BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

Cei mai mari pagubasi la Bursa

Cotatiile emitentilor de la Bursa de Valori au scazut drastic in luna ianuarie, iar reducerea valorii de piata este simtita cel mai mult de investitorii in actiuni. Investitorii mari sau mici, speculatorii, fondurile mutuale, sunt principalii perdanti ai crizei bursiere. Persoanele fizice sau juridice care urmaresc sa obtina profit din tranzactionarea unor tiluri listate sunt cei care au pierderi reale in portofoliu, spre deosebire de emitenti, pentru care scaderea actiunilor ramane conjuncturala, fara legatura cu performanta lor economica.

Spre exemplu, pe actionarul principal al SNP Petrom, cea mai mare companie de la BVB, nu-l intereseaza prea mult scaderea cotatiei atata timp cat cifra de afaceri este in crestere, iar profitul obtinut permite dezvoltarea activitatii. In schimb, pentru un fond de investitii care a cumparat un pachet minoritar de actiuni Petrom, dar mare ca valoare, ieftinirea actiunii inseamna pierderi directe.

Cazul SNP Petrom este cel mai bun exemplu de acest gen. Fondurile de investitii ale Julius Baer, cel mai mare investitor strain de la BVB, prin Julius Baer International Equity Fund si Julius Baer International Equity Fund II, detin o participatie la SNP Petrom de aproape 1%. Pachetul valora la mijlocul anului trecut, in luna iulie, peste 100 milioane de euro, insa evolutia actiunilor Petrom a micsorat valoarea participatiei pana la circa 77,5 milioane de euro la sfarsitul anului, compania petroliera fiind printre putinele titluri care au inregistrat un randament negativ in 2007.

De la inceputul anului si pana la finele lunii ianuarie, participatia Julius Baer s-a micsorat cu inca 19%, ajungand pana la 63 de milioane de euro. Pentru fondul de investitii, pierderea este reala. Chiar daca nu cunoastem pretul de achizitie al tuturor titlurilor Petrom, deprecierea acestora s-ar traduce printr-un deficit daca Julius Baer si-ar lichida stocul de actiuni.

Pentru OMV Austria, detinatorul a 51% din actiunile SNP Petrom, micsorarea cotatiei nu duce decat la reducerea castigului raportat la valoarea investitiei. Capitalizarea Petrom la cotatia de la sfasitul lunii trecute era de 6,3 miliarde euro, iar OMV a platit 1,5 miliarde pentru pachetul majoritar, ceea ce inseamna un profit de 100%. Pentru fondul de investitii, participatia de la SNP Petrom reprezinta insa o investitie pe termen lung, de cativa ani, iar pierderea de pana acum poate fi recuperata pana la lichidarea investitiei.

Julius Baer si-a redus investitiile totale din Romania cu circa 50 de milioane de euro in perioada iulie-octombrie a anului trecut, anticipand adancirea trendului descendent al bursei. La sfarsitul lunii octombrie 2007, cele doua fonduri aveau participatii de aproximativ 320 de milioane de euro, pierderea pana in prezent fiind de cel putin 20% fata de valoarea respectiva.

Proprietari ai emitentilor listati la BVB sau Rasdaq sunt si persoane fizice, averea acestora fiind, de obicei, calculata cu ajutorul pretului la zi al titlurilor. Ovidiu Tender este unul dintre cei mai importanti investitori prezenti la bursa, cea mai semnificativa companie din portofoliu fiind Prospectiuni Bucuresti, societate listata pe piata secundara Rasdaq sub simbolul PRSN. La inceputul anului, capitalizarea companiei era de 175 de milioane de euro, iar pachetul detinut de Ovidiu Tender, de 71,6%, valora 125 de milioane de euro. In cele 21 de sedinte bursiere ale lunii ianuarie, valoarea actiunilor detinute de Tender a scazut cu 24%, pana la 95 de milioane de euro.

La Atlas Gip Ploiesti, tranzactionabila tot pe piata Rasdaq sub simbolul ATGJ, pachetul de aproape 70% detinut de Ovidiu Tender a scazut de la 10,6 milioane de euro la inceputul anului pana la 9,4 milioane de euro, o depreciere de 11,3%. O a treia companie aflata sub controlul lui Ovidiu Tender, Vulcan Bucuresti, societate care a intrat la categoria “companii listate” a Rasdaq in cursul lunii trecute, s-a depreciat cu doar 9% in prima luna a anului. Pachetul actionarului principal, Grupul Energetic Tender, a scazut de la 23,8 milioane de euro la 21,3 milioane de euro. Astfel, numai prin aceste trei companii, Ovidiu Tender a pierdut circa 33 de milioane euro in ianuarie.

Un alt investitor important de la bursa este Gheorghe Calburean, principalele sale detineri fiind la Dafora Medias (DAFR) si Condmag Brasov (COMI). La societatea de servicii anexe extractiei petrolului din Medias, omul de afaceri are o participatie de 48,2%, conform ultimelor raportari ale Depozitarului Central. Valoarea pachetului la inceputul lui ianuarie era de 62,8 milioane de euro, insa a coborat pana la 43,5 milioane de euro. Cealalta participatie importanta, de 43,7% la Condmag, detinuta prin Dafora SA, putea fi valorificata cu 28,9 milioane de euro in prima zi a anului si cu numai 22,4 milioane de euro la 31 ianuarie. Pierderea proprietarului este de aproape 26 de milioane de euro intr-o singura luna.

Catalin Chelu este unul dintre cei mai mediatizati investitori din piata de capital, cu o avere estimata la 95-100 de milioane de euro, o mare parte a banilor fiind blocati in actiuni listate. Printre cele mai importante detineri ale lui Catalin Chelu sunt cele de la societatile de investitii financiare, cu pachete de circa 1% la fiecare dintre cele cinci SIF-uri. Actiunile detinute la SIF-uri valorau la inceputul anului aproximativ 31 de milioane de euro, insa deprecierea de 20% (medie pentru cele cinci titluri) a facut ca acestea sa ajunga la 24,8 milioane euro – o scadere cu peste 6 milioane de euro.

Catalin Chelu este actionar majoritar la Celule Electrice Bailesti, tranzactionata pe Rasdaq sub simbolul CLEL, cu un pachet de 53,6% in prezent. Investitorul si-a diminuat participatia la sfarsitul lunii ianuarie, cand a vandut 4,55 milioane de actiuni la pretul de 0,4 lei, cu 60% sub valoarea nominala de un leu. Initial, Chelu detinea un pachet de 71,8% din capitalul social. Calculat la pretul de la inceputul anului, cele 71,8% din actiuni valorau 3,2 milioane de euro, iar pana la sfarsitul lunii ianuarie au coborat la 2,2 milioane de euro, in scadere cu peste 30%. Dupa vanzarea celor 4,55 milioane de actiuni, ceea ce echivaleaza cu marcarea unor pierderi, pachetul majoritar detinut de Chelu valoreaza 1,6 milioane de euro. Investitorul a declarat ca a utilizat banii pentru a achizitiona titluri SIF, pe care le considera la un pret cu perspective foarte bune de crestere.

In cadere libera in prima luna a anului a fost si Impact Developer & Contractor, cea mai mare companie din sectorul constructiilor listata la BVB sub simbolul IMP. Deprecierea de peste 27% a cotatiei a fost resimtita din plin de actionari, printre care fondatorul si presedintele societatii, Dan Ioan Popp, cu un pachet de aproape 28%. La inceputul anului, pachetul valora circa 70 de milioane de euro, insa la 31 ianuarie ajunsese la 50 de milioane de euro, inregistrand o pierdere de 20 de milioane de euro. "Pentru actionarii vechi, efectul caderii de pret inseamna un moment de cumpana, in care trebuie sa decida daca raman actionari sau doresc sa vanda, iar pentru cei care intentioneaza sa cumpere este o perioada favorabila", a declarat Dan Ioan Popp, care a adaugat ca va vinde un procent mic din actiunile pe care le detine, pentru a atrage noi investitori.

Tot in domeniul constructiilor, societatea Comnord Bucuresti, listata pe piata secundara Rasdaq sub simbolul COSC, a scazut de la aproape 114 milioane de euro la inceputul anului pana la aproximativ 88,5 milioane euro – o pierdere de 22,4%. Actionarul principal al companiei este omul de afaceri Sorin Creteanu, cu un pachet de 54,5% din numarul total de actiuni.

