BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Care este unul dintre motivele principale, greu de crezut, pentru care tot mai multe relaţii sau căsnicii se destramă în ţara noastră? Aproape jumătate dintre acestea se încheie din acest motiv

    Într-o era în care iubirea se exprimă, vrând-nevrând, în rate, cheltuieli neprevăzute şi planuri financiare pe termen lung, banii au devenit un test de rezistenţă pentru cupluri. Un test pe care, statistic vorbind, mulţi îl pică. Peste 40% dintre cuplurile din România se ceartă pe tema banilor, iar pentru un număr tot mai mare, acest conflict devine cauza principală a despărţirii. Nu e infidelitatea, nu e lipsa comunicării – e bugetul. De ce?

    Discuţiile despre bani nu sunt niciodată doar despre bani”, subliniază Nicoleta Deliu-Paşol, coordonatoarea programului naţional de educaţie financiară „Şcoala de Bani” al BCR, care a publicat acest studiu în luna februarie. Potrivit ei, în spatele unor certuri pe cardul comun, de exemplu, se ascund diferenţe de viziune despre viaţă: vrei casă mare sau vacanţe dese? Preferi să investeşti în educaţie sau să ai haine de brand? Într-un cuplu, fiecare răspuns diferit e o fisură în construcţia unui plan comun de viaţă. „Oamenii se tem de instabilitate.

    Iar impredictibilitatea financiară apasă direct pe fricile noastre de bază”, crede şi Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock Market Research. De altfel, în studiile din 2024, banii nu mai sunt prima cauză a destrămării relaţiilor – au fost devansaţi de infidelitate – dar rămân totuşi pe locul al doilea. O dovadă că educaţia financiară începe să-şi facă simţită prezenţa, dar mai e mult de lucrat. Şi totuşi, există şi veşti bune: tot mai multe cupluri româneşti manifestă o stare de „precauţie cu optimism”, spune Adina Vlad. Adică învaţă să-şi gestioneze mai bine banii, comunică mai eficient şi îşi construiesc împreună o relaţie financiară. Iar un semnal clar e că „fondul de urgenţă” a devenit un must-have în tot mai multe relaţii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • BRD: Gestionarea eficientă a riscurilor, esenţială într-un 2025 cu multiple provocări externe

    Incertitudinile la nivel mondial, cu multiple evenimente geopolitice în desfăşurare, precum şi potenţiale noi conflicte comerciale, pot afecta perspectivele economice. În timp ce redresarea economică şi un ritm preconizat mai înalt de creştere a PIB ar influenţa pozitiv sistemul bancar, provocările fiscale şi incertitudinile politice pot aduce volatilitate şi afecta încrederea mediului de afaceri, susţine Maria Rousseva, şefa BRD. Ea consideră că perspectivele pentru sistemul bancar românesc şi pentru BRD în 2025 rămân „prudent optimiste”, fiind influenţate de o serie de factori interni şi externi. 

     

    Gestionarea eficientă a riscurilor şi monitorizarea lor atentă vor fi esenţiale pentru a face faţă provocărilor. Experienţa noastră arată că ameninţările potenţiale pot fi transformate în oportunităţi atunci când sunt anticipate în mod corespunzător şi gestionate în timp util”, consideră Maria Rousseva, CEO al BRD-SocGen. Vorbind despre contextul internaţional, ea punctează faptul că incertitudinile la nivel mondial, cu multiple evenimente geopolitice în desfăşurare, precum şi potenţiale noi conflicte comerciale, pot afecta perspectivele economice globale. Iar creşterea economică modestă actuală a unora dintre cei mai importanţi parteneri comerciali europeni ai României influenţează performanţa propriei noastre economii. „În România, ne confruntăm cu o deteriorare a unor indicatori macroeconomici, cu toate riscurile care decurg din ea”, atenţionează şefa băncii româneşti cu capital francez. Creşterea economică continuă să fie limitată, fiind determinată în principal de consum şi, într-o mai mică măsură, de investiţii, adaugă Maria Rousseva. În anul 2024, economia României a încetinit, ajungând la un plus de doar 1%. Dar ce sectoare economice o duc mai bine şi unde este mai puţin bine? Sectorul energetic rămâne unul strategic, spune Maria Rousseva, ea amintind de proiectele majore care au fost demarate în ultimul an şi cele care se aşteaptă să fie finalizate în perioada următoare. În actualele circumstanţe şi provocări macroeconomice, absorbţia fondurilor UE devine şi mai importantă, în opinia şefei BRD, în special a fondurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în cadrul căruia României i-au fost alocate 13,6 mld. euro sub formă de granturi şi 14,9 mld. euro sub formă de împrumuturi, echivalentul a 8,8% din PIB. „Implementarea reformelor structurale ar trebui să conducă, de asemenea, la o schimbare a modelului de creştere către unul cu valoare adăugată mai mare şi axat pe domenii strategice precum securitatea alimentară, tranziţia verde şi securitatea energetică sau dezvoltarea infrastructurii.” În ceea ce priveşte sectorul auto, acesta se confruntă cu provocări legate de preţurile vehiculelor electrice mai ieftine din Asia, cu ieşirea SUA din Green Deal şi cu reducerea tichetului Rabla Plus pe piaţa românească, care vor pune presiune pe dealerii şi producătorii locali de componente auto şi îi vor determina să îşi reorganizeze activităţile. Cu toate acestea, pentru moment, producătorii români par să se bucure în continuare de costuri mai mici decât alte situri de producţie europene şi ar putea întâmpina dificultăţi într-o măsură mult mai mică sau într-un interval de timp amânat comparativ cu alte pieţe, este de părere Maria Rousseva, care a fost desemnată director general al BRD-SocGen spre finalul anului 2023. Pe de altă parte, vorbind despre sectorul construcţiilor, ea spune că rămâne unul provocator, având în vedere evoluţia mixtă a subsegmentelor a căror dinamică este alimentată fie de disponibilitatea fondurilor publice – segmentul infrastructurii, care a înregistrat o dinamică pozitivă în ultimii ani şi care este de aşteptat să rămână o sursă de creştere -, fie de tendinţele macroeconomice – segmentele rezidenţiale şi de inginerie civilă – care declanşează o evoluţie ciclică. Cât despre agricultură, aceasta vine după doi ani de volatilitate a preţurilor la cereale, zone afectate de secetă, toate acestea traducându-se în scăderea productivităţii şi creşterea preţurilor la inputuri, detaliază CEO-ul băncii româneşti cu capital francez. În acest context, perspectivele pentru sistemul bancar românesc şi pentru BRD în anul 2025 rămân „prudent optimiste”, fiind influenţate de o serie de factori interni şi externi, în opinia Mariei Rousseva. Ea a menţionat câţiva dintre factorii interni spunând că, în timp ce redresarea economică şi un ritm preconizat mai înalt de creştere a PIB ar influenţa pozitiv sistemul bancar, provocările fiscale şi incertitudinile politice pot aduce volatilitate şi pot afecta încrederea mediului de afaceri. Totodată, adaugă ea, o disciplină deficitară a plăţilor între companii şi organizaţii poate deteriora calitatea activelor bancare, determinând o creştere a costului riscului care afectează profitabilitatea, în timp ce o rentabilitate solidă este esenţială pentru generarea de capital şi, prin urmare, pentru asigurarea capacităţii băncilor de a finanţa în continuare economia. Astfel, gestionarea eficientă a riscurilor şi monitorizarea lor atentă vor fi esenţiale pentru a face faţă acestor provocări, în viziunea ei. Şefa BRD aduce în discuţie şi un factor mai specific pentru sistemul bancar – impozitarea cifrei de afaceri pe un orizont de timp nedeterminat şi impactul acesteia asupra profitabilităţii băncilor şi, deci, asupra capacităţii lor de generare de capital. Cu toate acestea, sistemul bancar românesc este sănătos şi stabil de mulţi ani deja, bazându-se pe o calitate generală bună a activelor, un risc de lichiditate scăzut şi o capitalizare adecvată în prezent, menţionează Maria Rousseva. „Trebuie să menţinem aceste caracteristici pozitive ale sectorului nostru bancar, pentru că ele reprezintă un factor major pentru o economie viabilă şi prosperă.“ 

    „Sistemul bancar românesc este sănătos şi stabil de mulţi ani deja, bazându-se pe o calitate generală bună a activelor, un risc de lichiditate scăzut şi o capitalizare adecvată în prezent. Trebuie să menţinem aceste caracteristici pozitive ale sectorului nostru bancar, pentru că ele reprezintă un factor major pentru o economie viabilă şi prosperă.” – Maria Rousseva, CEO al BRD

