BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Mai poate scadea bursa?

    Bursele din toata lumea au parte de scaderi si cresteri nejustificate, dovedindu-se influentabile si la interpretarile analistilor asupra declaratiilor oficialilor. "Economia SUA are un viitor incarcat de riscuri, nu de recesiune", spune guvernatorul Rezervelor Federale americane, Ben Bernanke, iar principalul indice bursier american, Dow Jones, ia o tranta de cateva sute de puncte. Intr-o tara cu aproximativ 300 de milioane de oameni cum este SUA, faptul ca bursa reactioneaza inclusiv la numarul de noi locuri de munca create, cateva zeci de mii lunar, poate parea paradoxal. Dar orice indicator are rolul sau in mersul economiei.
    Nici cealalta bursa mamut a lumii, London Stock Exchange, nu se simte prea bine. Operatorul roman de cablu TV, internet si telefonie, RCS&RDS, a renuntat la listare din cauza conditiilor nefavorabile ale pietei. Si nu este singura, operatorul de telefonie Digiturk anuntand de asemenea amanarea listarii la bursa londoneza. "Indiferent ce alte motive ar sta la originea renuntarii RCS&RDS la listare, este clar ca starea pietei in acest moment nu este prielnica noilor oferte publice. Decizia le-a apartinut, dar sfaturile au venit de la societatile care se ocupau de listare, nume mari ca Morgan Stanley, si care nu ar renunta la listare decat daca este intr-adevar cazul", a spus Cornel Fumea, director general BRD Securities.

    Dar semnalul scaderilor la Bursa de Valori Bucuresti a fost dat de coborarea ratingului de tara, de la "stabil" la "negativ" de catre Standard&Poor. Piata a reactionat imediat, cu pierderi de cateva procente intr-o singura sedinta. "Era normal ca piata sa reactioneze astfel. Fondurile de investitii, in special cele internationale, sunt foarte sensibile la aceste aprecieri, si au tendinta sa isi micsoreze participatiile dintr-o tara cu perspective mai putin pozitive", arata Piotr Augustyniak, partener la fondul Enterprise Investors. Deprecierea ratingului de tara a fost decisa de ratarea tintei de inflatie pentru acest an si de adancirea deficitului de cont curent. Banca Nationala a si majorat dobanda de politica monetara cu jumatate de punct procentual pentru a contracara efectele negative ale inflatiei peste asteptari (noua estimare pentru acest an fiind de 5,7%).
    Cum a reactionat bursa? Panica totala. Investitorii mai nevricosi si fondurile care nu isi asuma riscuri au inceput sa vanda parti din portofoliile detinute. De la inceputul lunii, capitalizarea bursei a scazut cu 9,5 miliarde lei (circa 3 miliarde euro). Indicele BET al celor mai bune companii s-a micsorat cu mai mult de 8 procente, cel al SIF-urilor cu mai bine de 9%.

    Profitul inregistrat pe BET de la inceputul anlui a scazut pana la 15,8%, mult sub valoarea maxima din luna iulie, 34% profit, si sub media ultimilor ani. Daca situatia continua, pana la finele anului putem vedea un castig mediu pe blue-chipsurile pietei de capital mai mic decat cel al fondurilor mutuale sau al depozitelor bancare. "In lipsa unor vesti bune de pe piata interna si cea internationala, exista riscul ca piata sa nu isi revina anul acesta. S-ar putea ca nici oferta initiala Transgaz sa nu ajute prea mult, deoarece de la incheierea perioadei de subscriere mai raman doar 10 – 14 zile pana la inchiderea anului", spune Razvan Pasol, presedinte Intercapital Invest.

    Oferta publica initiala (IPO) a transportatorului de gaze naturale Transgaz, prima si singura de anul acesta, este asteptata sa revigoreze cotatiile bursiere. Explicatia consta in nivelul de suprasubscriere a ofertei, prognozat a fi de 10 ori mai mare decat suma de 63,5 milioane euro prevazuta in IPO. Cum sumele ramase fara actiuni sunt asteptate sa se intoarca in piata, aproximativ jumatate de miliard de euro ar putea fi investit in alte actiuni listate. Dar numai dupa incheierea ofertei si decontarea fondurilor neutilizate, lucru care va avea loc la sfarsitul anului sau la inceputul anului viitor. Ceea ce ar putea amana si revenirea bursei de valori.

    Comparativ cu celelalte burse din Europa insa BVB se situeaza pe locuri fruntase ca performanta. Profitul de 15% este aproape la fel cu cel inregistrat de bursele din Cehia sau Polonia, si superior Ungariei (doar 7%) sau Austriei (3,5%). Statele vestice se gasesc la niveluri mult inferioare, normale pentru statele dezvoltate, de numai cateva procente, iar indicele celor mai bune companii din Uniunea Europeana, DJSTOXX 50, a castigat 4,9% de la inceputul anului, Exceptie face Germania, care isi revine puternic dupa anii de restructurare economica, principalul indice, DAX Industrial, inregistrand o crestere de peste 19% anul acesta.

    Vecinii de la est stau mai bine ca noi. Bursa de la Moscova a urcat cu 18,5%, ignorand problemele economice globale, iar cel al Turciei se apropie de 40% profit pe 2007. Nici Bulgaria nu este mai prejos, randamentul SOFIX fiind de aproape 50%. Vecinii de la sud de Dunare vor fi, cel mai probabil, performerii anului in ceea ce priveste cresterea bursiera, lucru considerat normal de catre analisti din cauza decalajului fata de celelalte state, inclusiv Romania.

  • Noua luni bune

    Desi aflata in mijlocul unui intens proces de restructurare, cea mai mare banca romaneasca, BCR, pune pe masa actionarilor de la Erste Bank rezultate (macar) pe masura celor pe care le pune orice alta banca din grupul austriac. In primele noua luni din 2007, profitul net al BCR a crescut cu mai bine de 21% fata de aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la aproape 220 de milioane de euro.

    E o situatie „satisfacatoare“ si cu perspective de a se mai imbunatati „putin“ in ultimul trimestru al anului, aprecia Andreas Treichl, CEO al Erste Bank, la prezentarea rezultatelor grupului in fata analistilor la Viena. Spre comparatie, in aceeasi perioada, banca pe care o detin austriecii in Cehia, Ceska sporitelna, anunta un profit net (dupa deducerea participatiilor minoritare) de 260 de milioane de euro, in crestere cu 12,4% fata de aceeasi perioada a anului precedent. In Slovacia, Slovenska sporitelna afisa in septembrie o crestere a profitului de la an la an de 22% (pana la 90,6 milioane de euro). Si, in pofida restructurarii care „va continua sa afecteze si rezultatele din 2008“, dupa cum aprecia recent Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana (actionar minoritar al bancii), austriecii reconfirma ca de la Romania asteapta mult: obiectivul de crestere a profitului net pentru BCR pentru 2007 ramane batut in cuie la 40% (inaintea deducerii costurilor cu restructurarea).

    Schimbarile interne si investitiile masive in retelele de sucursale sunt, de fapt, firul rosu care leaga primele zece banci din Romania, dupa ce sase dintre ele si-au anuntat rezultatele de la finele lunii septembrie. Desi lipsesc informatii despre BRD, Raiffeisen, Unicredit Tiriac si ING – care nu au publicat sau nu obisnuiesc sa-si prezinte deloc bilantul la noua luni – schimbarile de pozitie sunt evidente.

    Banca Transilvania, unul dintre cei mai agresivi jucatori in ultimii ani, pierde cota de piata in fata grecilor de la Alpha Bank, inviorati parca de atentia mai mare data zonei de retail sub conducerea lui Sergiu Oprescu si a celor de la Bancpost, scapati de acum de un proces de restructurare ce i-a tinut in loc in ultimii ani. „O restructurare profunda iti scade drastic capacitatea de a fi activ pe piata“, apreciaza presedintele Bancpost, Mihai Bogza, care poate insa de acum sa se bucure de rezultatele acestei transformari. Dupa primele noua luni din 2007, banca pe care o conduce – in echipa cu fostul vicepresedinte responsabil cu retailul de la HVB, Manuela Plapcianu, ce a preluat din acest an pozitia de director general al bancii elene – a obtinut un profit net de 14,5 milioane de euro, de peste cinci ori mai mare decat in aceeasi perioada din 2006. Mai mult, culegand acum roadele schimbarilor din ultimii doi ani, dupa cum spune tot Bogza, Bancpost se lupta acum pentru locul cinci cu ceilalti eleni din top zece, Alpha Bank. Greu de spus cine castiga, in conditiile in care diferenta dintre volumul activelor pentru cele doua banci este de 300 milioane de euro, iar cele patru miliarde de euro ale Bancpost (potrivit datelor actionarului majoritar, Eurobank) includ si finantarile externalizate.

