BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • In ce moneda ne imprumutam

    Dintre doua rele, cel mai adesea raul mai mic are castig de cauza; in acest an insa, romanii care ar vrea sa ia un credit de la banca au o sarcina mai grea decat chiar alegerea in sine: sa decida care este raul mai mare. Sa fie oare mai periculoase pentru datoria lunara catre banca dobanzile la creditele in lei, ce par sa mearga doar in sus (cel putin pentru un orizont de timp mediu)? Sau este mai mare pericolul unei finantari in euro, atata vreme cat valoarea monedei europeane, si implicit rata catre banca, urca fara vreo perspectiva previzibila de a se opri prea curand?

    Dificultatea unui raspuns e cu atat mai mare cu cat "conditiile in care se intampla lucrurile acum sunt atat de tulburi, incat pot aparea oricand miscari surpriza", spune Eugen Radulescu, fostul presedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni. Deocamdata, bancherii se asteapta ca in urmatoarea sedinta a consiliului de administratie al BNR, care va avea loc pe 4 februarie, banca centrala sa decida o noua majorare a dobanzii de politica monetara, cu cel putin jumatate de procent. O miscare ce, completand cresterea de 0,5% din ianuarie, ar da un impuls sigur bancherilor comerciali de a scumpi creditele in lei.

    Chiar daca o astfel de miscare din partea BNR nu se transmite imediat in piata, asteptarea generala e ca 2008 sa fie un an cu dobanzi inalte. "Evident ca va creste costul creditului, daca BNR continua aceste miscari", spune Gerald Schreiner, presedintele Volksbank Romania, anticipand la randul sau o noua majorare a dobanzii de politica monetara in perioada imediat urmatoare. Dobanda este, pentru banca centrala, una dintre armele pe care le poate folosi in lupta cu inflatia – o lupta pe care anul trecut a cam pierdut-o, insa "acum BNR pare decisa sa ia masuri extrem de incisive pentru a o castiga", apreciaza Laurentiu Anghel, economistul-sef al Bancii Comerciale Romane.

    Pentru 2008, tinta de inflatie stabilita de BNR este de 3,8% plus sau minus un procent, iar ultima prognoza prezentata de banca centrala este de 4,3%. "Sunt 100% convins ca nu are cum sa isi atinga tinta, insa sunt la fel de sigur ca isi doreste enorm sa reuseasca", comenteaza Dragos Cabat, vicepresedintele Asociatiei Analistilor Financiari din Romania. El anticipeaza ca banca centrala ar putea urca dobanda chiar spre 8,75-9% pe parcursul acestui an, cu atat mai mult cu cat – in conditiile prudentei sporite cu care circula banii acum pe pietele internationale – o astfel de majorare nu ar mai atrage la fel de mult ca in trecut capitalurile speculative. Urmatoarea crestere nu se va produce insa in sedinta din februarie, in opinia lui Cabat, dat fiind ca nici prima majorare din acest an nu a avut timp sa-si faca inca simtite efectele. Pentru a vedea efectele "trebuie sa astepti cam 3-4 luni", apreciaza Cabat, adaugand ca o crestere prea apropiata nu ar mai produce nici macar efecte psihologice.

    Pana una-alta, pentru creditele in valuta nu exista pe termen scurt sperietoarea unei scumpiri generate de o crestere a dobanzilor: Banca Centrala Europeana (BCE) a decis la 11 ianuarie sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 4%, la acelasi nivel la care stationeaza din luna iunie a anului trecut. "Nu e insa deloc clar daca va mai sta multa vreme la acest nivel", comenteaza Eugen Radulescu. BCE este acum intre ciocan si nicovala: pe de o parte, inflatia anuala din zona euro a fost in decembrie de 3,1% (depasind pragul de 2% stabilit), insa pe de alta parte, o crestere a dobanzii – si implicit o majorare a costurilor la credite – nu ar fi de bun augur in conditiile crizei financiare globale.

    Relativa stabilitate a dobanzilor la moneda europeana nu poate insa sa compenseze cu nici un chip socul pe care, pentru clientii bancilor romanesti, il are aprecierea galopanta a monedei europene in fata leului. Pentru cei ce s-au imprumutat in valuta in vara anului trecut, rata lunara este acum cu cateva sute de lei mai mare; pentru cei ce s-ar gandi in prezent sa se imprumute in euro, perspectivele sunt extrem de neclare.

    Cel putin pana la jumatatea anului, multi dintre bancherii care au facut recent previziuni pentru BUSINESS Magazin plaseaza leul pe o usoara linie de apreciere fata de momentul actual, insa la fel de multi vad posibile si caderi puternice, spre un raport de 4 lei/euro. Cuvintele de ordine raman insa "volatilitate" si "impredictibilitate" – iar posibilitatea ca leul sa mai ajunga prea curand la niveluri macar apropiate de cele de anul trecut nu mai e luata in considerare de nimeni.

