BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Profit de 300% la bursa

    Principala recomandare a brokerilor, atunci cand clientul isi formeaza un portofoliu de actiuni, este cumpararea de titluri ale unor companii cu rezultate fundamentale bune, cu stabilitate financiara si lichiditate, adica o valoare ridicata a tranzactiilor zilnice. Cel putin in teorie. „Piata este atipica. Nu se poate spune ca o actiune va creste indiferent ce se intampla sau ca o alta va scadea in mod sigur. Noi, ca brokeri, facem analize si recomandari, dar decizia trebuie sa o ia clientul, investitorul care va suporta eventuala pierdere. Iar actiunile pot evolua impotriva oricarei ratiuni fundamentale sau tehnice“, spune Razvan Pasol, director general al Intercapital Investments.

    Pentru un investitor, lichiditatea unei societati este foarte importanta, deoarece are astfel garantia ca va gasi cumparatori pentru actiuni in momentul in care va dori sa isi inchida respectiva pozitie. Aceste valori sunt luate in calcul si la stabilirea societatilor din cadrul indicelui BET, care urmareste evolutia celor mai bune zece companii listate la BVB. La sfarsitul lunii noiembrie, BET inregistra o crestere de 10,5% fata de ultima cotatie a anului trecut si de doar 5,2% fata de prima zi de tranzactionare a lui 2007.
    Sa vedem cum au evoluat societatile vedeta ale BVB. SNP Petrom este cea mai importanta societate listata la bursa, cu o capitalizare de aproximativ 8 miliarde de euro. Ponderea SNP in valoarea indicelui BET este de 19,93%, capabila deci sa influenteze decisiv evolutia acestuia. In 2007, actiunea SNP a tras in jos evolutia BET, deoarece a inregistrat o pierdere de 17% fata de cotatia de inchidere din prima sedinta a anului. Variatia negativa a cotatiei Petrom la bursa este, probabil, cel mai bun exemplu de actiune sustinuta fundamental cu rezultate financiare pozitive, dar care nu pare suficient de atractiva pentru a creste si pe piata de capital. Dupa primele trei luni ale anului, SNP Petrom a anuntat un profit net de aproximativ 470 de milioane de euro, cu 22% mai putin decat in perioada similara a lui 2006. Profitul net in al treilea trimestru, de 204 milioane de euro, a fost insa mai mare cu 16% fata de cel din aceeasi perioada a anului trecut, existand deci premisele unei reveniri pana la incheierea anului. Se pare ca investitorii s-au dovedit insa neincrezatori fata de aceasta perspectiva, iar actiunea a pierdut procente bune dupa publicarea rezultatelor.

    Banca Romana pentru Dezvoltare – Société Générale, societate cu o pondere de 19,9% in indicele BET si o capitalizare de aproape 4,5 miliarde de euro, a avut un profit de 207 milioane de euro in primele noua luni ale anului. Cresterea profitului net fata de aceeasi perioada a anului trecut este de 43%, majorare ce se reflecta si in randamentul actiunii in 2007 – de aproximativ 18% la unsprezece luni.

    Banca Transilvania, cea de-a treia societate cu pondere mare in valoarea BET, de 19,95%, a inregistrat un profit pe actiune de circa 30% in 2007. Profitul net in trimestrul al treilea, de 16,1 mil. euro, e dublu fata de anul trecut, iar profitul net din primele noua luni, in valoare de 39,8 milioane de euro, a consemnat o crestere de aproape 60% fata de anul precedent. Banca Transilvania are o capitalizare de peste 1,4 miliarde de euro.

    Cele trei companii reprezinta aproape 60% din valoarea BET. Dupa randamentele lor, cotatia indicelui ar fi trebuit sa creasca mult mai mult decat cu 10,5%. Insa alte societati incluse in BET au avut randamente negative in cursul anului. Turbomecanica Bucuresti, spre exemplu, a pierdut circa 20% fata de prima sesiune de tranzactionare a anului. Transelectrica, actiune cu o crestere mare in primele luni dupa listare, a reusit o performanta negativa de 10 procente in 2007, iar Antibiotice Iasi a inregistrat un minus de 5,4%.

    „Sunt si riscuri pe sector de activitate sau pe context international. Bancile au mers bine anul acesta, dar s-ar putea ca anul viitor sa nu mai vedem aceleasi randamente. Profiturile bancilor incep sa scada, riscurile sunt mai mari“, explica Leonard Visan, director general al societatii de administrare a investitiilor Investica Asset Management. Mai mult, tendinta companiilor mari este de a-si plafona profiturile; stabilitatea si dezvoltarea limiteaza de cele mai multe ori cresterea de profit. Practic, cu cat este mai putin riscanta o actiune, cu atat mai mic este randamentul pe care il poate oferi.

    „Investitorii din piata Rasdaq sunt mai dispusi la risc decat cei din BVB. Si in multe cazuri cei dispusi la risc sau la investitii in companii mici si mai putin cunoscute au fost rasplatiti cu profituri pe masura“, afirma Gabriel Aldea, analist al Intercapital Investments. Analistul denumeste „rasdace“ societatile care au inca evolutii caracterizate de volatilitate foarte mare, indiferent pe ce piata sunt listate in prezent, unde un profit de cateva sute de procente poate disparea cu aceeasi rapiditate cu care a aparut.

    Exemplul cel mai la indemana este Dafora Medias, societate listata la categoria a III-a a Rasdaq, considerata „una dintre societatile create de brokeri sau speculatori“. Dupa o crestere de circa 75% in primele doua luni ale anului, actionarul majoritar, omul de afaceri Gheorghe Calburean, a decis majorarea capitalului social cu 38 de milioane de euro prin emiterea de noi actiuni in proportie de aproximativ zece actiuni noi la una detinuta. Aparitia noilor titluri, peste 881 de milioane de actiuni, a urcat capitalizarea Dafora pana la 290 de milioane de euro la inceputul lunii august, aproape tripla fata de valoarea dinainte de majorare. Inflatia de actiuni si cresterea mult prea mare fata de posibilitatile reale ale companiei au fost insa motivele unei corectii importante pentru Dafora, care a scazut cu mai bine de 50% in aproape trei luni, anuland cea mai mare parte din randamentul de la inceputul anului. De asemenea, capitalizarea a ajuns la 140 mil. euro.