    Viitorul depinde, de asemenea, de abordarea proactivă în vederea transformării în oportunităţi a vulnerabilităţilor actuale, cum ar fi nivelul scăzut al intermedierii financiare sau schimbările climatice, spune ea. „Ne străduim să îmbunătăţim continuu accesibilitatea serviciilor bancare pentru clienţii noştri, concentrându-ne eforturile pentru a oferi produse adaptate, digitalizate şi mai multe finanţări sustenabile, vizând un impact pozitiv asupra mediului, societăţii şi economiei.” Referindu-se la provocarea preţurilor, a inflaţiei, şefa BRD consideră că „bătălia globală împotriva inflaţiei a fost în mare parte câştigată”, chiar dacă presiunile asupra preţurilor persistă în unele ţări, şi în special în România. Inflaţia internă a cunoscut o uşoară creştere în toamna anului 2024, ajungând la 5,1% în decembrie 2024. Iar în acest an, inflaţia oscilează tot în jurul a 5%. „Factorii determinanţi au fost reluarea creşterii preţurilor alimentelor, inerţia inflaţiei în sectorul serviciilor şi efectele de bază. Evoluţiile generale par să fie în concordanţă cu o continuare a procesului de dezinflaţie în 2025. Estimăm că inflaţia se va îndrepta spre 4% până la sfârşitul anului, susţinută de scăderea cererii, moderarea creşterii salariilor şi de o inflaţie limitată în mediul extern.” Având în vedere perspectivele legate de inflaţie, întrebarea este ce se va întâmpla cu dobânzile. Moderarea inflaţiei şi atenuarea tensiunilor de pe piaţa muncii au deschis în ultimele luni poarta reducerii ratelor dobânzilor de politică monetară în economiile majore şi regionale. Cu toate acestea, băncile centrale rămân flexibile şi nu se angajează în prealabil la o anumită traiectorie a dobânzilor, menţionează Maria Rousseva, ea susţinând că atât calendarul cât şi amploarea reducerilor depind de date şi vor fi evaluate cu atenţie pentru a se asigura că presiunile inflaţioniste subiacente sunt limitate în mod durabil. „Cu atât mai mult cu cât trăim  într-o lume dominată de incertitudini geopolitice, de distorsiuni ale lanţurilor de aprovizionare şi, mai recent, de conflicte comerciale, care pot genera oscilaţii neaşteptate în privinţa preţurilor sau a producţiei.” În acest context, navigând printre incertitudini, politica monetară locală trebuie să echilibreze nevoia de dobânzi stabile pentru a promova încrederea cu potenţialul de reducere a dobânzilor pentru a stimula creşterea, în viziunea şefei BRD. Prin urmare, BNR a menţinut o abordare prudentă a politicii monetare, reducând dobânda cu doar 50 de puncte de bază în anul 2024, aducând dobânda de politică monetară la 6,50%, de la 7% în anul 2023. Mediul ratelor dobânzilor este influenţat atât de factori interni, cât şi de tendinţe mai largi. Unii factori-cheie, cum ar fi politica monetară a BNR, tendinţele inflaţiei, creşterea PIB şi modificările EURIBOR vor contura evoluţia ratelor dobânzilor la credite şi depozite. „Cu o inflaţie persistentă şi un context geopolitic complex, BNR a menţinut o abordare prudentă a politicii monetare. Indicii de piaţă vor urma tendinţa, preţurile la credite şi depozite vor fi ajustate în mod dinamic. În ansamblu, se aşteaptă ca dobânzile la credite să scadă atât pentru RON, cât şi pentru EUR, dar costurile împrumuturilor sunt estimate să rămână relativ ridicate. Se preconizează că finanţările verzi şi cele din fonduri UE vor fi opţiunile cel mai puţin costisitoare datorită subvenţiilor.” Vorbind despre strategia BRD, a patra cea mai mare instituţie de credit din România după active, şefa băncii spune că va rămâne în anul 2025 concentrată pe creşterea organică sustenabilă, mizând pe produse de creditare competitive şi practici prudente de gestionare a riscurilor, iar ambiţia băncii este de a atinge o eficienţă mai mare prin simplificare şi rapiditate. Maria Rousseva, prima femeie ajunsă la conducerea băncii româneşti cu capital francez, primea în noiembrie 2023 aprobarea BNR pentru a deveni director general al BRD pentru următorii patru ani. Ea a preluat conducerea BRD de la Francois Bloch în anul în care banca a coborât de pe locul 3 pe locul 4 în topul celor mai mari instituţii de credit după active din România, cu o cotă de piaţă de circa 10%. „În 2025, BRD va rămâne concentrată pe creşterea organică sustenabilă. Vom oferi produse de creditare competitive, adaptate pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluţie ale clienţilor noştri, aplicând în acelaşi timp practici prudente de gestionare a riscurilor. De asemenea, vom continua să acordăm credite verzi pentru a sprijini proiectele sustenabile ale clienţilor noştri. Ne vom îmbogăţi oferta de soluţii de gestionare a activelor şi de asigurări, alături de depozitele tradiţionale. Vom continua să investim în serviciile noastre bancare digitale şi în continuarea automatizării lor. Ambiţia BRD este să atingă o eficienţă mai mare prin simplificare şi rapiditate“. Impulsul comercial puternic al BRD este de aşteptat să continue în 2025, însă cu un avans al creditării cu o singură cifră, atât pe segmentul retail, cât şi pe cel corporate, afirmă ea. Această evoluţie este condiţionată de situaţia macroeconomică generală. De asemenea, disponibilitatea sau absenţa programelor susţinute de stat în 2025 va avea un impact în special asupra activităţii de creditare a companiilor, în opinia Mariei Rousseva. Cert este că procesul de creditare va continua să fie alimentat de componenta în lei, facilitat de cererea rezilientă atât din partea persoanelor fizice, cât şi din partea companiilor, în timp ce pentru valută cererea vine aproape exclusiv din partea clienţilor companii. În anul 2024, soldul creditelor nete acordate de BRD, inclusiv finanţarea prin leasing, a ajuns la 49,7 mld. lei, marcând o creştere de circa 19% faţă de 2023, susţinută de activitatea robustă de creditare atât pe segmentul companiilor, cât şi pe cel al persoanelor fizice. Creditele acordate companiilor au rămas principalul motor de creştere, cu un avans anual de 29% an/an, în timp ce creşterea segmentului retail a marcat un avans de 13%, conform datelor BRD. Şi pe partea de economisire, şefa băncii anticipează că depozitele ar trebui să înregistreze în 2025, de asemenea, un avans cu o singură cifră, distribuit în mod egal între segmentele retail şi corporate, principalul motor fiind moneda naţională. Într-o lume dominată de incertitudini, rolul BRD este să sprijine clienţii şi să îi însoţească chiar şi în perioade dificile, dă asigurări Maria Rousseva. „Credem că rolul nostru este mai degrabă acela de a ne sprijini clienţii să îşi ducă afacerile la următorul nivel şi să îi acompaniem chiar şi în perioadele dificile, decât să restabilim încrederea în a face business în general. Prin urmare, obiectivul nostru din ultimii ani a fost să poziţionăm BRD ca o bancă parteneră care nu doar că oferă servicii şi finanţare clienţilor noştri, ci şi investeşte în dezvoltarea cunoştinţelor lor şi este ghidată de nevoile lor.“ Rousseva detaliază spunând că BRD sprijină companiile şi antreprenorii români prin finanţări de toate tipurile, fie că vorbim despre credite clasice precum cele pentru capital de lucru şi finanţarea investiţiilor, fie despre programe care beneficiază de fonduri europene sau de sprijin din partea statului. „Pornind de la întreprinderile mici şi până la cele mijlocii, active în diverse sectoare economice, banca a acordat finanţări în cadrul diferitelor programe precum IMM INVEST/IMM PLUS, Start-Up Nation, Femeia Antreprenor şi al programelor cu fonduri europene pentru IMM-uri. 

     

    Valoarea totală a acestor finanţări acordate în 2023 şi 2024 a depăşit 8,5 mld. lei şi aproape 10.000 de credite.“ În 2024, BRD a încheiat două noi parteneriate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă – cu Fondul European de Investiţii pentru implementarea Programului de Sustenabilitate dedicat sprijinirii IMM-urilor şi companiilor Midcap care investesc în proiecte verzi şi cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru implementarea programului de granturi „Digitalizarea IMM-urilor“. De asemenea, în 2024, pe baza unui portofoliu existent de credite corporate în valoare de 700 mil. euro, BRD a încheiat o tranzacţie de securitizare sintetică de referinţă cu IFC, care a eliberat capital şi a permis BRD să accelereze finanţarea companiilor româneşti şi, în special, a proiectelor lor sustenabile, explică şefa băncii româneşti cu capital francez. În anul 2024, BRD şi-a menţinut poziţia financiară solidă, demonstrând rezilienţă şi adaptabilitate într-un mediu de piaţă dinamic aminteşte şefa băncii. „Orientarea noastră spre creştere, inovare şi satisfacţia clienţilor a condus la o performanţă comercială pozitivă. Creşterea generală a businessului este principalul accent al anului 2024, activitatea intensă de creditare traducându-se prin cote mai mari de piaţă pe toate segmentele. Realizările comerciale au dus la creşterea veniturilor. În schimb, noul impozit pe cifra de afaceri a afectat vizibil cheltuielile operaţionale ale BRD şi, prin urmare, profitul net. Totuşi, în ciuda acestui impact, am încheiat anul cu o performanţă financiară solidă la nivelul parametrilor-cheie. În ceea ce priveşte investiţiile din 2024, am continuat să îmbunătăţim canalele digitale pentru clienţii noştri şi să automatizăm procesele interne.“ Şefa BRD se aşteaptă la o uşoară creştere a creditelor neperformante, care poate fi privită ca o normalizare, mai ales în comparaţie cu perioada recentă, dintre 2022 şi 2024, caracterizată de un nivel scăzut al creditelor neperformante. “Excluzând abaterile materiale de la previziunile macroeconomice actuale, rata NPL a BRD ar trebui să rămână sub control, cu o creştere marginală la nivelul întregului portofoliu. De fapt, atunci când corelăm rata actuală scăzută de default cu numărul redus de clienţi cu dificultăţi pe care i-am observat în 2024 şi cu percepţia clienţilor noştri asupra mediului de afaceri, ne-am aştepta mai degrabă la o normalizare a costului riscului care vine după o lungă perioadă în care portofoliul nostru nu a înregistrat niciun default. Provocările din ultimii 5 ani – Covid, războiul din Ucraina, criza energetică, afectarea lanţurilor de aprovizionare şi inflaţia ridicată – au consolidat relaţia cu clienţii noştri, pentru că am navigat împreună menţinând o legătură strânsă şi un dialog deschis. Dacă anticipăm şi discutăm din timp problemele potenţiale cu care se confruntă clienţii noştri, suntem încrezători că vom găsi soluţii adecvate pentru a depăşi dificultăţile pe care ei le pot întâmpina”, a concluzionat şefa BRD. 

     

    Cine este Maria Rousseva, CEO al BRD

    1.Œ Maria Rousseva a devenit noul CEO al BRD-SocGen în anul 2023, după plecarea lui Francois Bloch.

    2. Este prima femeie care a ajuns la conducerea băncii româneşti cu capital francez; este al cincilea director general al BRD-SocGen după 2009.

    3. Are o experienţă de circa 25 de ani în domeniul bancar, din care 20 de ani în funcţii de conducere în cadrul grupului francez Société Générale.

    4. Înainte de a ajunge la BRD, Maria Rousseva a fost membru al boardului Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Société Générale, unde a lucrat împreună cu François Bloch, pe care l-a înlocuit apoi la conducerea BRD.

    5. Şefa BRD Maria Rousseva a câştigat în anul 2024 circa 167.000 lei brut/lună, adică peste 33.000 de euro brut/lună, plus beneficii în natură şi bonusuri de performanţă variabile.

    6. Pentru anul 2024, Maria Rousseva, director general, a primit o remuneraţie fixă compusă din indemnizaţie anuală în valoare de 2.001.796 lei brut şi beneficii în natură în valoare de 102.377 lei brut, care au fost plătite conform politicii de remunerare. Remuneraţia variabilă acordată pentru performanţa anului 2024 a fost de 355.000 euro brut, din care a intrat în drepturi, în martie 2025, pentru suma de 142.000 euro brut şi nu a intrat în drepturi pentru suma de 213.000 euro brut, a cărei plată a fost amânată.