  • La capat de drum

    In lupta pentru atragerea celor mai bine de 3,5 milioane de clienti potentiali ai sistemului de pensii private obligatorii au intrat peste 260.000 de agenti de vanzare care, intr-o structura sau alta, au avut ca sarcina sa incheie adeziuni pentru unul dintre cei 18 administratori autorizati. Vanzarea s-a facut atat prin agentii directi ai companiei, cat si prin brokeri de pensii, intermediari sau consultanti. Pentru vanzatorii de pensii, campania de marketing pornita la 17 septembrie a insemnat o buna oportunitate de castiguri, in conditiile in care multe dintre companii au ajuns sa achite comisioane de ordinul zecilor de euro pentru fiecare client atras.

    Vanzarea pensiilor private obligatorii a inceput pe un teren cu totul arid, din punctul de vedere al informatiilor disponibile: pe de o parte, companiile de profil nu au avut voie sa isi faca nici un fel de publicitate inainte de 17 septembrie, iar pe de o alta parte Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) nu a apucat sa inchege nici un program mai consistent de promovare inainte de start.

    Chiar si asa insa rata de aderare a ajuns, in final, sa fie neasteptat de mare – in conditiile in care armata de agenti si-a facut bine treaba, companiile au investit sume consistente in promovare, iar romanii au demonstrat un interes surprinzator pentru acest produs. Asa se face ca, dupa penultima raportare (pe 10 ianuarie), aproape 3,18 milioane de clienti au ajuns sa fie validati de Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS). In topul companiilor, pe primul loc se situeaza ING (cu peste 1.066.203 de clienti), urmat de Allianz-Tiriac (cu 799.000 de clienti), Generali (302.000 de clienti), Aviva (cu peste 247.000 de clienti) si Interamerican (cu 196.200 de clienti). Cumulat, primii cinci jucatori detin peste 82% din totalul adeziunilor validate pana in prezent.

    Incheierea perioadei de vanzare nu echivaleaza si cu terminarea „bataliei“ dintre administratori; miza va fi, insa, cu mult mai mica. Pe de o parte, salariatii cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani au si ei optiunea (dar nu si obligatia) de a participa la sistemul de pensii private obligatorii, perioada de subscriere nefiindu-le limitata. Pe de alta parte, numarul celor care vor intra in campul muncii anul viitor este mic, cifra estimata situandu-se in jurul a 100.000-150.000 de oameni. Nu in ultimul rand, in anii urmatori (daca nu cumva cu mult mai repede), ar putea aparea un adevarat val de transferuri dinspre un fond spre altul. Pentru cei ce se gandesc sa se transfere in perioada imediat urmatoare, trebuie semnalat faptul ca aceasta decizie ii va costa, companiile de la care pleaca fiind autorizate sa perceapa penalizari. Maximul acestei penalizari poate urca, potrivit legii, pana la 5% din activul personal al participantului in primii doi ani de la aderare, ulterior transferul fiind gratuit. Procentul de penalizare poate diferi insa de la un administrator la altul si este prevazut in prospectul fondului. Pentru a se feri de un eventual val de plecari, majoritatea administratorilor au optat insa pentru a pastra nivelul maxim de 5%. Pe langa comisionul de transfer mai trebuie luate in calcul si comisioanele bancare pe care le presupune mutarea activului personal de la un administrator la altul – dat fiind ca, indiferent de momentul transferului, participantul este cel ce suporta aceste cheltuieli. Pana la momentul cand se va putea vorbi despre penalizari, va mai trece insa o vreme – in conditiile in care primele contributii spre fondurile private vor fi facute, cel mai probabil, in primavara acestui an. In 2008, contributia redistribuita din CAS spre un administrator privat va fi de 2% din venitul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an.

    Dupa ani (zeci de ani) in care banii sunt investiti de catre administratori, dreptul la pensia privata obligatorie se deschide de la data indeplinirii conditiilor de pensionare pentru limita de varsta in sistemul public, respectiv 65 de ani. Cuantumul pensiei obligatorii administrate privat se stabileste (la finele perioadei de contributii) pe baza calculului actuarial si a activului personal net aflat in contul contributorului. Activul personal din cont nu poate fi folosit decat pentru stabilirea unei pensii si in nici un alt scop. Prin lege, suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor, din care se scad penalitatile de transfer si comisioanele legale.

