BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • 2008, anul pilonului III de pensii?

    Desi mai sunt cateva luni pana ce contributiile pentru pensii obligatorii vor ajunge in conturile salariatilor, iar cei care n-au reusit sa semneze contracte la timp vor fi repartizati catre o societate de profil, sistemul pensiilor private e deja pus pe picioare si se pregateste sa intre in a doua faza a evolutiei – cea de lansare a pensiilor facultative.

    Numarul administratorilor autorizati pentru aceste pensii este la ora actuala de cinci, care activeaza prin intermediul a sapte fonduri, cu active totale de 21,4 milioane lei (6,4 milioane euro) si 70.000 de clienti.

    "Pilonul III, al pensiilor facultative, a fost lansat anul trecut in luna mai, dar dezvoltarea lui a incetat in momentul in care toata lumea s-a concentrat asupra pensiilor obligatorii. Dezvoltarea va fi reluata insa anul acesta in forta si credem ca pana la sfarsitul anului vom avea 10-11 noi administratori pe acest pilon", a declarat Radu Vasilescu, director general ING Fond de Pensii, la conferinta "Mediafax Talks about Private Pensions" de saptamana trecuta.

    Vasilescu adauga ca rezultatele de anul trecut in privinta numarului de clienti pentru pilonul II ii dau motive de optimism si in ceea ce priveste interesul pentru aderarea la pensiile facultative.

    La inceputul lunii, cele doua fonduri de pe pilonul III administrate de ING Fond de Pensii aveau deja 18.186 de contracte incheiate, cu o valoare a activelor de aproape cinci milioane lei (circa 1,4 milioane euro). Obiectivele anuntate de societatea de asigurare pentru 2008 se refera la 200.000 de noi contracte, adica o crestere de zece ori in mai putin de zece luni.

    Saltul numeric si valoric este posibil din cauza bazei foarte reduse de la care se pleaca. Conform unui studiu realizat de Hay Group, citat de reprezentantii ING, in prezent doar 3% dintre companii contribuie la pensiile facultative, iar 58% au anuntat ca intentioneaza sa ofere astfel de contributii angajatilor. Numarul total al persoanelor inscrise in sistem a crescut in luna februarie fata de ianuarie cu 18,5%, iar activele totale nete s-au majorat cu 22,3%, conform datelor Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private (CSSPP).

    Cresterile consemnate de cele sapte fonduri din sistem sunt consistente in luna februarie, de cel putin 20%, singura exceptie fiind fondul BCR Prudent, liderul pietei dupa marimea activelor. Rata de inlocuire a salariului in momentul pensionarii trebuie sa fie de peste 80% pentru ca nivelul de trai al angajatului sa nu fie afectat de incetarea activitatii. O suma echivalenta cu 42% din salariu trebuie sa fie acoperita de sistemul de asigurari sociale, 10% de fondul de pensii private obligatorii, iar 30% de cele pensiile facultative.

    "Proportiile sunt diferite pe cei trei piloni de pensie, astfel se poate observa importanta fiecaruia. Din pacate, exista inca o lipsa puternica de informare asupra pensiilor facultative si a avantajelor acestora", a declarat Crinu Andanut, director general Allianz-Tiriac Fond de Pensii.

    Inlocuirea cu pana la 100% a salariului poate veni dintr-un instrument de economisire sub forma asigurarilor de viata.

    "Pachetul real de pensii include toate cele patru componente – acesta este modelul european si asa ar trebui sa fie si la noi", a spus Mihai Belicciu, director BCR Asigurari de Viata, care a adaugat ca miza cea mare in acest moment este de a-i convinge pe angajati si pe angajatori sa incheie un contract de pensie facultativa.

    Un studiu realizat de Nielsen in octombrie anul trecut, citat de ING Fond de Pensii, a aratat ca 40% dintre salariatii cu varste intre 25 si 52 de ani doresc sa adere la un fond de pensii facultative.

    Principalele probleme in calea dezvoltarii pilonului III sunt insa deocamdata de natura legislativa, apreciaza asiguratorii. Pensiile private facultative presupun o contributie suplimentara din partea salariatului sau a companiei, sume ce nu sunt incluse in contributiile sociale.

    Avantajul deductibilitatii fiscale, adica absenta impozitului pentru primele achitate in contul pilonului III, se limiteaza la 200 de euro anual, suma considerata de asiguratori prea mica in comparatie cu cat se ofera in tarile vecine. Suma deductibila se aplica atat angajatului, cat si angajatorului, dar nu poate fi cumulata daca doar una dintre parti decide incheierea unui contract.

    "Nivelul de 200 de euro este penibil de mic chiar si pentru Romania, ar trebui sa fie cel putin 1.000 de euro. Limita de ductibila este in Slovenia de 4.800 de euro, iar in Slovacia de 2.600 de euro", spune Radu Vasilescu.

    Asiguratorii considera ca marirea atractivitatii pensiilor facultative si a produselor de asigurare cu acumulare de capital ar avea efecte pozitive si asupra inflatiei, deoarece incurajarea economisirii va contribui la limitarea consumului imediat. Legea limiteaza valoarea contributiei la maximum 15% din salariul brut, insa limitarea e mai greu de aplicat in cazul angajatilor fara venituri fixe, cum ar fi cei din vanzari retribuiti prin comision.

    Asiguratorii au incercat sa exemplifice concret cum pot fi economisiti bani utilizand pensiile facultative. Luand in considerare un salariu lunar brut de 1.000 de lei si o contributie de aproape 200 de euro anuala la pilonul III, adica 50 de lei lunar adaugati veniturilor brute, directorul ING Fond de Pensii a calculat ca salariatul are un castig net de 23 de lei in fiecare luna. Diferenta apare fiindca baza impozabila se reduce la 780 de lei dupa achitarea contributiilor sociale in cazul in care in care este achitata pensia facultativa, in absenta acesteia baza impozabila fiind de 871,5 lei.

    De asemenea, dupa calculul impozitului aferent, angajatorul realizeaza un profit mai mare cu cinci procente in cazul in care ofera pensii facultative in locul unor bonusuri de aceeasi valoare.