    7. Este absolventă a Universităţii de Economie Naţională şi Mondială din Sofia, Bulgaria, specializarea în relaţii economice internaţionale, şi are o diplomă de master în Studii comerciale la Universitatea Leipzig din Germania.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 55 – Cosmin Vladimirescu, General Manager, Mastercard România şi Croaţia

    Din primăvara anului trecut a preluat funcţia actuală, anterior având rolul de country manager Mastercard România, vreme de peste 13 ani. Parcursul său în cadrul  companiei globale de tehnologie de plăţi cumulează aproape 18 ani, iniţial fiind account manager, conform informaţiilor de pe LinkedIn. Absolvent al Universităţii Româno-Americane din Bucureşti (1999), şi-a început cariera în cadrul Bancpost, unde a lucrat vreme de şapte ani, în poziţia de card fraud manager. „Educaţia financiară merge mână în mână cu efortul de digitalizare. Sistemul bancar pune produse foarte competitive în piaţă, dar este nevoie de educaţie. Oamenii trebuie să înţeleagă că nu există riscuri asociate, ci doar beneficii pe care trebuie să ştie cum să le folosească. În România există loc de creştere în piaţă pentru plăţile digitale, cel puţin 30% din incluziune financiară şi 70% din conversia numerarului“, declara recent executivul.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    Înconjoară-te de oameni diferiţi de tine. Fiecare persoană aduce o poveste, o lecţie şi o viziune care îţi pot lărgi orizonturile şi îţi pot îmbogăţi modul de a înţelege lumea.




     

  • Dragostea nu ţine de foame, dar nici banii nu ţin loc de dragoste

    Într-o era în care iubirea se exprimă, vrând-nevrând, în rate, cheltuieli neprevăzute şi planuri financiare pe termen lung, banii au devenit un test de rezistenţă pentru cupluri. Un test pe care, statistic vorbind, mulţi îl pică. Peste 40% dintre cuplurile din România se ceartă pe tema banilor, iar pentru un număr tot mai mare, acest conflict devine cauza principală a despărţirii. Nu e infidelitatea, nu e lipsa comunicării – e bugetul. De ce?

     

    Discuţiile despre bani nu sunt niciodată doar despre bani”, subliniază Nicoleta Deliu-Paşol, coordonatoarea programului naţional de educaţie financiară „Şcoala de Bani” al BCR, care a publicat acest studiu în luna februarie. Potrivit ei, în spatele unor certuri pe cardul comun, de exemplu, se ascund diferenţe de viziune despre viaţă: vrei casă mare sau vacanţe dese? Preferi să investeşti în educaţie sau să ai haine de brand? Într-un cuplu, fiecare răspuns diferit e o fisură în construcţia unui plan comun de viaţă. „Oamenii se tem de instabilitate.

    Iar impredictibilitatea financiară apasă direct pe fricile noastre de bază”, crede şi Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock Market Research. De altfel, în studiile din 2024, banii nu mai sunt prima cauză a destrămării relaţiilor – au fost devansaţi de infidelitate – dar rămân totuşi pe locul al doilea. O dovadă că educaţia financiară începe să-şi facă simţită prezenţa, dar mai e mult de lucrat. Şi totuşi, există şi veşti bune: tot mai multe cupluri româneşti manifestă o stare de „precauţie cu optimism”, spune Adina Vlad. Adică învaţă să-şi gestioneze mai bine banii, comunică mai eficient şi îşi construiesc împreună o relaţie financiară. Iar un semnal clar e că „fondul de urgenţă” a devenit un must-have în tot mai multe relaţii.

    Potrivit managing partnerului de la Unlock Market Research, 53% dintre parteneri afirmă că iau deciziile financiare importante împreună, ceea ce indică o orientare clară spre parteneriate financiare egalitare. În acelaşi timp, tot mai multe familii adoptă bune practici precum fondul de urgenţă, bugetarea transparentă sau economisirea pentru obiective comune — de la vacanţe, la educaţia copiilor. Unul dintre cele mai frecvente sfaturi venite de la specialişti e simplu: vorbiţi despre bani înainte să vă certaţi pe bani. Nicoleta Deliu-Paşol spune că alinierea dorinţelor financiare e cheia. Nu există un model universal: unii aleg conturi comune, alţii îşi împart responsabilităţile în funcţie de venituri. Important e ca amândoi să se simtă confortabil şi echitabil în formula aleasă. Pentru unii, contul comun e o dovadă de încredere.

    Pentru alţii, o sursă de stres. Ceea ce funcţionează, spune Nicoleta, e ca „ambii să ştie exact care sunt regulile jocului, să aibă acces egal şi să discute deschis despre priorităţi.” Dacă partenerul face achiziţii spontane, imprudente, apare conflictul. Fiecare decizie financiară devine astfel o declaraţie despre valori, despre control, despre roluri în cuplu. „Femeile nu sunt neapărat mai stresate financiar, dar sunt mai prudente”, explică Adina Vlad.

    Şi da, 1 din 5 români a regretat o achiziţie impulsivă în 2024. Soluţia? Regula celor 24 de ore – amână decizia, discut-o, reevaluează. Uneori, o noapte de somn valorează mai mult decât o geantă la reducere, de exemplu. Studiul realizat a mai arătat că doar 48% dintre cupluri pun bani deoparte pentru vacanţe, dar cei care o fac nu mai văd concediul ca pe un moft, ci ca pe o formă de igienă relaţională. „Vacanţele nu mai sunt considerate o cheltuială, ci o investiţie în sănătatea mintală şi în amintiri”, punctează Adina Vlad. Ceea ce demonstrează că oamenii încep să se uite la bani şi prin prisma impactului emoţional, nu doar a cifrelor.

    Planificarea financiară aduce predictibilitate, iar aceasta consolidează încrederea într-o relaţie. Atât Nicoleta Deliu-Paşol, cât şi Adina Vlad sunt de acord că educaţia financiară devine o formă de igienă relaţională. Iar interesul e uriaş: la evenimentele dedicate finanţelor în cuplu, locurile se ocupă în primele ore. Ce le lipseşte multora? O metodă practică, adaptată stilului de viaţă. „Traininguri de tip experiment financiar, în care cuplurile să descopere cum se raportează fiecare la bani, ar putea face minuni”, sugerează Adina Vlad.   

     

    Ce e de făcut pentru ca banii să nu distrugă relaţiile?

    1. Banii nu distrug relaţiile – lipsa de comunicare despre bani o face.

    2. Planul financiar în cuplu trebuie să fie clar, flexibil şi revizuit constant.

    3. Un fond de urgenţă e mai important decât o cină romantică (pe termen lung).

    4. Educaţia financiară salvează mai multe relaţii decât ne-am imagina.

    10 întrebări şi răspunsuri din interviurile cu Nicoleta Deliu-Paşol şi cu Adina Vlad

     

    Nicoleta Deliu-Paşol

    1. Cum au ajuns problemele financiare ca una dintre principalele cauze ale  despărţirilor în România?

    Ca orice altă problemă pe care nu o abordăm deschis – nu vorbim despre ce ne dorim de la bani, care sunt obiectivele noastre în viaţă, cum arată relaţia noastră cu banii, care sunt credinţele pe care le avem despre bani, cu care am venit din copilărie. Şi, în general, banii sunt foarte legaţi de tot ce înseamnă viziunea despre viaţă: casă mare, maşină nouă sau vacanţe multe? Educaţie sau haine? Toate acestea sunt lucruri despre care trebuie să discutăm deschis.

    2. Care sunt cele mai mari provocări financiare pentru cupluri în 2025?

    Alinierea dorinţelor şi a obiectivelor financiare.

    3. Cum ar trebui să se împartă responsabilităţile financiare într-un cuplu?

    Ca toate celelalte responsabilităţi, într-un mod care să fie corect faţă de fiecare partener, de dorinţele fiecăruia. Nu cred că există un model universal, aşa cum fiecare cuplu e diferit, şi responsabilităţile financiare sunt diferite. Ce contează este discuţia deschisă şi asumată, care să îi facă pe amândoi să se simtă bine cu modul de funcţionare a vieţii financiare în cuplu.

    4. Cum pot evita cuplurile deciziile financiare pripite?

    Planificând şi discutând deschis despre lucrurile pe care vor să le construiască în viaţă, despre obiective financiare şi despre comportamente responsabile.

    5. Ce soluţii financiare ar putea ajuta cuplurile să crească împreună?

    Să îşi facă nişte reguli legate de cheltuielile comune – aici poate să ajute un cont comun la care să aibă amândoi carduri ataşate, să aibă un fond de urgenţă la care să aibă acces amândoi, asigurări care să le dea linişte că nu devin o povară pentru celălalt şi pensii private care să le asigure un venit sigur la bătrâneţe.

    Discutaţi, planificaţi, analizaţi, rediscutaţi, fiţi sinceri cu lucrurile pe care vi le doriţi, dar şi cu modul în care voi vă raportaţi la bani! –
    Nicoleta Deliu-Paşol, coordonatoarea programului naţional de educaţie financiară „Şcoala de Bani” al BCR
     

    Adina Vlad

    1. Cum a afectat creşterea costurilor de trai relaţiile de cuplu?

    În România, oamenii spun că se trăieşte mai bine, deci costurile de trai nu au devenit mai mari în raport cu veniturile. Rezultatele din studiul de anul acesta indică o echilibrare a vieţii financiare în vieţile familiilor din România, în sensul că oamenii au învăţat destul de multe lucruri despre bani cât să nu îi mai lase să strice armonia în familii. Anul trecut banii erau pe primul loc ca motiv de ceartă, anul acesta neajunsurile financiare se află pe locul doi ca motiv de destrămare a unor familii, după infidelitate.

    2. Cât de comună este tendinţa de a împărţi veniturile şi cheltuielile? 

    Marea majoritate a cuplurilor (aproximativ 50%) spun că veniturile şi cheltuielile sunt la comun, la fel şi restul responsabilităţilor financiare. Atunci când comparăm femeia cu bărbatul însă, la restul de 50% din cupluri unde deciziile sunt împărţite, procentele cresc uşor în favoarea bărbatului – el contribuie mai mult, e uşor mai activ în a face cheltuieli sau achiziţii spontane, dar diferenţele sunt mici. Când e vorba de achiziţii majore, 84% din cupluri spun însă că deciziile se iau la comun.