    Indiferent de locul unde s-ar plasa in final, evolutia Alpha Bank in primele trei trimestre este notabila, in conditiile in care banca a reusit sa-si majoreze activele de trei ori mai repede decat piata, potrivit propriilor aprecieri, ajungand la o cota de piata estimata la 5,8%. Expansiunea retelei de sucursale cu 31 de noi puncte de lucru de la inceputul anului, pana la peste 100 in prezent, a ajutat-o sa ajunga la active de 3,7 miliarde de euro. Totusi, cresterea agresiva din ultimul an are costurile ei – o diminuare a profitului brut din primele trei trimestre cu aproape 17% fata de aceeasi perioada din 2006.

    Devansata de Alpha Bank (si probabil de Bancpost) din punctul de vedere al cotei de piata, Banca Transilvania incheie primele trei trimestre cu un profit net de 40 de milioane de euro si active de 3,4 miliarde de euro. Rezultate care, potrivit directorului general al bancii, Robert Rekkers, „inseamna aproape atingerea obiectivelor anuale cu trei luni inainte de sfarsitul acestuia“. Un motiv pentru ca directorul general al bancii romanesti sa afirme ca „tintele de profit pentru anul in curs vor fi depasite substantial“.

    Asteptari la fel de optimiste emite si austriacul Gerald Schreiner, sub bagheta caruia Volksbank a cunoscut in ultimul an o adevarata frenezie in activitatea de retail si a ajuns, la inceputul acestui an, intre primii zece jucatori. Doar in ultimul an, pariul cu retailul i-a ajutat pe austrieci aproape sa-si tripleze volumul de credite acordate (pana la 1,79 miliarde de euro la finele lunii trecute) si sa castige accelerat cota de piata. La sfarsitul lui septembrie, activele bancii ajunsesera la 2,7 miliarde de euro, in crestere cu 166% fata de aceeasi perioada a anului precedent – rezultat ce-l face pe presedintele bancii sa spere ca tinta (active de trei miliarde de euro), stabilita la inceputul anului, sa fie depasita. Schreiner, care spera sa vada banca cel putin pe pozitia a cincea pana in 2011, estimeaza ca in septembrie cota de piata a Volksbank a urcat la 4%, fata de de 2,3% la inceputul anului.

    In lipsa informatiilor despre rezultatele olandezilor de la ING Bank, care nu au anuntat situatia actuala, este destul de greu de estimat cat de mult au reusit austriecii sa urce in top si daca se plaseaza acum pe locul noua sau chiar si mai sus, pe opt. In schimb, caderea CEC pe ultimul loc din top zece in functie de active este aproape o certitudine. Doar o situatie greu de crezut, in care olandezii nu ar fi crescut aproape deloc, ar mai putea plasa singura banca comerciala ramasa in proprietatea statului pe un alt loc, atata vreme cat CEC a terminat primele trei semestre cu active de 2,64 miliarde de euro.

    Caderea CEC in clasamentul dupa active nu este o surpriza, in conditiile in care banca a intrat pe acest fagas de mai multa vreme, iar restructurarea a mers cu pasi mici in asteptarea unei privatizari ce n-a mai venit. Si totusi, eficientizarea – misiune pornita de fostul sau presedinte Eugen Radulescu si preluata in mai din mers de Radu Ghetea, fostul vicepresedinte al Alpha Bank – da roade, chiar daca nu la toate capitolele. CEC a anuntat la finele lunii septembrie rezultate care au surprins: un profit net de peste 21 de milioane de euro, mai mult decat dublu fata de anul precedent. Rezultate care, spune Radu Ghetea, „ne dau posibilitatea in perioada urmatoare sa ne concentram in principal pe modernizarea si eficientizarea bancii“.

    Din partea bancilor ce nu si-au anuntat inca rezultatele dupa primele trei trimestre, surprize prea mari nu ar avea de unde sa vina. Greu de crezut ca, dupa cum a evoluat in ultimele 12 luni, BRD ar putea fi urnita de cineva de pe locul secund al clasamentului si nici la capitolul profit analistii nu asteapta surprize neplacute. Rezultatele BRD vor fi date publicitatii pe 12 noiembrie, iar dupa inca o zi le vor publica si italienii de la UniCredit. Plasata pe locul patru, dupa Raiffeisen, UniCredit a trecut printr-un amplu proces de fuziune cu HVB Tiriac, incheiat in iunie. Noua banca, UniCredit Tiriac Bank, avea la data fuziunii active totale nete de 3,7 miliarde de euro (calculate pe baza bilanturilor celor doua institutii dupa primul trimestru). ING, pe de alta parte, nu isi prezinta rezultatele trimestriale pe piata locala, insa la nivel de grup ele vor fi facute publice in aceasta saptamana.

    Dupa noua luni ale lui 2007, schimbarile din top 10 al bancilor romanesti nu arata decat ca finalul anului s-ar putea dovedi si mai agitat. Cert este ca profiturile obtinute de bancheri aproape pe linie – chiar daca nu cu ritmuri de crestere la fel de spectaculoase ca in anii precedenti, dar oricum in urcare – par a-i da dreptate sefului de la Millennium bcp, una dintre „mezinele“ sistemului bancar romanesc. In pofida concurentei puternice, Filipe Pinhal, presedintele grupului portughez, spunea de curand ca se asteapta ca Romania, unde au intrat recent cu o investitie de la zero, va fi pentru grup piata cu cel mai mare potential. De la varful si, respectiv, din coada clasamentului bancar (in functie de active), portughezul Pinhal si austriacul Treichl – care se luptau acum doi ani umar la umar pentru BCR – au ceva in comun: pretentii ridicate de castig de la piata romaneasca.