    CSSPP mai are inca de adoptat o reglementare importanta pentru organizarea si functionarea sistemului de plata a pensiilor, dat fiind ca aceasta activitate nu cade automat in sarcina actualilor administratori. Plata pensiilor private va fi facuta cel mai probabil de companii distincte de actualii administratori – sau cel putin de companii autorizate in mod distinct de acestea. Pana la momentul in care vreunul dintre cei ce semneaza in aceste zile (sau au facut-o deja) adeziunea pentru pensia privata sa aiba parte de plata ei se vor mai scurge insa multi ani. Mai aproape de momentul actual, lupta administratorilor pentru a demonstra, prin randamentele obtinute, ca nu s-au laudat degeaba este cu mult mai aproape.

    Puncte cheie

  • Castiguri in vreme de criza

    Cam asa ar putea suna filozofia burselor pe care se pot tranzactiona produse derivate. Principala piata de la noi din acest sector este Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), locul unde se pot incheia contracte futures sau optiuni pe produse derivate din actiuni listate la Bucuresti, din cursul de schimb valutar sau din metale pretioase. „Pe piata de la Sibiu speculatorii pot castiga din orice variatie a cotatiilor, indiferent daca este vorba de crestere sau de scadere. Acesta este unul dintre marile avantaje ale bursei la termen, unic in Romania, faptul ca tranzactionarea poate fi inceputa direct prin vanzare“, explica Teodor Ancuta, presedintele BMFMS.

    Procedeul de start al tranzactionarii direct prin vanzare (nu prin cumparare, asa cum se intampla pe piata spot) se nu-meste „vanzare in lipsa“. Practic, se incheie un contract prin care vinzi un pachet de actiuni, pe care nu le detii, la un anumit pret, si te angajezi sa le rascumperi la o data si la un pret prestabilite. Prin con-tractele incheiate la bursa sibiana se realizeaza tranzactii in marja, adica sunt cumparate sau vandute actiuni cu bani imprumutati de la broker, garantia ceruta fiind de minimum 15-20% din valoarea contractului. Acest tip de tranzactii maresc substantial profitul posibil, insa si pierderea poate fi la fel de mare.

    Contractele futures reprezinta un angajament standardizat intre doi parteneri, prin care unul se obliga sa vanda un anumit activ, iar celalalt sa cumpere. Pretul este stabilit la incheierea contractului, la fel si data de executie. In functie de pretul activului din piata reglementata (BVB cu piata principala, in cazul activelor ce au ca suport actiuni listate pe aceasta piata), unul dintre cei doi parteneri va castiga, iar celalalt va pierde. Tranzactionarea derivatelor este „un joc cu suma nula“, cum spune Ancuta, in care finantarea profitului unei parti vine din pierderea celeilalte.

    Pentru a deschide o pozitie pe futures, investitorul trebuie sa fie foarte sigur ca evolutia intuita de el este cea corecta, nu cea pe care o doreste partenerul de contract. La inceputurile pietei la termen, in urma cu cateva sute de ani, cand producatorii si comerciantii au decis sa isi acopere riscurile de fluctuatie a preturilor marfurilor, nu existau perdanti. Astfel de contracte se realizeaza in continuare pentru multe tipuri de marfuri, fara a exista un perdant intre cele doua parti: este cazul produselor derivate folosite ca instrumente de acoperire a riscului (hedging), foarte utilizate de pilda pentru eliminarea riscului valutar. La ora actuala, de produse derivate uzeaza deopotriva speculatorii (cei care deschid pozitii pentru a profita de pe urma variatiei cotatiilor, fara a detine in portofoliu activul suport – marfa, actiunea sau valuta pe care se construieste produsul derivat) si hedgerii (persoanele expuse riscului de fluctuatie a unui pret si care incearca acoperirea respectivului risc, detinand deopotriva in portofoliu activul suport si contracte futures construite pe acelasi activ suport – de pilda, daca are actiuni SIF si anticipeaza ca ele vor scadea, investitorul poate vinde contracte futures cu activ suport SIF, mizand pe aceasta scadere).

    „In momentul de fata, speculatorii sunt categoria de investitori activi la Bursa de la Sibiu, reprezentand circa 80-85% din totalul contractelor incheiate, restul de 15-20% fiind pozitiile care apartin hedgerilor“, spune Teodor Ancuta. Prezenta slaba a hedgerilor este pusa pe seama lichiditatii scazute a pietei. „Pentru un exportator, acoperirea riscului valutar este foarte dificila la Sibiu atunci cand este vorba de sume mari. Chiar si la sume mici, cum ar fi 50.000 de euro, un exportator are nevoie de mai multe zile pentru acoperirea riscului cu contracte futures la Sibiu. La sume mari nici macar nu se poate“, explica Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.

    La bursa de la Sibiu, doar investitorii mici si medii pot acoperi riscul rezultat din variatia unor pozitii deschise pe piata spot de la Bucuresti, spune Adrian Simionescu, director general al societatii de brokeraj Vienna Investment Trust. „Pentru un investitor mare este imposibil. La cateva milioane de titluri SIF ar trebui sa deschida mii de pozitii la Sibiu, mult peste posibilitatile pietei din acest moment.“ In primele trei trimestre ale anului trecut, media zilnica a contractelor incheiate se ridica la 15.000.

