiliza tehnologia pentru a-şi susţine echipele şi pentru a simplifica procesele interne. Este mai mult decât un instrument – este o soluţie scalabilă care îmbunătăţeşte semnificativ atât experienţa angajaţilor, cât şi eficienţa organizaţiei în ansamblu.

    Efectele inovaţiei:

    Implementarea ARI a avut un impact semnificativ asupra angajaţilor, companiei şi pieţei financiare din România. Angajaţii băncii au acum acces instant la informaţiile necesare dintr-o varietate de documente interne, ceea ce le permite să răspundă mai rapid şi mai precis solicitărilor. Până în prezent, ARI a gestionat peste 47.000 de întrebări, având o rată impresionantă de răspunsuri corecte de 98%. Această performanţă a contribuit la o reducere considerabilă a timpului dedicat găsirii informaţiilor şi la creşterea eficienţei generale. Pentru companie, ARI a reprezentat un pas major în automatizarea proceselor interne. Prin eliminarea suportului manual pentru accesarea documentaţiei, soluţia a îmbunătăţit considerabil modul în care echipele lucrează şi colaborează. În mai puţin de un an, ARI a devenit un instrument esenţial pentru angajaţii Raiffeisen Bank România, consolidând reputaţia băncii ca lider în utilizarea Generative AI. La nivel de piaţă, Raiffeisen Bank România se remarcă drept un exemplu de succes în adoptarea inteligenţei artificiale generative pentru democratizarea accesului la cunoştinţele organizaţionale. Prin această inovaţie, banca şi-a demonstrat nu doar angajamentul faţă de transformarea digitală, ci şi capacitatea de a influenţa pozitiv industria financiară. ARI este mai mult decât un instrument tehnologic – este un catalizator pentru creşterea productivităţii şi o dovadă a potenţialului Generative AI în mediul bancar.

  • Inovaţie 2024. ING Hubs România: Utilizarea GenAI

    Inteligenţa artificială generativă (GenAI) revoluţionează sistemul bancar şi are potenţialul de a oferi valoare semnificativă, transformând procesele de afaceri şi creând o experienţă îmbunătăţită pentru clienţi.

     

    Descrierea inovaţiei:

    ING Hubs România a început să utilizeze GenAI la jumătatea anului 2023. Compania contribuie în prezent la dezvoltarea a două domenii care utilizează această tehnologie: centrele de contact şi customer due diligence, explică Andreea Mihăilescu, analytics IT area lead în cadrul ING Hubs.

    Centrele de contact: ING foloseşte chatboţi bazaţi pe inteligenţă artificială de mai mult timp, iar GenAI le poate furniza clienţilor informaţiile de care au nevoie în mod precis şi rapid, reducând în acelaşi timp frecvenţa apelurilor şi timpul de soluţionare a solicitărilor în centrele de contact.

    Pentru customer due diligence (CDD), GenAI poate ajuta la reducerea timpului de procesare, a gestionării manuale a fişierelor şi a alertelor, prin colectarea de date din documente sursă nestructurate şi creşterea fluxului de lucru pentru revizuire şi customer outreach. Noua tehnologie vine cu provocări şi riscuri, prin urmare ING Hubs România adoptă o abordare prudentă şi responsabilă a modului în care valorifică potenţialul AI.

    Elementul de noutate:

    Prin adoptarea GenAI, ING utilizează o nouă modalitate de abordare şi transformare a proceselor sale tehnologice. ING Hubs România nu contribuie doar la adăugarea unei valori semnificative pentru clienţii grupului prin îmbunătăţirea proceselor, dar rămâne şi o companie inovatoare şi adaptabilă.

    Efectele inovaţiei:

    GenAI îi permite grupului ING să le ofere clienţilor toate informaţiile de care au nevoie în mod precis şi rapid, reducând în acelaşi timp frecvenţa apelurilor şi timpul de gestionare a solicitărilor în centrele de contact. Cu ajutorul GenAI, ING Hubs România îşi propune să îmbunătăţească şi mai mult calitatea interacţiunilor prin chat cu clienţii.

    GenAI poate eficientiza procesul de customer due diligence (CDD), pentru că le permite analiştilor să petreacă mai puţin timp culegând date şi mai mult timp pentru analiza clienţilor. Pentru CDD, GenAI poate ajuta la reducerea timpului de verificare a informaţiilor clienţilor, a gestionării manuale a fişierelor şi a alertelor, prin colectarea de date din documente sursă nestructurate şi creşterea fluxului de lucru pentru revizuire.

  • Citatul săptămânii. Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR: Să ai bani gratis şi să ratăm? Ar fi rău şi foarte rău. Trebuie mobilizare politică în primul rând

    „Ţara intră într-o perioadă de deficit de cerere, nu excedent. De la presiune inflaţionistă intrăm într-o perioadă de deficit de cerere, deci o influenţă în jos şi un impact negativ asupra creşterii economice. Impactul negativ depinde de calitatea factorilor care contribuie la creşterea economică. Important este ca în combinaţie cu politica fiscală, politica monetară, această situaţie să nu ducă spre recesiune. Dacă creşterea economică se va baza în principal pe investiţii, şi mai ales pe absorbţie de bani comunitari (fonduri europene – n. red.), acest lucru poate fi evitat. Să ai bani gratis şi să ratăm? Ar fi rău şi foarte rău. Trebuie mobilizare politică în primul rând.“

    Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei

     

     




     

     

  • CSR 2024. Raiffeisen Bank România şi Ascendis: SustainEdu

    Motivaţie:

    SustainEdu este un proiect realizat de Raiffeisen Bank România şi Asociaţia Ascendis, parte din grupul Ascendis, liderul pieţei de training şi consultanţă în dezvoltare organizaţională. Proiectul a implicat organizarea de workshopuri prin care 1.500 de elevi şi profesori au învăţat noţiuni de bază despre sustenabilitate, fiind un pas important în conştientizarea importanţei reducerii amprentei de carbon şi a dezvoltării durabile în comunităţi. „Ajutorul elevilor şi profesorilor să înţeleagă aceste concepte este esenţial pentru un viitor mai sustenabil”, spun reprezentanţii companiei.

     

    Descrierea proiectului:

    Proiectul SustainEdu, finanţat de Raiffeisen Bank România, se desfăşoară între mai şi decembrie 2024. Trainerii de la Ascendis au ghidat elevii şi profesorii într-o călătorie de conştientizare a celor mai importante obiective de sustenabilitate la nivel global, oferindu-le acţiuni concrete pentru a diminua impactul negativ asupra mediului. Până în septembrie 2024, 350 de elevi din Bucureşti, Cluj, Braşov şi Ploieşti au participat gratuit la workshopurile SustainEdu. Participanţii şi-au testat cunoştinţele folosind un board game dezvoltat de ONU şi un joc care utilizează metodologia LEGO Serious Play, toate acestea fiind elemente esenţiale pentru învăţarea interactivă a conceptelor de sustenabilitate.

     

    Rezultate:

    Proiectul urmăreşte educarea a 1.500-1.700 de elevi şi profesori din şase judeţe ale României în principiile de bază ale sustenabilităţii. Prin ateliere interactive, elevii şi profesorii au dobândit o înţelegere aprofundată a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. „Faptul că activităţile pot fi adaptate la diferite clase şi niveluri de timp este un mare avantaj”, a declarat una dintre profesoarele implicate.