Sectorul financiar-bancar, reprezentat foarte bine la bursa de la Bucuresti, include si el cativa milionari in euro. Cel mai bogat actionar din domeniu pare sa fie Horia Ciorcila, care detine, conform ultimelor raportari disponibile, aproape 5% din Banca Transilvania, institutie unde este si presedinte al consiliului de administratie. Valoarea pachetului detinut se ridica la inceputul lunii ianuarie la 75 de milioane de euro, insa scaderea cotatiei cu 20% a coborat cifra pana la 60 milioane euro. Banca Transilvania (simbol TLV) este unul dintre cei mai mari emitenti ai BVB, cu o capitalizare de peste 1,5 miliarde de euro dupa scaderea din luna ianuarie.

Ilie Carabulea este actionarul majoritar al Bancii Comerciale Carpatica – listata la BVB sub simbolul BCC – cu un pachet de 35,8% din actiuni. Pierderea din prima luna a anului a fost de 12 milioane de euro pentru investitor, de la 68,6 milioane de euro pana la 56,6 milioane de euro. Banca Carpatica este detinuta in proportie de 70% de cinci actionari particulari. Aurel Albu si Corneliu Tanase detin cate zece procente, Lucio Olivo are in portofoliu 7,9%, iar Gian Antonio Olivo – 6,5%.

O alta societate listata din sectorul financiar-bancar este Broker Cluj (BRK), cu o crestere impresionanta in cursul anului trecut, de 145%. Printre actionarii semnificativi ai intermediarului bursier se gasesc Ioan Cartis, cu 8,5%, si Petru Prunea, cu 3,5%. Presedintele societatii, Petru Prunea, a infiintat societatea in 1994 impreuna cu cativa asociati, investitia initiala fiind de 35.000 de dolari. La inceputul anului, capitalizarea societatii ajunsese la aproape 140 de milioane de euro, cu o crestere de aproape 4.000 de ori a investitiei initiale. Pachetul de actiuni al lui Petru Prunea valora la inceputul anului aproape 5 milioane de euro, insa scaderea din luna ianuarie a facut ca actiunile sa ajunga la circa 3,7 milioane de euro. Totodata, cele 8,5% detinute de Ioan Cartis au coborat de la 11,7 de milioane de euro pana la circa 9 milioane de euro.

Investitorii mari si actionarii majoritari se feresc sa comenteze pierderile inregistrate la bursa. Cei mai multi nici nu le considera pierderi, ci "diminuari ale profitului rezultat din investitie", investitii cifrate initial mult sub valoarea atinsa in acest moment. "Pe investitorii mari nu-i intereseaza evolutia de pe parcursul a jumatate de an. Iar achizitiile efectuate in urma cu cel putin un an, cum este cazul multor fonduri de profil, abia acum ajung la randamente negative. O revenire a pietei ii readuce destul de usor in profit", spune Bogdan Juravle, broker la KBC Securities.

Pierderile insa ii afecteaza cel mai mult pe investitorii mici, care ajung sa-si plaseze la bursa economii de cateva mii de euro si sa piarda 20% din ei in doar o luna. Cum insa "o pierdere nemarcata nu este inca o pierdere", cum spun brokerii (adica randamentul negativ nu este real decat atunci cand sunt instrainate actiunile), speculatorilor le ramane sa se transforme si ei in investitori pe termen lung si sa astepte vremuri mai bune.

February 11, 2008
Bursa isi incetineste caderea

Sefii economiei si finantelor romanesti, adica Calin Popescu Tariceanu, Varujan Vosganian si Mugur Isarescu, au iesit impreuna in public martea trecuta pentru a linisti investitorii, miscare urmata de declaratii individuale in urmatoarele zile. Cea mai importanta stire a saptamanii a fost insa decizia Bancii Nationale de a majora dobanda de politica monetara cu un procent procentual, ridicand rata pana la 9%. Iar declaratia Guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, conform careia banca centrala va continua sa creasca dobanda atata timp cat inflatia si deficitul de cont curent nu va fi tinuta sub control, a dus la o scadere aditionala a pietei de circa doua puncte procentuale.

Nici tentativa de linistire a primului ministru Calin Popescu Tariceanu, cum ca anul 2008 nu va fi un an al "pomenilor electorale" in ciuda alegerilor ce bat la usa, nu a avut darul de a produce reactii pozitive. Separat, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a dorit sa sublinieze ca gazele naturale nu se vor scumpi semnificativ anul acesta, exemplificand cu luna ianuarie cand pretul s-a marit cu 8% in timp ce ka nivel international gazele naturale s-au majorat cu 20%.

Bursa de Valori s-a miscat independent de pozitiile oficialilor, exceptie facand doar scaderea datorata perspectivei de majorare a dobanzii de politica monetara. Pe o piata apatica, actiunile s-au tranzactionat in volume mici si valori reduse. Din cele cinci sedinte ale saptamanii, doar doua au fost incheiate in crestere, bilantul final fiind de scadere fata de perioada anterioara, depreciere care se traduce prin noi minime pentru principalii indici.

Indicele BET a incheiat saptamana la valoarea de 7.299 puncte, cu 2,6% mai putin decat in perioada anterioara si cu 25,7% mai jos decat cotatia de la inceputul anului. O pierdere anunala asemanatoare mai este intalnita doar in Turcia, unde principalul indice ISE 100 a scazut 25% de la inceputul lui 2008. Indicele bulgar SOFIX s-a micsorat 19,5%, iar ceilalti indici europeni au pierdut 11-18 procente. BE-FI a pierdut 22,4% in 2008, iar BET-C a scazut 23,7%. Piata secundara Rasdaq a avut o evolutie mai stabila, datorata probabil si lichiditatii eztrem de scazute, de la inceputul anului pierderea fiind de 14,6%.

La randul lor, pietele europene au performat negativ in cele mai multe sedinte, principalele cauze fiind rezultatele slabe ale companiilor. Mai mult, Banca Centrala Europeana a decis, joi, mentinerea actualei rate de dobanzi de referinta, de 4%, in efortul de a contracara cresterea inflatiei. Oficialii europeni considera ca posibilitatea unei recesiuni economice este mai redusa decat pericolul majorarii inflatiei. Indicele preturilor de consum anualizat a urcat pana la 3,2% in ianuarie, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.

Banca Angliei nu a urmat politica institutiei cu sediul la Frankfurt si a redus dobanda de referinta cu 0,25%. Englezii au fost insa fortati de nivelul crescut al dobanzii, anterior reducerii acesta fiind de 5,5%, iar in conditiile in care dobanda americanilor de la Federal Reserve a ajuns la 3%, era dificil sa nu scada cel putin cu un sfert de puncte procentual. Statele Unite ale Americii au in continuare probleme cu perspectiva recesiunii economice. Ultimele date arata ca pretul caselor vechi in SUA a scazut cu 1,2% in 2008, iar cele noi s-au micsorat cu 4,3%. Scaderea pretului caselor si a volumului de vanzari creeaza probleme si in ceea ce priveste somajul, si indica o stagnare a economiei.

Perioada urmatoare ar putea fi de revenire pentru pietele de capital in cazul in care stirile negative incep sa dispara. Chiar daca efectele crizei ipotecare de anul trecut vor mai fi simtite pana in martie-aprilie, recuperarea este considerata posibila datorita cotatiilor extrem de scazute. BVB ar putea incepe o perioada de crestere chiar de luni daca bursele internationale vor avea parte de sentimente mai bune din partea investitorilor. Saptamana viitoare, pe 14 februarie, urmeaza sa intre la tranzactionare si ErsteBank, prima listare inernationala de la Bucuresti. Iar urmatoarea oferta publica initiala ar trebui sa inceapa pe 19 februarie, fiind lansata de fondul de investitii clujean STK Emergent.

Bursa futures (la termen) de la Sibiu a continuat cu o lichiditate peste cea la vedere (spot) de la Bucuresti, contractele incheiate in saptamana ce tocmai s-a incheiat fiind de 70 milioane euro, o medie de 14 milioane euro pe zi. La BVB valoarea toala a tranzactiilor incheiate nu a depasit 38 milioane euro, ceva mai mult de jumatate fata de Sibiu.

February 8, 2008
Bursa care profita de pe urma crizei

La Bursa de Valori Bucuresti, instrumentele financiare derivate au fost lansate inca de anul trecut, desi fara prea mult succes pana acum. Lipseste insa un lucru important pentru o piata in scadere: vanzarea in lipsa. Adica posibilitatea ca un investitor sa „vanda“ titluri pe care nu le detine, imprumutandu-le de la un detinator, pentru ca apoi sa le rascumpere si sa le returneze. Vanzarea in lipsa este un pariu pe scaderea pretului actiunii, investitorul urmand sa plateasca mai putin la rascumparare si sa iasa in profit.