    "Neintelegerea avantajelor este o piedica importanta in dezvoltarea sistemului. Chiar daca salariatul poate incheia singur un contract de pensie facultativa, am avut cazuri in care s-a renuntat la contract deoarece angajatorul refuza sa ii achite contributia lunara. Si aceasta reglementare ar trebui modificata, astfel incat salariatul sa isi poata achita singur primele aferente, deoarece in prezent nu se poate decat prin virament din partea companiei", a declarat Radu Vasilescu.

    In fine, societatile de pensii private spun ca absenta unui calendar de emitere a certificatelor de trezorerie si a titlurilor de stat, instrumente considerate obligatorii pentru functionarea optima a sistemelor de pensii private, face imposibila si aprecierea randamentelor obtinute de fonduri.

    "Avem nevoie de aceste instrumente si pentru stabilirea unui randament oficial trimestrial, semestrial si anual. Altfel, noi nu avem cu ce sa ne comparam rezultatele, nu avem la ce sa ne raportam", spune Radu Vasilescu.

    O veste buna a venit totusi din partea ministrului economiei si finantelor, Varujan Vosganian, care a anuntat ca in scurt timp va fi creata piata secundara a tilurilor de stat, prin listarea acestora la Bursa de Valori Bucuresti. Potrivit lui Vosganian, pana la sfarsitul lui martie ar urma sa fie gata procedurile pentru listarea titlurilor de stat la bursa.
    Ministrul a precizat insa ca Finantele "nu pot face emisiuni de titluri de stat doar de dragul emisiunilor", intrucat acestea depind exclusiv de necesitatile de finantare ale trezoreriei publice, nu de nevoile de plasament ale fondurilor de pensii.

  • Scad pierderile la BVB

    Stirile pozitive se aduna in economia romaneasca pe masura ce deciziile Bancii Nationale a Romaniei incep sa isi arate efectele pozitive. Deficitul de cont curent este in scadere, sustinut de o crestere a exporturilor peste cea a importurilor si de nivelul ridicat al investitiilor straine. Chiar si rata anualizata a inflatiei s-a mentinut in asteptarile analistilor si in estimarile BNR, posibilitatea de reducere a acesteia in partea a doua a anului fiind tot mai mare.

    De la extern informatiile sunt amestecate, pietele reactionand in consecinta. Anuntul marilor banci centrale din lume de a sustine pietele financiare printr-o injectie de capital de 200 miliarde dolari a saltat cu peste trei procente pietele mature de capital intr-o singura sedinta, pentru ca a doua zi aprecierea sa se desumfle ca un balon din cauza mai vechilor posibilitati de recesiune in economia SUA.

    Vocile care sustin evolutia individuala a burselor au inceput, de asemenea, sa se inmulteasca. In primul rand sunt mentionate pietele emergente, considerate profitabile inclusiv in sectorul financiar, iar apoi este sustinuta decorelarea iminenta a Europei de America, indiferent de directia in care se va indrepta economia SUA. "O economie cu crestere apropiata de zero, una cu aprecieri de 2% si alta cu 6% nu pot merge la nesfarsit impreuna. La un moment dat decorelarea pietelor de capital este necesara pentru a putea evalua corect fiecare emitent in parte", considera analistii.

    La Bucuresti, lucrurile par sa mearga chiar mai bine. Achizitiile persoanelor initiate se mentin la cote ridicate, iar oamenii de afaceri anunta lansarea unor noi fonduri de investitii de sute de milioane de euro. Presiunile de modificare a trendului par sa se acumuleze, fiind necesar doar un eveniment important care sa declanseze aprecierile.

    Indicele BET a reusit sa recupereze saptamana aceasta aproape trei procente, ceea ce face ca scaderea de la inceputul anului sa fie de 23,7%. BET-C, indicele compozit, a castigat 2,4% fata de perioada anterioara, pierderea din 2008 fiind acum de 21,1%. Societatile de Investitii Financiare au evoluat ceva mai slab in aceasta perioada, depreciindu-se in medie cu 3,2%, valoarea indicelui BET-FI fiind cu 27% mai mica decat cea de la sfarsitul anului trecut.

    Nivelul pierderilor de la inceputul anului este astfel tot mai apropiat de cel al burselor vecine. Bursa de la Sofia a reusit chiar sa ne depaseasca usor, principalul indice SOFIX consemnand o pierdere de 24% de la inceputul anului, in timp ce indicii Europei Centrale si de Vest inregistreaza deprecieri de 16-17 procente. Cei mai importanti indici americani se mentin la valori mai scazute de coborare. Dow Jones Industrial Average a scazut circa 11% de la inceputul anului, iar S&P 500 aproximativ 12%.

    Saptamana viitoare va avea loc si sedinta Rezervei Federale, pe 18 martie, in care se va decide mentinerea sau scaderea actualului nivel al ratei dobanzii de referinta. In proportie de peste 90%, analistii considera ca Fed va decide o noua reducere a dobanzii de cel putin jumatate de punct procentual, masura fiind necesara pentru a sustine sectorul financiar american. Ultimele probleme aparute au implicat institutia financiara Bear Stearns, care anuntase initial ca nu mai are pierderi din cauza crizei ipotecare.

    Fondul american s-a trezit insa ca nu mai are aproape deloc lichiditati, iar pentru a evita intrarea intr-o criza si mai mare a primit ajutor din partea JP Morgan Chase si a New York Federal Reserve. Valoarea sumelor primite nu a fost inca facuta publica, dar este aproape sigur ca in aceste conditii Fed va reduce rata dobanzii.

    O noua ieftinire a dolarului american nu poate decat sa ne bucure, la fel ca si pe brokerii americani. Marirea posibilitatilor de investitie este benefica pentru pietele de capital, iar un trend ascendent pe pietele mature nu face decat sa ajute si la cresterea emitentilor BVB. In caz contrar, speram intr-o decuplare cat mai rapida de la situatia internationala. Oricum ar fi, sperantele pentru o perioada pozitiva si saptamana viitoare sunt tot mai mari.

