BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • BVB merge la brat cu yenul

    Toata lumea este de acord ca este vorba de o legenda urbana. Procentual insa, rezultatul finalei, cunoscuta ca Super Bowl, s-a potrivit cu tendinta bursei americane in proportie de 80%, iar nepotriviri au aparut de numai sapte ori in 36 de ani. Din aceasta cauza, legenda legata de unul dintre sporturile preferate ale americanilor continua sa-i influenteze pe superstitiosii bursei.

    Pentru ei, victoria unei echipe din asociatia National Football Conference (NFC) inseamna tendinta crescatoare la bursa, iar castigarea campionatului de catre o formatie provenita din American Football Conference (AFC) anunta un an de scadere a cotatiilor.

    Exista si pentru bursa romaneasca asemenea repere?

    Despre corelarea Bursei de Valori Bucuresti si pietele internationale s-a discutat foarte mult in ultimul timp, evident din cauza crizei prin care trec pietele de capital. Indicii de corelare au si fost calculati de catre brokeri si a rezultat o legatura relativ stransa intre evolutia BVB si trendul bursei din New York (NYSE – New York Stock Exchange).

    Analistilor de la Intercapital Invest le-a rezultat un grad de corelare de 0,52 intre indicele BET, care urmareste evolutia principalelor companii listate la BVB, si DJIA (Dow Jones Industrial Average), principalul indice american.

    Aceasta nu inseamna ca indicii au mers in tandem, dar tendinta a fost in cea mai mare parte aceeasi. Corelarea este pusa pe seama activitatii institutiilor de investitii. Daca fondurile mari, prezente peste tot in lume, vand in acelasi timp actiuni de pe NYSE si de la BVB, cele doua piete vor scadea la fel.

    Evident ca diferentele sunt date de marimea fiecarei burse in parte, amploarea scaderilor si a cresterilor fiind diferita. Mai curioasa pare insa corelarea dintre bursa de la Bucuresti si piata de capital din Japonia. Atentie, nu este vorba de bursa din Tokio, ci de piata valutara, mai exact de raportul dolar/yen. Posibilitatile de corelare ale acestor doua variabile par a fi la fel de intamplatoare ca acelea dintre Super Bowl si NYSE.
    Totusi, dupa cum o arata graficul alaturat, evolutia BET si a USD/JPY este izbitor de asemanatoare in ultimii trei ani.

    Corelarea BVB cu raportul dolar/yen

    Cum s-a ajuns la o astfel de apropiere? In primul rand trebuie sa ne intrebam cine s-a gandit sa faca legatura dintre o pereche valutara, tranzactionabila pe piata forex (piata internationala de schimb valutar) si evolutia celor mai importante societati listate la BVB, grupate in indicele BET.

    Graficul a fost prezentat ca o curiozitate de catre Emil Pop, freelancer in IT, pe forumul bursanoastra.ro, forum dedicat investitorilor de la BVB.

    “Acum zece ani am avut o slujba in cercetare la o universitate australiana, in domeniul retelelor neurale si al inteligentei artificiale. Pe vremea aceea cautam sa descoperim corelari intre diverse seturi de date aparent fara nici o legatura”, spune Emil Pop, investitor la BVB din 2004 si din 1998 la Nasdaq, echivalentul american al pietei Rasdaq.

    Ca sa putem intelege modalitatea de corelare sunt necesare cateva explicatii despre instrumentele financiare utilizate. Perechea USD/JPY este utilizata in carry trade – denumirea data operatiunii de imprumut intr-o valuta cu dobanzi mici si utilizarea banilor pentru a obtine randamente mai mari decat dobanda initiala.

    Yenul japonez este moneda clasica pentru carry trade, deoarece dobanda de referinta a Bancii Japoniei este apropiata de 0,75%, iar dobanzile percepute de bancile comerciale la creditare sunt mai mici de un procent.

    Speculatorii internationali se pot imprumuta in yeni, convertesc banii intr-o moneda in care dobanzile sunt mai mari (spre exemplu, lire sterline, unde dobanda de referinta este acum de 5,25%) si dupa o anumita perioada obtin profit din diferenta de randament.

    Principalul risc asociat este cel valutar, in cazul intaririi yenului fata de cealalta valuta, cu posibilitatea aparitiei de pierderi. In cazul carry trade este utilizat si efectul de levier, adica speculatorul multiplica de mai multe ori banii imprumutati pentru a maximiza profitul.