Un astfel de instrument urmeaza sa fie introdus, cel mai probabil, in cursul acestui an; pana atunci insa, investitorii sunt blocati in „pariurile pe crestere“, care am vazut ca in ultima vreme nu prea au succes. Singurul loc unde se poate miza pe scaderea unor titluri este la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu – Sibex, si anume prin intermediul instrumentelor derivate, contracte la termen (futures), prin care se stabileste cotatia unor actiuni la o data ulterioara.

Valoarea tranzactiilor incheiate in cursul lunii ianuarie la Sibex a depasit 1,4 miliarde de lei (380 de milioane de euro), ceea ce inseamna aproximativ 18 milioane de euro zilnic. Lichiditatea este cea mai ridicata din ultimele opt luni si a depasit-o pe cea a pietei principale de la Bucuresti, unde s-au inregistrat transferuri in valoare de circa 277 de milioane de euro, cu o medie de 13,2 milioane de euro pe zi, mult sub media de 16,5 milioane de euro de anul trecut.

Cifra efectiva a banilor intrati in piata prin aceste contracte este insa mult mai redusa (la Sibiu se tranzactioneaza in marja, adica banii ce sunt blocati pentru incheierea unui contract reprezinta doar 10-20% din total, restul fiind acoperiti de intermediar). Dar lichiditatea este un element foarte important, deoarece inseamna ca investitorii interesati sa deschida o pozitie isi pot gasi un partener de contract. Conform tranzactiilor in marja de unu la zece (depunerea a doar 10% din valoarea contractului), rezulta ca pe piata au fost transferate pana la 38 de milioane de euro, o mare parte a acestora insemnand castig de o parte si pierdere de cealalta.

Volatilitatea mare din ultima luna, cu diferente de 7-8 procente intr-o singura sedinta, i-a obligat pe cei mai multi speculatori sa isi deschida si sa isi inchida pozitiile in aceeasi zi. Evolutia surprinzatoare a pietelor internationale din ultimele saptamani, cu variatii importante datorate stirilor aparute, putea duce la pierderi uriase peste noapte. Un exemplu dat de brokeri este sedinta imediat urmatoare deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite de a reduce pentru a doua oara dobanda de referinta in mai putin de doua saptamani. Cei care au pariat pe o revenire a pietelor dupa decizia Fed au pierdut, deoarece micsorarea a venit in paralel cu vestile negative din sectorul privat.

„Ianuarie a adus in prim-plan o perioada prelungita de scaderi drastice ale preturilor derivatelor pe actiuni, tendinta descendenta aducand investitorilor pe pozitii short (de vanzare) castiguri semnificative“, spune Decebal Todarita, purtator de cuvant al Sibex. Spre exemplu, contractele cu active SIF Moldova cu scadenta in martie au pierdut in luna ianuarie 69 de bani/actiune, iar pentru scadenta iunie 75,26 de bani/actiune, spune Todarita. Aceasta se traduce printr-un randament short de 172% in primul caz si de 188% in cel de-al doilea, in decurs de numai o luna.

Numarul contractelor incheiate in prima luna a anului la Sibiu a depasit 422.000, ceea ce inseamna un volum mediu zilnic de peste 20.000 de contracte, cu circa 25% peste media zilnica a anului trecut. Cele mai lichide actiuni au fost tot cele ale SIF 5 Oltenia si SIF 2 Moldova, titlurile cele mai importante ca valoare si de la Bucuresti. Derivatele cu activ suport SIF Oltenia au reprezentat peste 209.000 de contracte, iar cele ale SIF Moldova – 200.000. Cele doua produse derivate reprezinta mai mult de 95% din totalul operatiunilor incheiate.

Segmentul derivatelor financiare a fost tinta predilecta a investitorilor. Pe langa cele doua SIF-uri, un interes in crestere au atras si derivatele pe actiunile Bancii Transilvania, activ cu care au fost incheiate aproape 3.200 de contracte. In cursul lunii ianuarie, actiunile Bancii Transilvania de pe piata la vedere s-au depreciat cu 20%, coborand de la 0,89 lei pana la 0,715 lei. Scaderea, aproape la fel ca si cea a celor doua SIF-uri, este majora pentru un investitor care tranzactioneaza in marja, pierderea sau castigul fiind multiplicate de zece ori.

O lichiditate peste medie a avut si raportul leu/euro, pe acest activ fiind incheiate aproape 2.400 de contracte. Pentru pretul din viitor al aurului au fost realizate 400 de contracte. In ultima sedinta a lunii, moneda europeana a fost cotata la 3,7389 lei pentru scadenta din luna martie, cu doar 0,04 lei mai mult decat cotatia oficiala a valutei din aceeasi zi. Piata futures de la Sibiu vedea, la sfarsitul lunii trecute, cotatia SIF Moldova la 2,77 lei in luna martie si la 2,93 lei in iunie, in timp ce valoarea actiunii la BVB era de 2,71 lei. SIF Oltenia a fost cotata la 3,574 lei pentru scadenta martie si la 3,71 lei pentru iunie, ultimul pret al lunii pe piata spot fiind de 3,48 lei.

Conform cotatiilor din contractele incheiate, piata bursiera nu se va misca foarte puternic intr-o anumita directie in urmatoarele doua luni, desi poate fi observata o usoara crestere. Aceasta nu inseamna insa ca volatilitatea va disparea, iar investitorii la termen nu vor mai avea de lucru. In perioada urmatoare sunt asteptate rezultatele financiare din 2007 ale companiilor, alaturi de decizii macroeconomice cu impact puternic pe piata. Orice stire, indiferent daca are legatura directa sau indirecta cu piata de capital, va crea posibilitatea unor castiguri sau pierderi semnificative la bursa futures.

Topul brokerilor la Sibiu

February 5, 2008
Brokerii asteapta explozia creditelor

Langa numarul de telefon al medicului si al avocatului, " ai pe frigider si mobilul consultantului financiar, care se ocupa de tot ce inseamna finante intr-o familie", evoca Anca Bidian, general manager al Kiwi Finance, o imagine foarte obisnuita in economiile vest-europene si in cele de peste Ocean. "Acolo", adica in Canada, unde a trait sapte ani inainte de a se intoarce in 2003 in Romania, "consultantul financiar se din familie, stie totul despre mine si banii mei, ba poate chiar si de niste cheltuieli pe care nici familia nu stie".

In Romania insa, obisnuinta de a apela la intermediari este inca extrem de limitata: sub 5% din totalul finantarilor acordate de banci sunt intermediate de brokeri. Procentul plaseaza Romania mult sub media tarilor vest-europene, unde brokerii intermediaza o cota cam de zece ori mai mare, dar si a pietelor mai apropiate ca dezvoltare de tara noastra. In Polonia, spre exemplu, brokerii intermediaza de peste patru ori mai mult din totalul imprumuturilor, in timp ce in restul tarilor din regiune procentul variaza intre 15 si 20%.

In aceste conditii, estimarile privind posibilitatile de crestere pe care le are aceasta piata, a intermediarilor de credite, sunt aproape un truism. Mai mult decat atat, dinamica exploziva a imprumuturilor contractate de romani de la banci (ce au crescut numai anul trecut cu peste 80% fata de 2006) este si pentru brokeri adevarat vant in vele. Relaxarea conditiilor de finantare de anul trecut a adus pe piata bancara un adevarat noian de oferte, din ce in ce mai greu de cernut, contractele de creditare incalcite ce ridica pentru neinitiati mai multe intrebari decat raspunsuri, dosarele stufoase pe care trebuie sa le intocmeasca pentru cea mai banala finantare, dar si costurile ascunse unei priviri mai neatente – sunt doar cateva dintre motivele pentru care romanii au inceput tot mai mult sa apeleze la specialisti atunci cand vor un credit. Cu atat mai mult cu cat, pentru asistenta primita, clientul final nu este taxat in nici un fel, comisioanele fiind percepute de intermediari de la parteneri (banci, companii de leasing, institutii financiare nebancare etc).

Deloc greu de inteles in atari conditii ca firmele de brokeraj se asteapta ca anul acesta afacerile sa le creasca exploziv, cei mai multi avansand macar prognoze de dublare, daca nu mai mult. Mai ales ca e de asteptat ca tot mai multi clienti sa inteleaga reteta dupa care functioneaza un broker de credite, platit cu comision de banca partenera si nu de catre solicitantul de credit.
Si totusi, 2008 nu se anunta deloc un an simplu si nici pe departe linistit pentru piata de brokeraj. In primul rand, "e absolut iminent ca marii jucatori de pe pietele europene sa vrea sa intre in Romania", spune Anca Bidian.

