BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Brokerii asteapta explozia creditelor

    Langa numarul de telefon al medicului si al avocatului, " ai pe frigider si mobilul consultantului financiar, care se ocupa de tot ce inseamna finante intr-o familie", evoca Anca Bidian, general manager al Kiwi Finance, o imagine foarte obisnuita in economiile vest-europene si in cele de peste Ocean. "Acolo", adica in Canada, unde a trait sapte ani inainte de a se intoarce in 2003 in Romania, "consultantul financiar se din familie, stie totul despre mine si banii mei, ba poate chiar si de niste cheltuieli pe care nici familia nu stie".

    In Romania insa, obisnuinta de a apela la intermediari este inca extrem de limitata: sub 5% din totalul finantarilor acordate de banci sunt intermediate de brokeri. Procentul plaseaza Romania mult sub media tarilor vest-europene, unde brokerii intermediaza o cota cam de zece ori mai mare, dar si a pietelor mai apropiate ca dezvoltare de tara noastra. In Polonia, spre exemplu, brokerii intermediaza de peste patru ori mai mult din totalul imprumuturilor, in timp ce in restul tarilor din regiune procentul variaza intre 15 si 20%.

    In aceste conditii, estimarile privind posibilitatile de crestere pe care le are aceasta piata, a intermediarilor de credite, sunt aproape un truism. Mai mult decat atat, dinamica exploziva a imprumuturilor contractate de romani de la banci (ce au crescut numai anul trecut cu peste 80% fata de 2006) este si pentru brokeri adevarat vant in vele. Relaxarea conditiilor de finantare de anul trecut a adus pe piata bancara un adevarat noian de oferte, din ce in ce mai greu de cernut, contractele de creditare incalcite ce ridica pentru neinitiati mai multe intrebari decat raspunsuri, dosarele stufoase pe care trebuie sa le intocmeasca pentru cea mai banala finantare, dar si costurile ascunse unei priviri mai neatente – sunt doar cateva dintre motivele pentru care romanii au inceput tot mai mult sa apeleze la specialisti atunci cand vor un credit. Cu atat mai mult cu cat, pentru asistenta primita, clientul final nu este taxat in nici un fel, comisioanele fiind percepute de intermediari de la parteneri (banci, companii de leasing, institutii financiare nebancare etc).

    Deloc greu de inteles in atari conditii ca firmele de brokeraj se asteapta ca anul acesta afacerile sa le creasca exploziv, cei mai multi avansand macar prognoze de dublare, daca nu mai mult. Mai ales ca e de asteptat ca tot mai multi clienti sa inteleaga reteta dupa care functioneaza un broker de credite, platit cu comision de banca partenera si nu de catre solicitantul de credit.
    Si totusi, 2008 nu se anunta deloc un an simplu si nici pe departe linistit pentru piata de brokeraj. In primul rand, "e absolut iminent ca marii jucatori de pe pietele europene sa vrea sa intre in Romania", spune Anca Bidian.

    Pe de o parte, argumenteaza ea, in alte tari industria intermedierii financiare este foarte dezvoltata si deci fara perspective prea spectaculoase de crestere. Iar pe de alta parte, "Romania este pentru ei o oportunitate care se vede de la distanta". Industria financiara, in ansamblu, este extrem de atractiva pentru marile grupuri financiare straine, in conditiile in care in Romania mai permite inca ritmuri de crestere (si profituri) la care pietele dezvoltate nu mai pot nici macar sa viseze. In sistemul bancar, spre exemplu, anul 2007 a adus o crestere a profitului net de peste 30% (pana la 825 de milioane de euro) si o majorare a activelor de circa 45% (la peste 70 de miliarde de euro).

    Sistemul bancar romanesc este insa extrem de aglomerat si greu accesibil unor noi jucatori, in conditiile in care pe piata romaneasca sunt prezente deja 40 de banci, majoritatea apartinand marilor grupuri financiare. Brokerajul de credite este, pe de alta parte, o industrie ce permite accesul (macar partial) la acest business, unde mai este foarte mult loc pentru firme noi, dupa cum spune managerul general al Kiwi Finance. Bidian este cea care in 2003 a lansat primul broker de credite din Romania – Gemini Capital Consult (actualmente Kiwi Finance). Pe atunci, "retailul bancar aproape ca nu exista, iar ideea unei companii care sa intermedieze credite parea de-a dreptul nebuneasca".

    Lucrurile s-au schimbat insa foarte mult intre timp, ultimii doi ani aducand o crestere exploziva a numarului de firme de profil, pe masura ce si bancherii au cautat si au acceptat sa foloseasca diferite canale alternative sucursalei pentru vanzare. In prezent exista in jur de 100 de brokeri de credite in intreaga tara, estimeaza Bidian, dar dintre acestea "vizibile sunt doar vreo 15". Cu o istorie de doar unul-doi ani in spate, intr-o industrie cu varsta frageda, cele mai multe companii de profil sunt inca mici, avand doar prezenta locala sau regionala. De fapt, dimensiunile reale ale pietei sunt imposibil de stabilit, din moment ce nu exista niciun cadru de reglementare si nicio autoritate ce sa supravegheze piata.

    Exista in acest moment cateva companii mari ce activeaza in domeniu si un numar considerabil de firme de intermediere, spune Roxana Gavrila, director de dezvoltare al Credit Team, o alta companie din domeniu. In opinia ei, sunt peste 300 de firme de intermediere in intreaga tara, "insa ele nu reprezinta societati de brokeraj ce pot impune anumite standarde profesionale, avand doar o acoperire locala limitata". Si la nivel local, piata se aglomereaza, dupa cum semnaleaza Ciprian Iorga, coactionar al Vertical Finance, o companie de profil cu sediul in Timisoara. Pe de o parte, firmele din Bucuresti au inceput sa se extinda si spre marile orase, iar pe de alta parte si la nivel local apar alte companii noi. "Nu se poate insa vorbi nici pe departe despre o aglomerare excesiva", puncteaza Iorga.

    Totusi, asa cum a demonstrat, spre exemplu, istoria traita de asiguratori, ritmul in care o industrie se "aglomereaza" este extrem de rapid. Dupa mai multi ani de liniste, piata asigurarilor a cunoscut in ultima perioada o adevarata efervescenta a achizitiilor, a fuziunilor si, nu in ultimul rand, a intrarii de nume noi. Pentru brokerii de credite, 2008 poate fi din acest punct de vedere un an bun pentru a-si consolida pozitia pe o piata permisiva inca, de a valorifica la maxim posibilitatile de crestere si extindere, dar si de diversificare a afacerii.

    Pentru investitiile din acest an, Anca Bidian a bugetat peste 1 milion de euro, dupa propriile spuse. Fonduri vor merge in special spre o campanie de comunicare (ce va incepe in februarie) pentru a sustine procesul de rebranding al firmei, dar si planurile de crestere. "Vrem sa dublam volumul de credite intermediate", spune managerul Kiwi Finance, avansand pentru finele anului un obiectiv de 300 de milioane de euro. In 2007, volumul finantarilor intermediate a fost de 162 de milioane de euro, depasind obiectivul de 110 milioane stabilit la inceput de an, potrivit Ancai Bidian. Aceasta in conditiile in care 2007 a fost un an dificil, dat fiind ca au avut loc mai multe schimbari. In primul rand, la jumatatea anului trecut a intrat in actionariatul firmei fondul de investitii Oresa Ventures, printr-o investitie de 3 milioane de euro.

