BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Cei multi care dau sfaturi pe bursa

    La Bursa din Varsovia, numarul societatilor de servicii si investitii financiare autorizate este de 46, in conditiile unei capitalizari bursiere de peste 260 de miliarde de euro. La Bucuresti, numarul brokerilor a ajuns la 75, pentru o piata a carei capitalizare cumulata – BVB si Rasdaq – se ridica la aproape 37 de miliarde de euro. „Este adevarat ca sunt inca prea multi intermediari pe piata, dar situatia este asemanatoare cu cea din alte domenii. Multi cred ca pot avea succes fiind vorba de o piata in dezvoltare si deschid un birou de brokeraj prin care tranzactioneaza doar cativa investitori prieteni. Probabil ca numarul intermediarilor se va reduce in timp, dar situatia va mai dura cativa ani“, a declarat un broker.

    Piata insa nu este atat de faramitata pe cat pare. Din totalul de 75 de intermediari, 25 de societati aduna peste 90% din totalul tranzactiilor incheiate, conform datelor BVB pentru luna februarie. Ceea ce inseamna ca multe institutii de brokeraj au un nivel foarte redus de activitate, iar concentrarea este dictata de numarul investitorilor activi. Societatile de pe primele locuri ale topului au ca principali clienti investitorii institutionali. KBC Securities Romania, detinuta de grupul belgian KBC, si-a pastrat prima pozitie in top atat pentru anul 2007, cat si pentru primele doua luni ale 2008. Intermediarul, care a lansat recent o platforma de tranzactionare online cu intentia de a se indrepta catre investitorii mici, deserveste preponderent clienti mari, precum fondurile administrate de Julius Baer International. Pe parcursul anului trecut, traderii de la KBC Securities au intermediat tranzactii in valoare de aproape 1,3 miliarde de euro, ceea ce reprezinta o cota de piata de 11,4%.

    Sucursala brokerului belgian a reusit sa ramana pe primele pozitii ale topului pe tot parcursul anului trecut, dar si in 2008. Cota de piata dupa primele doua luni ale anului este de 10,8%, cu o valoare totala a tranzactiilor intermediate de aproape 120 de milioane de euro. Una dintre cele mai importante intermedieri ale KBC Securities de anul trecut a fost achizitionarea pachetului majoritar al societatii de asigurare Asirom de catre Vienna Insurance Group, valoarea cumulata a tranzactiilor fiind de peste 75 de milioane de euro.

    Perioada de criza prin care trece bursa de la inceputul anului a micsorat substantial volumul de tranzactionare de la bursa. In primele doua luni ale anului trecut, operatiunile cumulate au insumat 658 de milioane de euro, cifra scazand pana la 460 milioane de euro in primele doua luni ale anului in curs. Scaderea de 30% a valorii tranzactionate este apropiata de pierderile inregistrate de indicii bursieri si de capitalizare. Micsorarea sumelor ce trec virtual prin mainile brokerilor inseamna si mai putini bani pentru ei din comisioanele percepute – o reducere a veniturilor de pana la 30% in medie.

    Brokerii nu sunt ingrijorati de micsorarea veniturilor, cel putin deocamdata. Privind anul in ansamblu, se asteapta sa recupereze pierderile din primele doua luni, iar lichiditatea pietei sa o depaseasca in medie pe cea a anului trecut. EFG Eurobank Securities, divizia de brokeraj a grecilor de la EFG European Financial Group, prezenta in Romania si prin banca Bancpost, este o societate ai carei clienti sunt in proportie de peste 90% investitori institutionali. Veniturile din primele doua luni ale anului au scazut cu circa 20% in euro, de la 53 de milioane de euro pana la 41 de milioane de euro. „Volumele de tranzactionare s-au redus in 2008, dar ne asteptam sa recuperam pana la sfarsitul anului, iar cresterea va veni prin clienti institutionali. Pe piata urmeaza sa intre fonduri care fac investitii mari in putine actiuni si au oameni angajati care le urmaresc evolutia“, spune Ioana Vladila, director general al EFG Eurobank Securities.

    Modificari semnificative ale primelor 10-15 locuri din topul brokerilor nu au aparut nici pe parcursul anului trecut, nici in cele doua luni ale anului 2008. KBC Securities, ING Bank, Raiffeisen Capital & Investment (RCI) si CA IB Securities si-au impartit, in cea mai mare parte a perioadei, primele locuri. Cele patru societati de brokeraj sunt principalele canale de investitie ale fondurilor straine, cu un plus de investitori de retail pentru RCI, societate care a intermediat si singura oferta publica initiala de anul trecut.

    Singura exceptie este cea a ABN AMRO Securities, societatea care a inregistrat cea mai spectaculoasa modificare din topul intermediarilor BVB. Dupa ce a incheiat anul 2007 pe locul zece in topul intermediarilor BVB si Rasdaq (in care sunt incluse tranzactiile cu actiuni, obligatiuni si drepturi), in luna februarie 2008 societatea a cazut pe locul 58, dupa ce in ianuarie a incheiat pe locul 65. Olandezii recent achizitionati de Barclays PLC tranzactioneaza in principal instrumente cu venit fix (certificate de trezorerie, obligatiuni etc.), iar la Bursa de la Bucuresti au inceput activitatea doar in februarie 2007.

    In cele 11 luni de activitate, olandezii au reusit sa intre in topul primilor zece intermediari, cu o valoare totala de aproape 390 de milioane de euro, suma mare pentru o societate abia intrata in ringul bursier. ABN AMRO a fost insa consultantul, distribuitorul si intermediarul emisiunii de obligatiuni a Bancii Europene de Investitii, emisiune in valoare de 300 de milioane de lei (aproximativ 91 de milioane de euro la cursul de la jumatatea anului trecut). Pe langa intermedierea tranzactiilor cu obligatiuni, ABN AMRO ofera, prin grupul bancar din care face parte, oportunitati de investitii in pietele emergente clientilor cu venituri mari (prin serviciul de private banking), inclusiv in Brazilia sau India.

  • Cresterea bursei se amana

    Principala problema a Bursei de Valori Bucuresti ramane lichiditatea extrem de scazuta. Indiferent daca trendul merge intr-o directie sau alta, o lichiditate semnificativa ar ajuta la definitivarea perioadelor de volatilitate mult mai bine. Valoarea mica a tranzactiilor efectuate este motivul pentru care cele trei sedinte pozitive nu au putut decorela piata romaneasca de cele internationale si nici nu au reusit sa mentina pe plus saptamana ce tocmai s-a incheiat.

