BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Cum faci bani din concediu? Pe bursa!

    Folclorul bursier spune ca vara nu este buna pentru actiuni. Investitorii au tendinta de a-si reduce detinerile inainte de a intra in vacanta, iar acest lucru duce la scaderea randamentelor pe actiuni. Brokerii, pe de alta parte, spun ca acalmia caracteristica lunilor de vara este propice acumularii de actiuni, dar si marcarii de profituri de tip speculativ. „Vara nu exista vacanta pentru investitori, si acest lucru s-a vazut in cresterea lichiditatii in ultimele sedinte de tranzactionare. Intre investitor si piata se creeaza o legatura greu de rupt chiar si vara, mai ales pentru cei care au cont de tranzactionare online. Chiar si in Insulele Feroe, daca exista o sursa de curent electric si acces la internet, investitorul poate vinde sau cumpara actiuni pe Bursa de la Bucuresti”, spune Gabriel Aldea, broker la societatea Intercapital Invest.

    Ce abordare trebuie sa adopte in aceste conditii investitorul aflat in vacanta pentru a nu pierde nicio oportunitate de crestere, si, mai ales, sa nu cada victima unei corectii estivale pe Bursa? Aldea propune doua solutii: pentru investitorii de tip speculativ, cu orizont de investitii pe termen scurt, de doua-trei luni, este indicat ca inainte de a pleca intr-un concediu de cateva saptamani sa isi vanda detinerile pe Bursa, si sa reintre in piata, atunci cand se „reconecteaza la piata”. Plasamentele pe termen scurt presupun o atenta si stransa conectare la piata, la stirile din plan extern si intern, lucruri dificil de realizat de un investitor aflat intr-o excursie exotica.

    „In aceasta perioada apar cazuri de clienti care vand din actiuni pentru a face rost de bani necesari cheltuielilor de vacanta. Acestia sunt insa investitori cu portofolii relativ mici, si ale caror disponibilitati banesti nu sunt foarte ridicate”, a explicat el. Pentru investitorii pe termen lung, cu un orizont de investitii de cativa ani, lunile de vara nu ar trebui sa aduca o schimbare in strategia de portofoliu, ci doar o eventuala consolidare a detinerilor pe anumiti emitenti daca preturile si lichiditatile permit.

    „Vara, cand piata este mai calma, iar tranzactiile de tip speculativ sunt mai putin numeroase, se pot acumula actiuni la preturi interesante. Cred ca investitorii ar trebui sa priveasca acum si spre derivate. Pe termen lung, portofoliul ar trebui sa includa alaturi de pozitiile spot, si optiuni sau futures. Este adevarat ca piata de derivate nu este prea lichida, dar poate oferi oportunitati”, explica Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj Estinvest.

    Cel putin cinci emitenti pe care investitorii ar trebui sa ii aiba in vedere sunt, potriivt lui Aldea, societatile de investitii financiare (SIF-uri), din perspectiva modificarii pragului de detinere (stabilit acum la un maxim de 1%), dar si al faptului ca sunt in continuare considerate subevaluate. La sfarsitul lunii iunie, un grup de 18 senatori si deputati au semnat un proiect de lege privind eliminarea pragului de detinere de 1% de la SIF-uri, lucru cerut cu insistenta in ultimii ani de majoritatea brokerilor si investitorilor de pe Bursa. Daca va fi adoptat in Parlament, acest proiect ar permite investitorilor puternici din piata sa preia controlul asupra averii de 1,4 mld. euro a celor cinci SIF-uri. Mai mult, al doilea raliul bursier din acest an ar putea fi alimentat de ridicarea pragului de detinere la SIF-uri.

    ”Intotdeauna exista o sansa sa apara un al doilea raliu. Acesta poate fi alimentat de doua evenimente: anularea pragului la SIFuri sau lansarea de oferte publice de preluare pentru companiile din grupul Rompetrol”, crede Peter Mars, director de investitii la societatea Middle Europe Investment care administreaza investitii de circa 13 mil. euro pe Bursa de la Bucuresti. Alaturi de noutatile privind pragul de detinere la SIF-uri, investitorii ar trebui sa stea conectati la stirile privind evolutia economiei mondiale si a Statelor Unite ale Americii, care vor decide in mare masura evolutia Bursei de la Bucuresti.

    „Daca se anunta o ameliorare a economiei americane, cu siguranta evolutia Bursei va fi pozitiva. Ce se intampla pe plan intern si in ce masura economia romaneasca se va inscrie sau nu tendintei de revenire inregistrata de economiile din Vest vor conta tot mai mult incepand de anul viitor; acum, turnura pe care o ia economia mondiala este mai importanta pentru piata locala”, explica Aldea. Marius Trif, directorul general al societatii de brokeraj Carpatica Invest, aflat el insusi in concediu, spune ca se pot face bani pe Bursa si in perioada de vara.

    „Pentru cei care se multumesc cu un randament de 2-3%, se pot face bani si in perioada de vara”. Poate chiar si mai mult. De exemplu, titlurile Petrom (SNP) au crescut cu 4,21% in primele trei saptamani ale lunii iulie, actiunile BRD au urcat cu 7,36%, in timp ce titlurile celor cinci SIF-uri, reunite in indicele bursier BET-FI, au inregistrat un avant de 5,5%. „Unul dintre riscurile perioadei de vara este reprezentat de lichiditatea in scadere, care l-ar putea tine captiv pe investitor pentru o perioada de timp pe un anumit emitent. Astfel ca daca se fac achizitii in aceasta perioada trebuie sa fie luat in considerare si gradul de lichiditate al emitentului”, explica Trif.

    El spune ca verifica ce se intampla in piata o data sau de doua ori pe zi, fara a rata deschiderea de la ora 10.00. Si ceilalti brokeri recunosc ca isi suna clientii plecati in concediu. Experienta verilor trecute da si mai multe motive investitorului sa isi ia cu el in concediu laptopul. Mai ales ca scaderile din 2008 cer timp pentru a se recupera. De exemplu, fondul de actiuni Active Dinamic, administrat de societatea Swiss Capital, a fost cel mai performant fond mutual in primul semestru al anului cu un randament de peste 44%. Cu toate acestea, pierderile raportate anul trecut urca pana la 74%, astfel ca investitorii care au intrat in fondul Active Dinamic in vara anului trecut sunt in continuare „pe minus”, cu pierderi de aproximativ 40%.

    Potrivit raportului de administrare pe 2008, principalele plasamente ale fondului sunt actiunile companiei de constructii Socot Targu-Mures, ale Petrom Aviation si Avicola Buzau, toate societati listate pe piata RASDAQ. Situatia este valabila si pentru restul fondurilor de actiuni, administratorii fiind de parere ca sunt necesari cel putin doi ani pentru recuperarea pierderilor. Sansele ca anul 2009 sa fie incheiat pe plus de fondurile de actiuni sunt insa tot mai mari. „Niciuna din verile ultimilor trei ani nu a fost la fel. Vara din 2007 a fost una fierbinte, cu profiturile mari de dinainte declansarii crizei pe plan international, a urmat apoi vara lui 2008 cand am inceput sa resimtim primele semne ale crizei, pentru ca vara aceasta sa ne aflam in plina criza. Cred ca si vara anului viitor va fi total diferita si sa asistam la revenirea Bursei”, spune Isac.