    Tot anul trecut, compania si-a diversificat paleta de parteneri pentru care vinde credite, dupa ce inca din 2003 lucrase doar cu HVB Bank (actualmente UniCredit Tiriac). In prezent, Kiwi Finance lucreaza la nivel national cu opt banci si o institutie financiar-bancara si in doua orase si-a inclus in portofoliu inca alte doua banci. Nu in ultimul rand, 2007 a fost anul in care au fost relocate toate sucursalele din tara, "pentru ca acelea in care avem sediile devenisera neincapatoare", numarul de agenti de vanzare s-a dublat (ajungand in prezent la circa 190 de oameni) si au fost create de la zero mai multe departamente.

    Extinderea afacerii, in trei orase noi anul acesta, nu vizeaza insa doar piata interna. In primul trimestru ar trebui sa aiba loc deschiderea primei sucursale a Kiwi Finance in afara tarii, la Madrid. In vizorul acesteia sunt, in principal, cei circa 400.000 de romani inregistrati cu drept legal de munca in capitala Spaniei sau in regiunile adiacente, "dintre care multi ar vrea sa isi cumpere o casa in Romania, cu credit de la o banca locala". In plus, aceasta sucursala va intermedia si imprumuturi pentru banci spaniole, pentru romanii ce ar vrea sa faca investitii imobiliare pe plan local.

    Nu de alta, dar "finantarea unei proprietati imobiliare intr-o anumita tara cu bani luati dintr-o alta e doar o poveste frumoasa", explica Anca Bidian, in practica nefiind acceptata de bancheri, in lipsa unor garantii pe care sa le poata evalua local. Pe termen lung, romanca vrea sa duca firma pe care o conduce si in alte tari care concentreaza comunitati mari de romani, asa cum sunt Italia, Irlanda sau Canada.

    Si Credit Team, o companie cu capital integral romanesc, a decis sa faca pasul peste granita, deschizand in ianuarie 2008 o agentie francizata in Chisinau. Credit Team a intrat pe piata serviciilor financiare in ianuarie 2007 si, doar o luna mai tarziu, a initiat un program agresiv de extindere prin francize. "Programul de franciza a constituit un pas strategic in dezvoltarea noastra", spune Roxana Gavrila, adaugand ca la finele anului trecut existau deja peste 30 de agentii ale companiei (dintre care doua treimi erau francize).

    In primul an de functionare, compania a consiliat peste 9.800 de clienti, atingand un volum intermediat de peste 102 milioane de euro. Pentru anul in curs, estimarile companiei vizeaza atingerea unui volum de credite intermediate in jurul a 170 milioane de euro, "luand in calcul si evolutia mediului financiar-bancar din Romania", dupa cum spune Gavrila.

    Cea mai importanta carte in dezvoltarea brokerilor se joaca insa tot pe piata romaneasca, unde pe planurile firmelor de profil un loc in varful listei de prioritati il ocupa diversificarea. Daca pana acum cea mai consistenta parte a afacerilor lor a venit din partea segmentului de retail, "acum devine tot mai interesant si cel al companiilor", dupa cum spune Ciprian Iorga de la Vertical Finance, care detine compania in cote egale cu un partener francez.

    Desi a inceput sa lucreze cu clienti persoane juridice inca de anul trecut (in conditiile in care firma a devenit operationala la jumatatea lui 2006), mai bine de 80% din volumul de activitate vine din zona de retail. In 2007 Vertical Finance a intermediat credite in valoare de peste 2 milioane de euro, insa 2008 “ar trebui sa ne aduca cel putin un volum dublu". Kiwi Finance va incepe curand un proiect de extindere spre zona companiilor mici si mijlocii, avandu-i ca parteneri pentru inceput in aceasta activitate pe clujenii de la Banca Transilvania.

    Discutii exista insa deja si cu o alta banca pentru a intermedia finantari pentru IMM, adauga Anca Bidian – o miscare naturala, in conditiile in care micile companii se anunta o piata extrem de interesanta, pe masura ce avantul retailului bancar incepe sa scada.

    In acest tablou general, al unei piete extrem de dinamice, cu rate de profitabilitate "cam de 15% pentru un business gandit si cladit serios si pe termen lung", dupa cum spune Anca Bidian, investitorii nici nu ar avea cum sa stea prea mult departe, fie ca in ecuatie este vorba despre grupuri internationale de profil sau de investitori financiari. Si alte fonduri de investitii adulmeca profitul, chiar daca nicio alta miscare concreta nu a fost inca facuta. "Ne asteptam la cresteri substantiale in domeniu, chiar daca nu am facut niciun demers", spune Horia Manda, managing partner al fondului de investitii RAEF, care a mai avut activitati in domeniu, intermediind credite de consum prin Estima Finance.

    Lipsa efervescentei din piata nu echivaleaza insa cu dezinteresul fata de domeniul brokerilor de credite, iar 2008 – cu consolidarea pe care o promite – se poate dovedi primul pas prin care afacerile se vor transforma in tinte tocmai bune de achizitie.

  • Brokerii asteapta explozia creditelor

    Langa numarul de telefon al medicului si al avocatului, " ai pe frigider si mobilul consultantului financiar, care se ocupa de tot ce inseamna finante intr-o familie", evoca Anca Bidian, general manager al Kiwi Finance, o imagine foarte obisnuita in economiile vest-europene si in cele de peste Ocean. "Acolo", adica in Canada, unde a trait sapte ani inainte de a se intoarce in 2003 in Romania, "consultantul financiar se din familie, stie totul despre mine si banii mei, ba poate chiar si de niste cheltuieli pe care nici familia nu stie".

    In Romania insa, obisnuinta de a apela la intermediari este inca extrem de limitata: sub 5% din totalul finantarilor acordate de banci sunt intermediate de brokeri. Procentul plaseaza Romania mult sub media tarilor vest-europene, unde brokerii intermediaza o cota cam de zece ori mai mare, dar si a pietelor mai apropiate ca dezvoltare de tara noastra. In Polonia, spre exemplu, brokerii intermediaza de peste patru ori mai mult din totalul imprumuturilor, in timp ce in restul tarilor din regiune procentul variaza intre 15 si 20%.

    In aceste conditii, estimarile privind posibilitatile de crestere pe care le are aceasta piata, a intermediarilor de credite, sunt aproape un truism. Mai mult decat atat, dinamica exploziva a imprumuturilor contractate de romani de la banci (ce au crescut numai anul trecut cu peste 80% fata de 2006) este si pentru brokeri adevarat vant in vele. Relaxarea conditiilor de finantare de anul trecut a adus pe piata bancara un adevarat noian de oferte, din ce in ce mai greu de cernut, contractele de creditare incalcite ce ridica pentru neinitiati mai multe intrebari decat raspunsuri, dosarele stufoase pe care trebuie sa le intocmeasca pentru cea mai banala finantare, dar si costurile ascunse unei priviri mai neatente – sunt doar cateva dintre motivele pentru care romanii au inceput tot mai mult sa apeleze la specialisti atunci cand vor un credit. Cu atat mai mult cu cat, pentru asistenta primita, clientul final nu este taxat in nici un fel, comisioanele fiind percepute de intermediari de la parteneri (banci, companii de leasing, institutii financiare nebancare etc).