  • Revenire puternica a bursei

    Saptamana a deschis pe plus, in crestere relativ redusa fata de ultima cotatie a lunii noiembrie, cu o crestere mai importanta pentru indicele SIF-urilor, plus 1,4%. Evolutia a continuat si marti, cu o majorare de 0,5 procente pentru BET, apreciere care indica un interes crescut pentru actiunile blue-chipsurilor. Marti a fost si ultima sedinta bursiera in care se puteau vinde actiuni din portofoliu pentru a subscrie la Transgaz (diferenta de timp apare din cauza perioadei de deocntare si incasare a banilor).

    "Astazi (miercuri) si maine ar trebui sa vedem verde in continuare, iar dupa aceea o corectie scurta. Saptamana viitoare incep sa se intoarca si banii din suprasubscrierea Transgaz, cati or fi, moment in care actiunile ar mai putea urca", a comentat un investitor atent la analiza tehnica in momentul respectiv. Si a avut dreptate. Miercuri cotatiile au inregistrat un salt semnficiativ, cu BET in urcare de doua procente, iar BET-FI cu 4,5%. Cea mai importanta crestere dintre SIF-uri a fost consemnata de Muntenia, cu un plus de 7,1% si o valoare de tranzactionare de 1,7 milioane euro.

    Cresterea a continuat cu mai multa forta si joi, cu o apreciere de 2,8% pentru BET si de 5% pentru BET-FI. In timp ce indicele companiilor mari si lichide si-a consolidat pozitia de deasupra pragului de 9.000 de puncte, SIF-urile au recuperat aproximativ 10% in doar doua zile si 15% in sapte sedinte consecutive de apreciere. Practic, societatile de investitii financiare au revenit cu cotatiile la nivelul lunii octombrie, recuperand pierderile din noiembrie, cea mai rosie luna a anului.

    Explicatiile pentru aprecierea neasteptat de puternica a titlurilor SIF nu s-au inmultit nici vineri, cand eventualele tranzactii imprtante ar fi trebuit sa iasa la iveala. Pe langa cea mai des intalnita explicatie, pretul de piata sub valoarea unitara (raportata la suma activelor), adica actiune ieftina, a mai aparut ideea privind modificarea situatiei contabile din 2008. Aplicarea standardelor internationale de contabilitate, masura ce va intra in vigoare de anul viitor, va mari profitul societatilor de investitii financiare, ceea ce se traduce prin dividende in crestere pentru actionari. Chiar si participarea masiva a SIF-urilor la oferta Transgaz (de ordinul zecilor de milioane pentru fiecare societate de investitii) ar putea fi o explicatie. Cei care nu au avut suficiente fonduri pentru participa cu succes la IPO, ar fi putut prefera sa cumpere SIF-uri, devenind actionari indirecti si la transportatorul de gaze naturale.

    Oferta initiala a Transgaz a fost de departe capul de afis al saptamanii. Prima saptamana a perioadei de derulare nu a inregistrat interes din partea investitorilor mari, subscrierile venind din partea celor cu sume mici, de maximum 0,5 milioane lei. Pana in acest moment, nivelul de cerere pe transa mica (40% din numarul total de actiuni scoase la vanzare, 470.000 de titluri) este de 677%, de aproape sapte ori peste oferta, iar numarul final de actiuni subscrise va fi aflat luni, cand vor fi inregistrate si ultimele ordine de cuparare.

    Investitorii mari nu s-au miscat pana in ultimele doua zile de derulare a ofertei, la finalul zilei de miercuri abia fiind acoperit numarul de actiuni oferite (60% din total, adica 706.000 de titluri). Iar saltul cu adevarat semnificativa a venit vineri, odata cu inregistrarea ultimelor ordine. Gradul de subscriere al transei mari a ajuns pana la 2.430%, adica de 24 de ori mai mult decat numarul de actiuni oferit. IPO Transelectrica de anul trecut, in valoare de aproape 35 milioane euro, a fost subscrisa de 6,5 ori, ajungand la o cerere in valoare de 230 milioane euro. Suma la care s-a ajuns in acest moment la Transgaz este de aproape cinci ori mai mari, fiind subscrise actiuni in valoare de 1,1 miliarde euro, record absolut pentru piata de capital romaneasca.

    Suma va fi probabil si mai mare dupa inregistrarea tuturor ordinelor de achizitie, cel mai probabil la finalul zilei de luni, 10 decembrie. Valoarea actiunilor cerute arata ca o eventuala oferta a companiei RCS & RDS ar fi avut succes pe piata romaneasca. Operatorul de cablu tv, internet si telefonie a renuntat la lansarea unei oferte initiale la London Stock Exchange, in valoarea de 500 milioane euro, dupa ce conditiile pietei au fost considerate nefavorabile.

    Transgaz a atras 1,1 miliarde de euro

  • GHID DE PENSII: Start in tonuri de gri

    Randamentele fondurilor de pensii obligatorii romanesti ar putea fi cel putin „promitatoare“, spunea recent directorul de investitii al unuia dintre cei 18 administratori autorizati sa vanda astfel de produse. In opinia sa, prognoza unor castiguri anuale de 7-8% (cifra cel mai adesea vehiculata) ar putea fi chiar putin prea „conservatoare“, investitiile fondurilor de pensii putand sa aduca randamente chiar si mai mari.

    Acest randament va depinde insa de abilitatea cu care fiecare dintre administratori va reusi sa plaseze banii colectati. Din punctul de vedere al structurii de investitii, diferente foarte mari intre fonduri nu sunt – cu exceptia Generali, toate celelalte 17 fonduri opteaza pentru un grad de risc mediu. Chiar si asa, diferente pot exista – in functie de modul cum fiecare dintre administratori va sti sa jongleze cu optiunile pe care i le permite structura tinta a portofoliului, respectiv cadrul general stabilit pentru plasamente prin prospectul de emisiune al fondului.