  • Cei multi care dau sfaturi pe bursa

    La Bursa din Varsovia, numarul societatilor de servicii si investitii financiare autorizate este de 46, in conditiile unei capitalizari bursiere de peste 260 de miliarde de euro. La Bucuresti, numarul brokerilor a ajuns la 75, pentru o piata a carei capitalizare cumulata – BVB si Rasdaq – se ridica la aproape 37 de miliarde de euro. „Este adevarat ca sunt inca prea multi intermediari pe piata, dar situatia este asemanatoare cu cea din alte domenii. Multi cred ca pot avea succes fiind vorba de o piata in dezvoltare si deschid un birou de brokeraj prin care tranzactioneaza doar cativa investitori prieteni. Probabil ca numarul intermediarilor se va reduce in timp, dar situatia va mai dura cativa ani“, a declarat un broker.

    Piata insa nu este atat de faramitata pe cat pare. Din totalul de 75 de intermediari, 25 de societati aduna peste 90% din totalul tranzactiilor incheiate, conform datelor BVB pentru luna februarie. Ceea ce inseamna ca multe institutii de brokeraj au un nivel foarte redus de activitate, iar concentrarea este dictata de numarul investitorilor activi. Societatile de pe primele locuri ale topului au ca principali clienti investitorii institutionali. KBC Securities Romania, detinuta de grupul belgian KBC, si-a pastrat prima pozitie in top atat pentru anul 2007, cat si pentru primele doua luni ale 2008. Intermediarul, care a lansat recent o platforma de tranzactionare online cu intentia de a se indrepta catre investitorii mici, deserveste preponderent clienti mari, precum fondurile administrate de Julius Baer International. Pe parcursul anului trecut, traderii de la KBC Securities au intermediat tranzactii in valoare de aproape 1,3 miliarde de euro, ceea ce reprezinta o cota de piata de 11,4%.

    Sucursala brokerului belgian a reusit sa ramana pe primele pozitii ale topului pe tot parcursul anului trecut, dar si in 2008. Cota de piata dupa primele doua luni ale anului este de 10,8%, cu o valoare totala a tranzactiilor intermediate de aproape 120 de milioane de euro. Una dintre cele mai importante intermedieri ale KBC Securities de anul trecut a fost achizitionarea pachetului majoritar al societatii de asigurare Asirom de catre Vienna Insurance Group, valoarea cumulata a tranzactiilor fiind de peste 75 de milioane de euro.

    Perioada de criza prin care trece bursa de la inceputul anului a micsorat substantial volumul de tranzactionare de la bursa. In primele doua luni ale anului trecut, operatiunile cumulate au insumat 658 de milioane de euro, cifra scazand pana la 460 milioane de euro in primele doua luni ale anului in curs. Scaderea de 30% a valorii tranzactionate este apropiata de pierderile inregistrate de indicii bursieri si de capitalizare. Micsorarea sumelor ce trec virtual prin mainile brokerilor inseamna si mai putini bani pentru ei din comisioanele percepute – o reducere a veniturilor de pana la 30% in medie.

    Brokerii nu sunt ingrijorati de micsorarea veniturilor, cel putin deocamdata. Privind anul in ansamblu, se asteapta sa recupereze pierderile din primele doua luni, iar lichiditatea pietei sa o depaseasca in medie pe cea a anului trecut. EFG Eurobank Securities, divizia de brokeraj a grecilor de la EFG European Financial Group, prezenta in Romania si prin banca Bancpost, este o societate ai carei clienti sunt in proportie de peste 90% investitori institutionali. Veniturile din primele doua luni ale anului au scazut cu circa 20% in euro, de la 53 de milioane de euro pana la 41 de milioane de euro. „Volumele de tranzactionare s-au redus in 2008, dar ne asteptam sa recuperam pana la sfarsitul anului, iar cresterea va veni prin clienti institutionali. Pe piata urmeaza sa intre fonduri care fac investitii mari in putine actiuni si au oameni angajati care le urmaresc evolutia“, spune Ioana Vladila, director general al EFG Eurobank Securities.

    Modificari semnificative ale primelor 10-15 locuri din topul brokerilor nu au aparut nici pe parcursul anului trecut, nici in cele doua luni ale anului 2008. KBC Securities, ING Bank, Raiffeisen Capital & Investment (RCI) si CA IB Securities si-au impartit, in cea mai mare parte a perioadei, primele locuri. Cele patru societati de brokeraj sunt principalele canale de investitie ale fondurilor straine, cu un plus de investitori de retail pentru RCI, societate care a intermediat si singura oferta publica initiala de anul trecut.

    Singura exceptie este cea a ABN AMRO Securities, societatea care a inregistrat cea mai spectaculoasa modificare din topul intermediarilor BVB. Dupa ce a incheiat anul 2007 pe locul zece in topul intermediarilor BVB si Rasdaq (in care sunt incluse tranzactiile cu actiuni, obligatiuni si drepturi), in luna februarie 2008 societatea a cazut pe locul 58, dupa ce in ianuarie a incheiat pe locul 65. Olandezii recent achizitionati de Barclays PLC tranzactioneaza in principal instrumente cu venit fix (certificate de trezorerie, obligatiuni etc.), iar la Bursa de la Bucuresti au inceput activitatea doar in februarie 2007.

    In cele 11 luni de activitate, olandezii au reusit sa intre in topul primilor zece intermediari, cu o valoare totala de aproape 390 de milioane de euro, suma mare pentru o societate abia intrata in ringul bursier. ABN AMRO a fost insa consultantul, distribuitorul si intermediarul emisiunii de obligatiuni a Bancii Europene de Investitii, emisiune in valoare de 300 de milioane de lei (aproximativ 91 de milioane de euro la cursul de la jumatatea anului trecut). Pe langa intermedierea tranzactiilor cu obligatiuni, ABN AMRO ofera, prin grupul bancar din care face parte, oportunitati de investitii in pietele emergente clientilor cu venituri mari (prin serviciul de private banking), inclusiv in Brazilia sau India.