Pe de o parte, argumenteaza ea, in alte tari industria intermedierii financiare este foarte dezvoltata si deci fara perspective prea spectaculoase de crestere. Iar pe de alta parte, "Romania este pentru ei o oportunitate care se vede de la distanta". Industria financiara, in ansamblu, este extrem de atractiva pentru marile grupuri financiare straine, in conditiile in care in Romania mai permite inca ritmuri de crestere (si profituri) la care pietele dezvoltate nu mai pot nici macar sa viseze. In sistemul bancar, spre exemplu, anul 2007 a adus o crestere a profitului net de peste 30% (pana la 825 de milioane de euro) si o majorare a activelor de circa 45% (la peste 70 de miliarde de euro).

Sistemul bancar romanesc este insa extrem de aglomerat si greu accesibil unor noi jucatori, in conditiile in care pe piata romaneasca sunt prezente deja 40 de banci, majoritatea apartinand marilor grupuri financiare. Brokerajul de credite este, pe de alta parte, o industrie ce permite accesul (macar partial) la acest business, unde mai este foarte mult loc pentru firme noi, dupa cum spune managerul general al Kiwi Finance. Bidian este cea care in 2003 a lansat primul broker de credite din Romania – Gemini Capital Consult (actualmente Kiwi Finance). Pe atunci, "retailul bancar aproape ca nu exista, iar ideea unei companii care sa intermedieze credite parea de-a dreptul nebuneasca".

Lucrurile s-au schimbat insa foarte mult intre timp, ultimii doi ani aducand o crestere exploziva a numarului de firme de profil, pe masura ce si bancherii au cautat si au acceptat sa foloseasca diferite canale alternative sucursalei pentru vanzare. In prezent exista in jur de 100 de brokeri de credite in intreaga tara, estimeaza Bidian, dar dintre acestea "vizibile sunt doar vreo 15". Cu o istorie de doar unul-doi ani in spate, intr-o industrie cu varsta frageda, cele mai multe companii de profil sunt inca mici, avand doar prezenta locala sau regionala. De fapt, dimensiunile reale ale pietei sunt imposibil de stabilit, din moment ce nu exista niciun cadru de reglementare si nicio autoritate ce sa supravegheze piata.

Exista in acest moment cateva companii mari ce activeaza in domeniu si un numar considerabil de firme de intermediere, spune Roxana Gavrila, director de dezvoltare al Credit Team, o alta companie din domeniu. In opinia ei, sunt peste 300 de firme de intermediere in intreaga tara, "insa ele nu reprezinta societati de brokeraj ce pot impune anumite standarde profesionale, avand doar o acoperire locala limitata". Si la nivel local, piata se aglomereaza, dupa cum semnaleaza Ciprian Iorga, coactionar al Vertical Finance, o companie de profil cu sediul in Timisoara. Pe de o parte, firmele din Bucuresti au inceput sa se extinda si spre marile orase, iar pe de alta parte si la nivel local apar alte companii noi. "Nu se poate insa vorbi nici pe departe despre o aglomerare excesiva", puncteaza Iorga.

Totusi, asa cum a demonstrat, spre exemplu, istoria traita de asiguratori, ritmul in care o industrie se "aglomereaza" este extrem de rapid. Dupa mai multi ani de liniste, piata asigurarilor a cunoscut in ultima perioada o adevarata efervescenta a achizitiilor, a fuziunilor si, nu in ultimul rand, a intrarii de nume noi. Pentru brokerii de credite, 2008 poate fi din acest punct de vedere un an bun pentru a-si consolida pozitia pe o piata permisiva inca, de a valorifica la maxim posibilitatile de crestere si extindere, dar si de diversificare a afacerii.

Pentru investitiile din acest an, Anca Bidian a bugetat peste 1 milion de euro, dupa propriile spuse. Fonduri vor merge in special spre o campanie de comunicare (ce va incepe in februarie) pentru a sustine procesul de rebranding al firmei, dar si planurile de crestere. "Vrem sa dublam volumul de credite intermediate", spune managerul Kiwi Finance, avansand pentru finele anului un obiectiv de 300 de milioane de euro. In 2007, volumul finantarilor intermediate a fost de 162 de milioane de euro, depasind obiectivul de 110 milioane stabilit la inceput de an, potrivit Ancai Bidian. Aceasta in conditiile in care 2007 a fost un an dificil, dat fiind ca au avut loc mai multe schimbari. In primul rand, la jumatatea anului trecut a intrat in actionariatul firmei fondul de investitii Oresa Ventures, printr-o investitie de 3 milioane de euro.

Tot anul trecut, compania si-a diversificat paleta de parteneri pentru care vinde credite, dupa ce inca din 2003 lucrase doar cu HVB Bank (actualmente UniCredit Tiriac). In prezent, Kiwi Finance lucreaza la nivel national cu opt banci si o institutie financiar-bancara si in doua orase si-a inclus in portofoliu inca alte doua banci. Nu in ultimul rand, 2007 a fost anul in care au fost relocate toate sucursalele din tara, "pentru ca acelea in care avem sediile devenisera neincapatoare", numarul de agenti de vanzare s-a dublat (ajungand in prezent la circa 190 de oameni) si au fost create de la zero mai multe departamente.

Extinderea afacerii, in trei orase noi anul acesta, nu vizeaza insa doar piata interna. In primul trimestru ar trebui sa aiba loc deschiderea primei sucursale a Kiwi Finance in afara tarii, la Madrid. In vizorul acesteia sunt, in principal, cei circa 400.000 de romani inregistrati cu drept legal de munca in capitala Spaniei sau in regiunile adiacente, "dintre care multi ar vrea sa isi cumpere o casa in Romania, cu credit de la o banca locala". In plus, aceasta sucursala va intermedia si imprumuturi pentru banci spaniole, pentru romanii ce ar vrea sa faca investitii imobiliare pe plan local.

Nu de alta, dar "finantarea unei proprietati imobiliare intr-o anumita tara cu bani luati dintr-o alta e doar o poveste frumoasa", explica Anca Bidian, in practica nefiind acceptata de bancheri, in lipsa unor garantii pe care sa le poata evalua local. Pe termen lung, romanca vrea sa duca firma pe care o conduce si in alte tari care concentreaza comunitati mari de romani, asa cum sunt Italia, Irlanda sau Canada.

Si Credit Team, o companie cu capital integral romanesc, a decis sa faca pasul peste granita, deschizand in ianuarie 2008 o agentie francizata in Chisinau. Credit Team a intrat pe piata serviciilor financiare in ianuarie 2007 si, doar o luna mai tarziu, a initiat un program agresiv de extindere prin francize. "Programul de franciza a constituit un pas strategic in dezvoltarea noastra", spune Roxana Gavrila, adaugand ca la finele anului trecut existau deja peste 30 de agentii ale companiei (dintre care doua treimi erau francize).

In primul an de functionare, compania a consiliat peste 9.800 de clienti, atingand un volum intermediat de peste 102 milioane de euro. Pentru anul in curs, estimarile companiei vizeaza atingerea unui volum de credite intermediate in jurul a 170 milioane de euro, "luand in calcul si evolutia mediului financiar-bancar din Romania", dupa cum spune Gavrila.

Cea mai importanta carte in dezvoltarea brokerilor se joaca insa tot pe piata romaneasca, unde pe planurile firmelor de profil un loc in varful listei de prioritati il ocupa diversificarea. Daca pana acum cea mai consistenta parte a afacerilor lor a venit din partea segmentului de retail, "acum devine tot mai interesant si cel al companiilor", dupa cum spune Ciprian Iorga de la Vertical Finance, care detine compania in cote egale cu un partener francez.

Desi a inceput sa lucreze cu clienti persoane juridice inca de anul trecut (in conditiile in care firma a devenit operationala la jumatatea lui 2006), mai bine de 80% din volumul de activitate vine din zona de retail. In 2007 Vertical Finance a intermediat credite in valoare de peste 2 milioane de euro, insa 2008 “ar trebui sa ne aduca cel putin un volum dublu". Kiwi Finance va incepe curand un proiect de extindere spre zona companiilor mici si mijlocii, avandu-i ca parteneri pentru inceput in aceasta activitate pe clujenii de la Banca Transilvania.

Discutii exista insa deja si cu o alta banca pentru a intermedia finantari pentru IMM, adauga Anca Bidian – o miscare naturala, in conditiile in care micile companii se anunta o piata extrem de interesanta, pe masura ce avantul retailului bancar incepe sa scada.

In acest tablou general, al unei piete extrem de dinamice, cu rate de profitabilitate "cam de 15% pentru un business gandit si cladit serios si pe termen lung", dupa cum spune Anca Bidian, investitorii nici nu ar avea cum sa stea prea mult departe, fie ca in ecuatie este vorba despre grupuri internationale de profil sau de investitori financiari. Si alte fonduri de investitii adulmeca profitul, chiar daca nicio alta miscare concreta nu a fost inca facuta. "Ne asteptam la cresteri substantiale in domeniu, chiar daca nu am facut niciun demers", spune Horia Manda, managing partner al fondului de investitii RAEF, care a mai avut activitati in domeniu, intermediind credite de consum prin Estima Finance.