    Debutul activitatii de investitii pentru fondurile de pensii va avea loc, cel mai probabil, undeva la inceputul primaverii viitoare, atunci cand la administratori vor ajunge si primele contributii. Felul cum, la data respectiva, va arata economia romaneasca va influenta deciziile de investitii ale administratorilor si, implicit, rezultatele ce vor fi obtinute.

    PIATA DE CAPITAL. Desi legislatia romaneasca le permite sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, estimarile cele mai optimiste spun ca fondurile de pensii ar putea sa inves-teasca maxim 25-30% din fonduri in actiuni. In rest, administratorii fondurilor de pensii spun ca au alte planuri. Pentru fondurile de pensii, panta descendenta pe care au apucat-o preturile actiunilor la Bursa de Valori de la Bucuresti nu e o veste deloc rea: plasamentele lor sunt pe termen lung si foarte lung, iar acest lucru le permite sa fructifice viitoarele corectii de pret pozitive. Si, cu cat pretul la care cumpara initial actiunile este mai mic, cu atat castigul ulterior va fi mai mare. Iar pana una-alta, semnale de revenire pentru piata de capital inainte de jumatatea anului viitor sunt destul de putine; ba mai mult, contextul economic romanesc (intr-o combinatie nefasta cu criza financiara de pe pietele internationale) nu lasa loc de prea multe previziuni optimiste pentru perioada imediat urmatoare. Cresterea dobanzii de politica monetara (pe care banca centrala a majorat-o in octombrie pentru prima data in ultimele 14 luni) va continua si la anul, cel mai probabil. Pentru piata de capital o dobanda mai mare nu este insa de bun augur, pentru ca multi investitori, in special cei institutionali, vor aloca o mare parte din fonduri depozitelor sau obligatiunilor.

    PIETE EXTERNE. Desi legea nu este restrictiva in privinta plasamentelor pe care fondurile le pot face in strainatate, multe dintre companii au anuntat deja ca se vor concentra pentru inceput doar pe piata romaneasca. Plasamentele pe pietele externe ar putea fi descurajate de evolutia cursului de schimb. Mai precis, daca un administrator de pensii (care strange contributii in lei de la participanti) se decide sa investeasca in strainatate, el va trebuie sa cumpere euro – iar previziunile actuale vad, si pentru inceputul anului viitor, un euro „scump“. Pe masura ce leul isi va reincepe insa tendinta de apreciere (respectiv, moneda europeana va pierde din valoare si se va vinde pe piata interna mai ieftin), profiturile repatriate in timp de catre administratori vor fi mai mici. In sine, volatilitatea accentuata a cursului de schimb implica un risc destul de ridicat.

    INFLATIE. Randamentul real al unei investitii (inclusiv al fondurilor de pensii) este cel care se obtine excluzand inflatia. Ca atare, nivelul inflatiei este unul dintre indicatorii care conteaza pentru cei ce isi plaseaza, de acum, banii si in fondurile de pensii. In ultimul raport asupra inflatiei, prezentat la inceputul lunii noiembrie, banca centrala a majorat cu 0,6% prognoza de inflatie pentru 2008, la 4,3% pe an, fata de rata de 3,7% estimata anterior.

    SCADENTE. Chiar daca, in esenta, plasamentele fondurilor de pensii sunt pe termene lungi si foarte lungi, randamentele mai ridicate pe care le ofera titlurile pe termen scurt vor atrage, probabil, mare parte din investitii. In plus, pentru titlurile de stat, nivelul randamentelor va fi dependent de volumele si calendarul emisiunilor facute de Ministerul de Finante.

    GARANTII. Pentru fondurile de pensii private exista cerinte stricte in raport cu randamentul minim pe care trebuie sa il obtina – randament stabilit prin legislatie si care va fi urmarit de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Reglementarile vizand acest aspect ar trebui sa fie destul de curand adoptate de catre CSSPP.

    Puncte cheie

     

  • Noiembrie rosu s-a incheiat

    Saptamana trecuta a inceput cu cresteri, cu un salt pentru indicele SIF-urilor BET-FI de 3,5 procente, in timp ce BET a urcat numai 1,4%. Conform cometariilor brokerilor, a fost un start bun, insa lichiditatea zilnica, sub media anului de 17 milioane euro, nu indica o consolidare indeajuns de puternica pentru a modifica definitiv directia trendului.

    Ceea ce s-a si intamplat, sedintele osciland intre plus si minus, cu o volatilitate crescuta. "E normal sa avem zile cu alternanta de crestere si scadere, asa functioneaza bursa, nu se poate merge intr-un singur sens. Ce s-a intamplat azi a venit ca o consecinta a castigurilor din ultimele zile", spune Adrian Simionescu, director general Viena Investment Trust, care mai arata ca preturile actiunilor sunt la un nivel mult prea scazut pentru a mai putea scadea. Din fericire pentru piata spot, cresterile au fost mai mari decat pierderile, iar saptamana s-a incheiat cu plus.

    Una dintre reactiile mai ciudate ale pietei a avut loc miercuri, cand investitorii au privit cu suspiciune decizia actionarilor SNP Petrom de a suplimenta bugetul de investitii cu 114 milioane lei. Desi majorarea volumului de investitii cu efecte pozitive in productie este in mod normal primita cu incredere de catre investitorii de pe bursa, de data aceasta a fost invers, iar cotatia SNP a inregistrat o scadere de 2,6 procente intr-o singura sedinta.

    In aceeasi sesiune a avut loc si o tranzactie importanta pe piata deal (tranzactii speciale) cu actiunile Flaminga International. Operatiunea speciala a avut ca obiect transferul unui pachet de 4,9% din companie, la un pret pe actiune de 0,36 lei, cu 8% mai mult decat pretul afisat in piata, iar valoarea tranzactiei s-a ridicat la circa 3,8 milioane euro. In sedinta urmatoare a fost transferat un alt pachet de actiuni Flamingo, pe aceeasi piata, in valoare de 0.9 milioane euro.

    Ultima sedinta s-a incheiat cu un raliu in ultimele ore, salt care a marcat o crestere de aproape trei procente pentru indicele BET. Raliul a fost si motivul pentru care indicele a incheiat pe plus cu 1,8% ultima perioada a lunii. Cotatia nu a reusit totusi sa depaseasca pragul celor 9.000 de puncte, saptamana si luna fiind incheiata la nivelul de 8893 puncte.