  • Cresterea bursei se amana

    Principala problema a Bursei de Valori Bucuresti ramane lichiditatea extrem de scazuta. Indiferent daca trendul merge intr-o directie sau alta, o lichiditate semnificativa ar ajuta la definitivarea perioadelor de volatilitate mult mai bine. Valoarea mica a tranzactiilor efectuate este motivul pentru care cele trei sedinte pozitive nu au putut decorela piata romaneasca de cele internationale si nici nu au reusit sa mentina pe plus saptamana ce tocmai s-a incheiat.

    Anuntarea oficiala a cresterii Produsului Intern Brut cu 6%, peste estimarile analistilor, alaturi de celelalte cifre macroeconomice, au impulsionat mult prea putin piata de capital, desi ar fi putut reprezenta parghia necesara decorelarii, cel putin pe termen scurt. "Din pacate increderea investitorilor se afla la cote foarte reduse, toata lumea asteapta intoarcerea trendului inainte de a intra la cumparare cu valori mai mari", a declarat un broker.

    Pietele internationale nu au avut insa parte de vesti pozitive. Dolarul s-a depreciat pana la niveluri istorice fata de euro, peste 1,52 dolari/euro, pe fondul vocilor care anunta intrarea in recesiune. Si valoarea neta a locuintelor americane din ultimul trimestru al anului trecut, indicator lansat saptamana aceasta, arata o scadere pentru prima oara in ultimii cinci ani, iar ieftinirea caselor dezavantajeaza toti jucatorii de pe piata imobiliara americana.

    Deprecierea dolarului, care a marit valoarea monedei europene, dar si pretul metalelor pretioase si a petrolului, nu a fost indeajuns de puternica pentru ca Banca Centrala Europeana si Banca Centrala a Angliei sa reduca ratele dobanzilor de referinta. Ambele banci centrale au mentinut neschimbate dobanzile la 4%, respectiv 5,25%, considerand mai importanta combaterea inflatiei si anuntand ca incetinirea cresterii economice de pe contonent nu este inca ingrijoratoare.

    Bursele europene au reactionat negativ, iar scaderile pe toata saptamana au depasit patru procente, dublu fata de pierderile BVB. In aceste conditii, piata de capital autohtona nu a rezistat de aprecierile timide de marti, miercuri si joi, indicand ca va continua trendul descendent si in perioada urmatoare.

    Revenirea ar putea veni tot de la americani. Dupa ce un oficial al Fondului Monetar International a declarat ca pentru SUA este estimata o crestere economica redusa, fiind exclusa o recesiune, sefii Federal Reserve au lasat sa se inteleaga ca vor opera o noua reducere a dobanzii de referinta daca va fi nevoie. Cum accesul la finantare cat mai ieftina este o stire pozitiva pentru piata de capital, bursele ar putea avea parte de inca o corectie pozitiva.

    Corectie care ar putea relansa si Bursa de la Bucuresti. Conform analizei tehnice, indicele BET-FI se afla intre un prag de suport de 55.618 puncte si unul de rezistenta de 64.543 puncte. In cazul in care va reusi sa urce, pe fondul unor stiri pozitive din afara, si sa sparga pragul de rezistenta, trendul ascendent ar putea continua. Nu este insa exclusa nici o continuare a perioadei de lichiditate si volatilitate scazuta, cel putin pentru saptamana urmatoare.

  • Strainii raman pe pozitii

    Toti brokerii de la noi se chinuiau din rasputeri in decembrie sa convinga investitorii straini sa nu isi lichideze toate pozitiile si sa paraseasca piata. Nici nu va dati seama cat de greu a fost, iar situatia nu s-a schimbat prea mult“, declara, sub acoperirea anonimatului, directorul unei banci comerciale la inceputul lunii februarie. Brokerii sustin insa contrariul, exemplificand cu tendinta ascendenta a investitiilor facute de nerezidenti in 2007, iar iesirile din ultima parte a anului sunt considerate normale pentru o perioada de scadere generalizata a pietei.

    In cursul anului trecut, ponderea investitorilor straini in valoarea totala a tranzactiilor efectuate la BVB a depasit-o pentru prima oara pe cea a investitorilor autohtoni. Impulsionati de cresterile bursei din prima jumatate a anului, dar mai ales de intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, fondurile straine au inceput sa isi deschida tot mai multe pozitii la Bucuresti. Principala piedica in calea unei intrari masive a strainilor a fost identificata de toti brokerii, fara exceptie, ca fiind lipsa emitentilor mari, cu un numar semnificativ de actiuni libere la tranzactionare (free float). „Problema exista si acum, avem discutii cu mai multe fonduri americane de investitii care ar dori sa cumpere pachete de actiuni de peste 10 milioane de dolari la companii listate la BVB, iar noi nu avem ce sa le oferim“, spune Ioana Vladila, director general al EFG Eurobank Securities.

    Banii strainilor, dolari sau euro, au ajuns totusi la companiile listate la BVB. Unul dintre cele mai mari fonduri de in-vestitii din lume, Julius Baer, ajunsese la sfarsitul lunii septembrie 2007 la participatii in valoare totala de aproximativ 370 de milioane de euro. Principalele titluri din portofoliu erau cele ale SNP Petrom, BRD-Société Générale si Rompetrol Rafinare Constanta. Impreuna cu investitiile fondurilor Morgan Stanley, East Capital sau MEI Roemenie & Bulgarije Fund, detinerile strainilor la bursa romaneasca depaseau atunci jumatate de miliard de euro.

    Insa ponderea strainilor in totalul achizitiilor lunare de la BVB, care in iunie a ajuns la 56% din total, a inceput sa se micsoreze pe masura ce criza internationala a determinat si scaderea pietei romanesti. Valoarea vanzarilor a inceput sa o depaseasca pe cea a cumpararilor, iar in luna august, prima luna cu „deficit de straini“, vanzarile nerezidentilor persoane juridice s-au ridicat la 141,2 milioane de euro, iar achizitiile la 119,7 milioane de euro. Diferenta de 21,5 milioane de euro este suma de bani care nu s-a mai intors ulterior in actiunile listate la BVB. In mod normal, banii se intorc o luna sau doua mai tarziu, in momentul in care investitorii gasesc o noua oportunitate sau un titlu atractiv.