  • INVESTITII: Randamente mari cu riscuri mici – VIDEO

    Performanta pietei de pensii private din Romania se dovedeste remarcabila in conditii foarte dificile in economie si pe pietele financiare, sustine Crinu Andanut, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) si directorul general al Allianz-Tiriac Pensii. Mai exact, administatorii fondurilor din pilonul II (PII – pensii private obligatorii) au avut in primul semestru un randament mediu ponderat de 7% si au depasit cu putin nivelul inregistrat de fondurile de pensii facultative, al treilea pilon al sistemului (PIII), care au avut o performanta de 6,94%. Aceste rezultate au fost realizate in conditii de risc minim pentru participanti, avand in vedere ca mai mult de jumatate din portofoliile de investitii ale administratorilor inseamna titluri de stat, cele mai sigure si mai prudente instrumente de investitii in momentul de fata.

    Astfel, investitiile fondurilor de pensii private obligatorii in titluri de stat se situau, dupa primele sase luni ale anului, la aproape 55% din totalul investitiilor, in timp ce obligatiunile corporative au atras 26,6% din investitiile administratorilor. “Avem un comportament investitional de grup, de aceea portofoliile de investitii sunt atat de asemanatoare. Prea asemanatoare, pentru gustul meu”, spune Andanut. Din punctul sau de vedere, dar si al celorlalti administratori din piata, inca nu exista suficient curaj sau suficiente optiuni pentru a crea portofolii “indraznete”, in care investitiile in actiuni, spre exemplu, sa se ridice la un procent semnificativ din portofoliul total, de aproximativ 20-30% sau chiar mai mult.

    Potrivit lui Dorin Boboc, directorul de investitii de la Allianz-Tiriac, pentru urmatorii trei-cinci ani nici nu ar trebui sa ne asteptam la schimbari foarte mari. Ierarhia si ponderea instrumentelor de investitii vor ramane foarte asemanatoare cu ceea ce vedem acum. Tot el spune insa ca, pana atunci, unul dintre putinele elemente care vor aduce diversitate consta in posibilitatea pe care incep sa o aiba fondurile de a investi in titluri de stat straine care, in majoritatea cazurilor, ofera randamente mai bune decat cele de la noi. Un semnal incurajator, desi timid, este reorientarea fondurilor catre noi motoare de crestere fata de sfarsitul anului trecut: de la titluri de stat si conturi bancare au inceput sa fie mai deschise la investitiile in obligatiuni emise de companii si actiuni. Aceasta deschidere s-a facut pe o strategie prudenta, concentrata pe randamentul foarte bun in conditii de risc minim.

    Pe langa imaturitatea pietei, administratorii mai au o explicatie pentru deciziile investitionale pe care le iau: trebuie, cu orice pret, sa-si pastreze clientii. “Noi avem afaceri cu rezultate pe termen lung, dar daca participantii vad, chiar si dupa un an-doi de activitate, ca nu ai performante bune, risti sa-i pierzi si sa se transfere la alt fond”, spune Crinu Andanut. Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii, care detine pozitia de lider de piata, cu o cota de peste 33%, adauga ca o presiune la fel de mare vine din partea incercarilor din ultimul timp de a se introduce randamentul minim garantat. “Chiar si fara aceasta obligativitate, fondurile de pensii au aratat ca pot avea randamente nu egale cu inflatia, ci chiar mai mari”, comenteaza ea.

    Pentru pilonul II, fondurile au obtinut in ultimul an, din iunie 2008, un randament mediu ponderat de 13,54%, iar media anuala de la lansarea sistemului, in mai 2008, a fost de 12,91%, respectiv de 6,56%, adica peste nivelul inflatiei. Media anuala a pilonului III, de la lansarea din 2007, a fost de 5,8%. Si la fondurile de pensii facultative, directorii de investitii au jucat aceeasi carte: portofolii prudente, in care titlurile de stat reprezinta cele mai importante instrumente. “Pentru pilonul III suntem sub asteptarile dinaintea crizei, dar ne mentinem in graficul contextului actual. Oricum, pentru acest an, nu am estimari pozitive”, mentioneaza presedintele APAPR.

    In prima jumatate a anului, numarul total de aderenti la sistemul de pensii private obligatorii a crescut cu 5,4%, adica cu 243.694 de noi participanti, in timp ce administratorii fondurilor de pensii facultative au atras 18.864 de participanti, crescand numarul total cu 12,5%. La sfarsitul lunii iunie, pilonul II cumula 4,775 milioane de participanti, iar pilonul III – 169.609. De la momentul zero al pietei de pensii private obligatorii si pana acum, fondurile au realizat un profit net de 74 de milioane de lei pentru participanti. In ceea ce priveste evolutia conturilor goale, numarul celor fara nicio contributie de la start a scazut de la 11% la 8,7%, dar numarul conturilor goale la fiecare colectare lunara de contributii a crescut de la 24% la 29%, din cauza cresterii somajului si a dificultatilor financiare prin care trec angajatorii.

    Politica investitionala pentru pensiile private
    Primele 10 fonduri de pensii private

  • Tanar, bogat si jucator la Bursa – GALERIE FOTO

    Cu peste 100.000 de investitori, bursa locala poate parea una dintre cele mai importante din regiune. Tranzactiile de doar cateva milioane de euro pe zi arata insa ca doar cateva mii dintre acesti investitori sunt activi, cea mai mare parte fiind in fapt “cuponari”, ajunsi la bursa in urma procesului de privatizare in masa din anii ‘90, cand cupoanele de privatizare au devenit actiuni la societati listate la Bursa de Valori.

    Cum arata acum cei care investesc la bursa si, mai ales, cine sunt cei care ar putea contribui la relansarea pietei? “Se poate incepe o investitie si cu un venit mediu de 500 euro pe luna. Din aceasta suma, aproximativ 10% se pot duce lunar spre bursa; nu e mult, dar este un inceput”, este de parere Nicolae Pascu, presedintele societatii de administrare STK Financial. “Bursa este deschisa pentru oricine. Tehnic, nu exista bariere legate de venituri, practic insa, se poate vorbi despre investitii incepand de la venituri lunare de cel putin 500 euro”, spune si Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest.