    O crestere semnficativa a inregistrat indicele SIF-urilor, BET-FI, care a depasit prgul de 70.000 de puncte dupa o majorare de peste 6%. BET-FI a incheiat luna la nivelul de 70.921 puncte, insa cotatiile ofera inca o reducere importanta fata de valoarea reala a actiunii (raportata la valoarea activelor). "Nivelul de discont pe care il ofera acum cotatia SIF-urilor este cel mai mare din ultimii sapte ani", arata Adrian Simionescu.

    Moneda nationala s-a apreciat cu 3,4% fata de euro in ultima saptamana, insa a incheiat in scadere luna nopimebrie, deprecierea fiind de 4,7%, pana la nivelu de 3,49 lei/euro. Scaderea monedei nationale fata de valuta europeana de la inceputul anului este de 3,4 procente, in timp ce fata de doalrul american leul s-a apreciat cu 8%. Pana la sfarsitul anului, analistii Bancii Nationale preconizeaza o mentinere a cursului actual, scaderea leului urmand a fi stopata de banii trimisi de romanii din strainatate. Conform BNR, cei care muncesc in Europa si SUA vor trimite in tara circa 1,2 miliarde euro.

    Bursele internationale au performat mult mai bine decat Bucurestiul in ultima saptamana. Dow Jones Industrial Average, principalul indice american, a incheiat cu un plus de circa 3,6%, pe fondul vestilor pozitive privind cresterea Produsului Intern Brut in trimestrul al treilea. PIB-ul american s-a majorat cu 4,9%, cu un procent peste estimarile analistilor de 3,9%. Stirea a fost coroborata cu declaratiile guvernatorului FED, Ben Bernanke, din care reiese o reducere a dobanzii depolitica monetara cu cel putin 0,25 procente la urmatoarea sedinta de bancii federale din 11 decembrie.

    Nici bursele europene nu s-au lasat mai prejos, cresterile consemnate in cursul saptamanii fiind de aproximativ trei procente. Stirile din spatiul european insa nu sunt incurajatiare pentru piata de capital, principala problema fiind majorarea inflatiei in zona euro (care include cele mai dezvoltate 13 state din Europa). Rata anualizata a inflatiei a ajuns la 3% dupa primele 11 luni ale anului, marind presinile asupra Bancii Centrale a Europei de a majora dobanda de politica monetara.

    Prima oferta publica intiala de anul acesta, cea a Transgaz Medias, nu pare sa interseze foarte mult investitorii. La jumatatea perioadei de subscriere, doar 22,7% dintre actiunile scoase la vanzare au fost subscrise, marea majoritate fiind cele oferite investitorilor de retail. Din transa de peste 470.000 de actiuni destinate investitorilor mici, au fost inaintate cereri pentru 53%, in timp ce din totalul de peste 700.000 de actiuni destinate investitorilor institutionali, doar 2,9% au fost subscrise.

    Mai ramane o saptamana in care actiunile pot fi achizitionate. Lipsa de interes este pusa, deocamdata, pe seama asteptarilor privind nivelul de suprasubscriere, in functie de care investitorii vor stii ce suma va trebui inaintata pentru a obtine numarul de actiuni dorit. La finalul saptamanii viitoare vom afla daca oferta va fi suprasubscrisa sau nu.

    Decembrie incepe bine

  • Raliu pe plus la inchidere

    Bursa a incheiat cu un raliu surprinzator saptamana, cu o crestere de circa trei procente pentru indicele BET. Desi valoarea tranzactiilor nu a fost foarte mare, majorarea arata optimismul investitorilor pentru saptamana viitoare.

    Volatilitatea din cursul saptamanii s-a mentinut si astazi, de data aceasta pozitiva. Cotatiile au deschis in crestere usoara in prima jumatate a zilei, insa cea de-a doua a consemnat urcaru din ce in ce mai mari pentru actiuni si indici. Indicele BET a inchis cu un plus de 2,9% fata de cotatia de ieri, iar BET-FI a urcat 2,6 procente. BET-C, indicele compozit, a castigat 2,2% astazi, urcare semnficativa pentru directia generala a bursei.

    Valoarea totala de tranzactionare s-a ridicat la aproape 16 milioane euro, operatiunile efectuate pe piata principala fiind de 12,4 milioane euro.

    Cresterea cotatiilor si optimismul investitorilor sunt puse pe seama stirilor pozitive din economie, astazi fiind raportata cresterea economica aferenta primelor noua luni. Conform datelor Institutului National de Statistica, Produsul Intern Brut a crescut in al treilea trimestru al anului cu 5,7%, iar cresterea pentru toate cele trei trimestre a ajuns la

    5,8%. Desi cifrele sunt inferioare celor aferente anului trecut, sunt mai mari decat estimarile analistilor.

    De vesti bune a avut parte si Oil Terminal, care a crscut 4,9% pana la incheirea sedintei, desi a deschis in scadere in urma informatiilor privind un nou terminal petrolier la Constanta. Constructia noului terminal nu va putea fi realizata in mai putin de un an, ceea ce arata ca petrolul necesar Petromidia va trece si in 2008 tot prin Oil Terminal.

  • Inceput de iarna fierbinte

    As sfatui din nou populatia sa isi pastreze economiile si sa se imprumute in lei, avand in vedere ca si in perioada urmatoare vor exista variatii de curs greu predictibile“, spunea guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, in cadrul seminarului EU-COFILE, organizat saptamana trecuta de BNR, Asociatia Romana a Bancilor si Alpha Bank. Aflata din iulie pe un trend constant descendent, evolutia leului a produs totusi un adevarat soc saptamana trecuta, sarind rapid atat peste pragul de 3,5 cat si peste cel de 3,6 lei pentru un euro. Fata de minimul inregistrat in luna iulie, de 3,1 lei/euro, deprecierea a ajuns la peste 15%, doar in noiembrie leul pierzand circa 10% din valoare. Importante fonduri de investitii, ce au intrat pe piata romaneasca si care au stat pana acum pe depozite in lei (cu randamente peste media altor tari din regiune) au decis sa iasa din piata. Vanzand lei si cumparand euro pentru a-si inchide pozitiile, efectul pe care l-au produs nici nu ar fi avut cum sa fie altul decat o depreciere a monedei nationale. Ca strainii nu mai au apetit pentru riscul pietei e, de altfel, destul de evident din criza pietei de capital, intrata in aceasta toamna intr-un neasteptat picaj.