    Situatia a continuat si in lunile urmatoare, singura exceptie pana la sfarsitul anului fiind luna octombrie, cand a fost inregistrat un excedent (intrari de capital mai mari decat iesirile) de 1,7 milioane de euro. Valoarea maxima a deficitului in participatiile investitorilor institutionali straini a fost consemnata in luna noiembrie, cu un total de aproape 60 de milioane de euro. In ultimele cinci luni, vanzarile persoanelor juridice nerezidente au depasit achizitiile cu aproximativ 101 milioane de euro. Practic, strainii si-au marcat o parte din profituri sau pierderi si si-au trimis banii acasa. Sumele nu sunt mari, fiind echivalentul valorii totale a cinci sedinte de tranzactionare, dar definesc un trend. Situatia a continuat si in ianuarie, cand deficitul s-a ridicat la 56 de milioane de euro. In intregul an 2007, diferenta dintre achizitii si vanzari a fost totusi pozitiva, valoarea totala a sumelor care au ramas in actiuni fiind de 226,4 milioane de euro.

    „Noi operam prin fonduri mutuale, iar investitorii nostri pot vinde oricand participatiile pe care le detin, ceea ce ne obliga sa avem titluri lichide. Dar nu s-a pus niciodata problema iesirii de pe piata romaneasca de capital, chiar daca detinerile s-au redus, alaturi de valoarea portofoliilor“, spune Karine Hirn, partener si director executiv al East Capital, societate de administrare a fondurilor de investitii, cu sediul central la Stockholm. Directoarea East Capital a adaugat ca valoarea investitiilor din acest moment de pe piata de capital se ridica la circa 130 de milioane de euro, ceea ce transforma Romania in cea de-a cincea piata pentru acest fond specializat in pietele Europei Centrale si de Est.

    De la inceputul anului, valoarea portofoliului East Capital a scazut cu aproximativ 20%, conform declaratiilor lui Karine Hirn, respectiv cu 50 de milioane de dolari (circa 35 de milioane de euro), diminuare cauzata de tendinta descendenta a bursei. Insa deprecierile nu au dus la inchideri ale pozitiilor la bursa. „Pierderile nu sunt dramatice, se inscriu in trendul general al burselor. Mai mult, investitiile noastre sunt pe termen lung, de 3-5 ani, iar potentialul de crestere al bursei si economiei romanesti ramane atractiv“, a declarat directoarea East Capital, contrazicand declaratiile de mai sus ale directorului roman de banca.

  • Februarie se incheie aproape de zero

    Saptamana a debutat in forta dupa finisul in crestere din perioada precedenta, iar inicii s-au apreciat cu cel putin sase procente in primele doua sedinte, ajungand chiar pana la 11% in cazul BET-FI. Rezultatele financiare pozitive si, mai ales, situatia favorabila de pe pietele internationale au fost cauzele saltului pozitiv consemnat de bursa.

    Trendul brusc de crestere a atras din ce in ce mai multi investitori la cumparare, in acest fel fiind explicata si volatilitatea mare de la BVB. Urcarea de la Bucuresti a fost, luni si marti, de trei ori mai mare decat cea de pe pietele europene, fiind inca o data subliniata apetenta catre miscari de mare amploare, indiferent de directie, pozitiva sau negativa.

    In sedinta de marti indicii au atins maximele lunii, cu BET la 7.812 puncte si BET-FI la 64.543 puncte. Prin cotatia ceva mai mare de pe parcursul sedintei indicele SIF-urilor a ajuns la pragul de 65.000 de puncte, devenit nivel de rezistenta. Nivel care a si rezistat pana in prezent, indicele avand nevoie de multa forta, adica stiri pozitive si volume mari de cumparare, pentru a-l putea depasi. Marti a fost consemnata si cea mai ridicata valoare de tranzactionare din ultima perioada, cu un total de 21,2 milioane euro pentru piata principala a BVB.

    Brokerii au luat in considerare posibilitatea modificarii trendului la momentul respectiv, dar corelarea cu pietele internationale a ramas valabila. Desi nu exista legaturi directe ale crizei financiare americane cu piata de capital romaneasca, conexsiunea cu directia generala a burselor si cu sentimentul investitorilor face ca bursa de la Bucuresti sa se miste in tandem cu bursele americane si europene.

    Aparitia noilor stiri negative in economia americana a dus la revenirea pe scadere a indicilor bursieri internationali si implicit a celor de la noi. Speculatorii care au achizitionat pe minimele din saptamanile anterioare au gasit un moment favorabil de marcare a profiturilor, iar indicii BVB au pierdut cate doua procente. Lichiditatea a scazut considerabil fata de primele doua zile ale saptamanii, intorcandu-se la valori reduse, mult sub media anului trecut, iar situatia nu s-a mai modificat pana la finalul saptamanii si implicit al lunii.

    In ultima sesiune de tranzactionare au fost publicate si rezultatele financiare ale Erste Bank, cu cifre pozitive, in linie cu asteptarile analistilor, insa efectul pozitiv asupra bursei nu a durat decat aproximativ o ora. Europenii au continuat scaderea, la fel si americanii, iar BVB a inchis din noi in coborare. Cel mai mult au avut de suferit SIF-urile, al caror indice, BET-FI, s-a depreciat cu peste trei procente.

    Din fericire, saptamana a fost incheiata in crestere fata de perioada anterioara. Indicele BET a recuperat 1,9%, ajungand la o depreciere de 24,2% de la inceputul anului, iar BET-C a urcat 1,5%, pentru a reduce pierderea la 22%. BET-FI a performat chiar mai bine, cu o corectie pozitiva de 4,2%, ceea ce a micsorat pana la 23% scaderea din 2008.