    Poate mai importante decat veniturile sunt economiile viitorului investitor – mai exact, banii de care un investitor se poate dispensa pentru o perioada de cel putin un an sau doi, pentru care nu are facute planuri si, mai ales, banii pe care isi poate permite sa ii piarda. Validitatea acestei ultime afirmatii a fost confirmata de actuala criza financiara, care a dus la o scadere a actiunilor de peste 50% in anumite intervale de timp. Mai exact, investitorul trebuie sa plaseze la bursa acei bani de care nu are nevoie imediata, pentru a nu fi nevoit sa vanda pe minime si pentru care poate astepta un an sau mai multi sa isi recupereze pierderile. “Conteaza mai putin cat castigi intr-o luna, este mult mai important cat poti economisi. Din banii ramasi disponibili dupa achitarea tuturor cheltuielilor, cred ca la bursa ar trebui sa mearga cam 40%, maxim 50%. Daca disponibilul este mai mic de 100.000 de euro, e cam greu sa faci o investitie la bursa”, argumenteaza Rares Nilas, presedintele societatii de brokeraj BT Securities, adaugand ca 40.000 de euro este suma cu care se poate incepe o investitie pe piata de capital.

    Educatia financiara este asezata de unii dintre brokeri pe primul loc ca relevanta, inainte chiar de nivelul veniturilor, intre conditiile pentru inceperea investitiei la bursa. “Sarac fiind, investitorul nu trebuie sa creada ca daca investeste azi la bursa, maine se poate imbogati”, declara Nicolae Pascu de la STK Financial. “Romanii nu duc lipsa de bani, ci de educatie financiara. Toata lumea stie ca banii nu sunt niciodata suficienti, intotdeauna se gasesc modalitati de a-i cheltui. Putini isi pun insa problema ce pot face cu banii care le-au ramas dupa achitarea cheltuielilor sau cum pot obtine o sursa suplimentara de venit pentru anii de pensie”, continua Pascu.

    “Cand intri la bursa trebuie sa ai scopuri precise. Trebuie sa depui un efort, sa te documentezi si sa iti construiesti o strategie de investitii, care pe masura ce inaintezi in varsta devine tot mai prudenta”, explica Pasol de la Intercapital.
    Dupa parerea brokerilor, cu cat intri mai devreme la bursa, cu atat e mai bine, pentru ca tineretea da investitorului un interval mai lung de timp in care sa isi poata recupera eventualele pierderi. Cand este tanar, investitorul are un apetit si o rezistenta la risc mult mai ridicate si, ca atare, are sanse sa obtina profituri mai mari.

    Cel mai devreme pentru investitia la bursa este, potrivit brokerilor, varsta de 20 de ani. “Varsta de 20 de ani este cea mai buna pentru inceperea investitiilor. Pana la 30 de ani, daca ai avut o strategie buna, poti ajunge sa ai mai multi bani decat restul persoanelor de varsta ta”, crede Pascu. “Se poate incepe chiar din perioada facultatii, cand studentul are destul timp liber pentru a urmari piata si pentru a se documenta”, adauga Pasol.

  • VIDEO: Cum faci bani in plina criza? Pe Bursa!

    Panica excesiva care a cuprins pietele de capital ale lumii incepand din octombrie trecut, dupa prabusirea bancii americane Lehman Brothers, a dus actiunile romanesti la niveluri cu pana la 95% mai scazute decat maximele istorice din iulie 2007, iar revenirea care a urmat a adus castiguri si de peste 200% investitorilor de la Bursa de Valori Bucuresti intr-un interval de doar cateva luni. Paradoxal, primul semestru al acestui an, care a coincis cu intrarea economiei romanesti in cea mai rea perioada de dupa 2000, a adus la Bursa unele dintre cele mai mari castiguri din ultimii ani. Indicele general al Bursei, BET-C, a inregistrat de la inceputul anului pana la 9 iulie o crestere de 5,4%, in timp ce indicele celor mai importante zece companii listate, BET, a crescut cu 17%, iar SIF-urile au castigat in medie 28%. In acelasi interval, sapte actiuni de la Bursa au adus castiguri de peste 100%, iar alte cinci – intre 50% si 100%.

    Cine ar fi investit, de exemplu, 10.000 de lei in actiuni Rompetrol Rafinare (RRC), compania care controleaza rafinaria Petromidia, sau in actiuni ale producatorului de medicamente Zentiva – fosta Sicomed (SCD) – ar fi obtinut un castig net de peste 14.000 de lei, de zece ori mai mare decat dobanda medie oferita de un depozit bancar in lei pe un an. Un plasament similar in actiuni SIF Oltenia (SIF5) ar fi adus un castig de 4.200 de lei, de trei ori peste dobanda bancara, desi actiunile SIF Oltenia scazusera in ianuarie si februarie cu 40% fata de inceputul lui 2009. Pentru cei ce nu s-au speriat de caderea dramatica de la inceputul anului si au intrat in piata, castigurile au fost chiar mai mari decat in prima jumatate a lui 2007, cand economia era in plin avant, ca si piata de capital. “Priveste fluctuatiile pietei ca pe un prieten si nu ca pe un dusman.

    Profita din nebunia celorlati in loc sa te alaturi ei”, este unul dintre sfaturile celebre ale miliardarului american Warren Buffett, poate cel mai cunoscut investitor de pe pietele de capital. El a facut achizitii de miliarde de dolari in ultimul an, profitand tocmai de frica exacerbata a investitorilor, care a prabusit cotatiile tuturor companiilor, indiferent de domeniu, de perspective sau de rezultatele financiare si a condus la aparitia unor chilipiruri nesperate in urma cu doi ani. Pe piata romaneasca, retragerea unor fonduri straine de investitii si mai ales vanzarile din panica ale investitorilor locali au facut ca actiunile sa scada si mai mult, poate nejustificat in unele cazuri.

    Asa s-a ajuns in situatia ca aproximativ jumatate din actiunile listate pe piata principala a Bursei de la Bucuresti sa fie evaluate in prezent la mai putin de 20% din pretul din iulie 2007, cand au atins maximele istorice, chiar si dupa cresterile spectaculoase din ultimele luni. De asemenea, particularitatea pietei romanesti, lichiditatea foarte scazuta, considerata de majoritatea brokerilor un handicap, a facut ca actiunile locale sa scada mai mult decat cele de pe pietele din jur, devenind astfel subevaluate la nivel regional. Aceeasi lichiditate redusa poate conduce la o revenire mai puternica in momentul intoarcerii fondurilor de investitii.

    “Dupa parerea noastra, piata de capital din Romania este evaluata atractiv, raportat la alte piete, avand in vedere rata de crestere (descrestere) economica asteptata pentru urmatorii doi ani si riscul de tara din acest moment”, considera Marius Muresan, directorul general adjunct al STK Financial, societatea care administreaza fondul de investitii STK Emergent, care este de asemenea listat la Bursa. Muresan apreciaza ca firmele cu capitalizare bursiera mare se tranzactioneaza in medie cu un discount de peste 30% in raport cu un nivel rezultat din comparatia cu alte tari. “Din acest motiv, raportata la riscul asumat, investitia in actiuni cu capitalizare bursiera mare pare atractiva comparativ cu investitia in firme mai mici (la care, pe langa un risc mai mare de lichiditate, exista si riscul sa fie afectate mai puternic de evolutia macroeconomica)”, explica el.