    Deloc greu de inteles in atari conditii ca firmele de brokeraj se asteapta ca anul acesta afacerile sa le creasca exploziv, cei mai multi avansand macar prognoze de dublare, daca nu mai mult. Mai ales ca e de asteptat ca tot mai multi clienti sa inteleaga reteta dupa care functioneaza un broker de credite, platit cu comision de banca partenera si nu de catre solicitantul de credit.
    Si totusi, 2008 nu se anunta deloc un an simplu si nici pe departe linistit pentru piata de brokeraj. In primul rand, "e absolut iminent ca marii jucatori de pe pietele europene sa vrea sa intre in Romania", spune Anca Bidian.

    Pe de o parte, argumenteaza ea, in alte tari industria intermedierii financiare este foarte dezvoltata si deci fara perspective prea spectaculoase de crestere. Iar pe de alta parte, "Romania este pentru ei o oportunitate care se vede de la distanta". Industria financiara, in ansamblu, este extrem de atractiva pentru marile grupuri financiare straine, in conditiile in care in Romania mai permite inca ritmuri de crestere (si profituri) la care pietele dezvoltate nu mai pot nici macar sa viseze. In sistemul bancar, spre exemplu, anul 2007 a adus o crestere a profitului net de peste 30% (pana la 825 de milioane de euro) si o majorare a activelor de circa 45% (la peste 70 de miliarde de euro).

    Sistemul bancar romanesc este insa extrem de aglomerat si greu accesibil unor noi jucatori, in conditiile in care pe piata romaneasca sunt prezente deja 40 de banci, majoritatea apartinand marilor grupuri financiare. Brokerajul de credite este, pe de alta parte, o industrie ce permite accesul (macar partial) la acest business, unde mai este foarte mult loc pentru firme noi, dupa cum spune managerul general al Kiwi Finance. Bidian este cea care in 2003 a lansat primul broker de credite din Romania – Gemini Capital Consult (actualmente Kiwi Finance). Pe atunci, "retailul bancar aproape ca nu exista, iar ideea unei companii care sa intermedieze credite parea de-a dreptul nebuneasca".

    Lucrurile s-au schimbat insa foarte mult intre timp, ultimii doi ani aducand o crestere exploziva a numarului de firme de profil, pe masura ce si bancherii au cautat si au acceptat sa foloseasca diferite canale alternative sucursalei pentru vanzare. In prezent exista in jur de 100 de brokeri de credite in intreaga tara, estimeaza Bidian, dar dintre acestea "vizibile sunt doar vreo 15". Cu o istorie de doar unul-doi ani in spate, intr-o industrie cu varsta frageda, cele mai multe companii de profil sunt inca mici, avand doar prezenta locala sau regionala. De fapt, dimensiunile reale ale pietei sunt imposibil de stabilit, din moment ce nu exista niciun cadru de reglementare si nicio autoritate ce sa supravegheze piata.

    Exista in acest moment cateva companii mari ce activeaza in domeniu si un numar considerabil de firme de intermediere, spune Roxana Gavrila, director de dezvoltare al Credit Team, o alta companie din domeniu. In opinia ei, sunt peste 300 de firme de intermediere in intreaga tara, "insa ele nu reprezinta societati de brokeraj ce pot impune anumite standarde profesionale, avand doar o acoperire locala limitata". Si la nivel local, piata se aglomereaza, dupa cum semnaleaza Ciprian Iorga, coactionar al Vertical Finance, o companie de profil cu sediul in Timisoara. Pe de o parte, firmele din Bucuresti au inceput sa se extinda si spre marile orase, iar pe de alta parte si la nivel local apar alte companii noi. "Nu se poate insa vorbi nici pe departe despre o aglomerare excesiva", puncteaza Iorga.

    Totusi, asa cum a demonstrat, spre exemplu, istoria traita de asiguratori, ritmul in care o industrie se "aglomereaza" este extrem de rapid. Dupa mai multi ani de liniste, piata asigurarilor a cunoscut in ultima perioada o adevarata efervescenta a achizitiilor, a fuziunilor si, nu in ultimul rand, a intrarii de nume noi. Pentru brokerii de credite, 2008 poate fi din acest punct de vedere un an bun pentru a-si consolida pozitia pe o piata permisiva inca, de a valorifica la maxim posibilitatile de crestere si extindere, dar si de diversificare a afacerii.

    Pentru investitiile din acest an, Anca Bidian a bugetat peste 1 milion de euro, dupa propriile spuse. Fonduri vor merge in special spre o campanie de comunicare (ce va incepe in februarie) pentru a sustine procesul de rebranding al firmei, dar si planurile de crestere. "Vrem sa dublam volumul de credite intermediate", spune managerul Kiwi Finance, avansand pentru finele anului un obiectiv de 300 de milioane de euro. In 2007, volumul finantarilor intermediate a fost de 162 de milioane de euro, depasind obiectivul de 110 milioane stabilit la inceput de an, potrivit Ancai Bidian. Aceasta in conditiile in care 2007 a fost un an dificil, dat fiind ca au avut loc mai multe schimbari. In primul rand, la jumatatea anului trecut a intrat in actionariatul firmei fondul de investitii Oresa Ventures, printr-o investitie de 3 milioane de euro.

    Tot anul trecut, compania si-a diversificat paleta de parteneri pentru care vinde credite, dupa ce inca din 2003 lucrase doar cu HVB Bank (actualmente UniCredit Tiriac). In prezent, Kiwi Finance lucreaza la nivel national cu opt banci si o institutie financiar-bancara si in doua orase si-a inclus in portofoliu inca alte doua banci. Nu in ultimul rand, 2007 a fost anul in care au fost relocate toate sucursalele din tara, "pentru ca acelea in care avem sediile devenisera neincapatoare", numarul de agenti de vanzare s-a dublat (ajungand in prezent la circa 190 de oameni) si au fost create de la zero mai multe departamente.

    Extinderea afacerii, in trei orase noi anul acesta, nu vizeaza insa doar piata interna. In primul trimestru ar trebui sa aiba loc deschiderea primei sucursale a Kiwi Finance in afara tarii, la Madrid. In vizorul acesteia sunt, in principal, cei circa 400.000 de romani inregistrati cu drept legal de munca in capitala Spaniei sau in regiunile adiacente, "dintre care multi ar vrea sa isi cumpere o casa in Romania, cu credit de la o banca locala". In plus, aceasta sucursala va intermedia si imprumuturi pentru banci spaniole, pentru romanii ce ar vrea sa faca investitii imobiliare pe plan local.

    Nu de alta, dar "finantarea unei proprietati imobiliare intr-o anumita tara cu bani luati dintr-o alta e doar o poveste frumoasa", explica Anca Bidian, in practica nefiind acceptata de bancheri, in lipsa unor garantii pe care sa le poata evalua local. Pe termen lung, romanca vrea sa duca firma pe care o conduce si in alte tari care concentreaza comunitati mari de romani, asa cum sunt Italia, Irlanda sau Canada.

    Si Credit Team, o companie cu capital integral romanesc, a decis sa faca pasul peste granita, deschizand in ianuarie 2008 o agentie francizata in Chisinau. Credit Team a intrat pe piata serviciilor financiare in ianuarie 2007 si, doar o luna mai tarziu, a initiat un program agresiv de extindere prin francize. "Programul de franciza a constituit un pas strategic in dezvoltarea noastra", spune Roxana Gavrila, adaugand ca la finele anului trecut existau deja peste 30 de agentii ale companiei (dintre care doua treimi erau francize).