    3. De ce 43% dintre cupluri se ceartă pe tema banilor?

    Banii lucrează foarte mult în zona de siguranţă, de supravieţuire. Fiecare partener din cuplu se simte vulnerabil în faţa unui dezechilibru financiar şi, de cele mai multe ori, din frustrare, dă vina pe cel cu care „împarte o pâine”, cum se mai spune. În plus, dacă cei doi parteneri nu au o viziune similară asupra vieţii – unul cheltuie excesiv sau se împrumută, altul este mai precaut – practicile unuia îl pot afecta şi pe celălalt, care ajunge să se simtă o victimă. Dacă într-un cuplu oamenii nu au un plan financiar comun şi o viziune similară, armonia se poate destrăma foarte repede – e ca şi cum ar clădi o casă frumoasă, dar care nu are fundaţie.

    4. Ce categorie de cheltuieli provoacă cele mai multe discuţii?

    Cele mai frecvente discuţii se concentrează în jurul subiectului privind raportul dintre venituri şi cheltuieli (13%), dar şi discuţii privind cheltuieli pentru achiziţionarea unui produs scump sau renovarea casei.

    5. Cum s-a schimbat percepţia asupra nunţilor şi cheltuielilor aferente?

    37% din respondenţi spun că vor participa la mai puţine nunţi, în principal pentru că se aşteaptă ca frecvenţa lor să scadă, mai ales a nunţilor cu mulţi invitaţi.

    Dacă într-un cuplu oamenii nu au un plan financiar comun şi o viziune similară, armonia se poate destrăma foarte repede – e ca şi cum ar clădi o casă frumoasă, dar care nu are fundaţie. – Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock Market Research

  • Viaţa ta e un business. Eugen Anicescu, director general, AON România: Industria asigurărilor poate că nu are cel mai atrăgător nume, dar este extrem de provocatoare, volatilă şi este în prima linie a digitalizării

    Eugen Anicescu este director general al AON România, filiala locală a unuia dintre cele mai mari grupuri de asigurări şi management al riscului din lume. De la terminarea ASE, în 1999, a rămas mereu fidel domeniului asigurărilor, trecând printre altele pe la Generali, COFACE şi acum AON. Totuşi, el nu elimină varianta unei viitoare intrări în antreprenoriat. 

    Text: Roxana Roşu, interviu: Cristian Hostiuc 

    Ai terminat ASE şi până acum ai schimbat doar patru companii. Şi ai stat doar în industria de asigurare şi reasigurare. Ai regrete că ai rămas într-o singură industrie? 

    Nu, nu-mi pare rău. Industria asigurărilor poate că nu are cel mai atrăgător nume şi chiar observăm că tinerii nu mai vin atât de uşor, nu cred că au venit vreodată uşor, dar parcă vin chiar mai greu în ultimii ani. Dar este una extrem de provocatoare, volatilă, aduce multe elemente de noutate. Este în prima linie a digitalizării. Deci nu aş spune că îmi pare rău, dar am uneori nostalgia lucrurilor tangibile. Pentru că atunci când lucrezi în industrie, din mâna ta iese ceva, când lucrezi în construcţii la fel. Şi am uneori nostalgia că lucrez cu lucruri intangibile. Altfel nu am regrete absolut deloc.

    A meritat din punct de vedere financiar? Merită pentru cei care vin din spate? 

    În continuare industria financiară, şi aici se încadrează şi industria de asigurări, este undeva în topul veniturilor. Nu aş spune că alegerea industriei asigurări ar fi mult mai lucrativă financiar decât alte industrii, dar este un domeniu care remunerează bine atunci când devii un expert, atunci când devii valoros. Iar când eşti un expert bun în România, eşti un expert bun în industria de asigurări europeană. Sunt mulţi oameni care au plecat din România şi ocupă poziţii de frunte în industria europeană de asigurări. Este o catapultă bună dacă eşti dispus să investeşti în tine şi să creşti. Eu  am ajuns cumva întâmplător în domeniul asigurărilor. Am terminat ASE în 1999, am mers în armată, m-am întors în Bucureşti, am luat ziarul. Mă uitam ce era disponibil şi mergeam la poştă, de unde trimiteam faxuri. Astăzi lucrurile astea par anacronice. Am ajuns la interviu la o companie de asigurări foarte mică, se numea Croma şi era deţinută de Mircea Lucescu. Am prins un job extrem de interesant, pe reasigurări. Am învăţat din bibliografii, din discuţii cu reasigurători şi asta mi-a dat de la început foarte mult curaj. Poate că dacă aş fi nimerit într-o companie foarte mare, în care m-aş fi pierdut, aş fi luat-o pe un drum, poate că nu aş fi avut curaj apoi toată cariera să intru în orice provocare care mi-a apărut.

    În 2001 ai plecat la Generali. A fost o recrutare directă sau ţi-ai depus un CV?

    A fost o recomandare din partea unui coleg. Am stat acolo şase ani. Am evoluat, am avut şansa să lucrez cu partenerii internaţionali, să intru în anumite proiecte pe zona de risc financiar. A fost o şcoală foarte bună. 

    Te-ai gândit vreodată că poate ar fi mai bine să fii antreprenor? 

    Pe măsură ce m-am dezvoltat profesional, poate. Cred că puţini corporatişti nu au fantazat cu gândul acesta – ce ar fi dacă mi-aş folosi expertiza pe care am dobândit-o pentru a deveni antreprenor? Dar e greu să-ţi faci un business în reasigurări în România. Nu aveam ceva vandabil pentru piaţa din România.

    N-ai avut curajul, n-ai avut o idee sau în momentul în care intri într-o multinaţională devii burghez? 

    E o combinaţie de mai multe lucruri. Cred că termenul „burghezie” exprimă destul de bine ce se întâmplă în momentul în care ajungi la un anumit nivel profesional. A fost confort, dar a fost şi şansa de a avea un job extrem de interesant la COFACE, de a evolua în permanenţă.

    Când îţi este bine, când simţi că evoluezi, atunci gândul antreprenoriatului poate că nu persistă mult. 

    O bună parte sau cea mai mare parte din cariera ai petrecut-o la COFACE. Ce-ai învăţat acolo? 

    Enorm. Cum spuneam, am stat 25 de ani în asigurări. Însă cred că perioada de 15 ani din COFACE a fost realmente o perioadă deosebită. Este o companie la confluenţa dintre asigurări, consultanţă, financiar, bancar. Asta îţi dă şansa nu doar să faci asigurări, ci să stai de vorbă în fiecare zi cu antreprenori, cu companii. E o poziţie privilegiată şi mi-a permis să înţeleg ce se întâmplă în mediul economic. În cei 15 ani am trecut acolo prin nişte crize. Criza subprime, criza datoriilor suverane, pandemie. Companiile au devenit mai reziliente, au învăţat să facă lucrurile diferit, să-şi gestioneze resursele financiare, să lucreze cu oameni, să-şi păstreze oamenii în echipă, să investească. 

    În momentul în care ai trecut de la COFACE la AON, a fost o ofertă financiară şi o poziţie de nerefuzat? 

    N-aş spune că a fost vorba despre asta. A fost vorba despre 15 ani într-un singur loc. Şi despre nevoia mea personală de a schimba. Eu cred că dacă faci lucrurile cum trebuie, la un moment dat devii inutil într-o organizaţie. Organizaţia poate să meargă mai departe şi fără tine. Poate chiar e mai bine să aibă ceva prospeţime. După 15 ani, simţeam nevoia unei schimbări. Mă apropiam de 50 de ani şi am avut gândul acesta, dacă nu acum, atunci când?  

    Ce defecte trebuie să ai în calitate de CEO, ca să fii un CEO de succes? 

    Aş spune că orice CEO este o sumă de calităţi şi defecte. Un defect pe care cred că trebuie să îl ai este să fii suficient de încăpăţânat. Încăpăţânarea este, în principiu, un defect. Dar ca să fii perseverent, să treci prin situaţii, să fii omul care tragi o organizaţie, care oferă energie, trebuie să ai şi un gen de încăpăţânare. Însă cred că defectul trebuie să fie cuplat cu o calitate. De exemplu, poţi să fii încăpăţânat, dar trebuie să fii capabil să-i asculţi pe alţii, trebuie să fii capabil să acorzi încredere şi trebuie să ai gândire critică.  

    Care sunt calităţile pe care crezi că le ai şi care te-au adus în această poziţie? 

    Cred că sunt un om echilibrat şi asta îmi permite să iau nişte decizii corecte. Cred că sunt suficient de ambiţios, caut mereu oportunităţile. Cred că sunt orientat către strategie. Cred că am suficient curaj. Pentru că am descoperit, şi cred că o ştiu şi antreprenorii, o ştiu şi oamenii din multinaţionale, orice succes este rezultatul unui proces de trial-and-error. Uneori reuşeşti, uneori nu reuşeşti, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să încerci. Mi-a plăcut mult ce spunea unul dintre CEO cu care am lucrat de-a lungul timpului: greşiţi rapid, greşiţi mic şi mergeţi mai departe. Adică încercaţi, nu vă limitaţi, dar nu te arunca cu capul în zid ca să faci greşeli critice. Dar dacă nu încerci, nu ai cum să reuşeşti.

    Te-ai întâlnit cu foarte mulţi antreprenori români.  Ce-ai învăţat de la ei?

    Au fost într-adevăr multe întâlniri şi multe surprize, şi aş spune multe surprize plăcute. Uneori omul te impresionează prin anumite calităţi, într-o întâlnire poate de o jumătate de oră, o oră, şi înţelegi de ce are succes. Vezi o gândire sănătoasă. Am văzut businessuri care erau la limită şi oamenii au reuşit să salveze situaţia. După cum am văzut şi situaţii în care nu au reuşit. Şi ceea ce am văzut atunci când au reuşit a fost o perseverenţă, dar nu încăpăţânare, ci abilitatea de a găsi soluţii. 

    De ce eşuează unele businessuri româneşti?  

    Aş spune că cele mai multe au eşuat din cauza deciziilor greşite. Şi nu o decizie greşită, ci poate un lanţ de decizii greşite. De exemplu investesc pe termen lung, cu fonduri pe termen scurt. Asta este o greşeală clasică.

    Ai fost vreodată în burnout profesional?