    Dupa Muresan, un portofoliu ar trebui sa fie format acum din firme care au scazut puternic in ultimul an – eventual peste media pietei – fara sa fi inregistrat insa o deteriorare majora a situatiei financiare, cu un grad redus de indatorare relativ la media pe industrie si cu randamentul capitalului propriu al firmei in ultimii ani constant ridicat. Identificarea unor actiuni listate care sa satisfaca toate aceste criterii este foarte dificila, insa exista companii, dintre cele care au scazut puternic in ultimii doi ani, aflate in aceasta situatie. De exemplu, constructorul de conducte magistrale pentru gaze Condmag Brasov (COMI) a inregistrat in primul trimestru o crestere cu 240% a profitului net fata de aceeasi perioada din 2008, in timp ce afacerile companiei s-au majorat cu aproape 80%.

    Cititi in continuare ce spun specialistii Raiffeisen Centrobank despre potentialul SIF-urilor

    Leonard Visan, Investica: “Cred ca explozia Bursei s-a consumat in lunile precedente, iar contractia economica face ca perspectiva sa fie negativa”

    Cum a ajuns Comnord Bucuresti (COSC), cea mai mare companie de constructii de la Bursa

    Andreea Gheorghe, Intercapital Invest: "Nu as recomanda in acest moment nimanui strategii de investitii in actiuni pe termen mediu"

  • Jeremy Newman: Fara crestere economica, se maresc taxele

    Romania nu are nici mai multe, nici mai putine probleme decat alte state europene: si noi, la fel ca altii, am apelat la bani externi ca sa avem parte de o aterizare lina a economiei. De la anul trebuie ca tara sa revina insa la o crestere economica solida, in lipsa careia statul va fi nevoit sa majoreze taxele si impozitele, sustine Jeremy Newman, CEO al BDO International, a cincea firma de audit si consultanta la nivel mondial, intr-un interviu acordat revistei BUSINESS Magazin. “Personal nu cred ca vor exista efecte negative ale imprumutului extern contractat de Romania, pentru ca aceasta decizie era obligatorie.” Problema este, crede Newman, cum inapoiem banii. Daca Romania nu va creste rapid, singura modalitate de a aduna bani va fi din cresterea taxelor. “Este inevitabil. Chiar daca acestea sunt si decizii politice, nu doar economice, daca nu va exista o crestere economica, taxele vor fi majorate.”

    Newman se refera la posibilitatea ca TVA sa creasca din 2010 de la 19% la 21-22% si cota unica de impozitare, momentan de 16%, sa se majoreze si ea cu doua-trei procente. Dar este un risc pe care trebuie sa ni-l asumam, considera Newman: “Daca ai un pacient cu o cangrena la picior, prima data ii amputezi piciorul si doar mai tarziu te gandesti cum va mai munci in viitor.” Romania, dar si alte state, au fost nevoite sa ia masuri pe termen scurt, pentru ca altfel “nu ar mai fi existat un termen lung pentru ele”. Si aici, in lista acestor masuri, intra si impozitul forfetar si toate masurile fi scale viitoare pe care Guvernul le va crede necesare.

    Putini se mai indoiesc acum ca mult discutatul pachet de finantare de aproape 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare era necesar, ca “plasa de siguranta” pentru perioada de criza. Important a devenit acum, in schimb, sa vedem cat ne va costa imprumutul in termeni reali. E un lucru dificil de prezis, crede Newman, pentru ca atunci cand depinzi de climatul economic extern, asa cum e Romania, nu ai cum sa prevezi ce se va intampla cu tine, pentru ca nu ai de unde sti ce se va intampla cu altii. El asaza aceasta incertitudine in capul listei problemelor pe care le intampina si clientii BDO. “Nu poti face planuri de business daca nu stii ce-ti va aduce ziua de maine.” Nu poti sa stii daca ai nevoie de noi angajati, de noi produse sau de noi investitii, pentru ca toate depind de o prognoza pentru un viitor mai apropiat sau mai indepartat.

    A doua mare problema a companiilor si implicit a economiilor este, in viziunea sefului BDO, lipsa lichiditatilor. E si motivul pentru care aproape toate guvernele au fost nevoite sa injecteze bani in economie. “Banii sunt ca sangele”, repeta Newman o formula arhicunoscuta. “Daca circulatia lor se opreste, organismul sau compania – chiar daca are servicii bune, produse exceptionale, birouri frumoase si pare din exterior sanatoasa – va muri.” Despre domeniul sau de actiune, seful BDO se asteapta ca piata de audit si consultanta sa scada cu cinci-sase procente anul acesta. BDO International, al cincilea jucator din piata de consultanta si audit la nivel mondial, dupa “Big Four” (PricewaterhouseCoopers, Deloitte, Ernst & Young si KPMG), a avut venituri de peste 5 miliarde de dolari in anul fiscal 2008. Biroul local de la Bucuresti, unde firma are zece parteneri asociati, a contribuit la acest rezultat cu 10 milioane de dolari.

    BDO Romania cuprinde patru ramuri de business, BDO Conti Audit, BDO Conti Consultants, BDO Conti Insolvency si BDO Conti Tax Advisors, si este administrat din anul 2007 de catre Silviu Manolescu. Biroul din Romania asteapta cresteri de 10% ale veniturilor pentru 2009, cresteri sustinute indeosebi de segmentele de reorganizare si consultanta fiscala.

     

  • Solutii pentru iesirea din criza

    Pentru prima oara in ultimii ani, mediul de afaceri s-a intors catre autoritati si a solicitat masuri care sa ajute economia. In ultimii ani, de crestere economica, mediul de afaceri nu a simtit nevoia masurilor sau interventiilor guvernamentale, dar lucrurile au inceput sa se schimbe de la inceputul crizei economice. Majoritatea opiniilor trimise de oamenii de afaceri care au participat cu idei in cadrul campaniei “Cum repornim economia” s-au referit la strategii guvernamentale, la lucruri pe care Guvernul, BNR sau alte autoritati ale statului le-ar putea lua pentru a relansa economia. Mai multe idei, dintre care zece considerate foarte importante, au fost discutate in amanunt saptamana trecuta, in cadrul seminarului “Cum repornim economia”, organizat de Ziarul Financiar in parteneriat cu Noerr Stifenhofer Lutz.