  • Pentru noi si-ai nostri

    Am venit sa cunoastem piata romaneasca“, spunea saptamana trecuta Juan Nin, directorul general al grupului la Caixa, la conferinta de presa prilejuita de lansarea bancii in Romania. Spaniolii au deschis o unica sucursala operativa, la Bucuresti, si nu au in plan sa mai deschida altele. Pariul lor e simplu si aminteste cumva de cel pe care il faceau, in urma cu ani multi, alte grupuri bancare straine, precum ING, Bank Austria sau ABN Amro: sa faca business cu clientii din tara lor sau care vin acolo – companii spaniole ce au sau vor sa isi deschida afaceri pe piata romaneasca si, in sens invers, cele romanesti ce ar vrea sa investeasca in Spania. Contextul de acum pentru spanioli difera insa enorm de cel in care, acum multa vreme, bancile straine isi permiteau sa se concentreze doar pe afacerea de corporate – iar bancherii de aici, care se interesau la randul lor doar de afacerile cu marile corporatii, spun acum ca un business profitabil si de mare anvergura fara retail nici nu mai poate fi gandit.
    In mod declarat, spaniolii nu vor insa un business de mare anvergura. Pana una-alta „am venit sa ne insotim clientii de acasa“, spunea acelasi Nin, aducand in discutie volumul in crestere de investitii spaniole directe pe piata romaneasca. Astfel, daca in 2005 volumul acestora era sub 25 de milioane de euro, 2006 a adus o crestere a investitiilor straine spaniole in Romania pana la peste 150 de milioane de euro. Trecand peste cifra, deloc impresionanta intr-un volum total al investitiilor straine directe atrase de Romania in 2006 de peste 9 miliarde de euro, efervescenta banilor spanioli in economia romaneasca se simte tot mai puternic. Pe piata imobiliara, de exemplu, companiile spaniole au devenit in ultima vreme o prezenta cu un cuvant greu de spus. Urmand sirul dezvoltatorilor israelieni, austrieci sau britanici, companiile spaniole au inceput sa intre in numar tot mai mare pe piata romaneasca.
    Spre deosebire de fondurile de investitii austriece sau britanice, care au achizitionat in ultimii ani proiecte incepute sau finalizate, companiile iberice au preferat sa realizeze preponderent investitii majore in achizitii de terenuri, anuntand ulterior proiecte imobiliare de sute de milioane de euro. Iar sumele anuntate ca investitii de companii ca Fadesa Imobiliaria, GEA Prasa, Riofisa, Detea, Grupo Lar, NH Hoteles sau Hercesa (pentru a numi doar cateva din cele peste 20 de firme de profil prezente in Romania) vor depasi 500 de milioane de euro in urmatorii trei ani. De fapt, zona constructiilor si cea imobiliara sunt cele mai populate de companii spaniole, chiar daca investitiile iberice nu lipsesc nici din alte sectoare, precum industria componentelor auto si prelucrarea lemnului. In total, in Romania functioneaza actualmente in jur de o mie de companii cu capital spaniol, din care aproape jumatate in zona de imobiliar, dupa cum spunea recent Rosa María Sánchez-Yebra, consilierul Biroului Economic din Ambasada Spaniei la Bucuresti.
    Privit prin prisma acestor realitati, pasul facut de grupul bancar spaniol pe piata romaneasca capata mai multa consistenta, chiar si in conditiile in care au lasat deoparte orice business de retail. De fapt, intr-un mod similar au abordat si piata poloneza, cand au deschis in iulie o sucursala la Varsovia. Polonia si Romania, cele mai mari piete din Europa Centrala ca numar de locuitori, sunt din acest punct de vedere o destinatie logica pentru casa de economii spaniola. Nici in Polonia, la Caixa nu se uita inca la zona de retail – obiectivul declarat de Nin la Varsovia fiind ca banca pe care o conduce sa „devina o voce pentru oamenii de afaceri spanioli in strainatate“.
    Revenind insa la piata romaneasca, un lucru mai trebuie notat, iar Juan Nin l-a punctat inca de la prima iesire oficiala in fata presei romanesti: „daca ni se ofera ocazia sa cumparam o banca de retail, nu vom ezita“. Spre deosebire de vecinii lor peninsulari, portughezii de la Millennium bcp – care au lansat recent o banca universala de la zero pe piata romaneasca -, spaniolii exclud investitiile greenfield pentru cucerirea zonei de retail. Nici in Romania si nici in alte tari central si est-europene unde incearca acum sa intre, retailul nu va fi dezvoltat pas cu pas, ci doar prin achizitia unor banci care sa le asigure din start o cota de piata de cel putin 3-4%. Au incercat recent in Bulgaria – concurand cu belgienii de la KBC pentru preluarea unui pachet majoritar al celei de-a noua banci locale, EI Bank -, dar „se pare ca noi am oferit mai putin decat concurenta si am pierdut“, recunostea Nin. Tot el adauga ca, pentru o banca de retail, grupul pe care il conduce ar fi dispus sa plateasca „undeva intre 500 si 700 de milioane de euro“ – dar si ca in Romania nu au pus inca vreo oferta pe masa niciunui bancher. Greu de anticipat cui ar putea sa ii faca o oferta la acest pret, in conditiile in care bancile romanesti (precum Banca Transilvania sau Carpatica) sunt deja mai scumpe, iar nu cu multa vreme in urma statul roman refuza sa vanda CEC pentru o suma ce evalua intreaga banca la peste 800 de milioane de euro.
     
     
    Oamenii din Barcelona
     
    La Caixa, cu sediul in capitala Cataloniei (de unde si numele in catalana – Caixa d’Estalvis i Pensions de Barcelona – Casa de Economii si Pensii din Barcelona), este al treilea mare grup financiar spaniol dupa active si venituri, dupa Santander si BBVA.
    Active
    239,6 mld. euro
    Sucursale
    5.282
    Angajati
    26.055
    Clienti
    10,4 mil.
    Clienti din Romania
    64.167
    Tranzactii bilaterale Spania-Romania
    175,8 mil. euro
    Sursa: la Caixa, septembrie 2007

  • GHID DE PENSII: Cine nu e gata

    Greu de crezut, privind la rezultatele obtinute de administratori dupa doar prima luna de vanzare a pensiilor private obligatorii, ca dupa patru luni vor mai fi multi dintre cei ce ar trebui sa intre in sistemul privat de pensii care sa nu-si fi exprimat deja optiunea. Pe 15 octombrie, dupa a doua data de raportare, aproape 1,2 milioane de angajati – circa o treime din intreaga piata estimata de administratori – semnasera deja contractul cu o companie de pensii. Calculele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), ceva mai optimiste decat ale companiilor, estimeaza numarul total de clienti potentiali la aproximativ 4,5 milioane. Regulile „jocului“ spun ca toti angajatii cu varsta de maxim 35 de ani trebuie sa incheie un contract de pensie privata, in timp ce pentru cei de maxim 45 de ani intrarea in sistem este optionala. Pentru cei care au insa obligatia, dar nu isi exprima pana pe 17 ianuarie alegerea pentru unul dintre cei 18 administratori autorizati de CSSPP, legea prevede o redistribuire automata, prin asa-numita „loterie“.

    Repartizarea aleatorie este definita in Norma nr. 31/2007, o reglementare adoptata recent de CSSPP pentru modificarea Normei nr. 18/2007 privind aderarea initiala si evidenta participantilor la fondurile de pensii administrate privat. Potrivit acestei reglementari, „loteria“ este procesul prin care persoanele eligibile in varsta de pana la 35 de ani care nu au aderat din proprie initiativa la un fond de pensii privat in termenul stabilit de legislatie (17 septembrie – 17 ianuarie 2008) sau care au semnat mai multe acte individuale de aderare sunt repartizate aleatoriu. Pana in prezent, procentul celor ce au semnat mai multe contracte, care din acest motiv au fost invalidate de catre Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS), este foarte mic: doar 2% din total. Cel mai probabil acest procent va ramane la cote destul de scazute, odata ce CSSPP a modificat modalitatea in care se face validarea finala a adeziunilor – conform noilor reglementari, in trei etape (noiembrie, decembrie si ianuarie) si nu doar o data, la final, cum era prevazut anterior. Chiar si asa, probabil ca indecisi vor mai ramane, asa cum va exista si un numar – oricat de mic – de contracte invalidate. In cazul celor aflati in aceasta situatie, in ianuarie CNPAS va organiza „loteria“, respectiv repartizarea aleatorie.

    Regulile dupa care se va desfasura aceasta procedura sunt descrise in detaliu in Norma 18 a CSSPP, modificata de Norma 31 – ambele putand fi consultate pe pagina de internet a CSSPP, la sectiunea „legislatie“. Potrivit lor, CNPAS va realiza o prima clasificare a persoanelor ce trebuie repartizate in functie de varsta, in doua intervale: persoane cu varsta intre 16 si 25 de ani si cele intre 26 si 35 ani. Fiecare dintre cele doua categorii de mai sus va fi apoi organizata in functie de gen (femei si barbati). In acest fel se organizeaza, practic, patru urne din care se face ulterior repartizarea aleatorie.

    Prima grupa de persoane ce urmeaza a fi repartizata catre fondurile de pensii, potrivit specificatiilor din norma CSSPP, este cea a femeilor cu varsta intre 16 si 25 de ani; a doua a barbatilor din acelasi interval de varsta, urmand in grupele trei si patru femeile, respectiv barbatii din cel de-al doilea interval de varsta (26-35 de ani). Prin aceasta procedura, cu extrageri repetate, se asigura distributia relativ egala a persoanelor cu anumite caracteristici (de varsta, de sex si, respectiv, speranta de viata) intre toti administratorii. Repartizarea se va face, pentru persoanele din fiecare categorie de mai sus, spre toti cei 18 administratori autorizati – direct proportional cu numarul persoanelor validate pentru fiecare fond de pensii in parte raportat la totalul persoanelor validate pentru toate fondurile. Altfel spus, fondurile ce vor reusi sa atraga in perioada de campanie cel mai mare numar de contributori vor primi si cea mai mare parte dintre indecisi.

    La finalizarea procesului de repartizare aleatorie, CNPAS valideaza persoanele repartizate pentru fiecare fond in parte si transmite companiilor lista de persoane ce le-a fost alocata. Compania este cea care, in maxim 15 zile de la primirea acestei instiintari, este obligata sa instiinteze contributorii.