    Tranzactionarea in marja inseamna ca pot accesa o suma de bani depunand in cont doar 10% (sau cat permite societatea la care este deschis contul). Cel mai simplu exemplu este urmatorul: un trader imprumuta 1.000 de yeni de la o banca japoneza cu o dobanda mai mica de un procent, schimba banii in dolari si ii depune la o societate de brokeraj americana, prin care cumpara certificate de trezorerie purtatoare ale unei dobanzi de 4,5%.

    Traderul a achizitionat astfel certificate in valoare de 10.000 de yeni, deoarece are o marja de 10 la 1 de la societatea cu care lucreaza. Dupa un an, speculatorul inchide contul si returneaza banii, ramanand cu un profit de peste 40% dupa achitarea comisioanelor si dobanzilor.

    Bineinteles, profitul se pastreaza doar daca raportul dolar/yen ramane neschimbat. Daca yenul se intareste fata de dolar, traderul pierde, iar daca yenul se depreciaza fata de moneda americana, poate castiga chiar mai mult.

    Pericolul insa ramane, iar traderii, prin strategia de investitie, inchid imediat pozitiile si returneaza banii atunci cand observa ca directia pietei devine nefavorabila. Cu alte cuvinte, atunci cand dolarul merge mai putin bine, iar yenul se apreciaza, traderii vand dolarii ca sa poata returna creditele in moneda nipona.

    Yenul este astfel un activ speculativ, ca si leul romanesc. In perioade de incertitudine pe piata, aceste active sunt primele vandute, iar banii sunt redirectionati catre obligatiuni sau certificate de trezorerie, considerate plasamente sigure.

    Miscarea poate fi observata usor pe graficul USD/JPY. Cat timp economia SUA a mers bine, dolarul s-a intarit fata de yen, dar in momentul aparitiei problemelor, moneda americana a pierdut mult, in ciuda eforturilor Bancii Japoniei de a stabiliza cursul (un yen puternic este defavorabil exporturilor nipone, cu efecte negative in economie).

    Aprecierea yenului inseamna inchiderea pozitiilor cu active speculative si este relevanta pentru tendinta investitorilor, deoarece Japonia este una dintre superputerile economice ale lumii. Romania in schimb este o economie emergenta, cu o piata de capital pe masura. Investitorii mari au aproximativ aceleasi strategii, iar o situatie nefavorabila inseamna lichidarea sau reducerea expunerilor in instrumente cu risc crescut.

    “Corelarea dolar/yen si BET poate fi relevanta pentru investitorii de la BVB, deoarece poate functiona ca indicator in avans al momentului in care vor incepe scaderile sau vor fi reluate cresterile”, spune Emil Pop.

    Practic, miscarea inceputa in Japonia se va propaga mai mult ca sigur in pietele emergente, inclusiv in tara noastra. Urmarirea graficului zilnic USD/JPY ar putea ajuta la gasirea celor mai favorabile momente de marcare a profitului sau de deschidere a noilor pozitii.

    Legatura dintre cele doua evolutii nu este insa batuta in cuie. In primul rand trebuie precizat ca nu exista niciodata o certitudine privind mersul burselor, iar influentele macroeconomice pot distorsiona paralelismul celor doua active. De aceea este necesar ca un investitor sa urmareasca si informatiile din afara pietei de capital inainte de a lua o decizie pe baza raportului dolar/yen.

    “Graficul se potriveste la nivel de tendinte, insa corelarea ca timp este inexacta; pe un grafic realizat pe evolutia dintr-o ora, evolutia celor doi indicatori este diferita. Pe langa aceasta, trebuie luat in calcul si volumul de tranzactionare, care indica forta scaderilor sau a cresterilor”, explica Marius Ghisea, trader cu experienta pe piata forex.

    Ramane insa paralelismul in tendinta. “O strategie simplista ar putea fi deschiderea unor pozitii pe termen mediu sau lung la BVB, pe actiuni bune fundamental, atunci cand USD/JPY depaseste o anumita valoare, spre exemplu 105 yeni/dolari, si lichidarea pozitiilor daca raportul scade sub 100 yeni/dolar. Dar ar fi o strategie mult prea simplista si nu poate garanta randamente”, comenteaza Emil Pop.

    In plus, posibila recesiune a economiei SUA poate arunca dolarul chiar mai jos fata de cotatia din prezent, influentand decorelarea dintre evolutiile dolarului si ale celorlalte active. Un curs de 1,65 dolari/ euro, cat este estimat sa ajunga anul acesta, poate transforma moneda americana intr-o valuta in cadere libera.