    O prima masura a adus in discutie politica monetara si scaderea dobanzii cheie de la 9,5% – cat era la sfarsitul lunii iunie. Aceasta propunere, aflata pe lista de prioritati a celor mai multi oameni de afaceri chestionati in campanie, a fost si prima masura luata in calcul de BNR saptamana trecuta, prin reducerea cu 0,5% a dobanzii cheie. Potrivit estimarilor lui Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank si al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), nivelul dobanzii ar putea ajunge la un nivel de 7% pana la sfarsitul anului in curs. In acest fel, institutiile bancare si-ar putea permite sa practice dobanzi mai mici. “Nu vom putea ajunge noi, CEC, la dobanzi de 11%, dar alte banci se vor putea apropia de noi”, a afirmat Ghetea, mentionand ca dobanda medie la care lucreaza CEC este de 13,23%. Pe de alta parte, dobanda ar putea cobori la 7% numai in conditiile unei inflatii de 4%, a precizat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, potrivit caruia tinta de inflatie a BNR pentru anul in curs este de maxim 4,5%.

    In plus, Bogdan Baltazar, fost presedinte al BRD si actual membru in Consiliul de Administratie al bancii, a atras atentia ca bancile platesc o dobanda de 13% pentru credite la BNR: “In conditiile acestea, cum putem noi practica dobanzi mai mici?”. Baltazar a subliniat in cadrul seminarului ZF ca exista necesitatea crearii unei cereri solvabile, deoarece in acest moment cererea este afectata de un lant cauze-efecte: de la pierderile inregistrate de companii pana la problemele angajatilor si consumatorilor finali, care sufera din cauza pierderii locurilor de munca sau a scaderilor salariale.

    Valentin Lazea a considerat ca intarirea politicii fiscale si salariale este absolut necesara in pofida presiunilor de ordin contrar venite dinspre mediul de afaceri, care se simte mai confortabil cu un sistem fiscal mai lax. Totusi, refacerea politicii monetare este strans legata de intarirea politicii fiscale, subliniaza oficialul. “Mixul de politici economice din anul 2008 a fost nefericit, respectiv politica monetara extrem de tare. Numai in masura in care politica fiscala si salariala se vor intari, politica monetara se poate relaxa”, a afirmat Lazea. In plus, in conditiile unei slabiri a increderii investitorilor straini in piata romaneasca, ar trebui acordata o atentie mai mare capitalului strain, indispensabil pentru economie.

    Un alt punct important trecut in planul anticriza formulat de mediul de afaceri care ar putea sa isi gaseasca ecou in actiunile guvernului este neimpozitarea profitului reinvestit. “In 2010, vor exista putine firme care vor inregistra castiguri, iar sustinerea lor ar fi importanta”, a spus Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO). Pentru constructori, unii dintre cei mai afectati afaceristi in aceasta perioada, ar trebui pus la punct un sistem de compensare a datoriilor pe care statul le are fata de acestia, prin reducerea TVA-ului, propune Plosceanu. Intarzierile de luni intregi la plata obligatiilor financiare catre companiile contractate pentru lucrari publice atrag automat imposibilitatea patronilor de a asigura salariile angajatilor, de a participa la alte licitatii si, nu in ultimul rand, de a continua lucrarile. Constantin Dascalu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor, a declarat ca se are in vedere o colaborare in acest sens cu Ministerul Finantelor si ca pana la sfarsitul anului in curs vor fi achitate datoriile pe 2008. Dascalu nu a precizat insa si la ce valoare se ridica aceste restante.

    In primele cinci luni ale anului in curs s-au facut investitii de aproape 3 miliarde de lei in proiecte de infrastructura, cu 18% mai mult decat in perioada similara a anului trecut. Potrivit lui Constantin Dascalu, fondurile europene reprezinta aproximativ 10% din bugetul pe 2009 al Ministerului Transporturilor. Absorbtia atent supravegheata a fondurilor UE este un alt capitol la care s-au referit constant oamenii de afaceri in cadrul campaniei “Cum repornim economia”. Capitol la care guvernantii nu s-au uitat inca. Dar au mai bifat in ultimele zile, cel putin la nivel de intentie, unele propuneri ale oamenilor de afaceri, cum ar fi un program de tip “Rabla” pentru agricultori sau amanarea platilor la bugetul de stat pentru companiile care au probleme din cauza crizei economice. Aplicarea si efectele acestor masuri sunt deocamdata greu de cuantificat. Evolutia viitoarelor luni va arata daca economia va reporni la drum.

  • Mai avem apetit pentru risc?

    OTP Asset Management anuntase inca de acum cateva luni ca in acest an mizeaza pe o carte mai putin obisnuita pentru piata romaneasca – doua sau chiar trei fonduri inchise de investitii cu capital garantat, care vor fi listate la Bursa de Valori. Acum a venit momentul pentru primul: fondul OTP WiseRo va fi lansat direct printr-o oferta de vanzare de titluri in valoare de 6 milioane de lei (1,4 milioane de euro) derulata prin Bursa de Valori, in perioada 29 iunie – 24 iulie.

    OTP WiseRo va fi al 12-lea fond inchis de investitii pe o piata unde prima (si singura) listare la bursa a unui fond inchis a fost cea a STK Emergent anul trecut. STK, fond de actiuni si investitii imobiliare administrat de STK Financial, a strans atunci 21,4 milioane de lei, prin oferta publica initiala la care investitorii au subscris mai putin de jumatate din titlurile oferite, intr-o perioada cand piata devenise deja nefavorabila pentru investitii noi. Ulterior, scaderea actiunilor din portofoliu si evolutia pietei imobiliare si-au spus cuvantul, astfel incat de la un profit de aproape 15 milioane de lei in 2007, fondul a ajuns la pierderi de 2,8 milioane anul trecut. Nici fondurile administrate de OTP Asset Management n-au scapat de criza.

    Societatea ungara administreaza in prezent trei fonduri deschise de investitii, lansate in primavara trecuta – Avantis (fond de actiuni care a incheiat anul trecut cu o pierdere de 45,1%), OTP Balansis (fond diversificat, care a avut anul trecut o pierdere de 22,8%) si OTP Comodis (fond monetar, singurul cu castig, respectiv de 6,7%). Vara trecuta, societatea a lansat primul sau fond inchis cu capital garantat, OTP Garantis. Functionarea acestuia se bazeaza pe combinatia intre plasamentul initial in depozite bancare si plasarea dobanzilor din depozite in contracte derivate de tip equity swap, la schimb cu actiunile a 20 de banci si companii. Investitorului i se ofera garantia ca la maturitatea fondului, adica in trei ani, isi recupereaza integral investitia, plus o cota de 12% in primul an si intre 12% si 15% in urmatorii doi ani.