    Anuntarea oficiala a cresterii Produsului Intern Brut cu 6%, peste estimarile analistilor, alaturi de celelalte cifre macroeconomice, au impulsionat mult prea putin piata de capital, desi ar fi putut reprezenta parghia necesara decorelarii, cel putin pe termen scurt. "Din pacate increderea investitorilor se afla la cote foarte reduse, toata lumea asteapta intoarcerea trendului inainte de a intra la cumparare cu valori mai mari", a declarat un broker.

    Pietele internationale nu au avut insa parte de vesti pozitive. Dolarul s-a depreciat pana la niveluri istorice fata de euro, peste 1,52 dolari/euro, pe fondul vocilor care anunta intrarea in recesiune. Si valoarea neta a locuintelor americane din ultimul trimestru al anului trecut, indicator lansat saptamana aceasta, arata o scadere pentru prima oara in ultimii cinci ani, iar ieftinirea caselor dezavantajeaza toti jucatorii de pe piata imobiliara americana.

    Deprecierea dolarului, care a marit valoarea monedei europene, dar si pretul metalelor pretioase si a petrolului, nu a fost indeajuns de puternica pentru ca Banca Centrala Europeana si Banca Centrala a Angliei sa reduca ratele dobanzilor de referinta. Ambele banci centrale au mentinut neschimbate dobanzile la 4%, respectiv 5,25%, considerand mai importanta combaterea inflatiei si anuntand ca incetinirea cresterii economice de pe contonent nu este inca ingrijoratoare.

    Bursele europene au reactionat negativ, iar scaderile pe toata saptamana au depasit patru procente, dublu fata de pierderile BVB. In aceste conditii, piata de capital autohtona nu a rezistat de aprecierile timide de marti, miercuri si joi, indicand ca va continua trendul descendent si in perioada urmatoare.

    Revenirea ar putea veni tot de la americani. Dupa ce un oficial al Fondului Monetar International a declarat ca pentru SUA este estimata o crestere economica redusa, fiind exclusa o recesiune, sefii Federal Reserve au lasat sa se inteleaga ca vor opera o noua reducere a dobanzii de referinta daca va fi nevoie. Cum accesul la finantare cat mai ieftina este o stire pozitiva pentru piata de capital, bursele ar putea avea parte de inca o corectie pozitiva.

    Corectie care ar putea relansa si Bursa de la Bucuresti. Conform analizei tehnice, indicele BET-FI se afla intre un prag de suport de 55.618 puncte si unul de rezistenta de 64.543 puncte. In cazul in care va reusi sa urce, pe fondul unor stiri pozitive din afara, si sa sparga pragul de rezistenta, trendul ascendent ar putea continua. Nu este insa exclusa nici o continuare a perioadei de lichiditate si volatilitate scazuta, cel putin pentru saptamana urmatoare.

  • Strainii raman pe pozitii

    Toti brokerii de la noi se chinuiau din rasputeri in decembrie sa convinga investitorii straini sa nu isi lichideze toate pozitiile si sa paraseasca piata. Nici nu va dati seama cat de greu a fost, iar situatia nu s-a schimbat prea mult“, declara, sub acoperirea anonimatului, directorul unei banci comerciale la inceputul lunii februarie. Brokerii sustin insa contrariul, exemplificand cu tendinta ascendenta a investitiilor facute de nerezidenti in 2007, iar iesirile din ultima parte a anului sunt considerate normale pentru o perioada de scadere generalizata a pietei.

    In cursul anului trecut, ponderea investitorilor straini in valoarea totala a tranzactiilor efectuate la BVB a depasit-o pentru prima oara pe cea a investitorilor autohtoni. Impulsionati de cresterile bursei din prima jumatate a anului, dar mai ales de intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, fondurile straine au inceput sa isi deschida tot mai multe pozitii la Bucuresti. Principala piedica in calea unei intrari masive a strainilor a fost identificata de toti brokerii, fara exceptie, ca fiind lipsa emitentilor mari, cu un numar semnificativ de actiuni libere la tranzactionare (free float). „Problema exista si acum, avem discutii cu mai multe fonduri americane de investitii care ar dori sa cumpere pachete de actiuni de peste 10 milioane de dolari la companii listate la BVB, iar noi nu avem ce sa le oferim“, spune Ioana Vladila, director general al EFG Eurobank Securities.

    Banii strainilor, dolari sau euro, au ajuns totusi la companiile listate la BVB. Unul dintre cele mai mari fonduri de in-vestitii din lume, Julius Baer, ajunsese la sfarsitul lunii septembrie 2007 la participatii in valoare totala de aproximativ 370 de milioane de euro. Principalele titluri din portofoliu erau cele ale SNP Petrom, BRD-Société Générale si Rompetrol Rafinare Constanta. Impreuna cu investitiile fondurilor Morgan Stanley, East Capital sau MEI Roemenie & Bulgarije Fund, detinerile strainilor la bursa romaneasca depaseau atunci jumatate de miliard de euro.

    Insa ponderea strainilor in totalul achizitiilor lunare de la BVB, care in iunie a ajuns la 56% din total, a inceput sa se micsoreze pe masura ce criza internationala a determinat si scaderea pietei romanesti. Valoarea vanzarilor a inceput sa o depaseasca pe cea a cumpararilor, iar in luna august, prima luna cu „deficit de straini“, vanzarile nerezidentilor persoane juridice s-au ridicat la 141,2 milioane de euro, iar achizitiile la 119,7 milioane de euro. Diferenta de 21,5 milioane de euro este suma de bani care nu s-a mai intors ulterior in actiunile listate la BVB. In mod normal, banii se intorc o luna sau doua mai tarziu, in momentul in care investitorii gasesc o noua oportunitate sau un titlu atractiv.

    Situatia a continuat si in lunile urmatoare, singura exceptie pana la sfarsitul anului fiind luna octombrie, cand a fost inregistrat un excedent (intrari de capital mai mari decat iesirile) de 1,7 milioane de euro. Valoarea maxima a deficitului in participatiile investitorilor institutionali straini a fost consemnata in luna noiembrie, cu un total de aproape 60 de milioane de euro. In ultimele cinci luni, vanzarile persoanelor juridice nerezidente au depasit achizitiile cu aproximativ 101 milioane de euro. Practic, strainii si-au marcat o parte din profituri sau pierderi si si-au trimis banii acasa. Sumele nu sunt mari, fiind echivalentul valorii totale a cinci sedinte de tranzactionare, dar definesc un trend. Situatia a continuat si in ianuarie, cand deficitul s-a ridicat la 56 de milioane de euro. In intregul an 2007, diferenta dintre achizitii si vanzari a fost totusi pozitiva, valoarea totala a sumelor care au ramas in actiuni fiind de 226,4 milioane de euro.