    Ce alte socuri ar mai putea produce investitorii speculativi care mai au inca pozitii deschise pe Romania? O mare parte din cei ce ar putea sa plece au facut-o deja, spun cei ce observa aceste piete; mai putin de jumatate din cele trei miliarde de euro – suma la care au fost estimate in trecut fondurile speculative de pe piata – mai sunt probabil inca aici. Sau cel putin asa ar parea la o prima vedere, pentru ca instrumentele financiare sofisticate, in care acestia se pot replia, pot sa creeze inca surprize. Cand vine vorba despre motivele ce au produs un astfel de exod, generand deprecierea de acum, nuantele difera. „Deprecierea leului ar fi inceput oricum in aceasta toamna, chiar fara aparitia crizei financiare externe“, este de parere Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR. La acelasi seminar, el comenta ca nivelul cursului atins in iulie era nesustenabil si ar fi aparut oricum o tendinta naturala spre echilibrare. Prin prisma acestui punct de vedere, deprecierea leului are la baza aproape exclusiv cauze interne, respectiv dezechilibrele macroeconomice din ce in ce mai vizibile. Seful BNR pare insa a avea o alta opinie. Desi Romania va evita impactul direct al crizei de pe piata creditelor din Statele Unite, „se constata deja aparitia efectelor indirecte“, declara recent Mugur Isarescu intr-un interviu acordat in Africa de Sud. „Ar putea fi afectate increderea si perceptia participantilor pe piata“, nominaliza Isarescu unul dintre efecte, alaturi de dificultatea sporita de a mai asigura finantarea deficitului de cont curent.

    Speculatiile privind masurile pe care le va intreprinde banca centrala nu au intarziat sa apara. Mai ales ca, in acelasi interviu acordat in Africa de Sud, guvernatorul BNR lasa loc sa se intrevada o posibila interventie directa a bancii centrale pentru a calma deprecierea monedei nationale. „Incercam sa intervenim cat mai putin si cat mai rar cu putinta, dar suntem pregatiti pentru orice interventie, fara un anunt clar si fara comentarii in acest sens“, spunea el cu aceasta ocazie. Declaratie pe care in cadrul seminarului de saptamana trecuta si-a reinnoit-o, explicand ca banca centrala a procedat in acelasi fel si in lunile de vara (pentru a stopa, la vremea respectiva, o apreciere nesustenabila a leului) si la fel va proceda „si in perioadele urmatoare“. Regimul de flotare controlata a cursului, adoptat de banca centrala, ii permite acesteia sa opereze interventii pe piata valutara atunci cand in acest fel poate calma (sau inversa) o evolutie considerata periculoasa.

    O interventie a bancii centrale exact atunci cand este este mai mult asteptata in piata nu este insa o solutie prea fericita. Simplist, o astfel de miscare nu ar face decat sa valideze asteptarile jucatorilor, usurandu-le acestora iesirea de pe piata la cursurile (macar pe aproape) dorite. In tabloul actual, lipsa unei reactii din partea bancii centrale poate pune insa si mai multa presiune pe moneda nationala. Arsenalul pe care BNR l-ar avea disponibil pentru reglarea cursului de schimb este insa mai larg. Secarea pietei valutare de leii in exces (printr-o sterilizare puternica) ar avea acelasi efect, calmarea caderii monedei nationale. Iar o alta crestere a dobanzii de politica monetara (si deci a randamentelor la care strainii si-ar putea plasa banii pe piata romaneasca) poate atrage din nou interesul fondurilor pentru piata romaneasca.

    Fiindca, fara a urmari un obiectiv de curs, pentru banca centrala deprecierea puternica a leului implica, de la un punct incolo, un efect negativ pe teatrul de lupta al inflatiei – tinta sa cea dintai. Iar dupa declaratiile guvernatorului BNR, intr-o economie mica si deschisa, ca a Romaniei, fluctuatiile mari de curs pot genera probleme serioase si la nivelul inflatiei, si la nivel de crestere economica. Intr-un asemenea context pomenea guvernatorul de „unele dezbateri“ in Consiliul de administratie al BNR in privinta mentinerii regimului de flotare controlata a leului. Deocamdata insa, bancii centrale ii raman destule instrumente la dispozitie ca sa nu fie nevoita sa ajunga la o modificare radicala a politicii monetare.

  • GHID DE PENSII: Nehotararea costa

    Mai sunt doar circa doua luni in care angajatii cu varsta sub 35 de ani trebuie sa isi aleaga un fond de pensii privat spre care le va fi virata o parte din contributia pentru pensie. Cei care pana pe 17 ianuarie nu isi vor exprima optiunea vor fi automat si aleator redistribuiti spre un administrator, in timp ce angajatii cu varsta intre 35 si 45 de ani pot face aceasta alegere pe termen nelimitat.

    Pana la finele primelor doua luni de campanie de vanzare pentru fondurile din pilonul II, circa 2,3 milioane de salariati de maxim 45 de ani au optat pentru unul dintre cei 18 administratori autorizati sa vanda astfel de produse. Piata totala (care ii include atat pe contributorii ce au obligatia sa intre in sistem, cat si pe cei care au aceasta optiune, dar nu sunt obligati sa si-o exercite) este estimata la circa 4,5 milioane de persoane, potrivit informatiilor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Estimarile iau in calcul numarul total de persoane inregistrate la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) in anul 2007, insa estimarile companiilor vad o piata potentiala mai redusa, de circa 3,5 milioane de clienti. Pornind de la aceasta ultima estimare, doar 35% din totalul de contributori eligibili nu si-au ales inca un fond. Si, in conditiile in care companiile de profil au trimis pe terenul „de lupta“ peste 250.000 de agenti de vanzare, greu de crezut ca vor mai ramane multi potentiali clienti ce nu vor face o alegere pana pe 17 ianuarie.