    Acum, noul fond ar urma sa functioneze dupa acelasi principiu – plasament in depozite si contracte swap, diferenta fiind ca OTP WiseRo se raporteaza nu la performanta mai multor companii din mai multe tari, inclusiv din Romania, ci la evolutia indicelui S&P 500 al celor mai mari si mai lichide 500 de actiuni americane cotate. Activele vor fi plasate in cinci banci din Romania si restul Uniunii Europene, iar o parte din suma incasata de fond din dobanzi va fi plasata in contractele de tip index swap – e vorba de activele incluse in indicele SGI Wise US Long/Short Vol Target, dezvoltat de Société Générale Corporate & Investment Banking (SGCIB). Suma incasata de fond din dobanzi va fi platita deci catre SGCIB, care administreaza indicele. Fiecare dintre cele 500 de actiuni este evaluata in functie de 12 criterii legate de performanta, profitabilitate sau lichiditate. “In urma analizelor realizate de SGCIB, pe cele mai performante 10% dintre actiunile incluse in S&P500 se vor initia pozitii long (de cumparare), pentru a castiga din cresterea de pret, iar pe cele 10% care au avut evolutii negative sau reduse fata de medie se vor adopta pozitii short (de vanzare), pentru a castiga din scaderea de pret”, spune Dan Popovici, director de investitii la OTP Asset Management.

    OTP WiseRo va garanta investitia initiala printr-o scrisoare de garantie bancara eliberata de OTP Bank Ungaria. Este principalul motiv pentru care OTP sustine ca WiseRo este un produs adaptat crizei. Capitalul investitorului este garantat la maturitatea fondului, adica peste trei ani, deci investitorul isi va primi inapoi cel putin investitia de inceput, indiferent de evolutia indicelui SGI Wise. In plus, administratorul spune ca volatilitatea indicelui este scazuta. “Volatilitatea indicelui este fixata la 8%, iar ajustarea se face lunar. Valoarea unitatii activului net va fi publicata lunar. Nu vom putea face acest lucru zilnic, pentru ca Depozitarul Central certifica aceste valori doar o data pe luna”, spune Popovici. Investitorii primesc anual o dobanda egala cu performanta indicelui SGI Wise, dar nu mai mult de 40% peste investitia initiala. Nu se percep comisioane de achizitie si rascumparare, iar comisionul de administrare este de 1,1% pe an. Randamentul indicelui lansat de SGCIB in 1997 a fost, in tot acest timp, de peste 17%.

    In ciuda sofisticarii instrumentului de investitie, societatea ungara mizeaza deci pe apetitul scazut de risc al investitorilor in perioada actuala, propunandu-le garantarea investitiei initiale, o volatilitate controlata a indicelui si un cos de actiuni mai atractive decat cele romanesti. Razvan Pasol, directorul general al societatii de brokeraj Intercapital Invest, care intermediaza oferta de vanzare si listare a unitatilor de fond, se declara increzator ca daca oferta OTP WiseRo va avea succes si fondul va fi listat la bursa, vor prinde si altii curaj si vom vedea mai multe listari la bursa ale fondurilor de investitii. “Sunt convins ca vom vedea mai multe fonduri de investitii listate la bursa romaneasca. In urmatorii trei-patru ani am putea avea peste cinci sau sase astfel de fonduri”, spera Pasol.
    Valoarea ofertei de vanzare pentru OTP WiseRo este de 6 milioane de lei, corespunzator unui numar de 30.000 de unitati de fond (suma minima pentru o unitate este de 200 de lei). Pentru ca oferta sa fie incheiata cu succes este nevoie de o subscriere de minimum 20.000 de unitati, respectiv 4 milioane de lei. In cazul unei suprasubscrieri, oferta poate ajunge la 85.000 de unitati. Administratorul fondului ii vizeaza atat pe investitorii institutionali, cat si pe cei individuali.

    Desigur, evolutia OTP Wise va depinde de modul cum se va comporta piata americana de actiuni, dar si de complexitatea modului de administrare a indicelui SG Wise. Pana acum, simpla orientare spre pietele straine n-a garantat in sine performanta.

  • A trecut ce a fost mai rau pe Bursa?

    In ultimele saptamani, indicii bursieri au dat semnalul intrarii pe un trend ascendent, variatiile zilnice ale principalelor actiuni listate s-au mai redus, iar rapoartele publicate de analistii bancilor straine arata ca actiunile romanesti mai au potential de crestere. Cu alte cuvinte, Bursa intra usor in normalitate, pe masura ce si pietele internationale se consolideaza, iar investitorii nu se mai tem sa-si asume riscurile unor investitii in actiuni. Pentru cei care nu au apucat sa investeasca in ultimele luni, asta nu e neaparat o veste buna, deoarece odata cu reasezarea pietei scade probabilitatea ca investitorii sa mai poata obtine castiguri de 100% sau chiar 200%, cum s-au vazut pe Bursa in ultimele trei luni.

    Pe de alta parte, se reduce si riscul ca, odata intrat in piata, un investitor sa inregistreze pierderi de 50% sau chiar mai mari, precum cele din perioada octombrie 2008 – februarie 2009. In mai, Bursa a inregistrat primele corectii dupa revenirea spectaculoasa din martie si aprilie, odata ce actiunile s-au apropiat de evaluari considerate de analisti “normale” pentru aceasta perioada. Cu toate acestea, revenirea a continuat, inclusiv in primele sedinte din iunie, chiar daca intr-un ritm mai moderat. Indicele BET a inregistrat in primele doua saptamani din luna iunie o crestere de 9%, similara celei din mai, dupa ce urcase cu 25% in martie si cu 29% in aprilie. In urma acestor cresteri sustinute, indicele si-a depasit, pentru prima data in ultimul an si jumatate, media mobila a valorilor din ultimele 200 de zile, dand astfel semnalul unei schimbari a trendului. Majoritatea indicilor de pe marile piete externe sunt intr-o pozitie similara.

    Adrian Lupsan, directorul general adjunct al societatii de brokeraj Intercapital Invest, sustine ca indicatorul mediei mobile la 200 de zile este cel mai important indicator tehnic care poate sa semnaleze sfarsitul perioadei de panica de pe pietele de capital: “Cand indicele intersecteaza media, de obicei jucatorii mari institutionali il vad ca un semnal de cumparare si intrare in piata”. De altfel, investitiile straine si-au facut si ele simtita prezenta in piata, desi fondurile de investitii sunt in continuare discrete. Intrarile nete de capital strain pe pe Bursa de la Bucuresti au atins in luna mai cel mai ridicat nivel din ultimul an, de peste 7 milioane de euro, in conditiile in care investitorii locali, in cea mai mare parte speculatori, au fost mai prudenti si si-au marcat castigurile din lunile precedente.