    Indiferent de modul cum au ajuns sa intre in sistem – prin propria adeziune sau ca urmare a „loteriei“ – niciun contributor nu se poate transfera la un alt fond pana cand nu se realizeaza plata primei contributii. Ulterior, transferul intre fonduri se va putea face de patru ori pe an (respectiv in lunile februarie, mai, august si noiembrie), potrivit unui proiect de norma al CSSPP supus in prezent dezbaterii publice (disponibil la sectiunea „dezbatere publica“ de pe site-ul Comisiei, cu data finala de transmitere a comentariilor pe 26.11.2007). Pentru cei ce aleg sa se transfere de la o companie la alta, penalizarea maxima ce poate fi perceputa este de 5% din activul personal al participantului in primii doi ani de la aderare, ulterior fiind gratuita. Procentul de penalizare poate diferi insa de la un administrator la altul si este prevazut in prospectul fondului. Pentru a se feri de un eventual val de plecari, majoritatea administratorilor au optat insa pentru a pastra nivelul maxim de 5%. Un motiv in plus – chiar daca transferul nu implica o penalizare fabuloasa, procentul fiind aplicat la o contributie destul de scazuta – pentru ca fiecare angajat ce are obligatia de a intra in sistem sa o faca dupa propria alegere si in deplina cunostinta de cauza.

    Puncte cheie

    IN DISCUTIE. Transferul intre fondurile de pensii private obligatorii se va putea face de patru ori pe an, respectiv in lunile februarie, mai, august si noiembrie, potrivit unui proiect de norma al CSSPP. Penalizarea de transfer este stabilita prin lege la maxim 5% din activul personal net al participantului pentru primii doi ani, ulterior fiind zero.

    VALIDARE. Comisia de Pensii a modificat recent norma privind aderarea initiala si evidenta participantilor la fondurile de pensii administrate privat, stabilind ca validarea adeziunilor are loc de trei ori pe perioada campaniei, in mod definitiv. In forma initiala, regulile cereau ca validarea contractelor semnate sa fie facuta, definitiv, doar la finele celor patru luni ale campaniei de vanzare.

    PIATA. Pe piata pensiilor private obligatorii se lupta 18 companii, care administreaza tot atatea fonduri, dupa ce CSSPP a dat unda verde si pentru Zepter Fond de Pensii. Potrivit estimarilor Comisiei, numarul total al clientilor potentiali pentru administratorii de fonduri – respectiv persoane cu varsta de pana in 45 de ani – este de 4,5 milioane. Estimarile companiilor sunt ceva mai pesimiste, vorbind despre o piata potentiala de 3-3,5 milioane de contributori.

    CONTRIBUTORI. In sistemul de pensii obligatorii administrate privat sunt obligati sa intre doar salariatii cu varsta de maxim 35 de ani, pentru cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 aderarea fiind optionala. Dupa terminarea celor patru luni de vanzare stabilite de catre CSSPP, respectiv pana in ianuarie 2008, cei care aveau obligatia, dar nu si-au ales un fond vor fi distribuiti prin asa-numita „loterie“, care ii va imparti intre fondurile de pensii private obligatorii existente pe piata, aleatoriu si proportional cu cota de piata detinuta deja de fiecare fond. Angajatii cu varsta de pana la 45 de ani pot adera oricand in urmatorii ani, cu conditia sa nu depaseasca 45 de ani in momentul semnarii.

    VANZATORII DE PENSII. Pe lista celor ce pot incheia contracte de pensii se inscriu: agentii de marketing ai companiilor, brokerii de pensii (companii ce au ca obiect de activitate exclusiv intermedierea de pensii private), bancile, brokerii de asigurare si societatile de brokeraj de pe Bursa. Fara exceptie, pentru a putea incheia contracte toti trebuie sa fie in prealabil autorizati de catre CSSPP, iar verificarea lor se poate face pe site-ul Comisiei, www.csspp.ro, la sectiunea „registru“. Agentii de marketing pot lucra doar pentru o companie, in timp ce brokerii de pensii pot lucra pentru oricat de multi administratori. Bancile, brokerii de asigurare si societatile de brokeraj pot desfasura activitatea de marketing pentru un singur administrator sau, dupa caz, pentru un singur broker de pensii private. In prezent, aproape 250.000 de agenti sunt autorizati sa vanda produse de pensie.

  • GHID DE PENSII: Oricate semnaturi, acelasi efect

    In forma initiala, regulile impuse de CSSPP cu privire la aderarea initiala si evidenta participantilor la fondurile de pensii administrate privat (norma 18/2007) impuneau ca validarea contractelor semnate sa fie facuta, definitiv, doar la finele celor patru luni ale campaniei de vanzare. In decursul celor patru luni, adeziunile trimise de catre administratori, erau validate doar temporar, iar daca la o data ulterioara acestei validari aparea un al doilea contract pentru un contributor deja validat, acesta risca sa ajunga sa fie redistribuit automat prin asa-numita loterie. Modificarea, adusa saptamana trecuta prin norma 31/2007 prevede faptul ca validarea adeziunilor are loc de trei ori pe perioada campaniei in mod definitiv. Astfel, in loc de o validare finala la sfarsitul lunii ianuarie, vor avea loc trei – dupa doua, trei si respectiv patru luni de la startul campaniei de vanzare (17 septembrie). Acest lucru inseamna ca, odata ce un contract este validat de catre CSSPP, el nu mai poate fi anulat – in eventualitatea in care ar aparea un al doilea act de adeziune pentru aceeasi persoana (ca urmare a unei fraude, de exemplu). Pentru cei care, din nestiinta, ar ajunge sa semneze contracte cu mai multe fonduri de pensii, aceasta modificare inseamna, de fapt, invalidarea din start a celei de-a doua semnaturi ce ar ajunge la CSSPP.

    Modificarea operata de CSSPP elimina si „sperietoarea“ sutelor de mii de contracte cu dubla semnatura despre care, pana de curand, vorbeau mai toti administratorii. Practic, chiar si in situatia in care aceste duble semnaturi ar aparea masiv – desi statisticile de pana in prezent nu lasa sa se intrevada o asemenea situatie – primul contract semnat ramane „batut in cuie“ in portofoliul administratorului cu care a fost incheiat. Nu de putine ori, administratorii au avertizat ca, daca legislatia nu se schimba (in forma in care tocmai a facut-o) procentul contractelor cu dubla semnatura ar putea urca spre 40-50%. Totusi, dupa prima luna de vanzare – perioada in care au fost incheiate circa 1,2 milioane de contracte de pensie obligatorie – numarul semnaturilor multiple a fost aproape nesemnificativ, reprezentand sub 2% din total. Doar 15.000 de acte de aderare au fost, in aceste conditii, invalidate de catre CSSPP.

    Statisticile de vanzare prezentate de CSSPP saptamana trecuta au mai adus o surpriza, pe langa cea a numarului mic de contracte cu dubla semnatura. Din totalul actelor incheiate de cei 18 administratori activi pe piata, 37% apartin segmentului de varsta de 35-45 de ani, care nu are obligatia legala de a adera la sistemul privat de pensii. In sistemul de pensii obligatorii administrate privat sunt obligati sa intre doar salariatii cu varsta de maxim 35 de ani, pentru cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 aderarea fiind optionala. Dupa terminarea celor patru luni de vanzare stabilite de catre CSSPP, respectiv pana in ianuarie 2008, cei care aveau obligativitatea, dar nu au ales un fond vor fi distribuiti prin asa-numita „loterie“, care ii va imparti intre fondurile de pensii private obligatorii existente pe piata, aleator si proportional cu cota de piata detinuta deja de fiecare fond. Angajatii cu varsta de pana la 45 de ani pot adera in orice moment in urmatorii ani, cu conditia sa nu depaseasca 45 de ani. Din numarul total al contributorilor care au fost validati pana pe 15 octombrie, peste jumatate, respectiv 51,59%, sunt femei. Potrivit estimarilor Comisiei, numarul total al clientilor potentiali pentru administratorii de fonduri – respectiv persoane cu varsta de pana in 45 de ani – este de 4,5 milioane. O estimare mai optimista decat cele avansate de companii, care vad o piata potentiala de 3-3,5 milioane de contributori.

    Revenind insa la noutatile momentului, saptamana trecuta a mai adus o surpriza. Comisia de Pensii a anuntat retragerea avizului unui numar de 41 de agenti de marketing ai unui fond de pensii administrat privat, ca sanctiune pentru incalcarea dispozitiilor legale. Avizele au fost retrase chiar la solicitarea administratorului, respectiv a companiei ING Fond de Pensii. Cei 41, se spune in comunicatul CSSPP, au comis diferite tipuri de fraude – falsificarea actelor de aderare, obtinerea semnaturii participantului sub presiune, oferirea unor parti din comisioanele aferente activitatii de marketing, semnaturile au fost obtinute prin intermediar sau nu sunt ale viitorilor participanti, precum si permisiunea semnarii actelor de aderare de catre participanti in prezenta unor terte persoane, neautorizate in acest sens

    Potrivit legii, agentii de marketing nu au voie sa ofere beneficii colaterale participantilor in scopul de a-i convinge sa adere la fondul de pensii pe care il reprezinta sau sa acorde foloase pentru atragerea potentialilor participanti. In acelasi fel, nimeni nu are dreptul sa oblige un potential participant sa adere la o anumita companie sau sa interzica acest lucru.