Lipsa efervescentei din piata nu echivaleaza insa cu dezinteresul fata de domeniul brokerilor de credite, iar 2008 – cu consolidarea pe care o promite – se poate dovedi primul pas prin care afacerile se vor transforma in tinte tocmai bune de achizitie.

February 4, 2008
Brokerii asteapta explozia creditelor

Langa numarul de telefon al medicului si al avocatului, " ai pe frigider si mobilul consultantului financiar, care se ocupa de tot ce inseamna finante intr-o familie", evoca Anca Bidian, general manager al Kiwi Finance, o imagine foarte obisnuita in economiile vest-europene si in cele de peste Ocean. "Acolo", adica in Canada, unde a trait sapte ani inainte de a se intoarce in 2003 in Romania, "consultantul financiar se din familie, stie totul despre mine si banii mei, ba poate chiar si de niste cheltuieli pe care nici familia nu stie".

In Romania insa, obisnuinta de a apela la intermediari este inca extrem de limitata: sub 5% din totalul finantarilor acordate de banci sunt intermediate de brokeri. Procentul plaseaza Romania mult sub media tarilor vest-europene, unde brokerii intermediaza o cota cam de zece ori mai mare, dar si a pietelor mai apropiate ca dezvoltare de tara noastra. In Polonia, spre exemplu, brokerii intermediaza de peste patru ori mai mult din totalul imprumuturilor, in timp ce in restul tarilor din regiune procentul variaza intre 15 si 20%.

In aceste conditii, estimarile privind posibilitatile de crestere pe care le are aceasta piata, a intermediarilor de credite, sunt aproape un truism. Mai mult decat atat, dinamica exploziva a imprumuturilor contractate de romani de la banci (ce au crescut numai anul trecut cu peste 80% fata de 2006) este si pentru brokeri adevarat vant in vele. Relaxarea conditiilor de finantare de anul trecut a adus pe piata bancara un adevarat noian de oferte, din ce in ce mai greu de cernut, contractele de creditare incalcite ce ridica pentru neinitiati mai multe intrebari decat raspunsuri, dosarele stufoase pe care trebuie sa le intocmeasca pentru cea mai banala finantare, dar si costurile ascunse unei priviri mai neatente – sunt doar cateva dintre motivele pentru care romanii au inceput tot mai mult sa apeleze la specialisti atunci cand vor un credit. Cu atat mai mult cu cat, pentru asistenta primita, clientul final nu este taxat in nici un fel, comisioanele fiind percepute de intermediari de la parteneri (banci, companii de leasing, institutii financiare nebancare etc).

Deloc greu de inteles in atari conditii ca firmele de brokeraj se asteapta ca anul acesta afacerile sa le creasca exploziv, cei mai multi avansand macar prognoze de dublare, daca nu mai mult. Mai ales ca e de asteptat ca tot mai multi clienti sa inteleaga reteta dupa care functioneaza un broker de credite, platit cu comision de banca partenera si nu de catre solicitantul de credit.
Si totusi, 2008 nu se anunta deloc un an simplu si nici pe departe linistit pentru piata de brokeraj. In primul rand, "e absolut iminent ca marii jucatori de pe pietele europene sa vrea sa intre in Romania", spune Anca Bidian.

Pe de o parte, argumenteaza ea, in alte tari industria intermedierii financiare este foarte dezvoltata si deci fara perspective prea spectaculoase de crestere. Iar pe de alta parte, "Romania este pentru ei o oportunitate care se vede de la distanta". Industria financiara, in ansamblu, este extrem de atractiva pentru marile grupuri financiare straine, in conditiile in care in Romania mai permite inca ritmuri de crestere (si profituri) la care pietele dezvoltate nu mai pot nici macar sa viseze. In sistemul bancar, spre exemplu, anul 2007 a adus o crestere a profitului net de peste 30% (pana la 825 de milioane de euro) si o majorare a activelor de circa 45% (la peste 70 de miliarde de euro).

Sistemul bancar romanesc este insa extrem de aglomerat si greu accesibil unor noi jucatori, in conditiile in care pe piata romaneasca sunt prezente deja 40 de banci, majoritatea apartinand marilor grupuri financiare. Brokerajul de credite este, pe de alta parte, o industrie ce permite accesul (macar partial) la acest business, unde mai este foarte mult loc pentru firme noi, dupa cum spune managerul general al Kiwi Finance. Bidian este cea care in 2003 a lansat primul broker de credite din Romania – Gemini Capital Consult (actualmente Kiwi Finance). Pe atunci, "retailul bancar aproape ca nu exista, iar ideea unei companii care sa intermedieze credite parea de-a dreptul nebuneasca".

Lucrurile s-au schimbat insa foarte mult intre timp, ultimii doi ani aducand o crestere exploziva a numarului de firme de profil, pe masura ce si bancherii au cautat si au acceptat sa foloseasca diferite canale alternative sucursalei pentru vanzare. In prezent exista in jur de 100 de brokeri de credite in intreaga tara, estimeaza Bidian, dar dintre acestea "vizibile sunt doar vreo 15". Cu o istorie de doar unul-doi ani in spate, intr-o industrie cu varsta frageda, cele mai multe companii de profil sunt inca mici, avand doar prezenta locala sau regionala. De fapt, dimensiunile reale ale pietei sunt imposibil de stabilit, din moment ce nu exista niciun cadru de reglementare si nicio autoritate ce sa supravegheze piata.

Exista in acest moment cateva companii mari ce activeaza in domeniu si un numar considerabil de firme de intermediere, spune Roxana Gavrila, director de dezvoltare al Credit Team, o alta companie din domeniu. In opinia ei, sunt peste 300 de firme de intermediere in intreaga tara, "insa ele nu reprezinta societati de brokeraj ce pot impune anumite standarde profesionale, avand doar o acoperire locala limitata". Si la nivel local, piata se aglomereaza, dupa cum semnaleaza Ciprian Iorga, coactionar al Vertical Finance, o companie de profil cu sediul in Timisoara. Pe de o parte, firmele din Bucuresti au inceput sa se extinda si spre marile orase, iar pe de alta parte si la nivel local apar alte companii noi. "Nu se poate insa vorbi nici pe departe despre o aglomerare excesiva", puncteaza Iorga.

Totusi, asa cum a demonstrat, spre exemplu, istoria traita de asiguratori, ritmul in care o industrie se "aglomereaza" este extrem de rapid. Dupa mai multi ani de liniste, piata asigurarilor a cunoscut in ultima perioada o adevarata efervescenta a achizitiilor, a fuziunilor si, nu in ultimul rand, a intrarii de nume noi. Pentru brokerii de credite, 2008 poate fi din acest punct de vedere un an bun pentru a-si consolida pozitia pe o piata permisiva inca, de a valorifica la maxim posibilitatile de crestere si extindere, dar si de diversificare a afacerii.

Pentru investitiile din acest an, Anca Bidian a bugetat peste 1 milion de euro, dupa propriile spuse. Fonduri vor merge in special spre o campanie de comunicare (ce va incepe in februarie) pentru a sustine procesul de rebranding al firmei, dar si planurile de crestere. "Vrem sa dublam volumul de credite intermediate", spune managerul Kiwi Finance, avansand pentru finele anului un obiectiv de 300 de milioane de euro. In 2007, volumul finantarilor intermediate a fost de 162 de milioane de euro, depasind obiectivul de 110 milioane stabilit la inceput de an, potrivit Ancai Bidian. Aceasta in conditiile in care 2007 a fost un an dificil, dat fiind ca au avut loc mai multe schimbari. In primul rand, la jumatatea anului trecut a intrat in actionariatul firmei fondul de investitii Oresa Ventures, printr-o investitie de 3 milioane de euro.

Tot anul trecut, compania si-a diversificat paleta de parteneri pentru care vinde credite, dupa ce inca din 2003 lucrase doar cu HVB Bank (actualmente UniCredit Tiriac). In prezent, Kiwi Finance lucreaza la nivel national cu opt banci si o institutie financiar-bancara si in doua orase si-a inclus in portofoliu inca alte doua banci. Nu in ultimul rand, 2007 a fost anul in care au fost relocate toate sucursalele din tara, "pentru ca acelea in care avem sediile devenisera neincapatoare", numarul de agenti de vanzare s-a dublat (ajungand in prezent la circa 190 de oameni) si au fost create de la zero mai multe departamente.