  • Pasul doi

    Cele patru luni pe care le-au avut la dispozitie angajatii cu varsta de pana la 35 de ani pentru a-si alege un administrator pentru pensia privata obligatorie se incheie saptamana viitoare, pe 17 ianuarie. Ultima raportare a adeziunilor semnate va fi facuta de companii pe 25 ianuarie, cand va avea loc si cea din urma validare a participantilor atrasi. Dupa primele trei luni ale campaniei initiale de aderare, peste 2,9 milioane de angajati cu varsta de pana la 45 de ani intrasera deja in sistem, fiind validati de catre Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS). Practic, intrarea in sistem este obligatorie (si limitata ca perioada de aderare pana pe 17 ianuarie) pentru toti angajatii de maxim 35 de ani, salariatii cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani avand si ei optiunea (dar nu si obligatia) de a participa la sistemul de pensii private obligatorii. In acest sistem, un procent din contributia de pensii (CAS) va merge catre un administrator privat care investeste acesti bani in diferite tipuri de plasamente (conform regulilor stabilite prin prospectul fiecarui fond). In 2008, contributia transferata spre fondurile private de pensii va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an.

    Dupa validarea din 25 ianuarie urmeaza o noua etapa, asa numita „loterie“, in care toti cei care ar fi avut obligatia de a-si alege un administrator, dar nu au facut-o vor fi automat redistribuiti. Loteria, bazata pe un program informatic, are la baza un principiu destul de simplu: repartizarea este aleatorie si se face in functie de cota de piata obtinuta de administratori pana la momentul respectiv. Astfel, companiile ce au reusit sa atraga cei mai multi contributori in cele patru luni de campanie vor fi si cele care primesc cele mai mari cote de indecisi. Loteria se desfasoara dupa un algoritm predefinit, stabilit in detaliu prin legislatie (Norma nr. 31/2007 adoptata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private). Astfel, CNPAS va realiza o prima clasificare a persoanelor ce trebuie repartizate in functie de varsta, in doua intervale: 16 – 25 de ani si 26 – 35 ani. Fiecare dintre cele doua categorii va fi apoi organizata in functie de gen (femei si barbati) – astfel organizandu-se, in final, patru urne din care se face repartizarea aleatorie. La finalizarea acestui proces, CNPAS valideaza persoanele repartizate pentru fiecare fond in parte si transmite companiilor lista de persoane ce le-a fost alocata, acestea fiind obligate sa instiinteze contributorii in maxim 15 zile. Dupa finalizarea loteriei are loc o ultima validare, definitiva, a tuturor participantilor la sistemul pensiilor private. Estimarile actuale de piata arata ca, dupa repartizarea aleatorie, numarul total de clienti ce vor fi atrasi ar putea ajunge spre 3,5 milioane de angajati.

    Odata intreg procesul de aderare finalizat, urmeaza etapa in care vor incepe platile dinspre sistemul public spre cel privat, cel mai probabil in primavara acestui an. Baza de calcul a contributiei de 2% este reprezentata de venitul brut al angajatilor, care include, pe langa salariul brut, si prime, stimulente si alte venituri realizate. Angajatul care participa la sistem nu resimte insa aceasta contributie ca pe o cheltuiala in plus, dat fiind ca ea este redistribuita din contributiile pe care angajatorii le vireaza si in prezent catre bugetul de asigurari sociale. Pentru participantii din sistem pentru care angajatorul nu a facut plata contributiilor, CNPAS va vira oricum cei 2%, urmand ca ANAF sa recupereze ulterior aceasta contributie de la angajatorul respectiv. In eventualitatea neachitarii la termen a contributiei datorate fondului de pensii, persoana raspunzatoare pentru aceasta intarziere este obligata la plata unor dobanzi si penalitati egale cu cele stabilite pentru neplata obligatiilor bugetare. Aceste dobanzi si penalitati merg tot spre contul individual al participantului care a fost prejudiciat – iar pentru aceste sume nu se percep comisioane de administrare. Banii nu ajung insa direct la administrator, ci in conturile bancilor depozitare, care au in pastrare toate activele unui fond de pensii administrat privat, in baza unui contract. Un administrator poate desemna un singur depozitar, care nu poate face parte din acelasi grup financiar cu administratorul (acolo unde este cazul). Banca este cea care, executand ordinele de investitii ale administratorului, plaseaza activele in diferite instrumente financiare.