    „Noi operam prin fonduri mutuale, iar investitorii nostri pot vinde oricand participatiile pe care le detin, ceea ce ne obliga sa avem titluri lichide. Dar nu s-a pus niciodata problema iesirii de pe piata romaneasca de capital, chiar daca detinerile s-au redus, alaturi de valoarea portofoliilor“, spune Karine Hirn, partener si director executiv al East Capital, societate de administrare a fondurilor de investitii, cu sediul central la Stockholm. Directoarea East Capital a adaugat ca valoarea investitiilor din acest moment de pe piata de capital se ridica la circa 130 de milioane de euro, ceea ce transforma Romania in cea de-a cincea piata pentru acest fond specializat in pietele Europei Centrale si de Est.

    De la inceputul anului, valoarea portofoliului East Capital a scazut cu aproximativ 20%, conform declaratiilor lui Karine Hirn, respectiv cu 50 de milioane de dolari (circa 35 de milioane de euro), diminuare cauzata de tendinta descendenta a bursei. Insa deprecierile nu au dus la inchideri ale pozitiilor la bursa. „Pierderile nu sunt dramatice, se inscriu in trendul general al burselor. Mai mult, investitiile noastre sunt pe termen lung, de 3-5 ani, iar potentialul de crestere al bursei si economiei romanesti ramane atractiv“, a declarat directoarea East Capital, contrazicand declaratiile de mai sus ale directorului roman de banca.

  • Februarie se incheie aproape de zero

    Saptamana a debutat in forta dupa finisul in crestere din perioada precedenta, iar inicii s-au apreciat cu cel putin sase procente in primele doua sedinte, ajungand chiar pana la 11% in cazul BET-FI. Rezultatele financiare pozitive si, mai ales, situatia favorabila de pe pietele internationale au fost cauzele saltului pozitiv consemnat de bursa.

    Trendul brusc de crestere a atras din ce in ce mai multi investitori la cumparare, in acest fel fiind explicata si volatilitatea mare de la BVB. Urcarea de la Bucuresti a fost, luni si marti, de trei ori mai mare decat cea de pe pietele europene, fiind inca o data subliniata apetenta catre miscari de mare amploare, indiferent de directie, pozitiva sau negativa.

    In sedinta de marti indicii au atins maximele lunii, cu BET la 7.812 puncte si BET-FI la 64.543 puncte. Prin cotatia ceva mai mare de pe parcursul sedintei indicele SIF-urilor a ajuns la pragul de 65.000 de puncte, devenit nivel de rezistenta. Nivel care a si rezistat pana in prezent, indicele avand nevoie de multa forta, adica stiri pozitive si volume mari de cumparare, pentru a-l putea depasi. Marti a fost consemnata si cea mai ridicata valoare de tranzactionare din ultima perioada, cu un total de 21,2 milioane euro pentru piata principala a BVB.

    Brokerii au luat in considerare posibilitatea modificarii trendului la momentul respectiv, dar corelarea cu pietele internationale a ramas valabila. Desi nu exista legaturi directe ale crizei financiare americane cu piata de capital romaneasca, conexsiunea cu directia generala a burselor si cu sentimentul investitorilor face ca bursa de la Bucuresti sa se miste in tandem cu bursele americane si europene.

    Aparitia noilor stiri negative in economia americana a dus la revenirea pe scadere a indicilor bursieri internationali si implicit a celor de la noi. Speculatorii care au achizitionat pe minimele din saptamanile anterioare au gasit un moment favorabil de marcare a profiturilor, iar indicii BVB au pierdut cate doua procente. Lichiditatea a scazut considerabil fata de primele doua zile ale saptamanii, intorcandu-se la valori reduse, mult sub media anului trecut, iar situatia nu s-a mai modificat pana la finalul saptamanii si implicit al lunii.

    In ultima sesiune de tranzactionare au fost publicate si rezultatele financiare ale Erste Bank, cu cifre pozitive, in linie cu asteptarile analistilor, insa efectul pozitiv asupra bursei nu a durat decat aproximativ o ora. Europenii au continuat scaderea, la fel si americanii, iar BVB a inchis din noi in coborare. Cel mai mult au avut de suferit SIF-urile, al caror indice, BET-FI, s-a depreciat cu peste trei procente.

    Din fericire, saptamana a fost incheiata in crestere fata de perioada anterioara. Indicele BET a recuperat 1,9%, ajungand la o depreciere de 24,2% de la inceputul anului, iar BET-C a urcat 1,5%, pentru a reduce pierderea la 22%. BET-FI a performat chiar mai bine, cu o corectie pozitiva de 4,2%, ceea ce a micsorat pana la 23% scaderea din 2008.

    Un semnal negativ in ultima sedinta a venit de la moneda nationala, care a pierdut nu mai putin de doua procente intr-o singura zi. Cursul oficial al leului a ajuns la 3,7269 lei/euro, adica o depreciere de 3,2% de la inceputul anului. Scaderea leului a fost pusa pe seama turbulentelor internationale pornite din SUA, unde dolarul a ajuns la valori minime istorice fata de euro, ceea ce a dus la o avalansa de inchideri ale pozitiilor deschise in dolari sau in valute ale pietelor emergente.

    Perioada urmatoare nu se anunta mai buna decat saptamana ce tocmai s-a incheiat. Cel mai probabil, BVB se va misca in tunel de variatie relativ scazut, fara a inregistra cresteri sau scaderi de mare amploare. Situatia ar putea fi modificata de aparitia stirilor importante, insa calendarul financiar nu curpinde nici o veste semnificativa. "Se poate pune speranta si pe venirea primaverii, care ar putea impulsiona optimismul investitorilor. Fara stiti negative importante, optimismul ar putea readuce la cumparare investitorii care acum asteapta cu bani lichizi un motiv sa isi deschida pozitiile", a declarat un broker.

  • Prognoza arata furtuni in pensii

    Nici nu s-a uscat bine cerneala pe contractele de pensii private obligatorii si companiile de profil au pornit asaltul pensiilor facultative. Piata pensiilor facultative ar urma sa incheie anul cu zece administratori, fata de sase in prezent, aprecia Bram Boon, directorul general al ING Asigurari de Viata, in cadrul seminarului „Ce urmeaza in reforma pensiilor private?“, organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar si ING.

    Pana una-alta, pensiile facultative au starnit un interes modest, dat fiind ca toti cei sase jucatori administreaza la un loc active de doar 17,89 milioane de lei (4,87 milioane de euro), stranse de la numai 60.417 de clienti, potrivit statisticilor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

    „Piata pensiilor facultative poate atrage in acest an 600.000 de participanti“, spunea Boon, estimand ca circa 40% dintre angajatii cu varsta intre 25 si 52 de ani intentioneaza sa cumpere un astfel de produs in urmatorul an. Pana la momentul in care administratorii vor ajunge sa vada si aceasta piata inflorind, (re)infloresc pentru moment doar discutiile privind problemele sistemului.