Extinderea afacerii, in trei orase noi anul acesta, nu vizeaza insa doar piata interna. In primul trimestru ar trebui sa aiba loc deschiderea primei sucursale a Kiwi Finance in afara tarii, la Madrid. In vizorul acesteia sunt, in principal, cei circa 400.000 de romani inregistrati cu drept legal de munca in capitala Spaniei sau in regiunile adiacente, "dintre care multi ar vrea sa isi cumpere o casa in Romania, cu credit de la o banca locala". In plus, aceasta sucursala va intermedia si imprumuturi pentru banci spaniole, pentru romanii ce ar vrea sa faca investitii imobiliare pe plan local.

Nu de alta, dar "finantarea unei proprietati imobiliare intr-o anumita tara cu bani luati dintr-o alta e doar o poveste frumoasa", explica Anca Bidian, in practica nefiind acceptata de bancheri, in lipsa unor garantii pe care sa le poata evalua local. Pe termen lung, romanca vrea sa duca firma pe care o conduce si in alte tari care concentreaza comunitati mari de romani, asa cum sunt Italia, Irlanda sau Canada.

Si Credit Team, o companie cu capital integral romanesc, a decis sa faca pasul peste granita, deschizand in ianuarie 2008 o agentie francizata in Chisinau. Credit Team a intrat pe piata serviciilor financiare in ianuarie 2007 si, doar o luna mai tarziu, a initiat un program agresiv de extindere prin francize. "Programul de franciza a constituit un pas strategic in dezvoltarea noastra", spune Roxana Gavrila, adaugand ca la finele anului trecut existau deja peste 30 de agentii ale companiei (dintre care doua treimi erau francize).

In primul an de functionare, compania a consiliat peste 9.800 de clienti, atingand un volum intermediat de peste 102 milioane de euro. Pentru anul in curs, estimarile companiei vizeaza atingerea unui volum de credite intermediate in jurul a 170 milioane de euro, "luand in calcul si evolutia mediului financiar-bancar din Romania", dupa cum spune Gavrila.

Cea mai importanta carte in dezvoltarea brokerilor se joaca insa tot pe piata romaneasca, unde pe planurile firmelor de profil un loc in varful listei de prioritati il ocupa diversificarea. Daca pana acum cea mai consistenta parte a afacerilor lor a venit din partea segmentului de retail, "acum devine tot mai interesant si cel al companiilor", dupa cum spune Ciprian Iorga de la Vertical Finance, care detine compania in cote egale cu un partener francez.

Desi a inceput sa lucreze cu clienti persoane juridice inca de anul trecut (in conditiile in care firma a devenit operationala la jumatatea lui 2006), mai bine de 80% din volumul de activitate vine din zona de retail. In 2007 Vertical Finance a intermediat credite in valoare de peste 2 milioane de euro, insa 2008 “ar trebui sa ne aduca cel putin un volum dublu". Kiwi Finance va incepe curand un proiect de extindere spre zona companiilor mici si mijlocii, avandu-i ca parteneri pentru inceput in aceasta activitate pe clujenii de la Banca Transilvania.

Discutii exista insa deja si cu o alta banca pentru a intermedia finantari pentru IMM, adauga Anca Bidian – o miscare naturala, in conditiile in care micile companii se anunta o piata extrem de interesanta, pe masura ce avantul retailului bancar incepe sa scada.

In acest tablou general, al unei piete extrem de dinamice, cu rate de profitabilitate "cam de 15% pentru un business gandit si cladit serios si pe termen lung", dupa cum spune Anca Bidian, investitorii nici nu ar avea cum sa stea prea mult departe, fie ca in ecuatie este vorba despre grupuri internationale de profil sau de investitori financiari. Si alte fonduri de investitii adulmeca profitul, chiar daca nicio alta miscare concreta nu a fost inca facuta. "Ne asteptam la cresteri substantiale in domeniu, chiar daca nu am facut niciun demers", spune Horia Manda, managing partner al fondului de investitii RAEF, care a mai avut activitati in domeniu, intermediind credite de consum prin Estima Finance.

Lipsa efervescentei din piata nu echivaleaza insa cu dezinteresul fata de domeniul brokerilor de credite, iar 2008 – cu consolidarea pe care o promite – se poate dovedi primul pas prin care afacerile se vor transforma in tinte tocmai bune de achizitie.

February 4, 2008
Inca o saptamana de pierderi

Banca Comerciala Romana, Banca Romana pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale, Bancpost si UniCredit Tiriac au perspective negative in ceea ce priveste datoriile pe termen lung, dupa ce initial bancile aveau perspective stabile. Agentia de evaluare Fitch considera ca nefavorabil ajutorul pe care aceste banci il primeste de la companiile mama, plecand, probabil, de la problemele pe care institutiile financiare internationale le au in acest moment.

Bursa a incheiat o nou saptamana de scadere, cu indicele BET mai jos cu 5,3 procente fata de perioada anterioara. BET-C, indicele compozit, a inregistrat un minus de 5,7%, iar BET-FI s-a depreciat de 4,7%. Valoarea de tranzactionare a fost extrem de redusa saptamana aceasta, cu un total de 44 milioane euro pentru piata principala, media zilnica rezultata fiind de 8,8 milioane euro, jumatate fata de media anului trecut de 16,5 milioane euro.

De la inceputul anului, indicii au pierdut cel putin 20 de procente, cu un minus de 23,7% pentru indicele BET, de 22,5% pentru BET-C si de 21% pentru BET-FI. Piata secundara Rasdaq s-a depreciat mai putin, indicele compozit Rasdaq-C inregistrand o coborare de dor 14%, dupa ce anul trecut a avut un randament de peste 90%. La capitolul curs valutar piata sta mai bine, saptamana ce tocmai s-a incheiat fiind una de recuperare. De la inceputul anului moneda euro s-a apreciat cu 2,1% fata de leu, ajungand pana la 3,68 lei/euro, iar dolarul american a urcat doar 0,8%, pana la 2.47 lei, fiind tras in jos de deprecierea la nivel international.

Saptamana a fost presarata de evenimente importante, cea mai mare semnificatie fiind cea a reducerii dobanzii de referinta a Federal Reserve. Banca centrala americana a operat o noua micsorare a dobanzii, de data aceasta de numai 0,5 puncte procentuale, scazand rata la 3%. Bursele au reactionat initial pozitiv, cu salturi ale cotatiilor, insa euforia a durat putin, principalii indici inchizand pe minus sedinta. Spre deosebire de noi, principalii indici americani si europeni incheie saptamana in crestere cu cateva procente, reducandu-si pierderile de la inceputul anului.

Indicii de la Bucuresti au fost loviti si de stirile interne, cea mai importanta fiind reducerea perspectivei de rating a datoriilor pe termen lung la nivel de tara de catre agentia Fitch. Cotatiile au plonjat in gol in ssesiunea respectiva, fiind si unul dintre motivele pentru care saptamana nu a putut fi incheiata mai pozitiv. Dintre vecinii nostrii, doar bulgarii tin pasul cu pierderile, principalul indice al bursei din Sofia, SOFIX, inregistrand o scadere de 22,1% fata de inceputul anului. Cehii, prin PX 50, au coborat 15%, iar austriecii, prin ATX, au revenit pana la un minus de 14%.

Saptamana urmatoare ar putea incepe in scadere din cauza noilor reduceri de rating ale bancilor, insa coborarea ar putea incetini daca situatia internationala va fi favorabila, adica in crestere. Un eveniment important asteptat pentru perioada urmatoare este si sedinta Consiliului de Administratie al Bancii Nationale de pe 4 februarie, cand urmeaza sa se decida majorarea sau pastrarea actualei rate de dobanda de politica monetara. Analistii prognozeaza inca o majorare a acesteia din cauza ratei crescute de inflatie, apreciere care ar putea influenta negativ piata de capital.

February 1, 2008
Saptamana agitata la bursa

Sedinta de miercuri a fost ziua minimelor la BVB, toti indicii ajungand la valori aferente anului 2006. BET a coborat pana la 7.425 puncte, dar a recuperat peste in ultimele doua zile 6,5% pentru a incheia saptamana la 7.915 puncte. Indicele compozit BET-C a atins 5.150 de puncte la limita inferioara de miercuri, si a recuperat mai bine de sase procente pana la 5,472 puncte. O revenire mai puternica a fost inregistrata de BET-FI, care a atins un minim de 58.426 puncte, dar a urcat aproape 12% in ultimele doua sesiuni de tranzactionare, ajungand la 65.330 puncte. De la inceputul anului, BET a coborat 19,4%, BET-C 17,9%, iar BET-FI 17%.