    Investitiile vor fi realizate de catre administratori in conformitate cu strategia deja definita de ei prin prospectele schemelor de pensii. Politica de investitii, descrisa in mod obligatoriu in prospect, este declaratia in forma scrisa a administratorului privind strategia de investire a activelor fondului pe care il administreaza. Ea descrie si alte elemente caracteristice investitiilor financiare, cum ar fi metodele de evaluare a riscurilor investitionale, procedurile de management al riscului, precum si persoanele responsabile de luarea deciziilor si realizarea investitiilor.

    2008 va fi, cel mai probabil, si anul primelor miscari de concentrare in industria pensiilor private obligatorii, in conditiile in care multi dintre cei 18 administratori au strans un numar (foarte) mic de participanti. Potrivit legii, administratorii au la dispozitie trei ani de la momentul primei colectari pentru a atinge un minim de 50.000 de participanti pentru a nu le fi retrasa autorizatia de functionare. Greu totusi de crezut ca cei ce nu au reusit sa atraga in patru luni de campanie acerba masa critica de adeziuni vor dori sa mai investeasa in plus pentru a continua lupta – o lupta care, pentru companii, implica costuri imediate semnificative si castiguri doar pe termen lung.

    Puncte cheie 

  • Bursa in 2008

    Cate oferte publice initiale vor fi la BVB?
    Stere Farmache, director general BVB: „In 2008 vom avea un numar record de oferte publice initiale. Toate societatile care au inceput demersurile anul trecut (2007), aproximativ noua-zece la numar, vor putea finaliza pregatirile si listarea. Insa numarul de noi listari mai depinde si de conditiile pietei financiare“.

    Se va lista Fondul Proprietatea in 2008?
    Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor: „Avand in vedere ca nu a fost inca ales consultantul financiar si nici administratorul de fond, va fi foarte greu, daca nu imposibil, ca Fondul sa se listeze in 2008. Bine ar fi sa nu am dreptate“.

    Ce inseamna anul electoral pentru bursa?
    Anul trecut, influenta evenimentelor politice a fost redusa, iar piata de capital tinde sa se delimiteze de lumea politica. Dar deciziile politicului in ceea ce priveste economia sunt foarte importante, mai ales pentru investitorii straini, spune Cornel Fumea, director general al BRD Securities: „E greu de spus acum cum va fi afectata piata, deoarece depinde de deciziile care vor fi luate. Insa influenta va exista“.

    Care vor fi cele mai bune randamente?
    Adrian Simionescu, director general Vienna Investment Trust: „Anul trecut cel mai mare avant a fost inregistrat de constructii, cu toate subsectoarele adiacente, domeniu care va continua si in 2008 cu randamente bune. Dar si bancile, atat timp cat nu sunt afectate de problemele internationale, ofera stabilitate si profituri mari“.

    Cu cat vor creste indicii BET si BET-FI?
    Razvan Pasol, director general al Intercapital Invest: „Este dificil de facut o estimare, insa eu cred ca nu vom avea randamente mari. La fel ca si in 2007, cresterea principalilor indici nu va depasi probabil 30%“.

  • 2008 pentru banci si asigurari

    Mai apar nume noi pe piata bancara?

    Cel putin in urma unor procese de rebranding, foarte probabil ca anul acesta va aduce cateva nume noi in sistemul bancar. Royal Bank of Scotland (RBS), cea de-a doua mare banca britanica si liderul consortiului bancar care a preluat grupul olandez ABN Amro, va opera in Romania cu propriul nume, iar brandul olandezilor va fi cel mai probabil pastrat de Fortis. In plus, bancile de talie medie ar putea sa parcurga in anii viitori noi procese de consolidare, pe fondul cresterii concurentei si a costurilor, aprecia Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR.

     

    Mai cresc dobanzile la credite?

    Cel putin pentru cele in lei, raspunsul pare a fi sigur „da“, in conditiile in care bancherii comerciali preiau destul de rapid in propriile costuri la credite eventualele majorari de dobanda practicate de BNR. Majorarile de dobanda la BNR nu vor lipsi in 2008, spun aproape la unison analistii bancilor; spre exemplu, Erste Bank anticipeaza ca BNR va fi fortata sa ridice dobanda de referinta cu 0,25-0,5% in prima jumatate a anului. In acelasi timp, rezervele minime obligatorii vor ramane la acelasi nivel, cel putin in prima parte a anului.

     

    Vor aparea primele falimente in asigurari?

    Dupa un an 2007 cu pierderi sau reduceri drastice de profit pentru multi dintre asiguratori, in principal din cauza cresterii ratei daunei pe segmentul auto, anul viitor problema s-ar putea acutiza si mai mult. 2008 ar putea fi anul in care ar putea aparea si primele falimente in asigurari, dupa ce in trecut segmentul de RCA a mai creat probleme de solvabilitate companiilor din domeniu. Pe segmentul de asigurari RCA – cele mai costisitoare pentru asiguratori, din cauza daunalitatii ridicate – vor activa anul acesta 16 companii.