    „Deductibilitatea fiscala la pensiile facultative este cumplit de mica“, spunea, in cadrul aceluiasi seminar, Radu Vasilescu, directorul general al ING Fond de Pensii, compania ce administreaza fondul de pensii obligatorii cu cei mai multi participanti.

    Prin lege, contributia maxima la fondurile de pensii facultative este de 15% din venitul brut lunar al angajatului, iar in limita a 200 de euro pe an contributiile sunt deductibile fiscal. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro.

    Argumenta nd ca banii ce ar merge spre o pensie facultativa sunt „deturnati“ de la consum, Vasilescu considera potrivit un nivel de deductibilitate de cel putin 1.000 de euro.

    „Deductibilitatea este foarte mica, si prin comparatie cu alte tari, in care nivelul contributiei deductibile este de 2.000- 3.000 de euro“, spune si Aron Popa, presedintele Comisiei de Buget, Finante si Banci din Senat, avansand o suma de 500- 600 de euro la care „va fi nevoie sa ridicam acest prag“.

    Intr-un plan mai concret fata de discutiile privind deductibilitatea, administratorii mai semnaleaza o problema: angajatorii nu sunt interesati sa participe la pensiile facultative, in conditiile in care contributiile platite intra imediat in proprietatea salariatului.

    Nici in zona pensiilor obligatorii lucrurile nu sunt deloc mai linistite. Aderarea nu a fost cea mai importanta etapa, pentru ca din luna mai incep discutiile privind beneficiile pe care le aduce sistemul participantilor, indica Mircea Oancea, presedintele CSSPP.

    Primele contributii, aferente lunii martie, se vor face cel mai tarziu pana la 20 mai, potrivit lui Oancea, care estimeaza ca in acest an companiile vor strange si vor avea de investit circa 300 de milioane de euro. Si, chiar si in conditiile in care administratorii au atentionat in repetate randuri ca beneficiile acestor investitii se vor vedea doar intr-un timp indelungat, contextul financiar tulbure ridica si mai acut problema randamentelor pe care le vor arata contributorilor lor.

    „Problema mare, in raport cu evolutia leului si cu pietele in ca- dere, este sa nu ne trezim la sfarsitul acestui an, date fiind performantele negative ale economiei romanesti, sa aratam in conturile participantilor niste rezultate nu tocmai incurajatoare“, puncta de curand Crinu Andanut, director general al Allianz-Tiriac Pensii Private, o problema din ce in ce mai des discutata in randul administratorilor.

    Pana la momentul bilantului privind performantele, vine insa mult mai curand, pana la jumatatea lunii martie, potrivit lui Oancea, momentul altui bilant. In prezent, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) compara registrul participantilor (aproape patru milioane de clienti care au fost validati in urma campaniei initiale de aderare) cu baza de date cuprinzand istoricul platilor de contributii de asigurari sociale (CAS) pentru acesti clienti.

    Conturile nealimentate schimba cifrele din bilantul administratorilor si, pe masura, si pozitia lor pe piata. Iar numarul acestor conturi goale nu e deloc mic, fiind estimat la 1,15 milioane de participanti, potrivit unor declaratii ale presedintelui CNPAS, Mariana Campeanu, in conditiile in care piata totala (respectiv a contributorilor ce au subscris de bunavoie si a celor ce vor fi repartizati prin loterie) este de circa 4,6 milioane.

    Potrivit lui Oancea, loteria se va desfasura pana la jumatatea lunii martie, cand se va incheia si perioada de dezbateri publice la o alta norma ce naste furtuni intre administratori: cea privind aderarea participantilor ce intra in campul muncii de acum inainte.

    Potrivit normei in discutie, administratorii care detin 20% din piata si au active nete de peste 20% vor fi exclusi de la repartizarea aleatorie. Cel putin asa prevede proiectul actual, pentru ca dezbaterile publice abia incep, asa cum de altfel dezbaterile cu privire la intreaga piata a pensiilor private abia acum par ca iau avant.

  • Ce castiguri aduce bancherul privat

    "Unii clienti ne suna chiar de zece ori pe zi“, spune Monica Ionescu, head of private banking la UniCredit Tiriac, referindu-se la cea mai clara caracteristica a serviciilor de private banking – relatia preferentiala intre bancherul personal si clientul sau, caruia trebuie sa-i ofere toate informatiile de care are nevoie ca sa aleaga unde-si investeste banii.

    Mai departe, fata de cele cateva procente de castig ale unui client ce-si pastreaza economiile intr-un depozit bancar obisnuit, randamentele pe care spun ca le pot obtine bancherii „personali“ sunt mult mai atragatoare. „In conditii normale, la un portofoliu mediu, se poate obtine un castig de 15-20%“, sustine Monica Ionescu.

    Si, nici mai mult nici mai putin, pentru astfel de servicii bancherii nici nu percep comisioane. Prea frumos ca sa fie adevarat? In primul rand, pentru a avea acces la astfel de servicii de private banking, un client trebuie sa aiba in cont o suma minima de bani – stabilita in mod uzual de bancile romanesti in intervalul 75.000-100.000 de euro.

    „Sub limita asta e destul de greu sa faci private banking cu adevarat“, considera Ionescu, adaugand ca limita de 100.000 de euro este practicata de grupul din care face parte in toate tarile din Europa Centrala si de Est.

    Acelasi prag de o suta de mii de euro in disponibilitati lichide este valabil si in cazul BRD-Société Générale sau al ING Bank, in timp ce Bancpost a stabilit stacheta mai sus, la un minim al averii de 250.000 de euro. In fapt, chiar si aceasta valoare, destul de ridicata pentru piata romaneasca, este semnificativ sub ceea ce se practica pe alte piete mai dezvoltate.

    Spre exemplu, pe piata ceha, CSOB, o banca universala ce face parte din grupul belgian KBC, ofera serviciul de private banking doar clientilor ce au minim un depozit de 300.000 de euro (10 milioane de coroane cehe), potrivit directorului de comunicare al bancii, Katerina Bednarova, citata de Czech Business Weekly.

    Lombard Odier Darier, una dintre cele mai mari case de private banking din Europa, practica pentru piata ceha o limita minima de un milion de euro (27 de milioane de coroane), potrivit aceleiasi surse, in timp ce Sal. Oppenheim jr. „se multumeste“ cu un minim de aproximativ 600.000 de euro (15 milioane de coroane).