Capitalizarea BVB a evoluat in acelasi mod. Miercuri a atins o limita inferioara de 66,7 miliarde lei (17,7 miliarde euro), a recuperat joi si vineri nu mai putin de 7,8 miliarde lei, ajungand la valoarea de 74,5 miliarde lei (19,8 miliarde euro). Valoarea capitalizarii a fost ajutata si de listarea la Categoria I a BVB a companiei Transgaz Medias din 24 ianuarie, joi, cand a inceput si tranzactionarea pe piata spot a actiunilor TGN. Capitalizarea Transgaz se ridica la aproape 900 milioane euro.

Saptamana a fost bogata si in evenimente financiare importante. Valul de stiri privind o posibila recesiune a economiei americane a crescut pana a devenit un veritabil tsunami, obligand conducerea Federal Reserve (Banca Centrala a SUA) sa intervina inainte de termen pentru a linisti piata financiara. Federal Reserve a decis reducerea cu 0,75% a dobanzii de referinta pentru a da posibilitatea institutiilor financiare sa se refinanteze mai ieftin. Dobanda de numai 3,5% este asteptat sa mai coboare 0,25 – 0,5 procente si luna viitoare.

Bursele au reactionat imediat si au inceput recuperarea pierderilor. Dow Jones Industrial Average (DJIA) a trecut pe plus cu 2,2% (inainte de inchiderea sedintei de vineri) fata de saptamana precedenta. Fata de inceputul anului, DJIA a pierdut 6,8 procente. Principalul indice al zonei euro, DJ STOXX 50, nu a reusit sa recupereze prea mult din pierderi si a incheiat saptamana cu un minus de 5,3%. La fel si indicele german DAX, care s-a depreciat inca 6,7% in cursul saptamanii. Fata de inceputul anului DJ STOXX consemneaza o depreciere de 14%, iar DAX de 15,4%.

O stire importanta a aparut joi, anuntata de banca Societe Generale. A doua banca franceza dupa valoarea activelor a facut publica o frauda de 4,9 miliarde euro, rezultata din operatiunile cu contracte la termen ale unui trader din Paris. Banca a acoperit integral pierderea printr-o majorare de capital social in valoare de 5,5 miliarde euro, subscrisa integral de bancile americane JP Morgan si Morgan Stanley. Actiunile Societe General listate la bursa pariziana au pierdut patru procente in sedinta de joi.

Titlurile Bancii Romane pentru Dezvoltare, al carei actionar majoritar este Societe Generale, nu au fost afectate de problemele din Franta. In cursul zilei de joi, dupa ce au reluat tranzactionare, titlurile s-au apreciat 1,5%, iar in ultima sedinta a saptamanii au urcat 3%.

Volumul mare de tranzactionare din utimele zile da sperante investitorilor pentru o mentinere a corectiei pozitive si in cursul saptamanii viitoare. Brokerii si analistii se feresc sa mai faca estimari asupra trendului pe termen scurt, majoritatea declarand ca directia s-ar putea intoarce dupa publicarea rezultatelor financiare ale companiilor pentru anul 2007. Cele mai multe reportari vor fi publicate in cursul lunii viitoare.

Afla si ponturile bursiere

January 25, 2008
In ce moneda ne imprumutam

Dintre doua rele, cel mai adesea raul mai mic are castig de cauza; in acest an insa, romanii care ar vrea sa ia un credit de la banca au o sarcina mai grea decat chiar alegerea in sine: sa decida care este raul mai mare. Sa fie oare mai periculoase pentru datoria lunara catre banca dobanzile la creditele in lei, ce par sa mearga doar in sus (cel putin pentru un orizont de timp mediu)? Sau este mai mare pericolul unei finantari in euro, atata vreme cat valoarea monedei europeane, si implicit rata catre banca, urca fara vreo perspectiva previzibila de a se opri prea curand?

Dificultatea unui raspuns e cu atat mai mare cu cat "conditiile in care se intampla lucrurile acum sunt atat de tulburi, incat pot aparea oricand miscari surpriza", spune Eugen Radulescu, fostul presedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni. Deocamdata, bancherii se asteapta ca in urmatoarea sedinta a consiliului de administratie al BNR, care va avea loc pe 4 februarie, banca centrala sa decida o noua majorare a dobanzii de politica monetara, cu cel putin jumatate de procent. O miscare ce, completand cresterea de 0,5% din ianuarie, ar da un impuls sigur bancherilor comerciali de a scumpi creditele in lei.

Chiar daca o astfel de miscare din partea BNR nu se transmite imediat in piata, asteptarea generala e ca 2008 sa fie un an cu dobanzi inalte. "Evident ca va creste costul creditului, daca BNR continua aceste miscari", spune Gerald Schreiner, presedintele Volksbank Romania, anticipand la randul sau o noua majorare a dobanzii de politica monetara in perioada imediat urmatoare. Dobanda este, pentru banca centrala, una dintre armele pe care le poate folosi in lupta cu inflatia – o lupta pe care anul trecut a cam pierdut-o, insa "acum BNR pare decisa sa ia masuri extrem de incisive pentru a o castiga", apreciaza Laurentiu Anghel, economistul-sef al Bancii Comerciale Romane.

Pentru 2008, tinta de inflatie stabilita de BNR este de 3,8% plus sau minus un procent, iar ultima prognoza prezentata de banca centrala este de 4,3%. "Sunt 100% convins ca nu are cum sa isi atinga tinta, insa sunt la fel de sigur ca isi doreste enorm sa reuseasca", comenteaza Dragos Cabat, vicepresedintele Asociatiei Analistilor Financiari din Romania. El anticipeaza ca banca centrala ar putea urca dobanda chiar spre 8,75-9% pe parcursul acestui an, cu atat mai mult cu cat – in conditiile prudentei sporite cu care circula banii acum pe pietele internationale – o astfel de majorare nu ar mai atrage la fel de mult ca in trecut capitalurile speculative. Urmatoarea crestere nu se va produce insa in sedinta din februarie, in opinia lui Cabat, dat fiind ca nici prima majorare din acest an nu a avut timp sa-si faca inca simtite efectele. Pentru a vedea efectele "trebuie sa astepti cam 3-4 luni", apreciaza Cabat, adaugand ca o crestere prea apropiata nu ar mai produce nici macar efecte psihologice.

Pana una-alta, pentru creditele in valuta nu exista pe termen scurt sperietoarea unei scumpiri generate de o crestere a dobanzilor: Banca Centrala Europeana (BCE) a decis la 11 ianuarie sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 4%, la acelasi nivel la care stationeaza din luna iunie a anului trecut. "Nu e insa deloc clar daca va mai sta multa vreme la acest nivel", comenteaza Eugen Radulescu. BCE este acum intre ciocan si nicovala: pe de o parte, inflatia anuala din zona euro a fost in decembrie de 3,1% (depasind pragul de 2% stabilit), insa pe de alta parte, o crestere a dobanzii – si implicit o majorare a costurilor la credite – nu ar fi de bun augur in conditiile crizei financiare globale.

Relativa stabilitate a dobanzilor la moneda europeana nu poate insa sa compenseze cu nici un chip socul pe care, pentru clientii bancilor romanesti, il are aprecierea galopanta a monedei europene in fata leului. Pentru cei ce s-au imprumutat in valuta in vara anului trecut, rata lunara este acum cu cateva sute de lei mai mare; pentru cei ce s-ar gandi in prezent sa se imprumute in euro, perspectivele sunt extrem de neclare.

Cel putin pana la jumatatea anului, multi dintre bancherii care au facut recent previziuni pentru BUSINESS Magazin plaseaza leul pe o usoara linie de apreciere fata de momentul actual, insa la fel de multi vad posibile si caderi puternice, spre un raport de 4 lei/euro. Cuvintele de ordine raman insa "volatilitate" si "impredictibilitate" – iar posibilitatea ca leul sa mai ajunga prea curand la niveluri macar apropiate de cele de anul trecut nu mai e luata in considerare de nimeni.

January 19, 2008
La capat de drum

In lupta pentru atragerea celor mai bine de 3,5 milioane de clienti potentiali ai sistemului de pensii private obligatorii au intrat peste 260.000 de agenti de vanzare care, intr-o structura sau alta, au avut ca sarcina sa incheie adeziuni pentru unul dintre cei 18 administratori autorizati. Vanzarea s-a facut atat prin agentii directi ai companiei, cat si prin brokeri de pensii, intermediari sau consultanti. Pentru vanzatorii de pensii, campania de marketing pornita la 17 septembrie a insemnat o buna oportunitate de castiguri, in conditiile in care multe dintre companii au ajuns sa achite comisioane de ordinul zecilor de euro pentru fiecare client atras.