    Chiar daca la nivelul pietei ponderea tranzactiilor realizate de straini reprezinta mai putin de un sfert din total, intrarile nete din mai arata ca interesul este in crestere. Valoarea achizitiilor investitorilor straini s-a ridicat luna trecuta la 30 de milioane de euro, marcand a treia luna de cresteri consecutive, dupa ce in februarie atinsesera un nivel minim de circa 8 milioane de euro. Faptul ca strainii cumpara acum mai mult, dupa o crestere de peste 80% a Bursei, arata ca perceptia lor incepe sa se schimbe, aceasta tendinta fiind observata de analisti pe majoritatea pietelor emergente.
    Analistii bancii Erste considera intr-un raport ca performantele spectaculoase ale pietelor din regiune si scaderea pretului CDS-urilor pentru tarile din zona arata ca aversiunea exagerata la risc a investitorilor a fost depasita. Indicatorii care masoara increderea investitorilor in economiile din zona au inregistrat de asemenea o revenire. Analistii bancii austriece intaresc aceasta concluzie prin faptul ca in prima parte a acestui an, la nivel mondial, investitorii au retras 78 mld. dolari din fondurile care investesc in instrumente monetare, cautand castiguri mai bune, si au plasat 10 miliarde de dolari in fonduri de actiuni dedicate pietelor emergente, care pierdusera circa 50 de miliarde de dolari anul trecut doar din retrageri.

    Printre pietele preferate de investitori in acest moment se numara China si India, dar si piete din regiune, precum Rusia sau Turcia. Pe de alta parte, analistii atrag atentia ca pierderile determinate de sentimentul negativ fata de pietele emergente din regiune au fost recuperate in mare parte, iar pentru ca revenirea sa continue pe burse, sunt necesare si semne concrete de imbunatatire la nivel macroeconomic. “Inregistram valori de tranzactionare mult prea scazute, chiar si in comparatie cu alte piete din regiune. O crestere a lichiditatii ar putea duce si la o majorare a numarului strainilor din piata, principalul motiv pentru care acestia ar vrea sa intre fiind potentialul considerabil al pietei locale, de majorare a profiturilor”, crede Darius Moldovan, directorul general adjunct al Broker Cluj. Rapoartele de analiza publicate in ultima perioada de analistii bancilor straine care activeaza pe piata locala arata ca principalele actiuni de pe Bursa au in continuare potential. De exemplu, analistii bancii austriece Raiffeisen Centrobank, care tranzactioneaza direct pe BVB, au majorat recent pretul tinta pentru actiunile Petrom de la 0,26 la 0,3 lei (titlurile Petrom au crescut in acest an cu 50%).

    Recomandarile analistilor straini sunt favorabile si pentru actiunile Transgaz Medias si Transelectrica Bucuresti, mai putin expuse la criza, dar si pentru unele companii din sectoare volatile, precum retailerul electro Flamingo International sau dezvoltatorul imobiliar Impact. Principala problema a Bursei de la Bucuresti ramane insa lichiditatea scazuta, care impiedica intrarea in piata a investitorilor institutionali care ar dori sa profite de evaluarile atractive ale companiilor romanesti.

  • Ghid practic: Cum ocolesti blocajul financiar

    Problema este ca toate companiile incearca sa-si amane cat mai mult propriile plati si sa incaseze banii de la clienti, daca se poate, chiar in avans. Blocajul financiar face insa rare cazurile cand asa ceva mai e posibil. Dar exista variante prin care o companie poate ocoli blocajul financiar chiar daca sectorul unde activeaza este afectat? Sau acest efect de domino este implacabil si daca un jucator din piata intra in incapacitate de plata va atrage implicit dupa el alte si alte companii?

    Problema este ca toate solutiile indicate de consultanti si analisti pot ajuta cate o companie, dar nu pe toate odata. Spre exemplu, folosind o explicatie simplista, daca o companie scurteaza termenul de plata pentru un partener de afaceri, acesta va scurta la randul sau termenul de plata pentru un alt partener. Acesta din urma, sau poate urmatorul, sau urmatorul dupa el va intra in incapacitate de plata si va atrage in blocaj si alti parteneri.

    Un alt exemplu: daca o companie devine din ce in ce mai selectiva, refuzand sa lucreze cu firme care au deja probleme financiare si nu mai prezinta garantii in ce priveste respectarea datelor de scadenta, atunci risca sa “omoare” un client si, odata cu el, sa-si faca siesi un rau. Si tocmai aici, cand vorbesc despre linia de demarcatie dintre strictete si solidaritate, consultantii sunt confuzi: pe de-o parte spun ca partenerii de afaceri trebuie sustinuti, de cealalta parte recomanda strictete si toleranta zero pentru firmele cu probleme, cele care prezinta riscuri de amanare a platilor sau chiar neplata. Or, acestea din urma sunt din ce in ce mai numeroase astazi.

    Marius Ghenea, antreprenor ce prefera sa investeasca in afaceri de la zero (startup- uri), avand opt companii in portofoliu, spune ca o companie cu pierderi si flux de numerar pozitiv este mai solida decat una cu profit, dar cu banii blocati si in imposibilitatea de a-si plati angajatii si datoriile curente. Afirmatia are in vedere faptul ca majoritatea firmelor romanesti isi desfasoara activitatea pe baza de surse imprumutate. Or, accesul greu la finantare, cresterea dobanzilor si majorarea ratelor ca efect al deprecierii leului au condus la o criza de lichiditate si deci la neplata datoriilor intre clienti si furnizori.

    Cristian Ionescu, country manager al Coface Romania, firma specializata in asigurari de credite comerciale, afirma, intr-o prezentare organizata de Mediafax, ca 90% dintre tranzactiile comerciale sunt platite cu o intarziere medie de 90-120 de zile. Pentru multe companii, intarzierile acestea s-au dovedit deja prea lungi. Coface Romania estima recent ca numarul companiilor care au intrat in faliment in 2008 a depasit 14.000, mai mult decat dublu fata de 2007, iar in primul trimestru al acestui an, numarul dosarelor deschise pentru procedura de faliment a ajuns la 4.000, in crestere cu 84% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

    Dupa Marius Ghenea, orice companie ar trebui sa se concentreze in aceasta perioada pe fluxurile de numerar (cash-flow) ca element vital pentru buna functionare a companiei. “Astfel, obiectivele de profitabilitate pot trece in plan secund”, spune antreprenorul. Evident, aceasta este o abordare tactica legata de criza, deoarece pe termen mediu si lung, orice companie ar trebui sa-si propuna sa fie profitabila.

    Pentru a maximiza intrarile si a minimiza iesirile de numerar, Ghenea e de parere ca o firma trebuie sa-si creasca vanzarile si sa scada costurile. Suna simplu, dar nu este. Vanzarile nu trebuie accelerate cu orice pret; daca este redus in mod nejustificat adaosul, pe termen mediu si lung companii si sectoare intregi pot avea de suferit. Reducerea costurilor este si ea problematica, comenteaza Ghenea, pentru ca o masura de micsorare a costurilor poate genera cheltuieli imediate importante; de exemplu, disponibilizarile pot atrage imediat costuri compensatorii, deci “o ardere” de lichiditati nedorita.