    In primul an de functionare, compania a consiliat peste 9.800 de clienti, atingand un volum intermediat de peste 102 milioane de euro. Pentru anul in curs, estimarile companiei vizeaza atingerea unui volum de credite intermediate in jurul a 170 milioane de euro, "luand in calcul si evolutia mediului financiar-bancar din Romania", dupa cum spune Gavrila.

    Cea mai importanta carte in dezvoltarea brokerilor se joaca insa tot pe piata romaneasca, unde pe planurile firmelor de profil un loc in varful listei de prioritati il ocupa diversificarea. Daca pana acum cea mai consistenta parte a afacerilor lor a venit din partea segmentului de retail, "acum devine tot mai interesant si cel al companiilor", dupa cum spune Ciprian Iorga de la Vertical Finance, care detine compania in cote egale cu un partener francez.

    Desi a inceput sa lucreze cu clienti persoane juridice inca de anul trecut (in conditiile in care firma a devenit operationala la jumatatea lui 2006), mai bine de 80% din volumul de activitate vine din zona de retail. In 2007 Vertical Finance a intermediat credite in valoare de peste 2 milioane de euro, insa 2008 “ar trebui sa ne aduca cel putin un volum dublu". Kiwi Finance va incepe curand un proiect de extindere spre zona companiilor mici si mijlocii, avandu-i ca parteneri pentru inceput in aceasta activitate pe clujenii de la Banca Transilvania.

    Discutii exista insa deja si cu o alta banca pentru a intermedia finantari pentru IMM, adauga Anca Bidian – o miscare naturala, in conditiile in care micile companii se anunta o piata extrem de interesanta, pe masura ce avantul retailului bancar incepe sa scada.

    In acest tablou general, al unei piete extrem de dinamice, cu rate de profitabilitate "cam de 15% pentru un business gandit si cladit serios si pe termen lung", dupa cum spune Anca Bidian, investitorii nici nu ar avea cum sa stea prea mult departe, fie ca in ecuatie este vorba despre grupuri internationale de profil sau de investitori financiari. Si alte fonduri de investitii adulmeca profitul, chiar daca nicio alta miscare concreta nu a fost inca facuta. "Ne asteptam la cresteri substantiale in domeniu, chiar daca nu am facut niciun demers", spune Horia Manda, managing partner al fondului de investitii RAEF, care a mai avut activitati in domeniu, intermediind credite de consum prin Estima Finance.

    Lipsa efervescentei din piata nu echivaleaza insa cu dezinteresul fata de domeniul brokerilor de credite, iar 2008 – cu consolidarea pe care o promite – se poate dovedi primul pas prin care afacerile se vor transforma in tinte tocmai bune de achizitie.

  • Inca o saptamana de pierderi

    Banca Comerciala Romana, Banca Romana pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale, Bancpost si UniCredit Tiriac au perspective negative in ceea ce priveste datoriile pe termen lung, dupa ce initial bancile aveau perspective stabile. Agentia de evaluare Fitch considera ca nefavorabil ajutorul pe care aceste banci il primeste de la companiile mama, plecand, probabil, de la problemele pe care institutiile financiare internationale le au in acest moment.

    Bursa a incheiat o nou saptamana de scadere, cu indicele BET mai jos cu 5,3 procente fata de perioada anterioara. BET-C, indicele compozit, a inregistrat un minus de 5,7%, iar BET-FI s-a depreciat de 4,7%. Valoarea de tranzactionare a fost extrem de redusa saptamana aceasta, cu un total de 44 milioane euro pentru piata principala, media zilnica rezultata fiind de 8,8 milioane euro, jumatate fata de media anului trecut de 16,5 milioane euro.

    De la inceputul anului, indicii au pierdut cel putin 20 de procente, cu un minus de 23,7% pentru indicele BET, de 22,5% pentru BET-C si de 21% pentru BET-FI. Piata secundara Rasdaq s-a depreciat mai putin, indicele compozit Rasdaq-C inregistrand o coborare de dor 14%, dupa ce anul trecut a avut un randament de peste 90%. La capitolul curs valutar piata sta mai bine, saptamana ce tocmai s-a incheiat fiind una de recuperare. De la inceputul anului moneda euro s-a apreciat cu 2,1% fata de leu, ajungand pana la 3,68 lei/euro, iar dolarul american a urcat doar 0,8%, pana la 2.47 lei, fiind tras in jos de deprecierea la nivel international.

    Saptamana a fost presarata de evenimente importante, cea mai mare semnificatie fiind cea a reducerii dobanzii de referinta a Federal Reserve. Banca centrala americana a operat o noua micsorare a dobanzii, de data aceasta de numai 0,5 puncte procentuale, scazand rata la 3%. Bursele au reactionat initial pozitiv, cu salturi ale cotatiilor, insa euforia a durat putin, principalii indici inchizand pe minus sedinta. Spre deosebire de noi, principalii indici americani si europeni incheie saptamana in crestere cu cateva procente, reducandu-si pierderile de la inceputul anului.

    Indicii de la Bucuresti au fost loviti si de stirile interne, cea mai importanta fiind reducerea perspectivei de rating a datoriilor pe termen lung la nivel de tara de catre agentia Fitch. Cotatiile au plonjat in gol in ssesiunea respectiva, fiind si unul dintre motivele pentru care saptamana nu a putut fi incheiata mai pozitiv. Dintre vecinii nostrii, doar bulgarii tin pasul cu pierderile, principalul indice al bursei din Sofia, SOFIX, inregistrand o scadere de 22,1% fata de inceputul anului. Cehii, prin PX 50, au coborat 15%, iar austriecii, prin ATX, au revenit pana la un minus de 14%.

    Saptamana urmatoare ar putea incepe in scadere din cauza noilor reduceri de rating ale bancilor, insa coborarea ar putea incetini daca situatia internationala va fi favorabila, adica in crestere. Un eveniment important asteptat pentru perioada urmatoare este si sedinta Consiliului de Administratie al Bancii Nationale de pe 4 februarie, cand urmeaza sa se decida majorarea sau pastrarea actualei rate de dobanda de politica monetara. Analistii prognozeaza inca o majorare a acesteia din cauza ratei crescute de inflatie, apreciere care ar putea influenta negativ piata de capital.

  • Saptamana agitata la bursa

    Sedinta de miercuri a fost ziua minimelor la BVB, toti indicii ajungand la valori aferente anului 2006. BET a coborat pana la 7.425 puncte, dar a recuperat peste in ultimele doua zile 6,5% pentru a incheia saptamana la 7.915 puncte. Indicele compozit BET-C a atins 5.150 de puncte la limita inferioara de miercuri, si a recuperat mai bine de sase procente pana la 5,472 puncte. O revenire mai puternica a fost inregistrata de BET-FI, care a atins un minim de 58.426 puncte, dar a urcat aproape 12% in ultimele doua sesiuni de tranzactionare, ajungand la 65.330 puncte. De la inceputul anului, BET a coborat 19,4%, BET-C 17,9%, iar BET-FI 17%.