    Lombard Odier Darier face parte dintre bancile ce au notificat inca de la inceputul anului trecut Banca Nationala a Romaniei pentru a oferi servicii in baza pasaportului european, alaturi de alte banci cu tradit ie de sute de ani in private banking (precum Credit Suisse Luxemburg sau JP Morgan International Bank).

    Pentru astfel de grupuri internationale, clientii romani pot fi interesanti doar daca au macar jumatate de milion de euro in conturi, noteaza directorul de private banking al UniCredit Tiriac. Tot ea adauga insa ca „vin clientii si ne spun ca au fost abordati de aceste banci“, care au intuit potentialul unei piete in dezvoltare, din care marile averi nu lipsesc. UniCredit Tiriac are in prezent peste 1.000 de clienti de private banking, cu o medie a activelor per client de circa 200.000- 250.000 de euro, si active totale administrate de peste 200 de milioane de euro.

    „Atata vreme cat exista posibilitatea de a accesa un astfel de serviciu din Elvetia si pentru roma ni, nu am dubii ca se gasesc si clienti care sa o faca“, completeaza Sorin Mititelu, director executiv al directiei de dezvoltare a afacerilor si produse de retail din BCR. Departamentul pe care il coordoneaza are circa 4.000 de clienti, iar clientul mediu are un milion de lei active lichide (circa 270.000 de euro), dupa spusele lui Mititelu.

    Desi admite ca marile grupuri internationale de private banking vor atrage clientii romani datorita traditiei pe care o au in acest segment si datorita notorietatii, „in private banking contactul cu un bancher personal este extrem de important“, afirma Octavia Cutus, managerul departamentului de administrare a averilor la Raiffeisen Bank. „Fiind vorba de fondurile proprii, este important sa cunosti persoana care administreaza acesti bani.“

  • Bursa scade pe vesti bune

    "Dar o veste buna nu mai aveti si voi despre bursa?" m-a chestionat un prieten, investitor la randul lui, in timpul unei conversatii despre situatia actuala a companiilor listate si perspectivele lor.

    Vesti bune au mai aparut, mai mult din zona raportarilor financiare din 2007 ale companiilor, insa efectele pozitive asupra bursei au intarziat sa apara. Practic, situatia internationala este mult mai iimportanta pentru noi decat am vrea sa credem, iar piata de capital romaneasca se misca in directia dictata de bursele economiilor mature.

    “Multi brokeri se feresc sa mai faca acum recomandari de cumparare, insa in mod sigur nici unul nu recomanda vanzare", spune Adrian Simionescu, director general Vienna Investment Trust.

    Cautand semnale care sa dea informatii despre ciclul bursier prin care trecem, faptul ca brokerii nu recomanda vanzare, dupa o perioada de pierderi sustinute, arata ca se reduce numarul celor care isi inchid pozitiile, urmatorul pas fiind revenirea la cumparare. Modificarea trendului prin aparitia ordinelor de cumparare trebuie insa sa aiba si motive tangibile.

    Rezultatele financiare ale emitentilor au fost considerate de majoritatea analistilor chestionati in prima luna a anului ca principalele parghii de suport pentru o anumita decorelare in raport cu pietele internationale.

    Din nefericire, anul trecut, din cauza variatiilor cursului de schimb, multe companii nefinanciare listate au avut rezultate nefavorabile. In ultimul trimestru al anului trecut, mai mult de jumatate dintre acestea au raportat pierderi sau profituri in scadere, ceea ce a dus la deprecieri si pentru actiunile societatilor cu rezultate bune.

    La 15 februarie, principalii indici de la Bucuresti se apropiau de valori cu 30% mai mici decat cele de la inceputul anului. Cele mai mari si mai lichide companii, incluse in indicele BET, scazusera cu 27,4%, societatile de investitii financiare, adunate in BET-FI, cu 26,7%, iar BVB in ansamblu, respectiv indicele compozit BET-C, cu 25,6%.

    Deprecierea era paradoxala, in conditiile in care indicii internationali incheiasera o saptamana de recuperare, iar moneda nationala se intorcea la valori de 3,6 lei/euro. Indicele american Standard & Poor’s 500 a recuperat, ajungand la o pierdere de 8,1% fata de inceputul anului, iar indicele bursei londoneze FTSE 100 a ajuns la un minus de 10,4%. Pierderile europene, desi mai accentuate decat cele americane, nu depaseau 15,5% pentru DJ STOXX 50, indicele principalelor companii din zona euro.

    La bursa de la Bucuresti, raportarile companiilor in ansamblu au fost sub asteptarile investitorilor, dar emitentii cu profit in crestere au fost mai multi decat cei cu pierderi. Din aproape 50 de raportari preliminare, doar 17 au inregistrat diminuari ale profitului net, iar dintre acestea doar cinci societati au consemnat pierderi in exercitiul financiar aferent anului trecut. Si totusi, cotatiile au mers in jos.

    "Rezultatele financiare din 2007 sunt bune, dar nu reprezinta elementul principal pentru revenirea bursei. Influenta situatiei interne este secundara in raport cu cea internationala", spune Razvan Pasol, director general Intercapital Invest.

  • O gura de aer de la BRD

    In cadrul unui seminar despre valoarea afacerilor si modalitatile de calculare a acestora, Marian Stoica, sef al Departamentului Strategii si Relatii Internationale din cadrul Bursei de Valori Bucuresti, a prezentat graficul multi-anual al indicelui BET, subliniind perioadele de scadere prin care a trecut de la lansarea de acum 12 ani. "O criza majora a avut loc in 1998, cand BET a pierdut aproape 70% din valoare in 190 de zile. Atunci insa problemele economice ale Romaniei erau foarte mari", a declarat Marian Stoica, care a dorit sa sublinieze ca toate crizele prin care a trecut indicele s-au intins pe o perioada de circa sase luni.

    Daca pornim de la punctul apropiat de maxim al BET de la sfarsitul lunii august a anului trecut, observam ca ne aflam la capatul celor sase luni. Insa BET a mai inregistrat o data o valoare apropiata de maximul din iulie, anume pe 8 octombrie, cu valoarea de 10.416 puncte. Au trecut aproape cinci luni de la acel punct, iar BET a pierdut intre timp aproximativ 30%. In cazul in care seful strategiilor de la BVB are dreptate, nu ar mai trebui sa dureze mult pana la modificarea trendului descendent.