    Nu. Nu mi s-a întâmplat. Pentru că am reuşit în permanenţă să echilibrez şi întotdeauna m-am bazat pe cei din jurul meu. Viziunea mea ca manager, ca lider, este să avem rezultate într-o atmosferă bună. Întotdeauna mi-a plăcut să fac lucrurile în mod consecvent. Adică muncim în fiecare zi, muncim toţi din echipă. Şi când se întâmplă ceva, rezultatele vin şi presiunea este distribuită.

    Ai avut oferte pe care le-ai refuzat de job? 

    Da. Au fost situaţii. Nu foarte multe. Pentru că cred că am o rată inegalabilă. Cred că sunt undeva la patru joburi cu patru interviuri. În general nu mi-am dorit să fac schimbări. Şi când mi-am dorit să fac schimbarea, am fost un norocos.

    Ai refuzat vreodată o carieră internaţională? Sau ai fi vrut să ai o carieră internaţională şi nu ai avut această şansă? 

    Am avut oportunitatea să fac la un moment dat pasul către internaţional. Am avut o perioadă şi responsabilitate regională, adică am fost responsabil şi de Bulgaria, şi asta m-a ajutat să văd puţin ce înseamnă cariera internaţională fără să fie nevoie să mă expatriez. Dar în momentul în care am avut ocazia unei cariere internaţionale, nu am mai considerat că este necesar. Eram destul de confortabil cu mine şi foarte confortabil cu familia pe care o am aici.

    Decizia asta de expatriere nu este doar a ta, este a familiei, este şi a soţiei, şi a copiilor, şi a familiei extinse. Mie mi-a plăcut ce aveam aici. Iar acum dacă mă uit la ce înseamnă azi România, cred că a devenit o variantă extrem de ofertantă pentru cei care sunt aici şi cred că lucrurile astea încep să fie înţelese şi în exterior. 

    Care e cea mai bună decizie pe care ai luat-o în carieră? 

    Cred că a fost o decizie extrem de bună să mă duc la COFACE. 

    Dacă ar fi să dai timpul înapoi? Cu toate lucrurile pe care le-ai văzut, le ştii că s-au întâmplat. Ai fi vrut să fii mai degrabă un antreprenor? Ai fi vrut să fii un executiv? Să fi schimbat industria? 

    Cred că dacă era să fiu un antreprenor care pleacă de la zero, ceea ce înseamnă mult efort, ar fi trebuit să o fac mai devreme. Şi cred că şi România a oferit nişte oportunităţi foarte bune. Cred că mi-ar plăcut să fi luat decizia de antreprenoriat într-unul din momentele acelea în care fantazam. Şi ştiind ce ştiu astăzi, cred că ar fi fost o decizie bună. Dar nu regret.

    Altfel, cred că după o anumită vârstă, când ai tipul meu de background, sunt mulţi oameni care tranzitează către consultanţă. Asta rămâne o chestie deschisă, până la urmă. Vârsta de pensionare este înaintată în România. 

    Ce şcoală ai fi vrut să faci şi nu ai făcut? 

    Poate că au fost momente în care cochetam cu ideea unui MBA. Şi acum poate mai cochetez cu ideea unui MBA. Realitatea este că modul meu de învăţat este unul practic, din business. Mi-a plăcut ideea de calificare la locul de muncă. Am avut şansa să învăţ şi probabil că am simţit că este suficient. Dar cred că un MBA rămâne o idee extrem de bună, pentru că, dacă îl faci când trebuie şi apoi îl foloseşti cum trebuie, este o şansă mare pentru cariera cuiva. Deci aş recomanda oricui să se gândească la subiectul acesta.    

    Care a fost primul tău salariu la Croma? 

    2.500.000 de lei. Cred că era la timpul respectiv însemna cam 120 de dolari. 

    În momentul în care ai luat acest salariu, te-ai gândit vreodată cum vei evolua de-a lungul anilor? 

    Nu sunt un om cu planuri pe termen lung. Îmi place să fiu surprins. Aveam atunci un gând, când o să ajung la 400 de dolari, ce bine o să fie! Mi se părea mie că ar fi un nivel salarial bun.

    Dacă ar fi să scrii o carte despre cariera ta şi să fie o „moştenire” sau sfaturile tale către copilul tău, ce titlu ai pune?

    Teamplayer.

    „Viaţa ta e un business”, 17 februarie 2025. Invitat: Eugen Anicescu


  • Citatul săptămânii. Horia Braun, CEO al Erste Asset Management: Nevoile de finanţare semnificative ale statului generează un fenomen de crowding out, adică obligă Statul să atragă resurse care puteau fi direcţionate către alte investiţii din economia privată

    „Nevoile de finanţare semnificative ale statului generează un fenomen de crowding out, adică obligă Statul să atragă resurse care puteau fi direcţionate către alte investiţii din economia privată, iar prin setarea unor randamente superioare pieţelor secundare de titluri să creeze o referinţă de cost ridicată pentru alte entităţi care ar dori să se finanţeze.“

    Horia Braun, CEO al Erste Asset Management




     

  • Cine este femeia din spatele primei bănci 100% digitale din România şi care sunt principiile după care se ghidează

    …spune Gabriela Nistor, CEO al Salt Bank, prima bancă 100% digitală din România. lansată pe 4 aprilie 2024. În mai puţin de un an, banca a atras peste 400.000 de clienţi. 

    Cu o experienţă de aproape 30 de ani în industria bancară, Gabriela Nistor este mereu în căutarea inovaţiei. Timp de aproape un deceniu, ca director general adjunct al Băncii Transilvania (2013-2022), a coordonat divizia de retail banking. A fost implicată în lansarea diviziei de carduri, dezvoltarea call centerului şi digitalizarea serviciilor de retail prin BT Pay Digital Wallet. În 2022, a acceptat provocarea de a construi de la zero prima bancă 100% digitală din România, Salt Bank, lansată pe 4 aprilie 2024.

    Pe lângă cariera sa în banking, Gabriela Nistor a fost, de asemenea, vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (2021-2024), unde a susţinut educaţia financiară şi digitală. Deţine un EMBA de la Universitatea din Sheffield şi a fost finalistă la Study UK Alumni Awards 2021, categoria Professional Achievements.

    Care este citatul cheie care îţi defineşte viziunea profesională sau personală? Cum te motivează acesta în activitatea zilnică?

    Nu pot spune că am un singur citat care îmi defineşte viaţa, dar când am auzit această întrebare, mi-a venit în minte: „Voi găsi o cale sau voi face una”. De-a lungul timpului, am înţeles că nicio provocare nu vine fără o soluţie. Poate că nu e mereu evidentă, poate necesită mai mult efort sau creativitate, dar există. Şi, dacă nu o găsim, o putem crea noi. Este vorba despre determinare şi rezilienţă. Nu cred că ar trebui să ne lăsăm copleşiţi de incertitudini. Ar trebui să ne bucurăm de faptul că suntem aici, că avem o nouă zi înainte. E tot ce ne trebuie pentru a găsi calea sau a ne construi propria cale.

    Cum arată „imaginea centrală” de pe vision boardul? Ce simbolizează aceasta pentru tine şi ce rol joacă în drumul profesional şi personal?

    Probabil că e un răspuns atipic… dar este o haină. De fapt, o cusătură de pe interior. Când alegem ceva de îmbrăcat, ne uităm la design, la material, poate chiar la brand. Dar foarte puţini oameni dau atenţie cusăturilor, mai ales celor de pe interior. Şi totuşi, cusătura e un detaliu esenţial – ea spune totul despre rezistenţă, durabilitate şi, mai ales, despre adevărata calitate a unui produs.  

    Pentru mine, cusătura de pe interior e o metaforă puternică. Dacă vrem ca ceea ce construim frumos pe exterior să reziste în timp, trebuie să fie bine făcut şi pe interior. Evident că imaginea de ansamblu contează, dar detaliile mici fac diferenţa. Şi, cumva, mereu mi s-a dovedit că exact acele detalii pe care le ignoram – cele care păreau neînsemnate la momentul respectiv – erau cele care, mai târziu, ajungeau să creeze probleme. De aceea, pe vision boardul meu, în centru, este o haină bine cusută şi la interior. Îmi aminteşte să fiu atentă la lucrurile care nu sunt atât de vizibile, dar care fac diferenţa.  

    Şi mai am o imagine în minte ori de câte ori mă întreabă cineva care este cel mai important lucru atunci când vine vorba de businessul pe care îl conduc: un puzzle. Văd businessul ca pe un mare puzzle, în care, ca să ajungi la o imagine frumoasă la final, trebuie să ai, în primul rând, o viziune clară în minte, dar apoi trebuie să pui, cu migală, fiecare piesă exact la locul ei. Şi fiecare piesă este importantă în imaginea de ansamblu. Altfel, imaginea nu va fi frumoasă, ci un „mess”.

    Care sunt cele mai importante trei obiective pe care vi ţi le-ai propus pentru următorii cinci ani în business şi în viaţa personală?

    Profesional, îmi doresc să dedic mai mult timp planificării şi coordonării strategice. Echipa pe care am construit-o a crescut frumos, iar acum simt că trebuie să mă concentrez mai mult pe viziune şi direcţia în care mergem. Chiar dacă Salt Bank nu are nici măcar un an de la lansare, echipa noastră s-a maturizat rapid, cel mai probabil ca rezultat al ritmului accelerat de dezvoltare al băncii. A fost mult de muncă, dar, împreună, am pus bazele băncii şi am construit o poveste frumoasă, cu multe emoţii.  

    De aici se desprinde un alt obiectiv al meu. Vreau ca oamenii alături de care lucrez să fie mândri de ceea ce am realizat împreună şi să poată spune, cu încredere, că au făcut parte din echipa care a transformat acest vis – prima bancă românească 100% digitală – în realitate. Vreau să mă asigur că iau parte, în continuare, la proiecte care îi fac mândri de ceea ce realizăm împreună. Pe plan personal, mi-aş dori să călătoresc mai mult. Cred că explorarea unor locuri noi şi descoperirea altor culturi m-au ajutat mereu să văd lucrurile dintr-o perspectivă diferită. Cred că m-ar ajuta să găsesc, în continuare, soluţii mai creative, atât în viaţa de zi cu zi, cât şi în cea profesională. Până la urmă, cele mai valoroase lecţii vin din poveştile oamenilor pe care îi întâlnim – ei sunt cea mai frumoasă sursă de inspiraţie.