    Capitalizarea BVB a evoluat in acelasi mod. Miercuri a atins o limita inferioara de 66,7 miliarde lei (17,7 miliarde euro), a recuperat joi si vineri nu mai putin de 7,8 miliarde lei, ajungand la valoarea de 74,5 miliarde lei (19,8 miliarde euro). Valoarea capitalizarii a fost ajutata si de listarea la Categoria I a BVB a companiei Transgaz Medias din 24 ianuarie, joi, cand a inceput si tranzactionarea pe piata spot a actiunilor TGN. Capitalizarea Transgaz se ridica la aproape 900 milioane euro.

    Saptamana a fost bogata si in evenimente financiare importante. Valul de stiri privind o posibila recesiune a economiei americane a crescut pana a devenit un veritabil tsunami, obligand conducerea Federal Reserve (Banca Centrala a SUA) sa intervina inainte de termen pentru a linisti piata financiara. Federal Reserve a decis reducerea cu 0,75% a dobanzii de referinta pentru a da posibilitatea institutiilor financiare sa se refinanteze mai ieftin. Dobanda de numai 3,5% este asteptat sa mai coboare 0,25 – 0,5 procente si luna viitoare.

    Bursele au reactionat imediat si au inceput recuperarea pierderilor. Dow Jones Industrial Average (DJIA) a trecut pe plus cu 2,2% (inainte de inchiderea sedintei de vineri) fata de saptamana precedenta. Fata de inceputul anului, DJIA a pierdut 6,8 procente. Principalul indice al zonei euro, DJ STOXX 50, nu a reusit sa recupereze prea mult din pierderi si a incheiat saptamana cu un minus de 5,3%. La fel si indicele german DAX, care s-a depreciat inca 6,7% in cursul saptamanii. Fata de inceputul anului DJ STOXX consemneaza o depreciere de 14%, iar DAX de 15,4%.

    O stire importanta a aparut joi, anuntata de banca Societe Generale. A doua banca franceza dupa valoarea activelor a facut publica o frauda de 4,9 miliarde euro, rezultata din operatiunile cu contracte la termen ale unui trader din Paris. Banca a acoperit integral pierderea printr-o majorare de capital social in valoare de 5,5 miliarde euro, subscrisa integral de bancile americane JP Morgan si Morgan Stanley. Actiunile Societe General listate la bursa pariziana au pierdut patru procente in sedinta de joi.

    Titlurile Bancii Romane pentru Dezvoltare, al carei actionar majoritar este Societe Generale, nu au fost afectate de problemele din Franta. In cursul zilei de joi, dupa ce au reluat tranzactionare, titlurile s-au apreciat 1,5%, iar in ultima sedinta a saptamanii au urcat 3%.

    Volumul mare de tranzactionare din utimele zile da sperante investitorilor pentru o mentinere a corectiei pozitive si in cursul saptamanii viitoare. Brokerii si analistii se feresc sa mai faca estimari asupra trendului pe termen scurt, majoritatea declarand ca directia s-ar putea intoarce dupa publicarea rezultatelor financiare ale companiilor pentru anul 2007. Cele mai multe reportari vor fi publicate in cursul lunii viitoare.

    Afla si ponturile bursiere

  • In ce moneda ne imprumutam

    Dintre doua rele, cel mai adesea raul mai mic are castig de cauza; in acest an insa, romanii care ar vrea sa ia un credit de la banca au o sarcina mai grea decat chiar alegerea in sine: sa decida care este raul mai mare. Sa fie oare mai periculoase pentru datoria lunara catre banca dobanzile la creditele in lei, ce par sa mearga doar in sus (cel putin pentru un orizont de timp mediu)? Sau este mai mare pericolul unei finantari in euro, atata vreme cat valoarea monedei europeane, si implicit rata catre banca, urca fara vreo perspectiva previzibila de a se opri prea curand?

    Dificultatea unui raspuns e cu atat mai mare cu cat "conditiile in care se intampla lucrurile acum sunt atat de tulburi, incat pot aparea oricand miscari surpriza", spune Eugen Radulescu, fostul presedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni. Deocamdata, bancherii se asteapta ca in urmatoarea sedinta a consiliului de administratie al BNR, care va avea loc pe 4 februarie, banca centrala sa decida o noua majorare a dobanzii de politica monetara, cu cel putin jumatate de procent. O miscare ce, completand cresterea de 0,5% din ianuarie, ar da un impuls sigur bancherilor comerciali de a scumpi creditele in lei.

    Chiar daca o astfel de miscare din partea BNR nu se transmite imediat in piata, asteptarea generala e ca 2008 sa fie un an cu dobanzi inalte. "Evident ca va creste costul creditului, daca BNR continua aceste miscari", spune Gerald Schreiner, presedintele Volksbank Romania, anticipand la randul sau o noua majorare a dobanzii de politica monetara in perioada imediat urmatoare. Dobanda este, pentru banca centrala, una dintre armele pe care le poate folosi in lupta cu inflatia – o lupta pe care anul trecut a cam pierdut-o, insa "acum BNR pare decisa sa ia masuri extrem de incisive pentru a o castiga", apreciaza Laurentiu Anghel, economistul-sef al Bancii Comerciale Romane.

    Pentru 2008, tinta de inflatie stabilita de BNR este de 3,8% plus sau minus un procent, iar ultima prognoza prezentata de banca centrala este de 4,3%. "Sunt 100% convins ca nu are cum sa isi atinga tinta, insa sunt la fel de sigur ca isi doreste enorm sa reuseasca", comenteaza Dragos Cabat, vicepresedintele Asociatiei Analistilor Financiari din Romania. El anticipeaza ca banca centrala ar putea urca dobanda chiar spre 8,75-9% pe parcursul acestui an, cu atat mai mult cu cat – in conditiile prudentei sporite cu care circula banii acum pe pietele internationale – o astfel de majorare nu ar mai atrage la fel de mult ca in trecut capitalurile speculative. Urmatoarea crestere nu se va produce insa in sedinta din februarie, in opinia lui Cabat, dat fiind ca nici prima majorare din acest an nu a avut timp sa-si faca inca simtite efectele. Pentru a vedea efectele "trebuie sa astepti cam 3-4 luni", apreciaza Cabat, adaugand ca o crestere prea apropiata nu ar mai produce nici macar efecte psihologice.

    Pana una-alta, pentru creditele in valuta nu exista pe termen scurt sperietoarea unei scumpiri generate de o crestere a dobanzilor: Banca Centrala Europeana (BCE) a decis la 11 ianuarie sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 4%, la acelasi nivel la care stationeaza din luna iunie a anului trecut. "Nu e insa deloc clar daca va mai sta multa vreme la acest nivel", comenteaza Eugen Radulescu. BCE este acum intre ciocan si nicovala: pe de o parte, inflatia anuala din zona euro a fost in decembrie de 3,1% (depasind pragul de 2% stabilit), insa pe de alta parte, o crestere a dobanzii – si implicit o majorare a costurilor la credite – nu ar fi de bun augur in conditiile crizei financiare globale.

    Relativa stabilitate a dobanzilor la moneda europeana nu poate insa sa compenseze cu nici un chip socul pe care, pentru clientii bancilor romanesti, il are aprecierea galopanta a monedei europene in fata leului. Pentru cei ce s-au imprumutat in valuta in vara anului trecut, rata lunara este acum cu cateva sute de lei mai mare; pentru cei ce s-ar gandi in prezent sa se imprumute in euro, perspectivele sunt extrem de neclare.