  • Leasing, dar cu masura

    „Avem de-a face cu o incetinire brusca a ritmului de crestere, ceea ce demonstreaza atingerea unui stadiu de maturizare si un inceput de saturatie pe unele segmente ale cererii, cum ar fi cel auto“, a declarat Cristian Mateescu, secretar general adjunct al ALB.

    Despre o modificare in portofoliile societatilor de leasing, in sensul micsorarii ponderii autovehiculelor in favoarea echipamentelor si a imobiliarelor, reprezentantii pietei vorbesc cu obstinatie in fiecare an. Procentul finantarilor pentru autovehicule este insa, intr-adevar, in scadere. De la 88% din total in 2003, ponderea acestora a ajuns la 75% in 2006, iar estimarea pentru anul in curs este de 70%. Diminuarea valorii leasingului auto se datoreaza insa in mare masura aderarii la UE. Disparitia taxelor vamale percepute pentru produsele din Uniune a anulat avantajele leasingului fata de achitarea integrala a masinii sau prin credit bancar. In primele cinci luni ale anului, doar 35% dintre autovehiculele importate au fost achizitionate prin leasing.

    O modificare semnificativa in leasingul auto este legata de ponderea furnizorilor interni versus import. Vehiculele produse in tara au reprezentat in 2006 aproape doua treimi din totalul finantarilor, fata de 45% in anii anteriori. In cazul vehiculelor second-hand, procentul a scazut in 2006 si 2007 la 4,5% fata de 7,5 – 10% in anii precedenti.

    Leasingul imobiliar s-a dublat anual, estimarea pentru anul in curs fiind de 7,2% din totalul pietei. Integrarea a complicat regimul de taxare a imobiliarelor, aplicarea TVA fiind obligatorie pentru toate tranzactiile imobiliare (mai putin pentru terenurile pe care nu se poate construi nimic si cladirile vechi). „In cazul unui contract in valoare de 2 milioane de euro, incheiat in 2003 pe o durata de 7 ani, si cu o valoare reziduala de 700.000 de euro, TVA ce trebuie platita se ridica la 380.000 de euro. Suma este deductibila pentru beneficiar, dar noile norme implica un cost suplimentar din partea societatii de leasing de circa 107.000 de euro. Costul ar trebui recuperat, in principiu, de la beneficiar“, explica Angela Rosca, managing partner la TaxHouse – Taxand.

    O importanta schimbare in legislatia serviciilor de leasing a fost aplicarea TVA pe dobanda. Pana anul trecut, taxa pe valoarea adaugata se aplica doar sumei reziduale, in cazul leasingului financiar. Aplicarea TVA pe dobanda achitata odata cu rata de leasing mareste costurile beneficiarului si dezavantajeaza leasingul in raport cu creditul bancar, unde nu se plateste TVA pentru dobanda.

    La nivelul UE, leasingul destinat achizitionarii echipamentelor industriale in 2006 se ridica la 250,7 mld. euro. Adica aproape 85% din valoarea totala a pietei, care s-a ridicat la 300 mld. euro. In Romania, in schimb, leasingul pentru echipamente a avut anul trecut o pondere de numai 21% din total, insumand putin peste 650 mil. euro. Diferenta nu va fi micsorata semnificativ anul acesta, pentru 2007 fiind prognozata o urcare usoara la 22% din total, adica circa 870 mil. euro.

    Tendinta generala a pietei ramane de crestere, iar principala majorare vine de la societatile de leasing subsidiare ale bancilor. Valoarea contractelor incheiate in 2006 de acestea, 1,9 mld. euro, reprezinta aproape 60% dintr-un total de 3,2 miliarde de euro. Conform estimarilor, in 2007 cifra va urca la 2,9 mld. euro, adica la aproape 70% din piata, pe seama scaderii cotei societatilor independente si a celor „captive“, afiliate unor producatori. „Aceasta concentrare a volumului de contracte in majoritatea dominata de grupuri bancare se inscrie in dinamica normala a pietelor de leasing in dezvoltare. Estimam o concentrare si mai mare in acest sens“, spune Adriana Ahciarliu, secretar general al ALB.

    Pentru membrii ALB (care grupeaza aproape trei sferturi dintre societatile de leasing prezente pe piata), o crestere spectaculoasa a avut loc la nivelul finantarilor catre persoane fizice si liber-profesionisti: valoarea leasingului contractat de acesti clienti a sarit de trei ori in 2006 fata de 2005. Astfel, de la 68 mil. euro in 2005 s-a ajuns la aproximativ 245 mil. euro in 2006. In prima jumatate a anului in curs, contractele incheiate de persoane fizice au insumat 134 mil. euro, principalul produs finantat fiind autovehiculele, in proportie de 80%.

  • Daca nu totul, macar ceva

    Viata noastra nu va fi usoara“, admite Jose Toscano, directorul general al Millennium Bank Romania, referindu-se la tintele stabilite in planul de afaceri al bancii portugheze si pe care trebuie sa le atinga intr-un climat de competitie puternica. Pana in 2010, banca pe care o conduce ar trebui sa ajunga sa detina o cota de piata de 1,5%, iar pana in 2013 ar trebui sa urce la 2,3%. Demers ambitios, mai ales daca este privit prin prisma eforturilor pe care mai bine de jumatate dintre bancile romanesti le fac de ani buni, fara a reusi sa atinga insa decat 1-1,5% cota de piata.

    Ultima dintre nou-venitii pe piata bancara de la noi, Millennium Bank Romania tinteste persoanele cu venituri mari, intreprinderile mici si mijlocii si companiile mari, declara saptamana trecuta Filipe Pinhal, presedintele grupului portughez. Finantarea consumului – zona de afaceri din care bancherii din Romania realizeaza cea mai consistenta parte a profiturilor ñ va fi facuta printr-o retea separata de unitati, respectiv prin centrele de credit Millennium. Reteaua de sucursale este formata din 39 de unitati prezente in noua judete, iar pana la finele anului portughezii vor mai deschide inca doua. Dintre acestea, 30 vor fi centre de credit – unitati de circa 70-80 de metri patrati in care lucreaza 3-4 oameni de vanzari -, 11 vor fi centre financiare (cu un spatiu de 200-275 de metri patrati) si un punct de lucru va deservi segmentul de private banking.

    Pastrand acelasi model si proportie intre unitatile de consum si cele comerciale, in urmatorii doi ani reteaua se va extinde insa, precizeaza Jose Toscano. Astfel ca, la orizontul anului 2010, sigla purpurie a portughezilor ar trebui sa fie vizibila in 100 de unitati, dintre care 80 vor fi dedicate finantarilor de consum (care vor oferi insa si credite pentru locuinte, alaturi de finantari pentru nevoi personale si carduri de credit). In incercarea de a convinge clientii romani, portughezii mizeaza mult si pe canale alternative (internet banking), iar tranzactiile se vor putea efectua non-stop la bancomatele ce permit pe langa retragerea de numerar si depuneri si rambursari de rate.

    Decizia Millenium bcp de a intra pe piata romaneasca printr-o investitie „de la zero“, dupa ce au pierdut Banca Comerciala Romana in fata austriecilor de la Erste Bank, a fost catalogata ca o miscare riscanta. Aglomeratia de piata romaneasca si prezenta de multi ani a marilor grupurilor financiare europene nu pare a mai lasa prea mult loc de miscare noilor veniti. Dintre cei mai mari jucatori din domeniul bancar la nivel regional, doar belgienii de la KBC nu au aici o prezenta foarte consistenta, potrivit unui studiu realizat de curand de italienii de la UniCredit.