    Semnalele apropierii de final a ciclului bursier au venit si din valoarea de tranzactionare. In scadere pana la valori intalnite in 2005, lichiditatea zilnica a aratat ca presiunea la vanzare slabeste, iar investitorii asteapta un punct de intoarcere pentru a intra la cumparare. Saptamana trecuta, acest semnal a fost dat de publicarea oficiala a rezultatelor Bancii Romane pentru Dezvoltare, cu un profit net de 275 milioane euro, in crestere cu 40% fata de 2006. Investitorii, care tatonasera timid piata in cele doua sedinte precedente, au intrat mai masiv la cumparare si au tras in sus toti indicii.

    Pe langa titlurile BRD au crescut si actiunile SNP Petrom, bazate pe estimarile de profit de 540 milioane euro. Titlurile SNP au urcat 5,3%, iar cele BRD 5,6%. Indicele BET s-a apreciat in aceeasi sedinta, de joi, 3,35, BET-C 3,1%, iar BET-FI 3,5%. Practic, tranzactionarea de joi a fost cea care a tras indicii pe randament pozitiv la finalul saptamanii.

    Trebuie subliniat ca revenirea de saptamana aceasta a venit pe fondul unor cresteri sustinute ale pietelor internationale. Saptamana anterioara a fost pozitiva pentru bursele din SUA si Europa, noi ne-am corelat ceva mai tarziu. Dar mai este nevoie de o confirmare a cresterilor pentru a putea spune ca trendul este pe cale sa se modifice. Indicele SIF-urilor a testat miercuri un suport foarte puternic la 55.000 de puncte. Minimul a fost doar pe pracursul sedintei, BET-FI terminand la aproape o mie de puncte peste cea mai de jos cotatie a zilei.

    Suportul a rezistat, dar conform parerii unor analisti ar trebui retestat inainte de modificarea trendului. Ramane de vazut daca indicele, ajuns acum la 58.099 puncte, se va intoarce pana la minimul anual sau va continua cresterea fara sa mai coboare atat de mult. Important este semnalul dat de saltul din suport si de majorarea valorilor de tranzactionare. Si BET-C a reusit sa se intoarca peste nivelul de 5.000 de puncte, sub care a coborat de mai multe ori in ultimele doua saptamani, iar BET s-a apropiat destul de mult de pragul de 7.000 de puncte, pana la un minim de 7.062, dar a inchis perioada la 7.304 puncte.

    Majoritatea brokerilor sunt in continuare de parere ca avem nevoie de sustinere din partea pietelor internationale inainte de confirma intrarea pe un trend ascendent. "La fel de importante ca rezultatele din 2007 sunt si rapotarile primului trimestru al anului 2008. Dar chiar si in cazul in care acestea vor fi la fel de pzitive, nu ne vom decorela complet de situatia internationala", spuen Razvan Pasol, director general Intercapital Invest.

    In randurile investitorilor totusi sperantele cresc, iar pe grafice pot fi observate si divergente pozitive. Daca vor creste si volumele de tranzactionare, atunci se poate vorbi de apropiere a finalului de trend. Cea mai probabila varianta pentru BVB este intoarcerea trendului din cauza preturilor mult prea scazute ale actiunilor in comparatie cu valoarea fundamentala a companiilor listate. Iar preturile actuale sunt egale cu cele din 2006, perioada in care valoarea emitentilor nu a stat pe loc.

  • Cum sa-ti pierzi un sfert din bani

    Ar trebui sa ne uitam la semnalele din interior in primul rand. Stirea privind deficitul de cont curent (diferenta dintre valuta intrata in tara si cea iesita) din 2007 a fost negativa, insa in asteptari. Nivelul de 14,3% din Produsul Intern Brut (PIB) corespondent al valorii de 16,9 miliarde euro a fost estimat de majoritatea analistilor, insa cresterea de 66% ca valoarea fata de cea din 2006 nu poate fi o veste pozitiva. Analistii au considerat totusi ca stirea a fost deja inglobata in scaderile de pana acum, mai ales ca a venit dupa publicarea deficitului comercial, iar influenta nu poate fi decat minora. Lucru care s-a si intamplat; in sedinta de joi cand Banca Nationala a facut publica informatia, bursa a crescut in ansamblu.

    O scadere importanta a bursei a avut loc in prima sedinta a saptamanii, luni, cand a fost anuntat deficitul comercial (raportul dintre importuri si exporturi), ajuns pana la valoarea de 21,5 miliarde euro. Deprecierea actiunilor a fost sustinuta si de semnalele din exterior, mai exact pierderile de pe pietele internationale, iar indicii BET si BET-C au atins noi minime anuale. Coborarea a continuat si marti, insa cu valori mai reduse, sub un procent pentru BET, si chiar cu o usoara crestere pentru BET-C. Parea ca ne indreptam catre o revenire a trendului, eveniment care s-a si petrecut in urmatoarele doua sedinte de tranzactionare.

    Sustinute de valul de optimism care parea sa traverseze piata de la Bucuresti, bursa a crescut miercuri si joi. In prima faza, cresterea a fost alimentata si de modificarea perceptiei unor institutii financiare asupra economiei romanesti. UBS AG a publicat un raport asupra economiilor Europei Centrale si de Est in care perspectivele econopmice pentru 2008 ale tarii noastre erau pozitive, pornind chiar de la deprecierea leului, cu efecte pozitive asupra deficitului de cont curent.

    Intrarea Erste Bank in ringul bursier (sub simbolul EBS) a fost benefica pentru BVB. Pe langa toate premierele lansate cu ocazie listarii bancii austriece, a crescut si lichiditatea si cotatiile majoritatii actiunilor. Tilurile Erste s-au apreciat cu 1,94% in prima zi de tranzactionare la BVB, insa a pierdut totul in urmatoarea, depreciindu-se cu 2,7%. Cel mai important castig al BVB din listarea bancii internationale este cel din valoarea capitalizarii totale, care a a urcat de la 18,3 miliarde euro la 30,8 miliarde euro.

    Printre companiile care si-au anuntat rezultatele financiare in cursul saptamanii s-a numarat si Impact Bucuresti, care a preferat standardele internationale de contabilitate pentru a putea ingloba in profit si castigul rezultat din reevaluarea terenurilor detinute. Astfel a ajuns la un profit brut de 96,2 milioane euro, din care 92,6 milioane euro au rezultat din reevaluarea terenurilor. Cotatia actiunilor a crescut cu circa cinci procente in doua zile pe baza rezultatelor anuntate, insa nu a rezistat si in ultimele doua sesiuni ale saptamani, pierzand aproape tot ce castigase.