    Cel putin pana la jumatatea anului, multi dintre bancherii care au facut recent previziuni pentru BUSINESS Magazin plaseaza leul pe o usoara linie de apreciere fata de momentul actual, insa la fel de multi vad posibile si caderi puternice, spre un raport de 4 lei/euro. Cuvintele de ordine raman insa "volatilitate" si "impredictibilitate" – iar posibilitatea ca leul sa mai ajunga prea curand la niveluri macar apropiate de cele de anul trecut nu mai e luata in considerare de nimeni.

  • La capat de drum

    In lupta pentru atragerea celor mai bine de 3,5 milioane de clienti potentiali ai sistemului de pensii private obligatorii au intrat peste 260.000 de agenti de vanzare care, intr-o structura sau alta, au avut ca sarcina sa incheie adeziuni pentru unul dintre cei 18 administratori autorizati. Vanzarea s-a facut atat prin agentii directi ai companiei, cat si prin brokeri de pensii, intermediari sau consultanti. Pentru vanzatorii de pensii, campania de marketing pornita la 17 septembrie a insemnat o buna oportunitate de castiguri, in conditiile in care multe dintre companii au ajuns sa achite comisioane de ordinul zecilor de euro pentru fiecare client atras.

    Vanzarea pensiilor private obligatorii a inceput pe un teren cu totul arid, din punctul de vedere al informatiilor disponibile: pe de o parte, companiile de profil nu au avut voie sa isi faca nici un fel de publicitate inainte de 17 septembrie, iar pe de o alta parte Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) nu a apucat sa inchege nici un program mai consistent de promovare inainte de start.

    Chiar si asa insa rata de aderare a ajuns, in final, sa fie neasteptat de mare – in conditiile in care armata de agenti si-a facut bine treaba, companiile au investit sume consistente in promovare, iar romanii au demonstrat un interes surprinzator pentru acest produs. Asa se face ca, dupa penultima raportare (pe 10 ianuarie), aproape 3,18 milioane de clienti au ajuns sa fie validati de Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS). In topul companiilor, pe primul loc se situeaza ING (cu peste 1.066.203 de clienti), urmat de Allianz-Tiriac (cu 799.000 de clienti), Generali (302.000 de clienti), Aviva (cu peste 247.000 de clienti) si Interamerican (cu 196.200 de clienti). Cumulat, primii cinci jucatori detin peste 82% din totalul adeziunilor validate pana in prezent.

    Incheierea perioadei de vanzare nu echivaleaza si cu terminarea „bataliei“ dintre administratori; miza va fi, insa, cu mult mai mica. Pe de o parte, salariatii cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani au si ei optiunea (dar nu si obligatia) de a participa la sistemul de pensii private obligatorii, perioada de subscriere nefiindu-le limitata. Pe de alta parte, numarul celor care vor intra in campul muncii anul viitor este mic, cifra estimata situandu-se in jurul a 100.000-150.000 de oameni. Nu in ultimul rand, in anii urmatori (daca nu cumva cu mult mai repede), ar putea aparea un adevarat val de transferuri dinspre un fond spre altul. Pentru cei ce se gandesc sa se transfere in perioada imediat urmatoare, trebuie semnalat faptul ca aceasta decizie ii va costa, companiile de la care pleaca fiind autorizate sa perceapa penalizari. Maximul acestei penalizari poate urca, potrivit legii, pana la 5% din activul personal al participantului in primii doi ani de la aderare, ulterior transferul fiind gratuit. Procentul de penalizare poate diferi insa de la un administrator la altul si este prevazut in prospectul fondului. Pentru a se feri de un eventual val de plecari, majoritatea administratorilor au optat insa pentru a pastra nivelul maxim de 5%. Pe langa comisionul de transfer mai trebuie luate in calcul si comisioanele bancare pe care le presupune mutarea activului personal de la un administrator la altul – dat fiind ca, indiferent de momentul transferului, participantul este cel ce suporta aceste cheltuieli. Pana la momentul cand se va putea vorbi despre penalizari, va mai trece insa o vreme – in conditiile in care primele contributii spre fondurile private vor fi facute, cel mai probabil, in primavara acestui an. In 2008, contributia redistribuita din CAS spre un administrator privat va fi de 2% din venitul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an.

    Dupa ani (zeci de ani) in care banii sunt investiti de catre administratori, dreptul la pensia privata obligatorie se deschide de la data indeplinirii conditiilor de pensionare pentru limita de varsta in sistemul public, respectiv 65 de ani. Cuantumul pensiei obligatorii administrate privat se stabileste (la finele perioadei de contributii) pe baza calculului actuarial si a activului personal net aflat in contul contributorului. Activul personal din cont nu poate fi folosit decat pentru stabilirea unei pensii si in nici un alt scop. Prin lege, suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor, din care se scad penalitatile de transfer si comisioanele legale.

    CSSPP mai are inca de adoptat o reglementare importanta pentru organizarea si functionarea sistemului de plata a pensiilor, dat fiind ca aceasta activitate nu cade automat in sarcina actualilor administratori. Plata pensiilor private va fi facuta cel mai probabil de companii distincte de actualii administratori – sau cel putin de companii autorizate in mod distinct de acestea. Pana la momentul in care vreunul dintre cei ce semneaza in aceste zile (sau au facut-o deja) adeziunea pentru pensia privata sa aiba parte de plata ei se vor mai scurge insa multi ani. Mai aproape de momentul actual, lupta administratorilor pentru a demonstra, prin randamentele obtinute, ca nu s-au laudat degeaba este cu mult mai aproape.

    Puncte cheie

  • Castiguri in vreme de criza

    Cam asa ar putea suna filozofia burselor pe care se pot tranzactiona produse derivate. Principala piata de la noi din acest sector este Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), locul unde se pot incheia contracte futures sau optiuni pe produse derivate din actiuni listate la Bucuresti, din cursul de schimb valutar sau din metale pretioase. „Pe piata de la Sibiu speculatorii pot castiga din orice variatie a cotatiilor, indiferent daca este vorba de crestere sau de scadere. Acesta este unul dintre marile avantaje ale bursei la termen, unic in Romania, faptul ca tranzactionarea poate fi inceputa direct prin vanzare“, explica Teodor Ancuta, presedintele BMFMS.

    Procedeul de start al tranzactionarii direct prin vanzare (nu prin cumparare, asa cum se intampla pe piata spot) se nu-meste „vanzare in lipsa“. Practic, se incheie un contract prin care vinzi un pachet de actiuni, pe care nu le detii, la un anumit pret, si te angajezi sa le rascumperi la o data si la un pret prestabilite. Prin con-tractele incheiate la bursa sibiana se realizeaza tranzactii in marja, adica sunt cumparate sau vandute actiuni cu bani imprumutati de la broker, garantia ceruta fiind de minimum 15-20% din valoarea contractului. Acest tip de tranzactii maresc substantial profitul posibil, insa si pierderea poate fi la fel de mare.

    Contractele futures reprezinta un angajament standardizat intre doi parteneri, prin care unul se obliga sa vanda un anumit activ, iar celalalt sa cumpere. Pretul este stabilit la incheierea contractului, la fel si data de executie. In functie de pretul activului din piata reglementata (BVB cu piata principala, in cazul activelor ce au ca suport actiuni listate pe aceasta piata), unul dintre cei doi parteneri va castiga, iar celalalt va pierde. Tranzactionarea derivatelor este „un joc cu suma nula“, cum spune Ancuta, in care finantarea profitului unei parti vine din pierderea celeilalte.