    Ce te inspiră cel mai mult atunci când iei decizii importante pentru compania pe care o conduci? Există un moment definitoriu sau o persoană care a influenţat acest stil de leadership?

    Echipa. Oamenii alături de care lucrez. Familia şi prietenii. Clienţii noştri. Poveştile lor, experienţele din domeniu, cunoştinţele experţilor. Pe scurt, oamenii. Ei sunt, fără îndoială, cea mai mare sursă de inspiraţie. Astăzi, tehnologia joacă un rol esenţial – ne oferă acces instant la informaţie, ne ajută la automatizarea multor procese, scade timpul de livrare al sarcinilor, creşte confortul şi face totul mai eficient. Întotdeauna am susţinut inovaţia şi am promovat soluţiile care ne ajută să evoluăm. Tocmai de aceea, îmi încurajez şi echipa să folosească toate instrumentele care le pot eficientiza munca. Dar, când vine vorba de viziune, idei noi, soluţii creative, strategie? Aici cred că oamenii vor rămâne mereu sursa principală. Ei sunt cei care dau sens progresului şi îl transformă în ceva cu adevărat valoros. Un astfel de exemplu este Care Centerul nostru. Deşi multe companii au apelat la roboţi pentru a-şi optimiza costurile şi timpul de răspuns, noi am păstrat oameni-oameni. Iar feedbackul clienţilor faţă de această decizie a fost foarte bun. Oamenii rămân în continuare singurii care pot asculta asertiv şi genera soluţii creative.

    Cum îţi foloseşti influenţa şi leadershipul pentru a genera un impact social sau pentru a susţine alte femei în business?

    Cred că am mai spus asta şi o să o mai spun, pentru că ar trebui să fim mai mândri de acest lucru. În România, femeile joacă un rol important în industria bancară, având o prezenţă semnificativă la nivel de conducere. Prima femeie preşedinte de bancă a fost numită încă din 1991, iar astăzi o parte semnificativă dintre bănci sunt conduse de femei la nivel de top management. Comparativ cu alte ţări, sectorul bancar românesc se remarcă prin implicarea activă a femeilor în poziţii-cheie. Astfel, pun accentul pe construirea unei echipe echilibrate, competente, care nu se teme să-şi exploreze potenţialul la maximum. În acest moment, Salt Bank are 352 de „săltăreţi“, dintre care 187 sunt femei şi 165 bărbaţi. Pentru mine, este foarte important să dezvoltăm o cultură organizaţională care să promoveze performanţa şi creativitatea, printre altele. Fie că sunt femei, fie că sunt bărbaţi, un mediu sănătos şi bine dezvoltat permite oricărei persoane care aspiră la mai mult să-şi atingă obiectivele. Cred şi în puterea exemplului. Însă, pentru a produce un impact social care să conteze, este nevoie de mai mult. Şi aici cred că este rolul echipei mele.

    Care este cea mai mare realizare personală de care eşti mândră, dincolo de cariera profesională?

    Fiica mea. Un om cu valori sănătoase, cu capul pe umeri, care şi-a găsit drumul în viaţă, simplu şi „fără fiţe”… pur şi simplu un om bun. Şi ştiu că e meritul amândurora, al meu şi al soţului meu. Am încercat să-i transmitem mai departe valorile noastre, i-am oferit repere, dar, până la urmă, modul în care a ales să-şi construiască drumul îi aparţine. Probabil că e un răspuns comun, pe care orice părinte l-ar da, cu toată convingerea, atunci când vorbeşte despre copilul său. Dar asta nu-l face mai puţin adevărat. Pentru mine şi pentru soţul meu, ea este cea mai mare realizare.

    Cum îţi integrezi valorile personale în modul în care conduci echipa sau compania? Există o legătură între pasiunile tale şi businessul pe care îl construieşti? 

    Am căutat mereu provocări mari şi am avut curajul să croiesc drumuri noi, chiar şi atunci când mulţi se îndoiau. Am pus pe picioare business-ul cu carduri al Băncii Transilvania, am dezvoltat primul call center BT şi am participat la dezvoltarea BT Pay. Fiind aşa, în jurul meu am atras mereu alţi oameni curajoşi, ambiţioşi şi dedicaţi, care înţeleg că succesul nu este doar despre obiectivele finale, ci şi despre drumul pe care îl parcurgem zilnic. La Salt, ne concentrăm pe progresul continuu, pe a fi astăzi mai buni decât ieri, făcând câte un pas înainte în fiecare zi.

    Însă, pe acest drum, cred că trebuie să fim foarte atenţi la oamenii din jur. La Salt, punem un accent deosebit pe atenţia pentru clienţi pentru că acest lucru este esenţial în viziunea noastră de business. Ştim că pentru a avea succes, trebuie să fim atenţi la nevoile şi dorinţele acestora. Fiecare interacţiune cu clientul este o oportunitate de a oferi un serviciu de calitate, bazat şi pe empatie, nu doar pe eficienţă. Ne asigurăm că tehnologia nu devine un scut între noi şi clienţi, ci un instrument care ne ajută să le oferim o experienţă mai bună.

    Gabriela Nistor, CEO, Salt Bank. Inspiraţia îmi vine din ceea ce fac în afara orelor de program. La munca, pui în practică ceea ce descoperi. Dar, pentru a descoperi, ai nevoie să explorezi… fiecare în felul lui.

    Am fost mereu un „experimentator” şi am avut curajul de a pune la îndoială status quo-ul atunci când era cazul. Aşa am lansat produse în premieră –  businessul cu carduri al Băncii Transilvania şi primul call center. Acum, când toată lumea integrează roboţi în call centerurile lor, eu am readus oamenii-oameni. În plus, în 12 luni, am transformat visul primei bănci româneşti 100% digitale în  realitate. În echipa noastră, toţi sunt dornici să încerce lucruri noi, iar principiul nostru fundamental este: „In God we trust, everything else should be tested”. Suntem oameni modeşti, respectuoşi şi nu criticăm niciodată colegii. Suntem oameni modeşti şi respectuoşi, nu criticăm niciodată colegii. Ascultăm, înţelegem, formulăm ipoteze şi muncim pentru fiecare îmbunătăţire.

    Încrederea este cheia succesului, iar încrederea cere timp. Mereu am clădit pentru a lăsa ceva durabil în urmă şi am fost conştientă că, pentru asta, trebuie să privim spre viitor şi să avem obiective pe termen lung. Săltăreţii sunt oameni care investesc în viitor şi care sunt dedicaţi pe termen lung. Suntem conştienţi de riscuri, le respectăm şi suntem responsabili pe termen lung. „Build to last” este un principiu care ne ghidează în tot ceea ce facem.

    La Salt, am ales oameni care gândesc şi acţionează ca şi cum totul ar fi treaba lor, care cred în proiectele lor şi sunt mândri de ceea ce livrează. „Ce aş face dacă acest lucru ar fi afacerea mea?” este întrebarea care îi ghidează pe toţi membrii echipei. Mereu am cerut colegilor mei să trateze lucrurile ca şi cum este vorba despre afacerea lor, ca şi cum propria lor reputaţie este în joc. Mereu îi întrebam: „Dacă ar fi banii tăi, ai face asta? Dacă da, atunci asta înseamnă că trebuie făcut!”. Cu toţii ne asumăm responsabilitatea pentru fiecare detaliu şi considerăm că fiecare acţiune contează.

    Pasiunile mele sunt strâns legate de afacerea pe care o construiesc, iar Salt reflectă aceste valori prin fiecare decizie, prin fiecare pas pe care îl facem.

    Ce te motivează în fiecare dimineaţă să mergi mai departe? Este o persoană, o dorinţă personală sau o aspiraţie care te conduce?

    Dorinţa de a lăsa ceva valoros în urma mea mă motivează. Mă ajută să merg înainte chiar şi atunci când nu îmi este uşor. Inclusiv lansarea Salt Bank a venit cu provocările ei. Rezultatele bune ale proiectului m-au învăţat că şi succesul poate fi o provocare. În primele 10 zile, am avut peste 100.000 de clienţi – de cinci ori mai mulţi decât ne aşteptam. A fost o presiune uriaşă să livrăm la nivelul aşteptărilor, dar exact astfel de momente mă motivează cel mai mult. Fiecare provocare depăşită îmi dă curaj, mă face să visez şi mai departe şi îmi oferă energia necesară pentru a transforma acele vise în realitate. De altfel, noi avem o vorbă la Salt: „Dacă ar fi uşor, ar face-o toată lumea.”

    Ce hobby-uri sau activităţi te ajută să te relaxaţi şi să te reîncărcaţi cu energie pentru a face faţă provocărilor din business?

    De zi cu zi, cititul. Îmi place să citesc cărţi de business, biografii, beletristică, orice. Cumva, cititul reuşeşte să îmi aducă mereu perspective noi şi să văd lucrurile din unghiuri diferite. De multe ori, cărţile sunt răspunsul pentru provocările care apar. Îmi place să citesc cărţi în „format clasic”, dar merg şi pe tabletă sau audiobooks. Iubesc călătoriile – sunt sursa mea principală de energie. La fel şi schiatul. Nu am fost niciodată o mare schioare, dar o zi de iarnă adevărată pe pârtie este minunată! Este sentimentul acela unic, care mă încarcă de fiecare dată.

    Care este locul sau activitatea care te inspiră cel mai mult atunci când ai nevoie de o pauză pentru a-ţi clarifica viziunea? 

    Inspiraţia îmi vine din ceea ce fac în afara orelor de program. La munca, pui în practică ceea ce descoperi. Dar, pentru a descoperi, ai nevoie să explorezi… fiecare în felul lui. Pe lângă călătorii şi citit, un alt moment important este cel în care ies cu colegii. Discuţiile informale, în orice context şi în orice condiţii, te ajută să faci un pas în spate şi să vezi mai clar imaginea de ansamblu… De acolo vin ideile noi. Nu contează activitatea sau locul, ci schimbul de idei. Însă, cred că este vorba şi despre momentele în care stau singură, pe gânduri… Cred că este foarte important să îţi pui întrebări, multe întrebări, şi să cauţi răspunsuri.

    Există o carte, un film sau o piesă de artă care te-a influenţat profund şi care reflectă valorile sau viziunea ta? Dacă da, de ce?