    Trecand peste vanzarea efectiva, mai raman totusi alte doua probleme ce trebuie avute in vedere. Pe de o parte, contractele celor ce semneaza cu doua sau mai multe companii de pensii sunt invalidate, iar acestia au toate sansele sa ajunga in asa-numita loterie – respectiv in procesul de redistribuire automata ce va avea loc dupa incheierea campaniei de vanzare. Pana una-alta, numarul actelor de aderare invalidate (fie din cauza semnaturilor multiple, fie din alte cauze ce tin de completarea incorecta a actelor) este foarte mic – mai putin de 3% din totalul semnatarilor de contracte aflandu-se in aceasta situatie.

    O a doua problema ce poate aparea dupa incheierea campaniei de vanzare tine de migratia contributorilor intre cele 18 fonduri de pensii. Pentru cei ce semneaza cu o companie, dar ulterior se decid ca vor sa fie clientii unui alt fond exista posibilitatea de a se transfera. Totusi, migrarea intre fonduri costa, reglementarile CSSPP stabilind ca administratorii pot percepe un comision maxim de 5% din activul personal al participantului, daca transferul la un alt fond de pensii are loc mai devreme de 2 ani de la data aderarii initiale. In cazul in care acest transfer are loc dupa perioada de doi ani, administratorul nu mai percepe acest comision de 5%. Cu o singura exceptie, toti administratorii autorizati pe piata romaneasca au adoptat aceasta prevedere, stabilind comisionul de transfer la cota maxima de 5%, doar francezii de la AG2R optand sa-l reduca la 3,5% pentru primii doi ani.

    Totusi, tinand cont de contributia relativ mica ce va fi transferata la inceput spre fondurile private (2% din venitul brut al contributorului in 2008 si cu 0,5% mai mare in urmatorii ani), valoarea efectiva a acestei penalizari de transfer nu poate fi nici ea foarte consistenta. Spre exemplu, la un venit de 800 de euro pe luna, in 2008 activul personal din contul participantului ar fi sub 150 de euro (corespunzator unei contributii lunare de 16 euro pe luna si pentru noua luni de contributii, in varianta in care colectarea incepe in luna aprilie). Aplicat la un astfel de activ total, comisionul de transfer de 5% este de circa 7,5 euro, daca mutarea are loc dupa primul an de contributii. Pe langa comisionul de transfer mai trebuie insa luate in calcul si comisioanele bancare pe care le presupune mutarea activului personal de la un administrator la altul – dat fiind ca, indiferent de momentul transferului, participantul este cel care suporta aceste cheltuieli.

    Trecand insa de costurile efective ale unui transfer, mai trebuie luat in calcul un fapt: potrivit unui proiect de norma al CSSPP (aflat pentru moment in dezbatere publica), clientii isi vor putea schimba fondul doar de patru ori pe an. Mai precis, transferurile intre administratori vor putea fi facute doar in lunile februarie, mai, august si noiembrie ale fiecarui an. Dat fiind ca, teoretic, transferul se poate efectua doar dupa ce este platita prima contributie (plata ce confirma in esenta calitatea de membru al unui fond), iar momentul primei colectari va fi, cel mai probabil, dupa martie-aprilie 2008, prima luna de transfer efectiv pentru cei ce doresc ar putea fi mai anul viitor. La fel de adevarat este ca, pentru cei care nu isi aleg acum fondul absolut la intamplare sau fortati de factori externi (lucru interzis prin lege, de altfel), transferul imediat de la un fond la altul nici nu prea are logica. In esenta, o astfel de mutare isi va avea sensul dupa ce se vor vedea primele randamente ale fondurilor – iar acest lucru nu are cum sa se intample mai devreme de 6-8 luni, in cea mai fericita perspectiva, de la momentul primelor contributii. Pentru cei ce aleg inca de pe acum „cu cap“ grija costurilor sau a momentelor in care este posibil acest transfer nu ar trebui, de fapt, sa existe deloc.

    Puncte cheie

     

  • A atins bursa fundul sacului?

    Saptamana a inceput cu o scadere relativ minora pentru principalii indici bursieri, cu un minus de 0,7% pentru cotatia BET si de un procent pentru BET-FI. Practic, a fost prima zi din perioada mai-iunie, cand cotatiile testau praguri importante ale celor doi indici, 9.000 de puncte pentru BET si 70.000 de puncte pentru BET-FI. Pragurile nu au fost sparte insa decat a doua zi, marti, cand ordinele de vanzare au coplesit traderii, valoarea tranzactiilor inregistrate pe piata principala ajungand la peste 25 milioane euro, mult peste media de 17 milioane euro din cursul anului.

    Investitorii speriati sau panicati au vandut fara oprire, valoarea indicilor scazand cu 2% in cazul BET si 2,5% BET-FI. Cel mai "sifonat" din sedinta a iesit indicele compozit BET-C, care urmareste evolutia tuturor companiilor listate la BVB, si care a pierdut 3,1%, aratand ca piata in ansamblu a cazut mai mult decat companiile mari si lichide.

    "Pe masura ce atingem valori din ce in ce mai scazute, investitorii cu pierderi in portofoliu vand din ce in ce mai mult, cumparatorii fiind investitori pe termen mediu sau lung, care aduc bani pentru a profita de momentele foarte bune de intrare", spune Adrian Simionescu, director general Vienna Investment Trust.

    Iar investitorii au continuat sa vanda si in sedinta urmatoare, cand pierderile s-au ridicat pana la 3,3% pentru BET-FI si 2,1% pentru BET, pe fondul unor volume ridicate, in valoare de peste 20 milioane euro pe piata principala. SIF Moldova a consemnat cea mai severa corectie dintre SIF-uri, cu minus 4,6 puncte procentuale. Caderea a fost in concordanta si cu situatia de pe toate pietele europene, pierderilor acestora mergand pana la doua puncte procentuale. "Ordinele de vanzare au inceput sa se domoleasca numai spre sfarsitul zilei. Pe piata spot, au avut loc si vanzari ale actiunilor pentru a le achizitiona la preturi mai mici, in special in cazul societatilor care stau bine fundamental, investitorii reduvandu-si astfel marimea pierderilor", comenta un broker.