    Odata cu scaderea din ultima sedinta de tranzactionare a perioadei, bursa a ajuns la noi minime. BET a inchis la 7.136 puncte, putin peste minimul anual inregistrat marti, de 7.116 puncte, iar BET-C a ajuns la 4.961 puncte. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a coborat dupa inchiderea de vineri, sub nivelul de 58.000 de puncte, pentru prima oara anul acesta. De la inceputul anului BET a pierdut 27,4%, BET-C 25,6%, iar BET-FI 26,7%. Conform Comisiei Nationale de Prognoza, indicele BET va inregistra, pana la sfarsitul anului, o crestere de 14% fata de 2007, ceea ce inseamna o majorare de circa 60% fata de cotatia din acest moment. Bursa de la Bucuresti este, evident, campioana pierderilor in Europa, in apropiere de noi fiind Bulgaria cu o pierdere de aproape 20% de la inceputul anului.

    Saptamana viitoare urmeaza sa fie digerate de catre investitori rezultatele financiare publicate deja. Majoritatea companiilor inregistreaza profituri in crestere, cu rezultate ce sunt considerate "bune", dar nu peste asteptari. Un pas important catre modficarea trendului descendent ar fi reintrarea fondurilor de investitii straine, insa acest eveniment nu va avea loc prea curand in opinia brokerilor. De altfel, lichiditatea scazuta din ultimele saptamani poate fi pusa si pe seama iesirilor unor investitori straini, care si-au gasit contrapartida in randurile rezidentilor. Urmarea a fost disparitia banilor gheata din buzunarele investitorilor autohtoni, incapabili sa mai achizitioneze actiuni in volum semnificativ. Ramane de vazut daca acestia se vor intoarce in perioada urmatoare sau investitorii locali isi vor infrange panica si vor intra si la cumparare nu doar la vanzare.

  • Cei mai mari pagubasi la Bursa

    Cotatiile emitentilor de la Bursa de Valori au scazut drastic in luna ianuarie, iar reducerea valorii de piata este simtita cel mai mult de investitorii in actiuni. Investitorii mari sau mici, speculatorii, fondurile mutuale, sunt principalii perdanti ai crizei bursiere. Persoanele fizice sau juridice care urmaresc sa obtina profit din tranzactionarea unor tiluri listate sunt cei care au pierderi reale in portofoliu, spre deosebire de emitenti, pentru care scaderea actiunilor ramane conjuncturala, fara legatura cu performanta lor economica.

    Spre exemplu, pe actionarul principal al SNP Petrom, cea mai mare companie de la BVB, nu-l intereseaza prea mult scaderea cotatiei atata timp cat cifra de afaceri este in crestere, iar profitul obtinut permite dezvoltarea activitatii. In schimb, pentru un fond de investitii care a cumparat un pachet minoritar de actiuni Petrom, dar mare ca valoare, ieftinirea actiunii inseamna pierderi directe.

    Cazul SNP Petrom este cel mai bun exemplu de acest gen. Fondurile de investitii ale Julius Baer, cel mai mare investitor strain de la BVB, prin Julius Baer International Equity Fund si Julius Baer International Equity Fund II, detin o participatie la SNP Petrom de aproape 1%. Pachetul valora la mijlocul anului trecut, in luna iulie, peste 100 milioane de euro, insa evolutia actiunilor Petrom a micsorat valoarea participatiei pana la circa 77,5 milioane de euro la sfarsitul anului, compania petroliera fiind printre putinele titluri care au inregistrat un randament negativ in 2007.

    De la inceputul anului si pana la finele lunii ianuarie, participatia Julius Baer s-a micsorat cu inca 19%, ajungand pana la 63 de milioane de euro. Pentru fondul de investitii, pierderea este reala. Chiar daca nu cunoastem pretul de achizitie al tuturor titlurilor Petrom, deprecierea acestora s-ar traduce printr-un deficit daca Julius Baer si-ar lichida stocul de actiuni.

    Pentru OMV Austria, detinatorul a 51% din actiunile SNP Petrom, micsorarea cotatiei nu duce decat la reducerea castigului raportat la valoarea investitiei. Capitalizarea Petrom la cotatia de la sfasitul lunii trecute era de 6,3 miliarde euro, iar OMV a platit 1,5 miliarde pentru pachetul majoritar, ceea ce inseamna un profit de 100%. Pentru fondul de investitii, participatia de la SNP Petrom reprezinta insa o investitie pe termen lung, de cativa ani, iar pierderea de pana acum poate fi recuperata pana la lichidarea investitiei.

    Julius Baer si-a redus investitiile totale din Romania cu circa 50 de milioane de euro in perioada iulie-octombrie a anului trecut, anticipand adancirea trendului descendent al bursei. La sfarsitul lunii octombrie 2007, cele doua fonduri aveau participatii de aproximativ 320 de milioane de euro, pierderea pana in prezent fiind de cel putin 20% fata de valoarea respectiva.

    Proprietari ai emitentilor listati la BVB sau Rasdaq sunt si persoane fizice, averea acestora fiind, de obicei, calculata cu ajutorul pretului la zi al titlurilor. Ovidiu Tender este unul dintre cei mai importanti investitori prezenti la bursa, cea mai semnificativa companie din portofoliu fiind Prospectiuni Bucuresti, societate listata pe piata secundara Rasdaq sub simbolul PRSN. La inceputul anului, capitalizarea companiei era de 175 de milioane de euro, iar pachetul detinut de Ovidiu Tender, de 71,6%, valora 125 de milioane de euro. In cele 21 de sedinte bursiere ale lunii ianuarie, valoarea actiunilor detinute de Tender a scazut cu 24%, pana la 95 de milioane de euro.

    La Atlas Gip Ploiesti, tranzactionabila tot pe piata Rasdaq sub simbolul ATGJ, pachetul de aproape 70% detinut de Ovidiu Tender a scazut de la 10,6 milioane de euro la inceputul anului pana la 9,4 milioane de euro, o depreciere de 11,3%. O a treia companie aflata sub controlul lui Ovidiu Tender, Vulcan Bucuresti, societate care a intrat la categoria “companii listate” a Rasdaq in cursul lunii trecute, s-a depreciat cu doar 9% in prima luna a anului. Pachetul actionarului principal, Grupul Energetic Tender, a scazut de la 23,8 milioane de euro la 21,3 milioane de euro. Astfel, numai prin aceste trei companii, Ovidiu Tender a pierdut circa 33 de milioane euro in ianuarie.

    Un alt investitor important de la bursa este Gheorghe Calburean, principalele sale detineri fiind la Dafora Medias (DAFR) si Condmag Brasov (COMI). La societatea de servicii anexe extractiei petrolului din Medias, omul de afaceri are o participatie de 48,2%, conform ultimelor raportari ale Depozitarului Central. Valoarea pachetului la inceputul lui ianuarie era de 62,8 milioane de euro, insa a coborat pana la 43,5 milioane de euro. Cealalta participatie importanta, de 43,7% la Condmag, detinuta prin Dafora SA, putea fi valorificata cu 28,9 milioane de euro in prima zi a anului si cu numai 22,4 milioane de euro la 31 ianuarie. Pierderea proprietarului este de aproape 26 de milioane de euro intr-o singura luna.