    Ioana Constantinescu, director general al firmei Chimtotal, considera la randul ei ca exista strategii de evitare a problemelor de lichiditate. Un lucru esential este urmarirea zilnica a fluxului de numerar, mai ales al celui previzionat. “Astfel ar trebui sa reusim sa avem termene de plata cat mai exacte atat pentru incasari, cat si pentru plati.” Compania, distribuitor de substante si materii prime pentru industria cosmetica si a mobilei, a terminat anul trecut cu o cifra de afaceri de 700.000 de euro. Acum, platile intarzie cu aproximativ doua saptamani fata de termenele stabilite, iar Constantinescu primeste din ce in ce mai multe cereri de reesalonare a platilor, mai ales pentru sumele consistente. Insa cel putin pentru unele produse, firma nu este dispusa sa accepte intarzierile de plata. Explicatia este ca, desi pentru moment balanta dintre incasari si plati este destul de echilibrata, si valoric si ca termene de plata, exista oricand riscul, inclusiv pentru o companie profitabila, ca din cauza unor intarzieri in lant sa intre in incapacitate de plata.

  • Cine risca nu mai castiga

    Investitia de private equity ofera capital, know-how si transforma uneori radical afacerile pe care le alege: brokeraj de credite, factoring, imbuteliere de apa, distributie de telefonie mobila sunt doar cateva dintre afacerile, odata de nisa, in care fondurile de private equity au investit si care s-au impus pe piata. Peisajul s-a schimbat insa in ultima vreme: fondurile straine de private equity au venit, au vazut, spun ca au resurse disponibile, mai exact pentru companiile care nu mai au acces la finantare bancara, dar cele mai multe n-au incheiat inca sau n-au mai incheiat nicio tranzactie.

    “Scopul nostru este de a sprijini un numar de companii profitabile care au nevoie de capital, in valoare de aproximativ 30-50 de milioane de euro, pentru a-si creste competitivitatea sau pentru modernizarea operatiunilor. Urmarim genul de afaceri relativ stabile, dar care nu pot obtine finantare bancara si care nu vor putea supravietui fara capital acestei crize”, spune Sebastian Tcaciuc, director in cadrul biroului din Romania al companiei americane Advent International. In primavara anului trecut, compania a constituit al patrulea fond (ACEE IV) cu active de un miliard de euro, insa pana in prezent nu a incheiat nicio tranzactie pe piata locala.

    Compania poloneza Enterprise Investors are rezervate pana la 25 de milioane de euro pentru companiile romanesti, aproximativ un sfert din activele de 100 de milioane de euro ale fondului Enterprise Venture Fund I, constituit in toamna anului trecut. Fondul este in cautare de companii mici si medii, cu venituri de peste 5 milioane de euro, cu nevoi de finantare de pana la 10 milioane de euro. Pana in prezent insa nici Enterprise Venture Fund I nu a incheiat nicio tranzactie aici. “Pentru fondul constituit toamna trecuta, numarul de proiecte pe care le-am primit este ridicat, insa mai dureaza pana cand unul dintre acestea se va concretiza intr-o investitie, pentru ca in momentul de fata nu prea stii ce cumperi”, spune Cristian Nacu, partener la Enterprise Investors.

    Anul 2007 a fost apogeul investitiilor de profil, care au ajuns la 476 de milioane de euro, raportat la 110 milioane in 2006, conform Asociatiei Europene a Fondurilor cu Capital de Risc (EVCA). Tot atunci a fost atins si apogeul preturilor pe care fondurile le-au platit pentru a intra in companiile romanesti. Valoarea investitiei initiale se calcula atunci cu un multiplu de pana la opt ori profitul operational (EBIT DA), iar multi dintre antreprenorii romani preferau sa intarzie semnarea tranzactiei, in asteptarea unor sume si mai mari. Criza insa a pus capat acestei inflatii “nejustificate”, cum o descriu directorii din private equity. Iar odata cu criza au inceput sa apara si primele regrete. “Cu totii am platit prea mult pentru a intra in companiile romanesti in urma cu doi sau trei ani. Insa atunci asa arata piata, si nimeni nu putea anticipa ca va urma criza”, spune Nacu.

    Tacerea instalata in piata incepand din cea de-a doua jumatate a lui 2008, cand volumul investitiilor de private equity a scazut pana la 60 mil. euro, de peste trei ori mai putin fata de primul semestru al anului, semnalizeaza in mod evident prudenta fondurilor. Recordul din anul precedent, cand Advent cumpara compania farmaceutica LaborMed cu peste 100 de milioane de euro, nu s-a mai repetat in 2008, cand suma maxima angajata de fondurile de investitii intr-o firma romaneasca n-a mai depasit 30 de milioane de euro.

    “In 2007, cea mai mare provocare era sa gasesti investitii bune la preturi acceptabile, pentru ca piata era inundata de bani. Acum, insa, cel mai dificil este sa strangi fonduri si esti mai preocupat de banii pe care i-ai investit decat de cei pe care urmeaza sa ii investesti”, considera Mihai Sfintescu, director de investitii la 3TS Capital Partners, care detine in portofoliu participatii la Romprest Service SA si la Centrul Medical Unirea. Cat despre exiturile din companii, ele sunt chiar de evitat in aceste momente, in opinia lui Sfintescu.

    Asadar, companiile din portofoliu vor fi fara doar si poate prioritatea directorilor de investitii anul acesta, initierea unor noi investitii fiind lasata pe plan secund, in asteptarea unei imbunatatiri a indicatorilor economici, dar mai ales a previzibilitatii privind evolutia economica in urmatorii ani. “Si modelul dupa care vom investi se va schimba. Ponderea leverage-ului (investitii pe baza de credite bancare) se va diminua, piata isi cauta acum un echilibru in care leverageul nu va mai fi prezent. Ne indreptam spre un model de tipul ”, adauga directorul 3TS .

    “Acum conteaza foarte mult pozitia pe care o companie o are fata de concurenta”, declara Cornel Marian, directorul executiv al companiei suedeze Oresa Ventures, care detine in portofoliu firme precum Sonriso, Kiwi Finance sau Fabryo. Cu cat iti scad vanzarile sau ce greutati ai e mai putin important decat cat de bine stai fata de concurenta si in ce postura poti deci sa iesi din criza, crede Marian; “chiar daca e posibil sa iesi din criza cu o firma mai mica, poate aceasta va fi mai puternica decat concurenta”.

    Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta Roland Berger, la care au participat 56 de manageri ai companiilor de private equity din Europa, Rusia si Statele Unite, fondurile de private equity vor tinde sa se implice mai mult in operatiunile companiilor unde detin participatii. Limitarea accesului la creditare bancara si instabilitatea de pe pietele de capital ca alternativa de finantare ii vor apropia pe directorii de private equity de companiile in care au investit.

    “In aceasta perioada ne focalizam pe companiile la care suntem fie actionari majoritari, fie actionari unici. Resursele de care dispunem in momentul de fata sunt banii si timpul. Vom sta alaturi de management, dar vom pastra timp si pentru eventuale oportunitati noi”, spune Cornel Marian.