    In acel moment a inceput sa se vorbeasca in piata despre iesirea unor fonduri straine, unele ca reactie la recomndarea Merrill Lynch de vanzare pentru titlurile Erste Bank, din cauza expunerii acesteia pe piata romaneasca prin Banca Comerciala Romana. Recomandarea a fost primita cu surprindere de catre investitorii rezidenti, deoarece BCR este divizia Erste care a adus cea mai mare parte din profitul grupului. Presiunea asupra cursului de schimb leu/euro a fost amplificata si de exit-ul de circa un miliard de euro, realizat de fondurile speculative, care pariaza pe diferenta de curs si pe dobanzile depozitelor la termen. Moneda nationala s-a depreciat zilnic, ajungand vineri la valoarea de 3,62 lei/euro, dupa ce euro fusese tranzactionat si la 3,69 lei.

    Cotatiile au continuat trendul descendent, iar in sedinta de tranzactionare de joi, dupa corectii de 1,1% pentru BET si BET-C si de 1,6% pentru BET-FI, valorile indicilor au ajuns la nivelurile inregistrate la inceputul anului. Inclusiv piata secundara RASDAQ a mers pe valori negative. Principalul indice RASDAQ-C, care reuneste evolutia tuturor societatilor listate pe piata secundara, a pierdut aproximativ 8 procente in sase zile consecutive de scadere.

    Ultima sedinta a saptamanii a fost ceva mai optimista. "E posibil sa fi atins fundul sacului, iar pana la sfarsitul anului sa mai recuperam ceva din pierderi. Cresterea de la sfarsitul sesiunii se astazi ne da sperante pentru saptamana viitoare, cand incepe si subscrierea ofertei Transgaz, iar daca suprasubscrierea va fi foarte mare, unii investitori se vro reorienta catre actiunile din piata", spune un broker. Practic, investitorii s-au saturat de vandut si au inceput sa si cumpere, insa nu au achizitionat pana cand nu au fost siguri ca mai jos nu se poate merge. Actiunile care pot fi cumparate mai ieftin la inceputul zilei nu au avut parte de ordine de cumparare pana cand nu au crescut.

    Spre exemplu, titlurile SIF Oltenia nu isi gaseau cumparatori la pretul de 3,58 lei, insa cand au ajuns la 3,70 lei cererile s-au inmultit pana la cateva sute de mii de actiuni.
    In urma cererilor atrase de cresteri, indicii au recuperat cate doua procente in ultima ora de tranzactionare a sesiunii. BET si-a intrerupt seria de zile neagre cu o majorare de 2%, insa a incheiat saptamana cu o micsorare totala de aproape 4%, iar scaderea aferenta ultimelor patru saptamani s-a ridicat la 13%. Cotatia indicelui a ramas sub pragul de 9.000 de puncte, la valoarea de 8.733 puncte.

    Indicele BET-FI si-a intrerupt seria de sase zile consecutive de scadere, cu un plus de 1,9% in ultima sedinta, si ramane la 66.861 puncte, sub cotatia din prima zi de tranzactionare a anului. BET-C, indicele composit al Bursei de Valori, a recuperat cel mai mult astazi, 2,4% in plus fata de sedinta precedenta, si reuseste sa pastreze o crestere de circa 15% fata de inceputul anului.
    Pentru saptamana viitoare se asteapta continuarea corectiei pozitive. Un suport partial ar putea veni si din pietele internationale, unde cresterea din ultimele doua zile este preconizata a fi de durata. "Vom continua in mod sigur corectia pozitiva, actiunile sunt prea ieftine ca sa nu se intre la cumparare", a comentat Iulian Panait, presedintele KTD Invest.

  • Cadere accentuata la bursa

    "Pe masura ce atingem valori din ce in ce mai scazute, investitorii cu pierderi in portofoliu vand din ce in ce mai mult, cumparatorii fiind investitori pe termen mediu sau lung, care aduc bani pentru a profita de momentele foarte bune de intrare", spune Adrian Simionescu, director general Vienna Investment Trust.
    Panica la vanzare poate fi observata cel mai usor in evolutia companiilor cu rezultate financiare peste asteptari, cum sunt Banca Transilvania (simbol TLV) sau Banca Romana pentru Dezvoltare – Societe Generale (simbol – BRD), care inregistreaza in continuare pierderi. In aceste cazuri, vanzatorii marcheaza, totusi, profit, deoarece, in ciuda scaderilor din ultimele luni, titlurile au un randament pozitiv pentru intreg anul 2007.
    Situatia este asemanatoare si in cazul SIF-urilor, unde caderea este chiar mai mare, chiar daca, dupa primele 10 luni, societatile au inregistrat profit. Mai mult decat atat, valoarea unitara a actiunilor raportata la activul net, raport care arata valoarea reala a unei actiuni, este mult mai mare decat pretul de tranzactionare. Cea mai diferenta apare in cazul SIF Oltenia (simbol – SIF5), unde valoarea este de 5,05 lei dupa raportarile financiare la 10 luni, iar pretul mediu din piata este de 3,8 lei.
    Revenirea de la minus mai mare, peste trei procente) la un minus mai mic (circa doua procente) s-a realizat pe fondul unor volume mari de tranzactionare. Valoarea tuturor tranzactiilor realizate a fost de aproape 28 milioane euro, operatiunile incheiate la BVB ridicandu-se la peste 25 milioane euro, mult peste media de 17 milioane euro din cursul anului. "Revenirea pe volume" este considerat un factor care poate duce la sustinerea cresterii si in zilele urmatoare.
    Moneda nationala s-a depreciat astazi pana la 3,5 lei pentru un euro, principala cauza fiind considerata decizia Merrill Lynch de a recomanda "vanzare" pentru actiunile Erste Bank din cauza prezentei in Romania, zona uc risc investitional in crestere. Analistii considera posibila deprecierea leului pena la 3,6 – 3,7 lei/euro pana la sfarsitul anului.
    Corelarea pietei autohtone cu pietele internationale nu a functionat deloc astazi, majoritatea burselor din vestul europei inregistrand cresteri dupa ce s-au aflat la minimele din ultimele trei luni. Regiunea din care facem si noi parte, Europa Centrala si de Est, a continuat scaderea. Pana la ora inchiderii sedintei de tranzactionare de la noi, indicele polonez WSE WIG pierduse peste un procent, iar indicele BUX al bursei din Budapesta tot un procent. Codasii de astazi am ramas noi, cu un minus de peste 2%, si bulgarii, unde SOFIX a cazut aproape 4%.