    Un semnal negativ in ultima sedinta a venit de la moneda nationala, care a pierdut nu mai putin de doua procente intr-o singura zi. Cursul oficial al leului a ajuns la 3,7269 lei/euro, adica o depreciere de 3,2% de la inceputul anului. Scaderea leului a fost pusa pe seama turbulentelor internationale pornite din SUA, unde dolarul a ajuns la valori minime istorice fata de euro, ceea ce a dus la o avalansa de inchideri ale pozitiilor deschise in dolari sau in valute ale pietelor emergente.

    Perioada urmatoare nu se anunta mai buna decat saptamana ce tocmai s-a incheiat. Cel mai probabil, BVB se va misca in tunel de variatie relativ scazut, fara a inregistra cresteri sau scaderi de mare amploare. Situatia ar putea fi modificata de aparitia stirilor importante, insa calendarul financiar nu curpinde nici o veste semnificativa. "Se poate pune speranta si pe venirea primaverii, care ar putea impulsiona optimismul investitorilor. Fara stiti negative importante, optimismul ar putea readuce la cumparare investitorii care acum asteapta cu bani lichizi un motiv sa isi deschida pozitiile", a declarat un broker.

  • Prognoza arata furtuni in pensii

    Nici nu s-a uscat bine cerneala pe contractele de pensii private obligatorii si companiile de profil au pornit asaltul pensiilor facultative. Piata pensiilor facultative ar urma sa incheie anul cu zece administratori, fata de sase in prezent, aprecia Bram Boon, directorul general al ING Asigurari de Viata, in cadrul seminarului „Ce urmeaza in reforma pensiilor private?“, organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar si ING.

    Pana una-alta, pensiile facultative au starnit un interes modest, dat fiind ca toti cei sase jucatori administreaza la un loc active de doar 17,89 milioane de lei (4,87 milioane de euro), stranse de la numai 60.417 de clienti, potrivit statisticilor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

    „Piata pensiilor facultative poate atrage in acest an 600.000 de participanti“, spunea Boon, estimand ca circa 40% dintre angajatii cu varsta intre 25 si 52 de ani intentioneaza sa cumpere un astfel de produs in urmatorul an. Pana la momentul in care administratorii vor ajunge sa vada si aceasta piata inflorind, (re)infloresc pentru moment doar discutiile privind problemele sistemului.

    „Deductibilitatea fiscala la pensiile facultative este cumplit de mica“, spunea, in cadrul aceluiasi seminar, Radu Vasilescu, directorul general al ING Fond de Pensii, compania ce administreaza fondul de pensii obligatorii cu cei mai multi participanti.

    Prin lege, contributia maxima la fondurile de pensii facultative este de 15% din venitul brut lunar al angajatului, iar in limita a 200 de euro pe an contributiile sunt deductibile fiscal. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro.

    Argumenta nd ca banii ce ar merge spre o pensie facultativa sunt „deturnati“ de la consum, Vasilescu considera potrivit un nivel de deductibilitate de cel putin 1.000 de euro.

    „Deductibilitatea este foarte mica, si prin comparatie cu alte tari, in care nivelul contributiei deductibile este de 2.000- 3.000 de euro“, spune si Aron Popa, presedintele Comisiei de Buget, Finante si Banci din Senat, avansand o suma de 500- 600 de euro la care „va fi nevoie sa ridicam acest prag“.

    Intr-un plan mai concret fata de discutiile privind deductibilitatea, administratorii mai semnaleaza o problema: angajatorii nu sunt interesati sa participe la pensiile facultative, in conditiile in care contributiile platite intra imediat in proprietatea salariatului.

    Nici in zona pensiilor obligatorii lucrurile nu sunt deloc mai linistite. Aderarea nu a fost cea mai importanta etapa, pentru ca din luna mai incep discutiile privind beneficiile pe care le aduce sistemul participantilor, indica Mircea Oancea, presedintele CSSPP.

    Primele contributii, aferente lunii martie, se vor face cel mai tarziu pana la 20 mai, potrivit lui Oancea, care estimeaza ca in acest an companiile vor strange si vor avea de investit circa 300 de milioane de euro. Si, chiar si in conditiile in care administratorii au atentionat in repetate randuri ca beneficiile acestor investitii se vor vedea doar intr-un timp indelungat, contextul financiar tulbure ridica si mai acut problema randamentelor pe care le vor arata contributorilor lor.

    „Problema mare, in raport cu evolutia leului si cu pietele in ca- dere, este sa nu ne trezim la sfarsitul acestui an, date fiind performantele negative ale economiei romanesti, sa aratam in conturile participantilor niste rezultate nu tocmai incurajatoare“, puncta de curand Crinu Andanut, director general al Allianz-Tiriac Pensii Private, o problema din ce in ce mai des discutata in randul administratorilor.

    Pana la momentul bilantului privind performantele, vine insa mult mai curand, pana la jumatatea lunii martie, potrivit lui Oancea, momentul altui bilant. In prezent, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) compara registrul participantilor (aproape patru milioane de clienti care au fost validati in urma campaniei initiale de aderare) cu baza de date cuprinzand istoricul platilor de contributii de asigurari sociale (CAS) pentru acesti clienti.

    Conturile nealimentate schimba cifrele din bilantul administratorilor si, pe masura, si pozitia lor pe piata. Iar numarul acestor conturi goale nu e deloc mic, fiind estimat la 1,15 milioane de participanti, potrivit unor declaratii ale presedintelui CNPAS, Mariana Campeanu, in conditiile in care piata totala (respectiv a contributorilor ce au subscris de bunavoie si a celor ce vor fi repartizati prin loterie) este de circa 4,6 milioane.

    Potrivit lui Oancea, loteria se va desfasura pana la jumatatea lunii martie, cand se va incheia si perioada de dezbateri publice la o alta norma ce naste furtuni intre administratori: cea privind aderarea participantilor ce intra in campul muncii de acum inainte.

    Potrivit normei in discutie, administratorii care detin 20% din piata si au active nete de peste 20% vor fi exclusi de la repartizarea aleatorie. Cel putin asa prevede proiectul actual, pentru ca dezbaterile publice abia incep, asa cum de altfel dezbaterile cu privire la intreaga piata a pensiilor private abia acum par ca iau avant.