     

    Cum va fi afectata piata asigurarilor de lansarea pensiilor private?

    Desi multi ani s-a crezut ca pensiile private vor „omori“ piata asigurarilor de viata, administratorii par a-si fi schimbat parerea. In 2008 companiile asteapta ca, folosind baza de clienti castigata prin vanzarea de fonduri private obligatorii, dar si armata de agenti de vanzare, sa-si creasca puternic si businessul cu asigurari de viata clasice, cel cu componenta de investitii si, mai mult decat orice, cel cu pensii facultative (al carui debut a fost extrem de timid in 2007).

     

    Cate fonduri de pensii private obligatorii vor ramane?

    Asteptarile privind declansarea fuziunilor si a achizitiilor pe piata pensiilor private obligatorii indica un start relativ rapid al acestui proces: „destul de rapid, probabil ca imediat dupa incheierea «loteriei»“, crede Roxana Vasiliu, director de operatiuni la Bancpost Fond de Pensii, proces ce va avea loc la sfarsitul lunii ianuarie. Si Radu Vasilescu, director al ING Fond de Pensii, e de aceeasi parere:  „Nu cred ca pe piata vor ramane mai mult de sase fonduri in final“.

     

    In ce vor investi fondurile de pensii?

    In 2008 fondurile de pensii obligatorii vor avea de investit in jur de 250 de milioane de euro, bani stransi din contributiile celor care subscriu. Desi legislatia romaneasca le-ar fi permis sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, administratorii au ales sa indrepte spre piata de capital doar 20-25%, restul urmand sa ajunga in titluri de stat, in obligatiuni si, probabil, preponderent in depozite.

     

    Cat de mult se vor indatora romanii?

    Rozalia Pal, senior economist al UniCredit Tiriac Bank: „Creditul pentru populatie, in special cel de consum, va continua sa creasca rapid, depasind media tarilor din regiune“. Totusi, in ansamblu, creditarea populatiei va incetini in 2008, in conditiile in care costul fondurilor a crescut accentuat pe pietele internationale, iar bancherii locali se bazeaza pe finantari externe pentru a-si sustine activitatea de creditare. Un studiu UniCredit arata ca in Romania datoriile financiare vor creste in 2008 la 19% si in 2009 la 21%.

     

    Ce credite se mai poarta?

    Creditul ipotecar si cel de nevoi personale cu ipoteca sunt, in strategia celor mai multi dintre bancheri romani, produsele-cheie pentru anul ce vine. In privinta creditelor de consum, mare parte a bancilor incearca sa-si orienteze clientii spre imprumuturile accesate prin card. In lupta pentru clienti, bancherii vor promova tot mai puternic imprumuturile de refinantare.

     

  • Bursa nu si-a digerat inca sarmalele

    Astfel se explica cel mai usor prima sedinta de tranzactionare de joi, cand mai toate cotatiile au pierdut procente bune, tragand in jos indicii cu pana la 3%. In conditiile in care pietele internationale, burse de valori care au avut mult mai putina vacanta (americanii au "lucrat" inclusiv pe 31 decembrie si pe 2 ianuarie), au inceput anul cu pierderi, investitorii autohtoni nu s-au grabit sa faca achizitii. Cei mai activi jucatori de la BVB au fost cei care au amanat anul trecut marcarea unor profituri pentru a nu fi nevoiti sa plateasca impozitul pe profit in perioada imediat urmatoare (pentru profiturile realizate din tranzactionarea actiunilor in 2007, impozitul se achita pana la sfarsitul lunii ianuarie – orice profit rezultat din vanzarea de actiuni in aceasta luna poate fi achitat anul viitor).

    Cine a avut de marcat profituri, conform strategiilor proprii, a marcat in prima sedinta de tranzactionare. Valoarea tranzactiilor realizate insa nu arata operatiuni de mare amploare, doar 10 milioane euro in total, dintre care 1,2 milioane euro aferente transferurilor cu drepturi de alocare Transgaz. Lipsa de interes a investitorilor a continuat si a doua zi, cand lichiditatea a fost chiar mai mica, 7,3 milioane euro, insa trendul a fost ascendent, semn ca vanzarile nu au mai predominat. Evolutia cotatiilor a fost asemanatoare unui fierastrau fara dinti, nu provocat daune dar nici nu a dat satisfactie.