    Nu pot spune că am avut o carte sau un film anume care m-a influenţat profund, dar am învăţat câte ceva din fiecare, chiar şi din interacţiunile de zi cu zi. Pentru mine, nu este important să găsesc un moment revelator. Cred în învăţarea continuă din perspective diverse şi în aplicarea celor învăţate în viaţa profesională şi personală. Aceasta reflectă viziunea mea despre creştere: să fiu mereu deschisă la noi idei şi să învăţ din orice sursă, fără să mă limitez la un singur punct de referinţă.

    Dacă aţi putea să învăţaţi o nouă abilitate sau să exploraţi un nou hobby, ce aţi alege şi de ce?

    Mi-ar plăcea să învăţ să cânt la pian, pentru că ar fi un exerciţiu de răbdare şi perseverenţă. În plus, muzica stimulează creativitatea şi capacitatea de a lua decizii rapide. La ultimul team building organizat de Salt Bank, am avut o activitate tare faină: fiecare dintre noi a învăţat să cânte la un instrument şi, la final, am format o orchestră. A fost o experienţă care mi-a arătat cât de mult putem învăţa prin practică şi cât de important este să colaborăm pentru a crea ceva cu adevărat valoros.

    Ce loc din lume vă inspiră cel mai mult şi de ce? Există o destinaţie pe care visaţi să o vizitaţi în viitor?

    Am văzut destul de multe locuri, dar cel mai mult mi-au plăcut locurile din Asia. Toate regiunile pe care le-am vizitat. Oamenii şi culturile întâlnite. Toate au fost foarte aproape de sufletul meu. Aş vrea să pot vedea în continuare întreaga lume. În perioada următoare, mi-am propus să văd locuri mai îndepărtate, pe care nu le-am văzut încă. Una dintre destinaţiile pe care le iau în considerare în următoarea perioadă este India. Mă fascinează cultura lor şi aş vrea să o văd de aproape. Mereu am avut un spirit aventurier; e drept că mai mult în teorie decât în practică. Un alt loc foarte drag mie, pe care îl vizitez mereu cu plăcere, este Londra şi împrejurimile sale. O cunosc destul de bine, dar nu mă plictisesc niciodată acolo.

    Ce vă motivează să continuaţi drumul spre excelenţă în ciuda provocărilor? Există o valoare sau un principiu personal care vă oferă această putere?

    Mă motivează succesul. Am învăţat că succesul nu este doar o chestiune de noroc. Dacă reuşeşti o dată, poate fi o întâmplare. Dar atunci când reuşeşti constant, când îţi atingi obiectivele şi chiar le depăşeşti, atunci poţi spune cu adevărat că ai succes. Malcolm Gladwell spunea că succesul implică „10.000 de ore de muncă” şi cred că are dreptate. Am simţit asta pe pielea mea. Aşa cum se spune, către succes nu poţi lua liftul – trebuie să urci treaptă cu treaptă, pas cu pas.

    Eşecul mă motivează şi el, în felul lui. Sau, mai bine zis, frica de eşec. Puţini o recunosc, dar această frică îi determină pe mulţi să depună eforturi considerabile pentru a-l evita. Şi totuşi, eşecul este un profesor foarte bun. Te învaţă cele mai dure lecţii, dar şi cele mai bune. În primul rând, înveţi că sunt trecătoare. Chiar dacă ţi se pare greu în acel moment, chiar dacă e normal să suferi puţin, nu trebuie să uităm că drumul spre succes se datorează şi fricii de eşec. Însă, mai important decât eşecul în sine, este modul în care reacţionezi la eşec. Eşecul te wînvaţă să fii mai modest, te ţine cu picioarele pe pământ şi, tot el, îţi arată cine îţi sunt prietenii adevăraţi, cine rămâne lângă tine când o dai în bară.

    Mă motivează şi mă inspiră oamenii care fac un pas în faţă în viaţa lor, care îşi depăşesc condiţia. Şi mai mult mă inspiră drumul parcurs de aceşti oameni decât punctul în care au ajuns sau obiectivul pe care l-au atins. Cred că este mai mult despre călătoria pe care o faci şi persoana care devii, decât despre destinaţia în sine.    

    BUSINESS Magazin va lansa în curând catalogul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2025. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a proiectului să punem accentul pe conceptul Vision Board, un instrument utilizat de liderii din întreaga lume pentru a-şi vizualiza obiectivele şi aspiraţiile. Gabriela Nistor, CEO, Salt Bank, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

  • Viaţa ta e un business. Drumul unui bancher de la corporaţie la antreprenoriat

    Bogdan Speteanu este unul dintre ei mai cunoscuţi bancheri din România, cu experienţă de 22 de ani în servicii financiare, dintre care 19 ani în grupul BCR. După o carieră în zona corporatistă, în 2023 părăseşte sectorul bancar şi merge pe cont propriu, lansând alături de trei parteneri Moov Leasing, companie de leasing operaţional evaluată anul trecut la 50 milioane euro. 

    Interviu: Cristian Hostiuc 

    Viaţa ta e un business

    Dacă ar fi să aleg din nou, probabil că tot ca bancher aş începe. Acum 20-30 de ani, era un job aspiraţional. Acum nu mai este. Dacă ne uităm la tinerii de astăzi, sunt foarte puţini care îşi doresc să devină bancheri. Sunt multe alte profesii astăzi care au o prioritate. Dar e un job foarte frumos”, a povestit Bogdan Speteanu la emisiunea „Viaţa ta e business” de la Aleph Business. Cu background în zona de audit, el a deţinut mai multe roluri de management de-a lungul carierei, coordonând printre altele procesul de integrare a BCR după preluarea de către austriecii de la Erste, dar şi managementul BCR Leasing, timp de nouă ani. A absolvit ASE în 2001 şi are un EMBA Asebuss Bucureşti, precum şi numer-oase cursuri de perfecţionare profesională.

    Atractivitatea sectorului bancar a fost cu siguranţă zdruncinată la criza din 2008-2009, când imaginea bancherilor în faţa clienţilor a avut mult de suferit, iar apetitul tinerilor de a lucra în bancă s-a temperat. „Atunci au fost foarte multe credite neperformante şi mulţi clienţi au simţit, cel puţin în perspectiva lor, că banca îţi ia umbrela când plouă afară. Şi cred că şi acele bailouturi făcute de guvernare n-au ajutat prea mult. Pentru că, evident, populaţia a zis că oricum bancherii au salarii mari şi acei bani vin tot de la contribuabili.”  

    Pentru Bogdan Speteanu, călătoria prin sectorul bancar a început imediat după terminarea facultăţii, în 2001, la Raiffeisen Bank, cu o scurtă oprire în asigurări, unde făcuse un internship. Îşi aminteşte şi acum că primul salariu era de aproape 900 de lei, sumă care i se părea foarte mare la acele vremuri tânărului absolvent. „Mai ales că fiind şi tânăr, evident, nu aveam foarte multe obligaţii familiale acasă.” Peste ani, el a ajuns să refuze o ofertă financiară de 20.000 de dolari, în principal pentru că ar fi implicat plecarea din ţară, pe alt continent, dar şi pentru că a considerat mereu că e de lucru şi în România şi nu trebuie să caute în altă parte. În plus, şi latura emoţională a avut un cuvânt de spus, „noi ca naţie fiind foarte ataşaţi de familie, prieteni şi aşa mai departe”.

    După trei ani la Raiffeisen Bank, fostul bancher se mută la BCR, pe zona de audit. Trecerea nu a fost neapărat lină, de la o organizaţie privată la una care era încă apropiată de stat la acel moment, şi la doar trei săptămâni după angajare şi-a scris demisia. „Am avut parte de un şef cu experienţă, de la care am învăţat multe, Nicolae Dănilă, preşedintele BCR, care mi-a spus că lucrurile se vor schimba, că mă susţine. Dânsul m-a şi angajat, când eram foarte tânăr.” 

    În timp, a învăţat să nu acţioneze din impuls atunci când ia decizii legate de carieră şi, deşi au mai fost momente în care a vrut să renunţe, lucrurile s-au reaşezat cumva în final. A ajutat probabil şi sfatul primit la un moment dat şi care l-a călăuzit apoi mereu în carieră: întotdeauna nu este doar despre obiectiv, ci şi despre drum, cum ajungi la ce ţi-ai propus. 

    Privind retrospectiv, ar putea părea că drumul spre antreprenoriat a durat destul de mult, dar Bogdan Speteanu nu vede lucrurile aşa, căci şi în viaţa corporatistă el tot un fel de antreprenor se simţea. „Nu am stat pe aceeaşi funcţie foarte mult. Şi întotdeauna m-am ocupat de proiecte foarte interesante, pro-iecte la care, pe lângă că aveam bugete şi echipă, aveam şi destul de multă autonomie.” 

    În final, acest switch spre antreprenoriat nu a fost o decizie dificilă când s-a întâmplat. N-a fost un plan prestabilit, ci a simţit că are sens, după peste 20 de ani de banking. Şi, analizând prin prisma experienţei acumulate acum de ambele părţi ale mediului de afaceri, recomandă tinerilor care se gândesc la un afacere proprie să îşi facă mai întâi ucenicia într-o corporaţie sau o firmă mai mică. „Recomand cu tărie să câştige experienţă înainte de a începe businessul propriu. Nu înseamnă că nu poţi avea şansa la reuşită chiar dacă începi exact din şcoală. Dar experienţa e greu să o înveţi din cărţi. De fapt, e imposibil, ştim cu toţii.” În cazul lui, experienţa căpătată în bancă în cei 20 de ani nu ar fi putut să o deprinde în ni-cio şcoală, din nicio carte sau MBA. 

    Deşi toată cariera sa de până acum s-a legat într-un fel sau altul de zona financiară, Bogdan Speteanu se declară fascinat în particular de industria IT şi de antreprenorii români care au făcut businessuri de suc-ces în acest domeniu. „Am fost întotdeauna fascinat de stilul lor de a gândi şi de a pune în practică afacerile, care cumva e diferit faţă de modul tradiţional pe care eu îl ştiam ca şi bancher.” În plus, se gâ-ndeşte uneori cum ar fi fost să investeacă în Apple, de exemplu acum 20 de ani, fiind clar că industria de tehnologie, în ultimii cel puţin zece, dacă nu 20 de ani a bifat cele mai mari victorii. 

    În schimb, un avantaj al muncii în bancă a fost că a avut acces la înţelegerea unor businessuri extrem de variate, unele de succes, altele cu probleme, fiecare din ele fiind lecţii utile pentru mai târziu. „Toate aceste poveşti de succes, pe care le vezi din acea postură de bancher, îţi dau de gândit. Şi nu numai poveştile de succes, dar de multe ori şi greşelile pe care le fac. Pentru că uneori ţi se pare că ai fi putut face mai bine sau ai fi ştiut mai bine. Dar evident că până nu te loveşti tu cu capul, e greu să-ţi dai seama exact de toate aspectele.”