    Pentru a deschide o pozitie pe futures, investitorul trebuie sa fie foarte sigur ca evolutia intuita de el este cea corecta, nu cea pe care o doreste partenerul de contract. La inceputurile pietei la termen, in urma cu cateva sute de ani, cand producatorii si comerciantii au decis sa isi acopere riscurile de fluctuatie a preturilor marfurilor, nu existau perdanti. Astfel de contracte se realizeaza in continuare pentru multe tipuri de marfuri, fara a exista un perdant intre cele doua parti: este cazul produselor derivate folosite ca instrumente de acoperire a riscului (hedging), foarte utilizate de pilda pentru eliminarea riscului valutar. La ora actuala, de produse derivate uzeaza deopotriva speculatorii (cei care deschid pozitii pentru a profita de pe urma variatiei cotatiilor, fara a detine in portofoliu activul suport – marfa, actiunea sau valuta pe care se construieste produsul derivat) si hedgerii (persoanele expuse riscului de fluctuatie a unui pret si care incearca acoperirea respectivului risc, detinand deopotriva in portofoliu activul suport si contracte futures construite pe acelasi activ suport – de pilda, daca are actiuni SIF si anticipeaza ca ele vor scadea, investitorul poate vinde contracte futures cu activ suport SIF, mizand pe aceasta scadere).

    „In momentul de fata, speculatorii sunt categoria de investitori activi la Bursa de la Sibiu, reprezentand circa 80-85% din totalul contractelor incheiate, restul de 15-20% fiind pozitiile care apartin hedgerilor“, spune Teodor Ancuta. Prezenta slaba a hedgerilor este pusa pe seama lichiditatii scazute a pietei. „Pentru un exportator, acoperirea riscului valutar este foarte dificila la Sibiu atunci cand este vorba de sume mari. Chiar si la sume mici, cum ar fi 50.000 de euro, un exportator are nevoie de mai multe zile pentru acoperirea riscului cu contracte futures la Sibiu. La sume mari nici macar nu se poate“, explica Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.

    La bursa de la Sibiu, doar investitorii mici si medii pot acoperi riscul rezultat din variatia unor pozitii deschise pe piata spot de la Bucuresti, spune Adrian Simionescu, director general al societatii de brokeraj Vienna Investment Trust. „Pentru un investitor mare este imposibil. La cateva milioane de titluri SIF ar trebui sa deschida mii de pozitii la Sibiu, mult peste posibilitatile pietei din acest moment.“ In primele trei trimestre ale anului trecut, media zilnica a contractelor incheiate se ridica la 15.000.

  • Pasul doi

    Cele patru luni pe care le-au avut la dispozitie angajatii cu varsta de pana la 35 de ani pentru a-si alege un administrator pentru pensia privata obligatorie se incheie saptamana viitoare, pe 17 ianuarie. Ultima raportare a adeziunilor semnate va fi facuta de companii pe 25 ianuarie, cand va avea loc si cea din urma validare a participantilor atrasi. Dupa primele trei luni ale campaniei initiale de aderare, peste 2,9 milioane de angajati cu varsta de pana la 45 de ani intrasera deja in sistem, fiind validati de catre Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS). Practic, intrarea in sistem este obligatorie (si limitata ca perioada de aderare pana pe 17 ianuarie) pentru toti angajatii de maxim 35 de ani, salariatii cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani avand si ei optiunea (dar nu si obligatia) de a participa la sistemul de pensii private obligatorii. In acest sistem, un procent din contributia de pensii (CAS) va merge catre un administrator privat care investeste acesti bani in diferite tipuri de plasamente (conform regulilor stabilite prin prospectul fiecarui fond). In 2008, contributia transferata spre fondurile private de pensii va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an.

    Dupa validarea din 25 ianuarie urmeaza o noua etapa, asa numita „loterie“, in care toti cei care ar fi avut obligatia de a-si alege un administrator, dar nu au facut-o vor fi automat redistribuiti. Loteria, bazata pe un program informatic, are la baza un principiu destul de simplu: repartizarea este aleatorie si se face in functie de cota de piata obtinuta de administratori pana la momentul respectiv. Astfel, companiile ce au reusit sa atraga cei mai multi contributori in cele patru luni de campanie vor fi si cele care primesc cele mai mari cote de indecisi. Loteria se desfasoara dupa un algoritm predefinit, stabilit in detaliu prin legislatie (Norma nr. 31/2007 adoptata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private). Astfel, CNPAS va realiza o prima clasificare a persoanelor ce trebuie repartizate in functie de varsta, in doua intervale: 16 – 25 de ani si 26 – 35 ani. Fiecare dintre cele doua categorii va fi apoi organizata in functie de gen (femei si barbati) – astfel organizandu-se, in final, patru urne din care se face repartizarea aleatorie. La finalizarea acestui proces, CNPAS valideaza persoanele repartizate pentru fiecare fond in parte si transmite companiilor lista de persoane ce le-a fost alocata, acestea fiind obligate sa instiinteze contributorii in maxim 15 zile. Dupa finalizarea loteriei are loc o ultima validare, definitiva, a tuturor participantilor la sistemul pensiilor private. Estimarile actuale de piata arata ca, dupa repartizarea aleatorie, numarul total de clienti ce vor fi atrasi ar putea ajunge spre 3,5 milioane de angajati.

    Odata intreg procesul de aderare finalizat, urmeaza etapa in care vor incepe platile dinspre sistemul public spre cel privat, cel mai probabil in primavara acestui an. Baza de calcul a contributiei de 2% este reprezentata de venitul brut al angajatilor, care include, pe langa salariul brut, si prime, stimulente si alte venituri realizate. Angajatul care participa la sistem nu resimte insa aceasta contributie ca pe o cheltuiala in plus, dat fiind ca ea este redistribuita din contributiile pe care angajatorii le vireaza si in prezent catre bugetul de asigurari sociale. Pentru participantii din sistem pentru care angajatorul nu a facut plata contributiilor, CNPAS va vira oricum cei 2%, urmand ca ANAF sa recupereze ulterior aceasta contributie de la angajatorul respectiv. In eventualitatea neachitarii la termen a contributiei datorate fondului de pensii, persoana raspunzatoare pentru aceasta intarziere este obligata la plata unor dobanzi si penalitati egale cu cele stabilite pentru neplata obligatiilor bugetare. Aceste dobanzi si penalitati merg tot spre contul individual al participantului care a fost prejudiciat – iar pentru aceste sume nu se percep comisioane de administrare. Banii nu ajung insa direct la administrator, ci in conturile bancilor depozitare, care au in pastrare toate activele unui fond de pensii administrat privat, in baza unui contract. Un administrator poate desemna un singur depozitar, care nu poate face parte din acelasi grup financiar cu administratorul (acolo unde este cazul). Banca este cea care, executand ordinele de investitii ale administratorului, plaseaza activele in diferite instrumente financiare.

    Investitiile vor fi realizate de catre administratori in conformitate cu strategia deja definita de ei prin prospectele schemelor de pensii. Politica de investitii, descrisa in mod obligatoriu in prospect, este declaratia in forma scrisa a administratorului privind strategia de investire a activelor fondului pe care il administreaza. Ea descrie si alte elemente caracteristice investitiilor financiare, cum ar fi metodele de evaluare a riscurilor investitionale, procedurile de management al riscului, precum si persoanele responsabile de luarea deciziilor si realizarea investitiilor.