    Deschiderea cu minus a anului a intrerupt "traditia" ultimilor cinci ani, cand prima sedinta de tranzactionare era echivalenta cu un salt pozitiv de 3-5%. Investitorii isi pun sperantele in continuarea distrugerii traditiei, deoarece perioada imediat urmatoare inceputului de an era caracterizata de scaderi. "Daca tot am scazut in prima zi, atunci ar trebui sa crestem in perioada urmatoare. Ar fi mai profitabil in acest fel", a declarat un investitor activ inca din deschidere. Analiza tehnica, pe care investitorii cu experienta o iau in calcul, arata insa o continuare a deprecierii pentru majoritatea actiunilor, perioada de scadere sau de acumulare urmand a se incheia in mai putin de doua saptamani.

    Pietele internationale nu au parte de vesti bune la inceput de an. Desi au incheiat saptamana cu o sedinta de crestere dupa trei consecutive de pierderi, bursele europene au de "luptat" cu stirile macroeconomice negative. Pe langa problemele legate de petrol si de posibila recesiune a economiei SUA, statele din zona euro au ratat si tinta de inflatie. Cresterea anuala a preturilor de consum din cele 13 state ale zonei euro s-a pastrat si in decembrie la 3,1%, multe peste tina de 2% stabilita de Banca Centrala Europeana. Peste ocean, dolarul american da semne de revenire dupa ce mai multi analisti au decarat ca recesiunea economica nu va lovi Statele Unite anul acesta. Revenirea dolarului a coborat si pretul petrolului sub 100 de dolari/baril, dar temerile privind un pret de 120 dolari pentru un baril, in urmatoarele luni, s-au accentuat. Problemele economice vor afecta in mod inevitabil pietele de capital, dar ramane de vazut cat de mult va fi influentata bursa de valori autohtona.

  • Cresteri intre 20% si 35% pentru indicii bursieri, in 2008

    "Consider ca anul 2008 va fi unul in care vom asista la cresteri medii de aproximativ 20% ale actiunilor lichide inglobate in indicele BET, in timp ce pentru BET-FI randamentele ar putea depasi 25%. Cele mai profitabile companii de pe Bursa vor fi cele din sectorul financiar-bancar si firmele din domeniul constructiilor", a declarat pentru MEDIAFAX presedintele KTD Invest, Iulian Panait.

    Mihai Chisu, broker la IFB Finwest, este mai optimist si anticipeaza ca indicii bursieri vor urca cu 25-35%. "Anul viitor am putea asista la o apreciere a indicelui BET-FI cu pana la 35%. Pentru actiunile lichide anticipez o crestere de aproximativ 25-30%, iar piata ar putea avea un randament global de 25%, insa volatilitatea poate naste randamente superioare, insotite de riscurile aferente. Ma astept ca anul viitor sa fie mai bun in termeni de lichiditate si capitalizare, gratie multelor IPO-uri (oferte publice initiale – n.r.) anuntate", a afirmat Chisu.

    Valoarea transferurilor operate in acest an la Bursa s-a ridicat la 13,8 miliarde lei (4,15 miliarde euro), cu 39,5% mai mult decat in 2006, iar capitalizarea pietei a urcat cu 17,2%, la 85,96 miliarde lei.

    "Daca in 2007 valoarea medie zilnica a tranzactiilor a fost intre 13-15 milioane euro, pentru 2008 ar trebui sa ne asteptam la o crestere consistenta pana la 20 milioane euro, sau, de ce nu, chiar mai mult", a declarat Mihai Cristian Alexa, analist la SSIF Broker Cluj-Napoca. Directorul general al firmei de brokeraj BT Securities, Rares Nilas, considera ca avansurile indicilor se vor situa la 30-35%.

    "Este firesc sa fie mai multe oferte publice initiale, facand chiar abstractie de experienta Transgaz, economia Romaniei si piata de capital locala fiind emergente. Este deci o tendinta naturala ca numarul de emitenti listati sa creasca de la un an la altul, indiferent daca procesul acesta a fost pana acum mai lent in cazul nostru", a declarat pentru MEDIAFAX analistul financiar al BT Securities, Dan Rusu.

    In acest an, randamentul general al BVB a crescut cu peste patru puncte procentuale, la 32,64%, fata de avansul de 28,5% din 2006, iar castigul primelor zece companii lichide s-a diminuat usor, de la 22,2% la 22,05%. Titlurile SIF, a caror evolutie este analizata de indicele BET-FI, au inregistrat o apreciere medie de 24,85%, fata de 32,4% in urma cu un an.

    Aflati mai multe detalii pe www.mediafax.ro

  • Cresteri intre 20% si 35% pentru indicii bursieri, in 2008

    "Consider ca anul 2008 va fi unul in care vom asista la cresteri medii de aproximativ 20% ale actiunilor lichide inglobate in indicele BET, in timp ce pentru BET-FI randamentele ar putea depasi 25%. Cele mai profitabile companii de pe Bursa vor fi cele din sectorul financiar-bancar si firmele din domeniul constructiilor", a declarat pentru MEDIAFAX presedintele KTD Invest, Iulian Panait.