    Chiar dacă încrederea în sine este în general o calitate de dorit, Bogdan Speteanu o pune în lista lui de defecte, prin prisma problemelor pe care i le-a creat de-a lungul anilor: „De multe ori să nu-mi ascult in-terlocutorul, am impresia că ştiu tot”, spune el. Pe locul doi este tendinţa de a fi un om foarte direct, lu-cru care poate deranja uneori, plus că „e bine să ştii să-ţi vinzi povestea, să împachetezi ideea, să o vinzi”. Ceea ce din nou, spune el, nu e punctul lui forte. Şi, nu în ultimul rând, răbdarea. „Mi s-a întâmplat de câteva ori să regret că am pierdut persoane valoroase, pentru că deja aveam o impresie formată şi s-a dovedit că era greşită”, povesteşte Bogdan Speteanu.

    Cumva, lista de defecte este legată şi de ceea ce crede el că ar fi cea mai proastă decizie pe care a luat-o vreodată şi anume faptul că nu a ascultat şi a pierdut nişte colaboratori valoroşi. I-ar angaja acum, dacă ar putea? „Fără nicio rezervă.” 

    Chiar dacă nu mai activează în domeniul bancar, Bogdan Speteanu se întoarce cu gândul la această parte a carierei lui atunci când vine vorba de povestea lui profesională, al cărei titlu ar fi „Ce greşeli să nu faci ca bancher”. Nu neapărat cum să devii un bancher de succes, ci mai degrabă cum să nu repeţi anu-mite greşeli, pe care ai tendinţa să le uiţi, rezumă antreprenorul.   

    Dialog Cristian Hostiuc – Bogdan Speteanu

    În locul lui Erste, ai fi cumpărat BCR în 2005, pentru 5 miliarde de euro? 

    Întotdeauna retrospectiv e mult mai uşor să răspunzi. După ce Erste a cumpărat BCR pe aceşti bani, la foarte scurt timp, la doar trei ani, a venit criza. Dar, la acel moment, în zona noastră, BCR era singura bancă independentă, cea mai mare, într-o ţară cu potenţial. Şi atunci, fără doar şi poate, a fost decizia corectă. 

    Câţi bani ai investit tu în Moov Leasing? 

    Aproximativ 800.000 de euro. 

    Eşti pregătit să-i pierzi pe toţi? 

    Absolut. Altfel, nu făceam acest pas. Pregătit în sensul de asumat. Trebuie să fii foarte focusat, adică încăpăţânat, în a crede în o idee. Tocmai de aceea am făcut acest pas. Cred că e important, când faci un astfel de pas, să cântăreşti cât se poate, mai ales că deja la un moment în viaţă, nu e doar despre tine, este şi despre viitorul familiei, copii şi aşa mai departe. Niciun business nu vine fără risc.

    Dacă cineva ar veni şi ar oferi un preţ pe Moov Leasing care, cel puţin pentru tine, ar însemna dublarea banilor, ai vinde? 

    Nu. Poate părea lipsă de modestie, dar acel preţ l-am avut, mai mult decât dublarea banilor în acest moment. Şi am spus nu. Pentru că e mult prea devreme. Mai avem multe de făcut, putem dezvolta destul de mult. Cred că primul pas va fi piaţa de capital.

    Care sunt principale calităţi ale antreprenorilor români?  

    Curajul, în primul rând. Există un risc, de a superanaliza, de multe ori. Şi atunci, dacă intri în această spi-rală de a încerca să acoperi toate scenariile, nu mai iei niciodată nicio decizie şi nici nu faci pasul. Şi încăpăţânarea, pentru că mulţi antreprenori, care n-au reuşit de prima oară, după o lună, două, trei s-au ridicat şi au continuat.

    Care este întrebarea pe care ţi-o pui şi la care nu ai un răspuns? 

    Întrebarea la care poate că nu am un răspuns acum este dacă şi când noi, ca ţară, ne vom atinge po-tenţialul. Întotdeauna discutăm de potenţial, ce putem face, dar de cele mai multe ori vorbim doar la viitor. Chiar dacă ne îndreptăm într-o direcţie pozitivă, ritmul nu este cel pe care îl aşteptăm cu toţii.

  • Cine este omul ce conduce a doua bancă de pe piaţă, de peste 9 ani, dar s-a alăturat instituţiei în 2012, ca executive vice president

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 42 – Sergiu Manea, CEO, BCR

    Conduce BCR, a doua bancă de pe piaţă, de peste 9 ani, dar s-a alăturat instituţiei în 2012, ca executive vice president. 

    Şi-a început cariera printr-o serie de poziţii deţinute în cadrul unor instituţii financiare de top, precum BRD, ING Bank România, Citibank România şi Bank Austria Creditanstalt. În opinia sa, România riscă să intre în capcana venitului mediu dacă nu va inova, dacă nu va reuşi să rezolve problema superbirocraţiei, dacă nu va fructifica oportnităţile care sunt acum pe piaţă.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    Cu toată experienţa acumulată de-a lungul vieţii, pot să mă întorc cu o recomandare, care nu este doar pentru mine cel de la 20 de ani, ci pentru toţi cei care sunt tineri astăzi. Să aibă încredere în ei şi să-şi construiască încrederea în propria judecată. În propriile valori, în ideile şi idealurile lor. Dar să aibă încredere să şi ceară ajutorul atunci când întâmpină dificultăţi, atunci când e prea multă presiune, când se simt dezorientaţi sau când simt o divergenţă între ceea ce fac şi ceea ce îşi doresc. Pe de altă parte, la 20 de ani, mi-ar fi plăcut să fi avut un spaţiu de explorat, aşa cum este Zbor. Care, de fapt, înseamnă o serie de hub-uri, inspirate de tineri şi create împreună cu ei. De aceea, o altă recomandare pentru cei care au astăzi între 14 şi 25 de ani este să beneficieze de acest centru de resurse. Pentru că huburile Zbor au fost gândite ca ei să-şi poată explora pasiunile. Ca să-şi poată dezvolta abilităţile de comunicare, să aibă acces la mentorat şi coaching, dar şi la cursuri de educaţie financiară şi sesiuni de consiliere şi orientare în carieră.

  • CSR 2024. Allianz-Ţiriac Asigurări: Susţinere pentru începerea construcţiei Clinicii de Psihiatrie Pediatrică Prof. Dr. Alexandru Obregia

    Motivaţie:

    Grija faţă de comunitate şi implicarea în proiecte din domenii relevante pentru români, precum cele de sănătate publică, educaţie sau sport, sunt parte din ADN-ul Allianz-Ţiriac Asigurări. 

    „Trăim într-o lume în care atenţia faţă de sănătatea mintală a copiilor trebuie să devină o normalitate şi în care trebuie să ne asumăm o responsabilitate comună, în care noi toţi putem fi alături de părinţii şi copiii care au nevoie de susţinere şi acces la tratamente. Copiii de astăzi pot fi liderii, inovatorii şi colegii noştri de mâine. Să ne asigurăm că le oferim cele mai bune şanse de a creşte sănătoşi, echilibraţi şi pregătiţi să îşi urmeze drumul spre viitorul la care visează”, declară Daniela Covăcescu, director operaţiuni, Allianz-Ţiriac Asigurări.

     

    Descrierea proiectului:

    Anul acesta, compania a oferit susţinerea necesară începerii construcţiei Clinicii de Psihiatrie Pediatrică Prof. Dr. Alexandru Obregia, o iniţiativă care îmbină intervenţia pentru îmbunătăţirea sistemului public de sănătate şi impactul social în rândul comunităţilor.

    Allianz-Ţiriac pune umărul la construirea unui viitor mai bun prin implicarea în comunităţile din care face parte. Compania sprijină, în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale puternice, creşterea incluziunii sociale şi promovarea sănătăţii fizice şi emoţionale. Doar în ultimul an şi jumătate Allianz-Ţiriac a investit peste 12 milioane de lei în iniţiative relevante social şi a ajuns la aproape 30.000 de copii prin intermediul programelor derulate. Parteneriatul cu Fundaţia Metropolis pentru Clinica de Psihiatrie Pediatrică este încă un pas care confirmă acest angajament solid.

    „Copiii de astăzi pot fi liderii, inovatorii şi colegii noştri de mâine. Să ne asigurăm că le oferim cele mai bune şanse de a creşte sănătoşi, echilibraţi şi pregătiţi să îşi urmeze drumul spre viitorul la care visează.”

    Daniela Covăcescu, director operaţiuni, Allianz-Ţiriac Asigurări

    Pe lângă iniţiativele în domeniul sănătăţii, compania contribuie activ la un viitor sustenabil prin implicarea în activităţi de împădurire – 55.000 de puieţi forestieri plantaţi, pe o suprafaţă de 11 hectare, cu ajutorul angajaţilor voluntari. Din 2021, Allianz-Ţiriac este partenerul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi al Comitetului Paralimpic Român şi asigurătorul sportivilor români, oferind produse şi servicii de asigurare pentru participarea sportivilor de performanţă la competiţiile locale şi internaţionale. În calitate de asigurător oficial, Allianz-Ţiriac a susţinut echipa olimpică #TeamRomania la Jocurile Olimpice de la Paris 2024 cu poliţe de călătorie şi de viaţă, valabile pe toată durata competiţiei, pentru peste 200 de sportivi, antrenori, preparatori şi oficiali, parte a delegaţie române. În plus, a contribuit, prin asigurări dedicate, la recunoaşterea performanţelor sportive obţinute la Jocurile Olimpice, alături de Fundaţia Ţiriac.

     

    Rezultate:

    Aflată în etapa de proiectare, noua clădire va avea o suprafaţă de peste 4.000 metri pătraţi, subsol, parter şi 4 etaje amenajate pentru a oferi un circuit complet de tratament, de la supraveghere, la vindecare. Construcţia celei mai mari clinici de psihiatrie pediatrică din ţară va începe la finalul anului 2024.

    Compania a venit în sprijinul Fundaţiei Metropolis cu o sponsorizare de un milion de euro – sprijin care a susţinut startul de care fundaţia avea nevoie pentru construcţia clinicii de care peste 5.000 de copii cu boli mintale severe vor beneficia, în fiecare an.