    Piata bancara din regiune este dominata de sapte „grei“, din care sase au o prezenta importanta si in Romania: UniCredit, Erste, Raiffeisen, Groupe Societe Generale, IntesaSanPaolo si OTP Bank. Si chiar daca, dupa ce a participat la procesele de privatizare de la BCR si la CEC, KBC a optat sa nu intre direct sau prin vreo alta achizitie pe piata bancara romaneasca, nici grupul belgian nu lipseste din peisaj. In 2006 a facut un prim pas pe piata locala prin preluarea unei companii de leasing, Romstal Leasing si, imediat dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, a notificat BNR pentru obtinerea pasaportului european. Pentru moment, belgienii nu au facut miscari vizibile pentru a se lansa pe alte zone de activitate, dar „ambitia noastra pe termen lung este sa oferim intreaga gama de servicii financiare“, spunea nu cu mult timp in urma directoarea de comunicare a grupului, Viviane Huybrecht.

    De la inceputul anului, 77 de institutii de credit europene au notificat BNR pentru a oferi servicii financiare in mod direct pe piata romaneasca, in baza liberei circulatii a serviciilor financiare. Printre acestea se numara multe nume cu mare greutate, prezente sau nu in mod direct pe piata, precum Barclays Bank, BNP Paribas, Crédit Suisse, Danske Bank, Goldman Sachs, HSBC.

    Un alt grup belgian, Fortis, si el interesat de BCR si CEC, a preluat la randul sau o firma de pe piata locala de leasing – Global Finance -, intrand insa ulterior si pe piata de factoring (printr-un parteneriat cu Compania de Factoring) si pe cea bancara. Astfel, Fortis va oferi (in baza autorizatiei primite de la BNR incepand cu luna iulie) servicii bancare marilor companii, lasand deoparte pentru moment piata de retail. Operatiunile belgienlor din Romania – despre care nu au fost prezentate prea multe detalii – sunt conduse de Nicolae Surdu, fost vicepresedinte al CreditEurope Bank (fosta Finansbank Romania) si isi au sediul central in centrul de afaceri S-Park. Fortis nu este insa singura institutie financiara europeana care isi deschide o sucursala locala, in conditiile in care si casa de economii spaniola laCaixa a obtinut autorizatia de la BNR pentru a incepe operatiunile de la jumatatea lunii iulie.

    Tot pe varianta deschiderii unei sucursale (reglementata de autoritatile competente din tara de origine, nu de catre BNR) au mers si cipriotii de la Bank of Cyprus, care au obtinut licenta de functionare inca de la sfarsitul anului trecut. Potrivit planurilor anuntate anterior, cipriotii se vor concentra in primii ani pe zona de finantare a intreprinderilor mici si mijlocii si pe sectorul corporatist, avand insa pe termen lung in vizor si sectorul de retail. Pana una alta, Bank of Cyprus opereaza in Romania cu o singura unitate, urmand ca a doua sa fie deschisa in curand, dar si cu o companie de leasing care si-a inceput activitatea in primavara acestui an.

    Pentru un jucator ce porneste de la zero pe piata bancara de retail, asa cum o fac portughezii de la Millennium acum, structura sistemului bancar romanesc face cu atat mai dificila dezvoltarea afacerii, in conditiile in care aproape 90% din activele bancare sunt detinute de grupuri straine, si nu de mici banci locale. Si totusi, presedintele Millennium bcp, Filipe Pinhal, prefera sa vada partea plina a paharului: Romania are perspective importante de crestere economica si implicit a sectorului financiar, iar decizia de a porni o investitie greenfield a fost luata „dupa ce am studiat cu atentie tara, economia si sectorul financiar“.

    Mai concret, portughezii mizeaza pe existenta in Romania a 18 milioane de persoane care pot ajunge sa aiba o relatie cu o banca sau alta (asa numita populatie bancabila), pe nevoile de finantare (dovedite si de cresterile puternice ale creditului neguvernamental din ultimii ani) si pe dezvoltarea segmentului de populatie cu venituri mari. In segmentul de clienti cu venituri peste medie, portughezii au, de altfel, si cea mai buna rata de „vanzari incrucisate“, dupa cum arata raportul financiar pe prima jumatate a anului 2007. In Portugalia, spre exemplu, rata de cross-selling era in iunie 2007 de 6,06 produse per client cu venituri peste medie, 3,67 pe client „de masa“ si 5,45 pe companiile mici si mijlocii. O cifra interesanta, in conditiile in care bancile romanesti vand in medie doar 2-2,5 produse per client obisnuit.

  • BNR nu merge la piata

    Pe atunci, oficialii din Doamnei vorbeau cu seninatate despre consolidarea unei inflatii scazute, despre posibile reveniri minore, de 0,2-0,4 puncte procentuale. „A spune ca din cauza secetei vom ajunge la niveluri de inflatie care sa depaseasca tinta sau sa iasa din intervalul de variatie agreat nu este realist“, sustinea un responsabil BNR dupa sedinta de politica monetara de la sfarsit de iulie, luand in deradere ambitia rosiilor si a cartofilor autohtoni de a bate record dupa record la preturi, pana ajung sa impinga in sus pana si inflatia calculata de Institutul National de Statistica.

    Si a venit statistica pe august: fasole si leguminoase – plus 9,55%, cartofi – plus 3,5%, paine – plus 3,65%. Adica scumpiri exact acolo unde inflatia se simte direct in buzunar si antreneaza mult-temutele „anticipatii inflationiste“ cu care se lupta orice banca centrala. Ca si cand efectele secetei nu erau de-ajuns, BNR s-a gandit in august sa anticipeze o miscare de corectie a cursului leului indusa de conjunctura externa si sa ii dea chiar primul ghiont pentru a obtine o miscare graduala, care sa nu sperie piata si sa sfarseasca tot in inflatie.

    Scopul legat de piata valutara a fost atins, piata a asimilat lectia ca evolutia cursului se mai si inverseaza si ca nu exista apreciere non-stop a leului. Numai ca, de cealalta parte, corectia aplicata leului a insemnat ca tarifele la telecomunicatii nu au mai contrabalansat scumpirea alimentelor, cum se intamplase in iunie si iulie, ci au intrat direct pe frontul scumpirilor.

    BNR a continuat sa ignore rosiile si cartofii si in sedinta de politica monetara de la sfarsitul din septembrie, cand asaltul preturilor in piete devenise de mult de notorietate. Chiar si unii analisti au imprumutat initial din aerul optimist al BNR, considerand ca stie ce stie banca centrala daca nu ridica dobanda, iar tinta de inflatie nu ar fi fost pesemne in vreun pericol. Peste masura de increzatoare in prognozele sale, banca centrala a mentinut dobanda nemiscata la 7%, iar acum contempla perspectiva certa a ratarii tintei de inflatie.

    BNR a vorbit toata vara despre sperietoarea deficitului bugetar de aproape 3% din PIB, care ar fi minat eforturile politicii monetare de a mentine jos inflatia, in loc sa preia rolul de locomotiva. Pana la urma, executia bugetara s-a incheiat insa pe plus si dupa noua luni din acest an, fiind chiar mai stransa decat si-ar fi putut dori o banca centrala ingrijorata de inflatie.

    Chiar si FMI a remarcat recent „prudenta“ politicii fiscale, fara a uita desigur sa recomande insistent pastrarea aceleiasi linii si in ultimele luni ale anului. Oricum, executia bugetara nu ar putea fi invinuita direct pentru saltul inflatiei la peste 6% la sfarsit de septembrie, daca aceasta nu ar ascunde chetuieli de investitii nerealizate compensate de majorari salariale generoase, care au muscat si din competitivitatea externa.
    De fapt, BNR a fost la fel de surprinsa si de ceea ce s-a intamplat in august 2006, cand indicele preturilor de consum a consemnat o scadere de 0,07%. Surpriza a fost atat de mare, incat prognoza bancii centrale pentru finalul lui 2006 a cazut atunci de la 6,8% in iulie la mai putin de 6% in septembrie. Mai mult, anul trecut pe vremea aceasta, BNR ajunsese sa recomande Guvernului devansarea unor majorari de preturi administrate, doar-doar mai creste inflatia si nu se va duce atat de jos incat anul 2007 sa aduca mai apoi o inversare de trend.

    De ce s-a temut BNR mai mult tocmai s-a intamplat: tinta de inflatie pe 2007 a fost compromisa, rata anuala va trece de 5%, adica peste nivelul de 4,87% inregistrat la sfarsitul lui 2006. Rasturnarea de situatie ñ inflatie sub asteptari de mica in 2006, urmata de rabufnirea „brutala“ de acum ñ dupa descrierea FMI – sugereaza din nou ca modelul macroeconomic folosit de BNR pentru prognozarea inflatiei nu este deloc sensibil la ceea ce se intampla in realitate pe tarabele din piata. Prognozele au ajuns sa fie ori mult deasupra inflatiei calculate de INS, ori dedesubt. Ceea ce nu face deloc bine pentru credibilitatea bancii centrale, care se vede in situatia de a emite previziuni infirmate de datele statistice.