    Mihai Chisu, broker la IFB Finwest, este mai optimist si anticipeaza ca indicii bursieri vor urca cu 25-35%. "Anul viitor am putea asista la o apreciere a indicelui BET-FI cu pana la 35%. Pentru actiunile lichide anticipez o crestere de aproximativ 25-30%, iar piata ar putea avea un randament global de 25%, insa volatilitatea poate naste randamente superioare, insotite de riscurile aferente. Ma astept ca anul viitor sa fie mai bun in termeni de lichiditate si capitalizare, gratie multelor IPO-uri (oferte publice initiale – n.r.) anuntate", a afirmat Chisu.

    Valoarea transferurilor operate in acest an la Bursa s-a ridicat la 13,8 miliarde lei (4,15 miliarde euro), cu 39,5% mai mult decat in 2006, iar capitalizarea pietei a urcat cu 17,2%, la 85,96 miliarde lei.

    "Daca in 2007 valoarea medie zilnica a tranzactiilor a fost intre 13-15 milioane euro, pentru 2008 ar trebui sa ne asteptam la o crestere consistenta pana la 20 milioane euro, sau, de ce nu, chiar mai mult", a declarat Mihai Cristian Alexa, analist la SSIF Broker Cluj-Napoca. Directorul general al firmei de brokeraj BT Securities, Rares Nilas, considera ca avansurile indicilor se vor situa la 30-35%.

    "Este firesc sa fie mai multe oferte publice initiale, facand chiar abstractie de experienta Transgaz, economia Romaniei si piata de capital locala fiind emergente. Este deci o tendinta naturala ca numarul de emitenti listati sa creasca de la un an la altul, indiferent daca procesul acesta a fost pana acum mai lent in cazul nostru", a declarat pentru MEDIAFAX analistul financiar al BT Securities, Dan Rusu.

    In acest an, randamentul general al BVB a crescut cu peste patru puncte procentuale, la 32,64%, fata de avansul de 28,5% din 2006, iar castigul primelor zece companii lichide s-a diminuat usor, de la 22,2% la 22,05%. Titlurile SIF, a caror evolutie este analizata de indicele BET-FI, au inregistrat o apreciere medie de 24,85%, fata de 32,4% in urma cu un an.

    Aflati mai multe detalii pe www.mediafax.ro

  • 75% profit pentru titlurile Transgaz

    Evolutia volatila din ultima saptamana a anului s-a incheiat pe plus, cresterea fiind implusionata de dorinta investitorilor de a termina anul bursier cu portofoliile pline de actiuni si cat mai putini bani lichizi. In mod "traditional", prima sesiune de tranzactionare a anului, respectiv urmatoarea zi tranzactionare – 3 ianuarie 2008, este o zi caracterizata de salturi pozitive, si toti investitorii prefera sa aiba titluri in portofoliu pentru a putea marca eventualele profituri.

     

    Cele mai tranzactionate titluri listate ale saptamanii au fost, ca de obicei, cele ale SIF-urilor. Indicele BET-FI, care urmareste evolutia societatilor de investitii financiare, a avut parte de o corectie usoara in ultima saptamana, dupa cresterile din perioada anterioara. BET-FI a inchis sub pragul de 80.000 de puncte, la 78.669 puncte. Pe parcursul anului indicele a inregistrat un randament apropiat de cel al indicelui BET, de 23%.

     

    Vedetele saptamanii au fost drepturile de alocare ale Transgaz Medias care au intrat miercuri la tranzactionare pe piata special creata. In prima zi de tranzactionare, sedinta in care nu a fost aplicata limita de variatie de 15%, drepturile au urcat pana la 340 lei, o urcare de circa 80% fata de pretul de 192 lei din oferta publica initiala. Ulterior, pretul a scazut, prima zi de tranzactionare consemnand o apreciere de 57%.

     

    Cresterea a continuat in sedintele urmatoare, cu un plus de aproape cinci procente in sedinta de joi si de circa noua procente vineri. Cotatia s-a intors la 335 lei, aprecierea drepturilor de alocare dupa primele trei zile fiind de aproximativ 75%. Conform analistilor, tinta urmatoare de pret pentru actiunile Transgaz este de circa 400 lei, valoare la care s-ar putea ajunge inainte de listarea titlurilor din luna februarie.

     

    Perioada sarbatorilor de iarna urmeaza sa decida strategiile de investitie pentru anul viitor. Fiind an electoral este de asteptat sa fie un an "bullish" (caracterizat de achizitii si cresteri), insa investitorii sunt de parere ca piata va fi  cel putin in aceeasi masura impredictibila. Optimismul cu care s-a incheiat ultima sedinta de tranzactionare va fi prezent pe bursa si in primele zile de tranzactionare ale anului viitor.