    Catalin Chelu este unul dintre cei mai mediatizati investitori din piata de capital, cu o avere estimata la 95-100 de milioane de euro, o mare parte a banilor fiind blocati in actiuni listate. Printre cele mai importante detineri ale lui Catalin Chelu sunt cele de la societatile de investitii financiare, cu pachete de circa 1% la fiecare dintre cele cinci SIF-uri. Actiunile detinute la SIF-uri valorau la inceputul anului aproximativ 31 de milioane de euro, insa deprecierea de 20% (medie pentru cele cinci titluri) a facut ca acestea sa ajunga la 24,8 milioane euro – o scadere cu peste 6 milioane de euro.

    Catalin Chelu este actionar majoritar la Celule Electrice Bailesti, tranzactionata pe Rasdaq sub simbolul CLEL, cu un pachet de 53,6% in prezent. Investitorul si-a diminuat participatia la sfarsitul lunii ianuarie, cand a vandut 4,55 milioane de actiuni la pretul de 0,4 lei, cu 60% sub valoarea nominala de un leu. Initial, Chelu detinea un pachet de 71,8% din capitalul social. Calculat la pretul de la inceputul anului, cele 71,8% din actiuni valorau 3,2 milioane de euro, iar pana la sfarsitul lunii ianuarie au coborat la 2,2 milioane de euro, in scadere cu peste 30%. Dupa vanzarea celor 4,55 milioane de actiuni, ceea ce echivaleaza cu marcarea unor pierderi, pachetul majoritar detinut de Chelu valoreaza 1,6 milioane de euro. Investitorul a declarat ca a utilizat banii pentru a achizitiona titluri SIF, pe care le considera la un pret cu perspective foarte bune de crestere.

    In cadere libera in prima luna a anului a fost si Impact Developer & Contractor, cea mai mare companie din sectorul constructiilor listata la BVB sub simbolul IMP. Deprecierea de peste 27% a cotatiei a fost resimtita din plin de actionari, printre care fondatorul si presedintele societatii, Dan Ioan Popp, cu un pachet de aproape 28%. La inceputul anului, pachetul valora circa 70 de milioane de euro, insa la 31 ianuarie ajunsese la 50 de milioane de euro, inregistrand o pierdere de 20 de milioane de euro. "Pentru actionarii vechi, efectul caderii de pret inseamna un moment de cumpana, in care trebuie sa decida daca raman actionari sau doresc sa vanda, iar pentru cei care intentioneaza sa cumpere este o perioada favorabila", a declarat Dan Ioan Popp, care a adaugat ca va vinde un procent mic din actiunile pe care le detine, pentru a atrage noi investitori.

    Tot in domeniul constructiilor, societatea Comnord Bucuresti, listata pe piata secundara Rasdaq sub simbolul COSC, a scazut de la aproape 114 milioane de euro la inceputul anului pana la aproximativ 88,5 milioane euro – o pierdere de 22,4%. Actionarul principal al companiei este omul de afaceri Sorin Creteanu, cu un pachet de 54,5% din numarul total de actiuni.

    Sectorul financiar-bancar, reprezentat foarte bine la bursa de la Bucuresti, include si el cativa milionari in euro. Cel mai bogat actionar din domeniu pare sa fie Horia Ciorcila, care detine, conform ultimelor raportari disponibile, aproape 5% din Banca Transilvania, institutie unde este si presedinte al consiliului de administratie. Valoarea pachetului detinut se ridica la inceputul lunii ianuarie la 75 de milioane de euro, insa scaderea cotatiei cu 20% a coborat cifra pana la 60 milioane euro. Banca Transilvania (simbol TLV) este unul dintre cei mai mari emitenti ai BVB, cu o capitalizare de peste 1,5 miliarde de euro dupa scaderea din luna ianuarie.

    Ilie Carabulea este actionarul majoritar al Bancii Comerciale Carpatica – listata la BVB sub simbolul BCC – cu un pachet de 35,8% din actiuni. Pierderea din prima luna a anului a fost de 12 milioane de euro pentru investitor, de la 68,6 milioane de euro pana la 56,6 milioane de euro. Banca Carpatica este detinuta in proportie de 70% de cinci actionari particulari. Aurel Albu si Corneliu Tanase detin cate zece procente, Lucio Olivo are in portofoliu 7,9%, iar Gian Antonio Olivo – 6,5%.

    O alta societate listata din sectorul financiar-bancar este Broker Cluj (BRK), cu o crestere impresionanta in cursul anului trecut, de 145%. Printre actionarii semnificativi ai intermediarului bursier se gasesc Ioan Cartis, cu 8,5%, si Petru Prunea, cu 3,5%. Presedintele societatii, Petru Prunea, a infiintat societatea in 1994 impreuna cu cativa asociati, investitia initiala fiind de 35.000 de dolari. La inceputul anului, capitalizarea societatii ajunsese la aproape 140 de milioane de euro, cu o crestere de aproape 4.000 de ori a investitiei initiale. Pachetul de actiuni al lui Petru Prunea valora la inceputul anului aproape 5 milioane de euro, insa scaderea din luna ianuarie a facut ca actiunile sa ajunga la circa 3,7 milioane de euro. Totodata, cele 8,5% detinute de Ioan Cartis au coborat de la 11,7 de milioane de euro pana la circa 9 milioane de euro.

    Investitorii mari si actionarii majoritari se feresc sa comenteze pierderile inregistrate la bursa. Cei mai multi nici nu le considera pierderi, ci "diminuari ale profitului rezultat din investitie", investitii cifrate initial mult sub valoarea atinsa in acest moment. "Pe investitorii mari nu-i intereseaza evolutia de pe parcursul a jumatate de an. Iar achizitiile efectuate in urma cu cel putin un an, cum este cazul multor fonduri de profil, abia acum ajung la randamente negative. O revenire a pietei ii readuce destul de usor in profit", spune Bogdan Juravle, broker la KBC Securities.

    Pierderile insa ii afecteaza cel mai mult pe investitorii mici, care ajung sa-si plaseze la bursa economii de cateva mii de euro si sa piarda 20% din ei in doar o luna. Cum insa "o pierdere nemarcata nu este inca o pierdere", cum spun brokerii (adica randamentul negativ nu este real decat atunci cand sunt instrainate actiunile), speculatorilor le ramane sa se transforme si ei in investitori pe termen lung si sa astepte vremuri mai bune.