Vanzarea pensiilor private obligatorii a inceput pe un teren cu totul arid, din punctul de vedere al informatiilor disponibile: pe de o parte, companiile de profil nu au avut voie sa isi faca nici un fel de publicitate inainte de 17 septembrie, iar pe de o alta parte Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) nu a apucat sa inchege nici un program mai consistent de promovare inainte de start.

Chiar si asa insa rata de aderare a ajuns, in final, sa fie neasteptat de mare – in conditiile in care armata de agenti si-a facut bine treaba, companiile au investit sume consistente in promovare, iar romanii au demonstrat un interes surprinzator pentru acest produs. Asa se face ca, dupa penultima raportare (pe 10 ianuarie), aproape 3,18 milioane de clienti au ajuns sa fie validati de Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS). In topul companiilor, pe primul loc se situeaza ING (cu peste 1.066.203 de clienti), urmat de Allianz-Tiriac (cu 799.000 de clienti), Generali (302.000 de clienti), Aviva (cu peste 247.000 de clienti) si Interamerican (cu 196.200 de clienti). Cumulat, primii cinci jucatori detin peste 82% din totalul adeziunilor validate pana in prezent.

Incheierea perioadei de vanzare nu echivaleaza si cu terminarea „bataliei“ dintre administratori; miza va fi, insa, cu mult mai mica. Pe de o parte, salariatii cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani au si ei optiunea (dar nu si obligatia) de a participa la sistemul de pensii private obligatorii, perioada de subscriere nefiindu-le limitata. Pe de alta parte, numarul celor care vor intra in campul muncii anul viitor este mic, cifra estimata situandu-se in jurul a 100.000-150.000 de oameni. Nu in ultimul rand, in anii urmatori (daca nu cumva cu mult mai repede), ar putea aparea un adevarat val de transferuri dinspre un fond spre altul. Pentru cei ce se gandesc sa se transfere in perioada imediat urmatoare, trebuie semnalat faptul ca aceasta decizie ii va costa, companiile de la care pleaca fiind autorizate sa perceapa penalizari. Maximul acestei penalizari poate urca, potrivit legii, pana la 5% din activul personal al participantului in primii doi ani de la aderare, ulterior transferul fiind gratuit. Procentul de penalizare poate diferi insa de la un administrator la altul si este prevazut in prospectul fondului. Pentru a se feri de un eventual val de plecari, majoritatea administratorilor au optat insa pentru a pastra nivelul maxim de 5%. Pe langa comisionul de transfer mai trebuie luate in calcul si comisioanele bancare pe care le presupune mutarea activului personal de la un administrator la altul – dat fiind ca, indiferent de momentul transferului, participantul este cel ce suporta aceste cheltuieli. Pana la momentul cand se va putea vorbi despre penalizari, va mai trece insa o vreme – in conditiile in care primele contributii spre fondurile private vor fi facute, cel mai probabil, in primavara acestui an. In 2008, contributia redistribuita din CAS spre un administrator privat va fi de 2% din venitul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an.

Dupa ani (zeci de ani) in care banii sunt investiti de catre administratori, dreptul la pensia privata obligatorie se deschide de la data indeplinirii conditiilor de pensionare pentru limita de varsta in sistemul public, respectiv 65 de ani. Cuantumul pensiei obligatorii administrate privat se stabileste (la finele perioadei de contributii) pe baza calculului actuarial si a activului personal net aflat in contul contributorului. Activul personal din cont nu poate fi folosit decat pentru stabilirea unei pensii si in nici un alt scop. Prin lege, suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor, din care se scad penalitatile de transfer si comisioanele legale.

CSSPP mai are inca de adoptat o reglementare importanta pentru organizarea si functionarea sistemului de plata a pensiilor, dat fiind ca aceasta activitate nu cade automat in sarcina actualilor administratori. Plata pensiilor private va fi facuta cel mai probabil de companii distincte de actualii administratori – sau cel putin de companii autorizate in mod distinct de acestea. Pana la momentul in care vreunul dintre cei ce semneaza in aceste zile (sau au facut-o deja) adeziunea pentru pensia privata sa aiba parte de plata ei se vor mai scurge insa multi ani. Mai aproape de momentul actual, lupta administratorilor pentru a demonstra, prin randamentele obtinute, ca nu s-au laudat degeaba este cu mult mai aproape.

Puncte cheie

January 15, 2008
Castiguri in vreme de criza

Cam asa ar putea suna filozofia burselor pe care se pot tranzactiona produse derivate. Principala piata de la noi din acest sector este Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), locul unde se pot incheia contracte futures sau optiuni pe produse derivate din actiuni listate la Bucuresti, din cursul de schimb valutar sau din metale pretioase. „Pe piata de la Sibiu speculatorii pot castiga din orice variatie a cotatiilor, indiferent daca este vorba de crestere sau de scadere. Acesta este unul dintre marile avantaje ale bursei la termen, unic in Romania, faptul ca tranzactionarea poate fi inceputa direct prin vanzare“, explica Teodor Ancuta, presedintele BMFMS.

Procedeul de start al tranzactionarii direct prin vanzare (nu prin cumparare, asa cum se intampla pe piata spot) se nu-meste „vanzare in lipsa“. Practic, se incheie un contract prin care vinzi un pachet de actiuni, pe care nu le detii, la un anumit pret, si te angajezi sa le rascumperi la o data si la un pret prestabilite. Prin con-tractele incheiate la bursa sibiana se realizeaza tranzactii in marja, adica sunt cumparate sau vandute actiuni cu bani imprumutati de la broker, garantia ceruta fiind de minimum 15-20% din valoarea contractului. Acest tip de tranzactii maresc substantial profitul posibil, insa si pierderea poate fi la fel de mare.

Contractele futures reprezinta un angajament standardizat intre doi parteneri, prin care unul se obliga sa vanda un anumit activ, iar celalalt sa cumpere. Pretul este stabilit la incheierea contractului, la fel si data de executie. In functie de pretul activului din piata reglementata (BVB cu piata principala, in cazul activelor ce au ca suport actiuni listate pe aceasta piata), unul dintre cei doi parteneri va castiga, iar celalalt va pierde. Tranzactionarea derivatelor este „un joc cu suma nula“, cum spune Ancuta, in care finantarea profitului unei parti vine din pierderea celeilalte.

Pentru a deschide o pozitie pe futures, investitorul trebuie sa fie foarte sigur ca evolutia intuita de el este cea corecta, nu cea pe care o doreste partenerul de contract. La inceputurile pietei la termen, in urma cu cateva sute de ani, cand producatorii si comerciantii au decis sa isi acopere riscurile de fluctuatie a preturilor marfurilor, nu existau perdanti. Astfel de contracte se realizeaza in continuare pentru multe tipuri de marfuri, fara a exista un perdant intre cele doua parti: este cazul produselor derivate folosite ca instrumente de acoperire a riscului (hedging), foarte utilizate de pilda pentru eliminarea riscului valutar. La ora actuala, de produse derivate uzeaza deopotriva speculatorii (cei care deschid pozitii pentru a profita de pe urma variatiei cotatiilor, fara a detine in portofoliu activul suport – marfa, actiunea sau valuta pe care se construieste produsul derivat) si hedgerii (persoanele expuse riscului de fluctuatie a unui pret si care incearca acoperirea respectivului risc, detinand deopotriva in portofoliu activul suport si contracte futures construite pe acelasi activ suport – de pilda, daca are actiuni SIF si anticipeaza ca ele vor scadea, investitorul poate vinde contracte futures cu activ suport SIF, mizand pe aceasta scadere).

„In momentul de fata, speculatorii sunt categoria de investitori activi la Bursa de la Sibiu, reprezentand circa 80-85% din totalul contractelor incheiate, restul de 15-20% fiind pozitiile care apartin hedgerilor“, spune Teodor Ancuta. Prezenta slaba a hedgerilor este pusa pe seama lichiditatii scazute a pietei. „Pentru un exportator, acoperirea riscului valutar este foarte dificila la Sibiu atunci cand este vorba de sume mari. Chiar si la sume mici, cum ar fi 50.000 de euro, un exportator are nevoie de mai multe zile pentru acoperirea riscului cu contracte futures la Sibiu. La sume mari nici macar nu se poate“, explica Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.

La bursa de la Sibiu, doar investitorii mici si medii pot acoperi riscul rezultat din variatia unor pozitii deschise pe piata spot de la Bucuresti, spune Adrian Simionescu, director general al societatii de brokeraj Vienna Investment Trust. „Pentru un investitor mare este imposibil. La cateva milioane de titluri SIF ar trebui sa deschida mii de pozitii la Sibiu, mult peste posibilitatile pietei din acest moment.“ In primele trei trimestre ale anului trecut, media zilnica a contractelor incheiate se ridica la 15.000.

January 8, 2008