  • Ce castiguri aduce bancherul privat

    "Unii clienti ne suna chiar de zece ori pe zi“, spune Monica Ionescu, head of private banking la UniCredit Tiriac, referindu-se la cea mai clara caracteristica a serviciilor de private banking – relatia preferentiala intre bancherul personal si clientul sau, caruia trebuie sa-i ofere toate informatiile de care are nevoie ca sa aleaga unde-si investeste banii.

    Mai departe, fata de cele cateva procente de castig ale unui client ce-si pastreaza economiile intr-un depozit bancar obisnuit, randamentele pe care spun ca le pot obtine bancherii „personali“ sunt mult mai atragatoare. „In conditii normale, la un portofoliu mediu, se poate obtine un castig de 15-20%“, sustine Monica Ionescu.

    Si, nici mai mult nici mai putin, pentru astfel de servicii bancherii nici nu percep comisioane. Prea frumos ca sa fie adevarat? In primul rand, pentru a avea acces la astfel de servicii de private banking, un client trebuie sa aiba in cont o suma minima de bani – stabilita in mod uzual de bancile romanesti in intervalul 75.000-100.000 de euro.

    „Sub limita asta e destul de greu sa faci private banking cu adevarat“, considera Ionescu, adaugand ca limita de 100.000 de euro este practicata de grupul din care face parte in toate tarile din Europa Centrala si de Est.

    Acelasi prag de o suta de mii de euro in disponibilitati lichide este valabil si in cazul BRD-Société Générale sau al ING Bank, in timp ce Bancpost a stabilit stacheta mai sus, la un minim al averii de 250.000 de euro. In fapt, chiar si aceasta valoare, destul de ridicata pentru piata romaneasca, este semnificativ sub ceea ce se practica pe alte piete mai dezvoltate.

    Spre exemplu, pe piata ceha, CSOB, o banca universala ce face parte din grupul belgian KBC, ofera serviciul de private banking doar clientilor ce au minim un depozit de 300.000 de euro (10 milioane de coroane cehe), potrivit directorului de comunicare al bancii, Katerina Bednarova, citata de Czech Business Weekly.

    Lombard Odier Darier, una dintre cele mai mari case de private banking din Europa, practica pentru piata ceha o limita minima de un milion de euro (27 de milioane de coroane), potrivit aceleiasi surse, in timp ce Sal. Oppenheim jr. „se multumeste“ cu un minim de aproximativ 600.000 de euro (15 milioane de coroane).

    Lombard Odier Darier face parte dintre bancile ce au notificat inca de la inceputul anului trecut Banca Nationala a Romaniei pentru a oferi servicii in baza pasaportului european, alaturi de alte banci cu tradit ie de sute de ani in private banking (precum Credit Suisse Luxemburg sau JP Morgan International Bank).

    Pentru astfel de grupuri internationale, clientii romani pot fi interesanti doar daca au macar jumatate de milion de euro in conturi, noteaza directorul de private banking al UniCredit Tiriac. Tot ea adauga insa ca „vin clientii si ne spun ca au fost abordati de aceste banci“, care au intuit potentialul unei piete in dezvoltare, din care marile averi nu lipsesc. UniCredit Tiriac are in prezent peste 1.000 de clienti de private banking, cu o medie a activelor per client de circa 200.000- 250.000 de euro, si active totale administrate de peste 200 de milioane de euro.

    „Atata vreme cat exista posibilitatea de a accesa un astfel de serviciu din Elvetia si pentru roma ni, nu am dubii ca se gasesc si clienti care sa o faca“, completeaza Sorin Mititelu, director executiv al directiei de dezvoltare a afacerilor si produse de retail din BCR. Departamentul pe care il coordoneaza are circa 4.000 de clienti, iar clientul mediu are un milion de lei active lichide (circa 270.000 de euro), dupa spusele lui Mititelu.

    Desi admite ca marile grupuri internationale de private banking vor atrage clientii romani datorita traditiei pe care o au in acest segment si datorita notorietatii, „in private banking contactul cu un bancher personal este extrem de important“, afirma Octavia Cutus, managerul departamentului de administrare a averilor la Raiffeisen Bank. „Fiind vorba de fondurile proprii, este important sa cunosti persoana care administreaza acesti bani.“

  • Bursa scade pe vesti bune

    "Dar o veste buna nu mai aveti si voi despre bursa?" m-a chestionat un prieten, investitor la randul lui, in timpul unei conversatii despre situatia actuala a companiilor listate si perspectivele lor.

    Vesti bune au mai aparut, mai mult din zona raportarilor financiare din 2007 ale companiilor, insa efectele pozitive asupra bursei au intarziat sa apara. Practic, situatia internationala este mult mai iimportanta pentru noi decat am vrea sa credem, iar piata de capital romaneasca se misca in directia dictata de bursele economiilor mature.

    “Multi brokeri se feresc sa mai faca acum recomandari de cumparare, insa in mod sigur nici unul nu recomanda vanzare", spune Adrian Simionescu, director general Vienna Investment Trust.

    Cautand semnale care sa dea informatii despre ciclul bursier prin care trecem, faptul ca brokerii nu recomanda vanzare, dupa o perioada de pierderi sustinute, arata ca se reduce numarul celor care isi inchid pozitiile, urmatorul pas fiind revenirea la cumparare. Modificarea trendului prin aparitia ordinelor de cumparare trebuie insa sa aiba si motive tangibile.

    Rezultatele financiare ale emitentilor au fost considerate de majoritatea analistilor chestionati in prima luna a anului ca principalele parghii de suport pentru o anumita decorelare in raport cu pietele internationale.

    Din nefericire, anul trecut, din cauza variatiilor cursului de schimb, multe companii nefinanciare listate au avut rezultate nefavorabile. In ultimul trimestru al anului trecut, mai mult de jumatate dintre acestea au raportat pierderi sau profituri in scadere, ceea ce a dus la deprecieri si pentru actiunile societatilor cu rezultate bune.