    Surse bancare afirma ca modelul ii spunea bancii centrale sa se astepte la o inflatie de 0,7% in septembrie. A fost 1,08%: cartofii s-au razbunat cu o scumpire de 9,19% fata de august, pretul malaiului a sarit cu aproape 4%, ouale cu 15,11%, iar uleiul cu nu mai putin de 18,5%. Cu toate importurile zise ieftine.

    Ce-i drept, guvernatorul BNR Mugur Isarescu afirmase la sfarsit de septembrie ca majorarea preturilor la produsele alimentare si perceptia asupra deprecierii leului reprezinta riscuri pentru obiectivul BNR privind inflatia, care ar putea depasi nivelul atins in august, insa probabil ca nu a crezut, pana cand n-a vazut cifrele finale, ca rata lunara a inflatiei mai poate trece de 1%. Nici analistii bancilor comerciale nu anticipasera cat de influente pot deveni legumele si alte produse alimentare. Atat de influente incat sa scoata inflatia din banda tintita de BNR si s-o urce sus, la peste 6%, de unde sa nu mai poata cobori decat, probabil, pana la pe 5,5-5,6%. Dupa sedinta de politica monetara de la sfarsitul lui septembrie, cand BNR a mentinut dobanda la 7%, inca se mai gaseau analisti increzatori ca inflatia va sta sub plafonul de 5% asumat de banca centrala.

    Acum, dupa cifrele pe septembrie, problema are cu totul alti termeni: nu numai ca tinta este compromisa, dar inflatia la sfarsit de 2007 ar putea fi chiar si cu un punct procentual peste cea de la sfarsitul lui 2006, intrerupand palmaresul dezinflationist al BNR inceput din 1999. Componenta de preturi legume-fructe-oua a fost deci inca o data subestimata de BNR: prima oara in vara lui 2006, cand a antrenat o scadere a inflatiei mult mai rapida decat anticipa banca centrala si din nou acum, cand scumpirile au compromis o tinta care parea atat de usor de atins. Desigur, este vorba despre produse incluse in categoria asa-numitelor preturi volatile, la care politica monetara ajunge mai greu pentru a le frana, insa temerile privind perspectiva inflatiei vin mai de jos, de la inflatia de baza, vizata direct de BNR. Inflatia calculata fara influenta preturilor la legume, fructe, oua, combustibili, precum si a celor reglementate de stat, a fost in august de 0,8%, iar in septembrie de 1,12%. Adica dincolo de ceea ce se vede pe taraba din piata, in economie s-au facut simtite presiuni inflationiste solide.

    In 2007, BNR mai are de tras un singur cartus spre inflatia tintita, pe 31 octombrie, la ultima sedinta de politica monetara a anului, insa analistii apreciaza ca oricare ar fi calibrul folosit, respectiv amplitudinea majorarii de dobanda, meciul pe anul in curs a fost castigat de inflatie. Lupta continua in 2008, un an dominat de atmosfera electorala, in care BNR ar putea fi nevoita sa uzeze serios de parghia dobanzii pentru a-si apara castigurile in dezinflatie obtinute in ultimii ani.

  • S-a zis cu vacanta

    Luna septembrie a fost caracterizata de brokeri drept una dintre cele mai putin interesante de la inceputul anului. Indicele BET, care reuneste cele mai lichide si mai stabile zece companii listate la bursa, a scazut cu 6,1%, iar BET-FI, indicatorul SIF-urilor, a pierdut circa 7%. Trendul descendent a fost insotit de lichiditate redusa, ilustrand lipsa de interes din partea investitorilor. Odata cu sfarsitul sezonului de vacanta insa, investitorii au inceput sa cumpere, nemaiasteptand semnale de stabilizare politica sau raportari financiare. S-a ajuns la tranzactii de circa 20 de milioane de euro pe zi, valoare apropiata de cea de la inceputul anului, iar cotatiile au fost trase in sus, recuperand in doar cateva zile scaderea din septembrie.

    Parerile sunt impartite in ceea ce priveste motivele spectaculoasei reveniri. „Schimbarea de directie a bursei s-a datorat intrarii investitorilor straini la cumparare. Cat timp strainii au stat in asteptare, bursa noastra a scazut, de aici se vede ca investitorii romani nu stiu ce sa faca si asteapta semnale clare de la cei de afara“, spune Adrian Simionescu, director general Finans Securities. Brokerul isi sustine punctul de vedere si prin contextul international, favorabil cresterii. Anterior revirimentului de la Bucuresti, indicele industrial american Dow Jones (DJIA) a atins un maxim istoric. La fel, bursele europene acumulasera aproape o saptamana de evolutii pozitive, dupa reducerea de 0,5% a dobanzii de referinta de catre Rezerva Federala a SUA, la 4,75%, insotit de perspectiva unei noi micsorari pana la sfarsitul anului. Accesul mai ieftin la bani si semnalele pozitive din discursul guvernatorului Fed, Ben Bernanke, i-au incurajat pe investitori. Si, desi efectele crizei ipotecare din SUA se fac in continuare simtite, bancile americane si europene raportand pe rand pierderi de pe urma creditelor ipotecare neperformante, bursele europene au urmat miscarea pozitiva a celor americane.

    Adrian Simionescu afirma ca miscarile investitorilor straini pot fi observate limpede in tranzactiile efectuate. „Au avut loc achizitii cu valori mari pe titluri ale companiilor mari, cum este Petrom, Banca Romana de Dezvoltare si cele din sectorul farmaceutic – or, investitorii internationali prefera actiunile stabile si cu perspective pozitive («blue chips»)“. Actiunile SNP Petrom au atins un maxim de tranzactionare, cu 7,7 milioane de euro, chiar in ziua votarii motiunii de cenzura. In aceeasi zi, titlurile BRD au inregistrat operatiuni in suma de 1,3 milioane de euro. Explicatia este ca fondurile internationale, atunci cand fac investitii, nu speculatii, asteapta randamente pe termen mediu si lung; ca atare, un titlu ca Petrom este cautat de investitori chiar daca randamentul pe actiune este acum negativ. De la inceputul anului, actiunile Petrom au scazut cu apro-ximativ 10%, dar rezultatele financiare bune ii mentin atractivitatea.

    Razvan Pasol, director general Intercapital Invest, vede un cumul de factori pentru majorarea din octombrie: „Trei factori au incurajat revenirea. Cel extern vine din cresterile burselor internationale. Pe plan intern a fost respingerea motiunii de cenzura, care asigura mentinerea stabilitatii politice, iar al treilea factor este tehnic – dupa scaderea abrupta de luna trecuta era normala o revenire la fel de rapida“. Dincolo de acestea, e vorba de sfarsitul sezonului de concedii: cotatia minima din septembrie a indicelui BET, de 9.497 puncte, a fost deja peste cea din august, 9.330 puncte. In privinta maximelor, acestea s-au comportat identic in cele doua luni: cea mai ridicata cotatie din august a fost de 10.409 puncte, iar cea din septembrie de 10.417 puncte. Conform analizelor tehnice, minimele si maximele in crestere arata un trend ascendent. „Cresterea se va mentine si exista posibilitatea unei accentuari a majorarii. Bursele internationale au atins deja maxime istorice sau anuale, iar noi vom urma tendinta de apreciere“, apreciaza Adrian Simionescu.

    Exista insa si pareri contrare. „Nu cred ca este vorba de o revenire semnificativa a strainilor in piata. Ordinele importante de cumparare nu au fost impresionante“, considera Adrian Ceuca, director general adjunct al societatii Broker Cluj, convins ca piata nu va putea mentine evolutia pozitiva si ca vor mai aparea corectii.

    Pe termen scurt, pentru previziunile referitoare la bursa este luata in considerare si oferta publica initiala a Transgaz, planificata pentru luna viitoare. Cum „bursa de la noi are inca o puternica componenta locala“, conform lui Liviu Gigiumica, director CA IB Securities, multi investitori au tendinta sa pastreze acum bani lichizi pentru a putea subscrie actiuni ale companiei de utilitati publice. Iar bani lichizi inseamna mai putine ordine de cumparare a actiunilor deja prezente in piata.