    Cititi o analiza despre tendintele inregistrate de piata de capital din Romania in editia din aceasta saptamana a BUSINESS Magazin

  • Bursa vazuta de la Viena

    Perioada de incertitudine in care se afla pietele de capital din intreaga lume nu se va incheia, in viziunea austriacului, decat in aprilie-mai anul viitor, odata cu incheierea anului fiscal. „Daca ne uitam la estimarile privind pierderile bancilor si ale fondurilor de investitii datorate crizei ipotecare, estimari care se ridica pana la 400 de miliarde de dolari, si la pierderile deja raportate (care nu ajung nici la o treime din aceasta suma, n. red.), putem observa o mare diferenta. Doar auditorii care vor efectua controalele pentru tot anul vor putea prezenta nivelul real al pierderilor“, spune Michael Buhl. Aceasta inseamna ca volatilitatea bursiera se va mentine luni bune de-acum incolo, la fel si aversiunea tot mai mare a fondurilor de investitii la risc.

    Bursa de Valori din Viena, una dintre cele mai mari piete reglementate din centrul si estul Europei, are o capitalizare de peste 170 de miliarde de euro si o lichiditate zilnica de circa 700 de milioane de euro. Cresterea pana la acest nivel nu a fost usoara, majoritatea problemelor de la bursa vieneza fiind identice cu cele cu care se confrunta acum Bursa de Valori Bucuresti in prezent, spune Buhl. „In urma cu cativa ani, multe companii austriece au ales sa se listeze la Frankfurt si nu la Viena. Dezavantajele, intre care lichiditatea scazuta de care au avut parte acolo, au facut insa ca aproape toate sa se intoarca in tara, unde acoperirea media si interesul investitorilor sunt incomparabil mai mari.“

    E un argument pentru ca Buhl sa recomande acum listarea pe piata autohtona pentru toti doritorii de a ajunge la cota bursei. „Cea mai profitabila listare este cea pe piata interna, unde ai toate elementele necesare succesului: acoperire media, imagine deja cunoscuta a marcii, interes din partea investitorilor. Din pacate, managerii care se ocupa de listare au tendinta sa angajeze cele mai mari societati de intermediere, cum ar fi JP Morgan sau Goldman Sachs, care prefera bursele mari, unde au deja experienta“, spune Michael Buhl. Angajarea societatilor foarte mari pentru intermediere este insa o garantie pentru manageri in fata actionarilor in cazul unui esec, dupa principiul „daca ei nu au putut, atunci nimeni nu poate“. Nici dubla listare nu este o solutie foarte buna pentru o companie, in opinia oficialului austriac, din cauza costurilor aproape duble si a reducerii pachetului liber la tranzactionare.

    Atragerea companiilor pe bursa este o alta problema. „In urma cu trei ani am inceput un studiu asupra companiilor austriece, pentru a vedea care s-ar putea lista. Am ales circa o mie de societati de marime medie si mare, cu balante financiare pozitive si perspective bune pentru viitor. Dintre acestea, doar 9% au considerat listarea o optiune“, povesteste Michael Buhl. La listare nu au ajuns insa decat putine companii dintre cele 90, principalele obstacole fiind costurile ofertei publice initiale si rezistenta managerilor sau a proprietarilor in fata transparentei si a reducerii puterii decizionale, impuse de cerintele cotarii. „De multe ori, managerii sunt greu de convins ca avantajele listarii sunt mai importante decat pierderea unei parti din putere“, apreciaza seful bursei din Viena. La fel si cand vine vorba despre costuri; chiar daca cei 8% din valoarea ofertei initiale trebuie sa fie achitati o data (costul unei oferte publice initiale pe pietele de capital europene este in general de circa 7-8%), cheltuielile aferente unui credit sunt, prin comparatie, mult mai mari, desi sunt repartizate pe toata perioada de rambursare.

    Solutia gasita de austrieci a fost roadshow-ul, adica evenimente organizate in care managerii sunt adunati si li se explica, cu ajutorul altor directori de companii deja trecute prin aceasta experienta, avantajele listarii. Si mai ales ale listarii unui pachet de actiuni semnificativ, peste cota minima de listare de 25%. „Am avut multe discutii cu compania Starbucks, care s-a listat si la noi, pentru a-i convinge sa lase liber la tranzactionare un pachet de 25% plus o actiune. Chiar si acea actiune conteaza atunci cand vii in fata investitorilor. Oferta lor a avut valoarea de 1,4 miliarde de euro si a fost suprasubscrisa de zece ori“, spune Michael Buhl, care crede ca „si 10% este mai bine decat deloc“ atunci cand vorbeste despre apropiata listare a Transgaz Medias, pentru care subscrierea va incepe la 26 noiembrie.

    Ambiguitatea care poate fi observata pe piata romaneasca de capital, cu volatilitate mare bazata pe perceptia investitorilor si nu pe rezultatele financiare, nu este considerata ciudata de catre Michael Buhl: „Pot da ca exemplu o companie austriaca care a raportat 15 ani la rand cresteri constante ale profitului net. In toata aceasta perioada, cotatia actiunii lor a ramas neschimbata. Sunt multe cazuri in care profitul se majoreaza cu cifre mari, de pana la 50%, dar pretul de pe piata creste foarte putin. In astfel de cazuri, tranzactionarea se bazeaza doar pe sentiment, pe impresie, nu pe analize fundamentale sau tehnice“.

    Colaborarea bursei din Viena cu cea din Bucuresti s-a concretizat prin lansarea unui indice, ROTX, ce are la baza 11 companii mari din Romania. Pe parcursul celor doi ani si jumatate de la lansare, pe baza indicelui fondurile straine au achizitionat actiuni in valoare de circa 250 de milioane de euro. Pe langa acesti bani, cumparatorii au mai investit si direct in bursa de la Bucuresti pentru acoperirea riscului (operatiuni de hedging).