    2008 va fi, cel mai probabil, si anul primelor miscari de concentrare in industria pensiilor private obligatorii, in conditiile in care multi dintre cei 18 administratori au strans un numar (foarte) mic de participanti. Potrivit legii, administratorii au la dispozitie trei ani de la momentul primei colectari pentru a atinge un minim de 50.000 de participanti pentru a nu le fi retrasa autorizatia de functionare. Greu totusi de crezut ca cei ce nu au reusit sa atraga in patru luni de campanie acerba masa critica de adeziuni vor dori sa mai investeasa in plus pentru a continua lupta – o lupta care, pentru companii, implica costuri imediate semnificative si castiguri doar pe termen lung.

    Puncte cheie 

  • Bursa in 2008

    Cate oferte publice initiale vor fi la BVB?
    Stere Farmache, director general BVB: „In 2008 vom avea un numar record de oferte publice initiale. Toate societatile care au inceput demersurile anul trecut (2007), aproximativ noua-zece la numar, vor putea finaliza pregatirile si listarea. Insa numarul de noi listari mai depinde si de conditiile pietei financiare“.

    Se va lista Fondul Proprietatea in 2008?
    Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor: „Avand in vedere ca nu a fost inca ales consultantul financiar si nici administratorul de fond, va fi foarte greu, daca nu imposibil, ca Fondul sa se listeze in 2008. Bine ar fi sa nu am dreptate“.

    Ce inseamna anul electoral pentru bursa?
    Anul trecut, influenta evenimentelor politice a fost redusa, iar piata de capital tinde sa se delimiteze de lumea politica. Dar deciziile politicului in ceea ce priveste economia sunt foarte importante, mai ales pentru investitorii straini, spune Cornel Fumea, director general al BRD Securities: „E greu de spus acum cum va fi afectata piata, deoarece depinde de deciziile care vor fi luate. Insa influenta va exista“.

    Care vor fi cele mai bune randamente?
    Adrian Simionescu, director general Vienna Investment Trust: „Anul trecut cel mai mare avant a fost inregistrat de constructii, cu toate subsectoarele adiacente, domeniu care va continua si in 2008 cu randamente bune. Dar si bancile, atat timp cat nu sunt afectate de problemele internationale, ofera stabilitate si profituri mari“.

    Cu cat vor creste indicii BET si BET-FI?
    Razvan Pasol, director general al Intercapital Invest: „Este dificil de facut o estimare, insa eu cred ca nu vom avea randamente mari. La fel ca si in 2007, cresterea principalilor indici nu va depasi probabil 30%“.

  • 2008 pentru banci si asigurari

    Mai apar nume noi pe piata bancara?

    Cel putin in urma unor procese de rebranding, foarte probabil ca anul acesta va aduce cateva nume noi in sistemul bancar. Royal Bank of Scotland (RBS), cea de-a doua mare banca britanica si liderul consortiului bancar care a preluat grupul olandez ABN Amro, va opera in Romania cu propriul nume, iar brandul olandezilor va fi cel mai probabil pastrat de Fortis. In plus, bancile de talie medie ar putea sa parcurga in anii viitori noi procese de consolidare, pe fondul cresterii concurentei si a costurilor, aprecia Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR.

     

    Mai cresc dobanzile la credite?

    Cel putin pentru cele in lei, raspunsul pare a fi sigur „da“, in conditiile in care bancherii comerciali preiau destul de rapid in propriile costuri la credite eventualele majorari de dobanda practicate de BNR. Majorarile de dobanda la BNR nu vor lipsi in 2008, spun aproape la unison analistii bancilor; spre exemplu, Erste Bank anticipeaza ca BNR va fi fortata sa ridice dobanda de referinta cu 0,25-0,5% in prima jumatate a anului. In acelasi timp, rezervele minime obligatorii vor ramane la acelasi nivel, cel putin in prima parte a anului.

     

    Vor aparea primele falimente in asigurari?

    Dupa un an 2007 cu pierderi sau reduceri drastice de profit pentru multi dintre asiguratori, in principal din cauza cresterii ratei daunei pe segmentul auto, anul viitor problema s-ar putea acutiza si mai mult. 2008 ar putea fi anul in care ar putea aparea si primele falimente in asigurari, dupa ce in trecut segmentul de RCA a mai creat probleme de solvabilitate companiilor din domeniu. Pe segmentul de asigurari RCA – cele mai costisitoare pentru asiguratori, din cauza daunalitatii ridicate – vor activa anul acesta 16 companii.

     

    Cum va fi afectata piata asigurarilor de lansarea pensiilor private?

    Desi multi ani s-a crezut ca pensiile private vor „omori“ piata asigurarilor de viata, administratorii par a-si fi schimbat parerea. In 2008 companiile asteapta ca, folosind baza de clienti castigata prin vanzarea de fonduri private obligatorii, dar si armata de agenti de vanzare, sa-si creasca puternic si businessul cu asigurari de viata clasice, cel cu componenta de investitii si, mai mult decat orice, cel cu pensii facultative (al carui debut a fost extrem de timid in 2007).

     

    Cate fonduri de pensii private obligatorii vor ramane?

    Asteptarile privind declansarea fuziunilor si a achizitiilor pe piata pensiilor private obligatorii indica un start relativ rapid al acestui proces: „destul de rapid, probabil ca imediat dupa incheierea «loteriei»“, crede Roxana Vasiliu, director de operatiuni la Bancpost Fond de Pensii, proces ce va avea loc la sfarsitul lunii ianuarie. Si Radu Vasilescu, director al ING Fond de Pensii, e de aceeasi parere:  „Nu cred ca pe piata vor ramane mai mult de sase fonduri in final“.

     

    In ce vor investi fondurile de pensii?

    In 2008 fondurile de pensii obligatorii vor avea de investit in jur de 250 de milioane de euro, bani stransi din contributiile celor care subscriu. Desi legislatia romaneasca le-ar fi permis sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, administratorii au ales sa indrepte spre piata de capital doar 20-25%, restul urmand sa ajunga in titluri de stat, in obligatiuni si, probabil, preponderent in depozite.

     

    Cat de mult se vor indatora romanii?

    Rozalia Pal, senior economist al UniCredit Tiriac Bank: „Creditul pentru populatie, in special cel de consum, va continua sa creasca rapid, depasind media tarilor din regiune“. Totusi, in ansamblu, creditarea populatiei va incetini in 2008, in conditiile in care costul fondurilor a crescut accentuat pe pietele internationale, iar bancherii locali se bazeaza pe finantari externe pentru a-si sustine activitatea de creditare. Un studiu UniCredit arata ca in Romania datoriile financiare vor creste in 2008 la 19% si in 2009 la 21%.

     

    Ce credite se mai poarta?

    Creditul ipotecar si cel de nevoi personale cu ipoteca sunt, in strategia celor mai multi dintre bancheri romani, produsele-cheie pentru anul ce vine. In privinta creditelor de consum, mare parte a bancilor incearca sa-si orienteze clientii spre imprumuturile accesate prin card. In lupta pentru clienti, bancherii vor promova tot mai puternic imprumuturile de refinantare.