    La 15 februarie, principalii indici de la Bucuresti se apropiau de valori cu 30% mai mici decat cele de la inceputul anului. Cele mai mari si mai lichide companii, incluse in indicele BET, scazusera cu 27,4%, societatile de investitii financiare, adunate in BET-FI, cu 26,7%, iar BVB in ansamblu, respectiv indicele compozit BET-C, cu 25,6%.

    Deprecierea era paradoxala, in conditiile in care indicii internationali incheiasera o saptamana de recuperare, iar moneda nationala se intorcea la valori de 3,6 lei/euro. Indicele american Standard & Poor’s 500 a recuperat, ajungand la o pierdere de 8,1% fata de inceputul anului, iar indicele bursei londoneze FTSE 100 a ajuns la un minus de 10,4%. Pierderile europene, desi mai accentuate decat cele americane, nu depaseau 15,5% pentru DJ STOXX 50, indicele principalelor companii din zona euro.

    La bursa de la Bucuresti, raportarile companiilor in ansamblu au fost sub asteptarile investitorilor, dar emitentii cu profit in crestere au fost mai multi decat cei cu pierderi. Din aproape 50 de raportari preliminare, doar 17 au inregistrat diminuari ale profitului net, iar dintre acestea doar cinci societati au consemnat pierderi in exercitiul financiar aferent anului trecut. Si totusi, cotatiile au mers in jos.

    "Rezultatele financiare din 2007 sunt bune, dar nu reprezinta elementul principal pentru revenirea bursei. Influenta situatiei interne este secundara in raport cu cea internationala", spune Razvan Pasol, director general Intercapital Invest.

  • O gura de aer de la BRD

    In cadrul unui seminar despre valoarea afacerilor si modalitatile de calculare a acestora, Marian Stoica, sef al Departamentului Strategii si Relatii Internationale din cadrul Bursei de Valori Bucuresti, a prezentat graficul multi-anual al indicelui BET, subliniind perioadele de scadere prin care a trecut de la lansarea de acum 12 ani. "O criza majora a avut loc in 1998, cand BET a pierdut aproape 70% din valoare in 190 de zile. Atunci insa problemele economice ale Romaniei erau foarte mari", a declarat Marian Stoica, care a dorit sa sublinieze ca toate crizele prin care a trecut indicele s-au intins pe o perioada de circa sase luni.

    Daca pornim de la punctul apropiat de maxim al BET de la sfarsitul lunii august a anului trecut, observam ca ne aflam la capatul celor sase luni. Insa BET a mai inregistrat o data o valoare apropiata de maximul din iulie, anume pe 8 octombrie, cu valoarea de 10.416 puncte. Au trecut aproape cinci luni de la acel punct, iar BET a pierdut intre timp aproximativ 30%. In cazul in care seful strategiilor de la BVB are dreptate, nu ar mai trebui sa dureze mult pana la modificarea trendului descendent.

    Semnalele apropierii de final a ciclului bursier au venit si din valoarea de tranzactionare. In scadere pana la valori intalnite in 2005, lichiditatea zilnica a aratat ca presiunea la vanzare slabeste, iar investitorii asteapta un punct de intoarcere pentru a intra la cumparare. Saptamana trecuta, acest semnal a fost dat de publicarea oficiala a rezultatelor Bancii Romane pentru Dezvoltare, cu un profit net de 275 milioane euro, in crestere cu 40% fata de 2006. Investitorii, care tatonasera timid piata in cele doua sedinte precedente, au intrat mai masiv la cumparare si au tras in sus toti indicii.

    Pe langa titlurile BRD au crescut si actiunile SNP Petrom, bazate pe estimarile de profit de 540 milioane euro. Titlurile SNP au urcat 5,3%, iar cele BRD 5,6%. Indicele BET s-a apreciat in aceeasi sedinta, de joi, 3,35, BET-C 3,1%, iar BET-FI 3,5%. Practic, tranzactionarea de joi a fost cea care a tras indicii pe randament pozitiv la finalul saptamanii.

    Trebuie subliniat ca revenirea de saptamana aceasta a venit pe fondul unor cresteri sustinute ale pietelor internationale. Saptamana anterioara a fost pozitiva pentru bursele din SUA si Europa, noi ne-am corelat ceva mai tarziu. Dar mai este nevoie de o confirmare a cresterilor pentru a putea spune ca trendul este pe cale sa se modifice. Indicele SIF-urilor a testat miercuri un suport foarte puternic la 55.000 de puncte. Minimul a fost doar pe pracursul sedintei, BET-FI terminand la aproape o mie de puncte peste cea mai de jos cotatie a zilei.

    Suportul a rezistat, dar conform parerii unor analisti ar trebui retestat inainte de modificarea trendului. Ramane de vazut daca indicele, ajuns acum la 58.099 puncte, se va intoarce pana la minimul anual sau va continua cresterea fara sa mai coboare atat de mult. Important este semnalul dat de saltul din suport si de majorarea valorilor de tranzactionare. Si BET-C a reusit sa se intoarca peste nivelul de 5.000 de puncte, sub care a coborat de mai multe ori in ultimele doua saptamani, iar BET s-a apropiat destul de mult de pragul de 7.000 de puncte, pana la un minim de 7.062, dar a inchis perioada la 7.304 puncte.

    Majoritatea brokerilor sunt in continuare de parere ca avem nevoie de sustinere din partea pietelor internationale inainte de confirma intrarea pe un trend ascendent. "La fel de importante ca rezultatele din 2007 sunt si rapotarile primului trimestru al anului 2008. Dar chiar si in cazul in care acestea vor fi la fel de pzitive, nu ne vom decorela complet de situatia internationala", spuen Razvan Pasol, director general Intercapital Invest.

    In randurile investitorilor totusi sperantele cresc, iar pe grafice pot fi observate si divergente pozitive. Daca vor creste si volumele de tranzactionare, atunci se poate vorbi de apropiere a finalului de trend. Cea mai probabila varianta pentru BVB este intoarcerea trendului din cauza preturilor mult prea scazute ale actiunilor in comparatie cu valoarea fundamentala a companiilor listate. Iar preturile actuale sunt egale cu cele din 2006, perioada in care valoarea emitentilor nu a stat pe loc.