    Sfarsitul lunii septembrie aduce in discutie si rezultatele pietei de capital din primele trei trimestre ale anului. Aprecierea indicilor arata ca tendinta anuala a ramas pozitiva, chiar si in conditiile corectiei din august-septembrie. „Nu putem vorbi de o modificare de trend de la pozitiv la negativ doar in virtutea acestor doua luni, pentru ca pe termen mediu si lung, bursa ramane pe crestere“, spune Adrian Simionescu.

    Pe primele noua luni ale anului, indicele BET a urcat cu circa 20%. Dintre companiile incluse in BET, cel mai mult s-a apreciat SSIF Broker Cluj, care a crescut cu 145% de la inceputul anului. La polul opus se situeaza SNP Petrom si Turbomecanica, care au inregistrat scaderi ale cotatiilor. La categoria a doua a BVB, topul cresterilor este dominat de producatorul de tuburi si tevi de otel TMK Artrom Slatina, care din 2000 si pana in prezent a multiplicat de 480 de ori banii actionarilor, iar in 2007 actiunile au avut un randament de 320%. Tot la categoria a doua BVB iese in evidenta si Electroputere Craiova, cu o crestere de 325% de la inceputul anului. Pierderile din ultimii ani au fost pe cale sa trimita in lichidare producatorul de locomotive, dar privatizarea catre sauditii de la Al Arrab a impulsionat evolutia actiunilor la bursa. O alta companie mica, Mecanica Ceahlau, producator de masini si utilaje agricole si forestiere, a inregistrat un salt mare datorita intrarii in actionariat a unor fonduri de investitii. Achizitiile efectuate de SSIF Broker Cluj si fondul olandez MEI Roemenie en Bulgarije Fonds au urcat cu 245% titlurile societatii din Piatra Neamt.

    In aceeasi perioada, principalul indice al pietei electronice, RASDAQ-C (care reuneste toate societatile listate pe RASDAQ) s-a majorat cu aproximativ 130%, mult peste randamentul BET. Marimea redusa a emitentilor de aici a tinut deoparte fondurile de investitii straine pana acum, insa tendinta este pe cale sa se modifice. Cel mai apropiat exemplu este cel al Imotrust Arad, societate care se ocupa cu inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare, unde grupul financiar Morgan Stanley a acumulat o participatie mai mare de 5%. La inceputul acestei luni, un nou fond, MEI, a intrat in actionariatul societatii, achizitionand un pachet de 5%. Titlul Imotrust s-a apreciat de aproape 14 ori de la inceputul anului.

    Majoritatea brokerilor raman optimisti in ceea ce priveste mentinerea cresterii din aceasta luna. Chiar daca mai sunt asteptate corectii „care sa defineasca mai exact trendul ascendent“, maximele istorice inregistrate in luna iulie pot fi depasite pana la sfarsitul anului, considera Sergiu Ovidiu Pop, presedintele Intervam Investments. Cotatia BET, de 10.480 puncte, este foarte apropiata de cea din iulie, 10.813 puncte. „Rezultatele financiare la noua luni pentru companiile listate sunt asteptate sa fie bune, in contextul economic favorabil. Daca adaugam si lansarea ofertei publice a Transgaz, avem motive serioase sa vedem o depasire a maximelor inregistrate in cursul anului“, conchide Pop.

  • Podiumul cu brokeri

    CONTEXTUL: Piata de capital este in continua crestere, randamentul indicelui BET in 2007 fiind de circa 30%. Dezvoltarea societatilor de brokeraj este axata pe atragerea de noi clienti, in special a investitorilor mici, dar si pe fuziuni sau achizitii, atunci cand astfel de ocazii apar.

    DECIZIA: Actionarii SSIF Broker Cluj au aprobat fuzionarea prin absorbtie a trei societati de brokeraj si doua majorari de capital succesive, valoarea capitalului social fiind in prezent de aproximativ 28 de milioane de euro.

    EFECTELE: Incheierea fuziunii cu Investco SA a propulsat Broker Cluj pe locul al treilea in topul brokerilor in luna septembrie, iar valoarea actuala a capitalului social permite o mai buna creditare a clientilor si valorificarea oportunitatilor de plasament.

    Broker Cluj este cea mai mare societate de intermediere din sectorul investitorilor de retail – persoane fizice, care investesc sume mici la bursa. In topul firmelor de brokeraj pe luna septembrie, Broker Cluj ocupa locul al treilea, cu o valoare totala a tranzactiilor de 46,2 milioane de euro, aferent unei cote de piata de aproape 8%. Ocuparea unui loc pe podium, in urcare cu doua locuri fata de luna august, a fost surprinzatoare, deoarece primele pozitii sunt, de regula, rezervate intermediarilor fondurilor.

    Primul loc in topul brokerilor este ocupat de KBC Securities, cu un total de 82,8 milioane de euro, urmata de ING Bank cu 73,6 milioane de euro. In topul pe primele noua luni, Broker Cluj se afla pe pozitia a cincea, cu o valoare a tranzactiilor de 442 de milioane de euro si o cota de 5,15% din piata. Primele patru societati sunt KBC Securities, CA IB Securities, ING Bank si Raiffeisen Capital & Investments.

    „Dezvoltarea societatilor de brokeraj independente se poate realiza doar prin fuziune si extinderea teritoriala a agentiilor“, spune Petru Prunea, presedintele Broker Cluj. Societatea pe care o conduce a decis fuzionarea prin absorbtie cu trei case de brokeraj, HTI Valori Mobiliare, Compania Romana de Investitii Investco SA si SSIF Transilvania Capital. Pana in prezent a fost incheiata fuzionarea cu Investco, septembrie fiind prima luna in care valoarea tranzactiilor a fost raportata cumulat.

    Strategia de dezvoltare aprobata de actionari (care, conform statutului adoptat, nu pot detine o participatie mai mare de 10% din actiuni) urmareste si majorarea capitalului social. Cea de-a doua majorare din acest an, recent incheiata, a fost subscrisa in proportie de 98% si a urcat capitalul social la circa 28 mil. euro. Pentru comparatie, valoarea este mai mare decat a patru din cele cinci SIF-uri, luate separat, fiind depasita doar de SIF Transilvania, cu un capital de aproximativ 33 mil. euro. Capitalizarea bursiera a Broker Cluj (valoarea de piata a actiunilor) este de circa 170 mil. euro, in timp ce capitalizarea SIF Transilvania se ridica la 814 milioane de euro. Capitalul social este semnificativ pentru societatea clujeana, deoarece constituie aport la fondurile necesare creditarii clientilor in cazul tranzactiilor in marja, cu finantare de la broker. De asemenea, Broker Cluj actioneaza ca un fond de investitii, resursele financiare disponibile permitandu-i sa abordeze oportunitati noi de afaceri. SSIF Broker este singura societate de brokeraj care a lansat o emisiune de obligatiuni la inceputul acestui an, operatiune insa esuata din cauza subscrierii in proportie de numai 3%.

    Numarul actionarilor companiei este de aproximativ 3.500, persoane fizice si juridice. Actionari multumiti, se poate spune, in conditiile in care randamentul titlurilor Broker Cluj este de 145%, incluzand majorarile de capital social (in cadrul majorarilor, societatea a distribuit si actiuni gratuite actionarilor inregistrati la data efectuarii operatiunii). Gratie acestui randament, Broker Cluj este cea mai profitabila companie dintre cele incluse in calcularea indicelui BET al celor mai bine cotate actiuni pe piata de capital („blue-chips“). BET a urcat, de la inceputul anului, cu aproximativ 30%. Profitul brut realizat in primele sapte luni ale anului este de peste 9 mil. euro (31,8 mil. lei), mai mare decat profitul prognozat pentru intregul an 2007. Valoarea estimata a profitului net pana la sfarsitul anului va fi, conform companiei, de 30,8 milioane de lei, in crestere cu 42% fata de anul precedent.

    Situatia financiara a adus compania in atentia fondurilor de investitii straine. Cea mai serioasa propunere pare a fi cea venita din partea unui fond de investitii din Londra, a carui intentie este de a achizitiona actiuni in valoare de 10 milioane de euro, conform declaratiilor lui Petru Prunea. Modul prin care fondul ar putea intra in actionariatul societatii este o majorare de capital. Coincidenta sau nu, Broker Cluj intentioneaza sa efectueze o noua majorare de capital pana la sfarsitul anului. Operatiunea prevede lansarea unui pachet de noi actiuni, iar valoarea capitalui social rezultat va fi de circa 31,5 milioane de euro.