    Ideea corelarii intre activele speculative ramane insa valabila, la nivel de tendinte. Dolarul poate fi inlocuit cu euro sau cu alta valuta stabila si lichida. Iar in aceeasi idee de estimare a trendului poate fi verificata si piata certificatelor de trezorerie.

    Cu cat sunt mai mult vandute, miscare vizibila prin volume si prin majorarea randamentului (yield – perioada in ani in care poate fi recuperata investitia), cu atat banii investitorilor institutionali intra in pietele cu risc crescut. Iar paralela intre bursa noastra mica si activele care au forta sa modifice tendinta la nivel global ramane intemeiata, pariul investitorului fiind de a le descoperi pe cele cu un grad mare de corelare.

  • NATO a adormit investitorii

    Summitul NATO si-a pus amprenta si asupra pietei de capital, numeroasele zile de vacanta ale companiilor cu birouri in zona cu circulatie restrictionata ducand la miscorarea numarului de tranzactii de la BVB. Saptamana a oscilat in jurul valorilor din perioada anterioara, incheind chiar cu un avans mic.

    Singurul eveniment notabil al pietei bursiere a fost anuntarea oficiala a ofertei publice initiale a Teraplast Bistrita, a carei perioada de subscriere ia startul luni, 7 aprilie, si se va incheia pe 17 aprilie. Pretul de vanzare al actiunilor Teraplast va varia intre 1 si 1,4 lei si poate fi considerat mare daca se iau in calcul doar rezultatele auditate ale companiei.

    Conform calculelor analistilor Raiffeisen Capital&Investment, intermediarul ofertei, in care sunt incluse si profiturile preliminare pentru 2007, estimarile pentru 2008 si valoarea terenului ce urmeaza a fi valorificat dupa relocarea activitatii, pretul titlului nu mai este scump. Dupa aceste date rezulta un PER ce variaza intre 11 si 14, ceea ce indica o actiune subevaluata.

    Saptamana a fost asemanatoare si pe pietele internationale, desi acestea nu au fost influentate de summit. Cateva procente de crestere fata de perioada anterioara au fost inregistrate de catre majoritatea burselor, cu investitorii in asteptarea principalilor indicatori economici ai SUA (evolutia Produsului Intern Brut pentru primul trimestru al anului). In Europa a fost publicat nivelul ratei inflatiei anualizate in zona euro, care a ajuns la nivelul de 3,5%, cu o evolutie mai negativa decat preconizau analistii, insa reducerea somajului, 7,1% – cea mai redusa cifra din ultimii ani, a redus influenta negativa asupra burselor.

    Bursa de la Bucuresti a reusit sa recupereze aproape doua procente in anasmblu, prin indicele compozit BET-C, ceea ce reduce pierderile de la inceputul anului la 23,5%. In ultimele patru saptamani BET-C a pierdut doar 0,8%, ceea ce arata ca pierderile au fost realizate aproape in totalitate in primele doua luni ale anului. Indicele BET a recuperat 3,15% in saptamana NATO, iar scaderea de la inceputul anului este de 27%.

    Indicele societatilor de investitii financiare (SIF), BET-FI, a urcat, la fel ca si BET-C, doar 2%. Pierderile din 2008 se ridica insa la 30,3%, cea mai mare depreciere inregistrata de un indice al BVB. SIF-urile au ajuns la preturi cu discount foate mare in acest moment, asteptarile brokerilor fiind pentru o revenire spectaculoasa in momentul intoarcerii trendului.

    Cresterile sunt prevazute sa continue si saptamana viitoare, cu posibilitatea unor aprecieri mai semnificative in cazul in care situatia de pe pietele internationale se mentine favorabila. De asemenea, perioada de asteaptare cauzata de summitul NATO se va incheia, cu rezultate pozitive ce pot insemna stabilitate pentru o piata emergenta. Semnalele raman pozitive, iar perioada urmatoare va fi in cel mai rau caz de consolidare, cu aprecieri mici si volume in urcare.

  • Cine se pregateste pentru locul II

    Aproape obsesiv in ultimii ani, multe dintre vocile importante ale pietei de asigurari anticipau startul unei puternice miscari de fuziuni si achizitii. Problema nu se pune daca, ci mai degraba cand unele companii din topul primilor zece asiguratori romani isi vor schimba proprietarul, declara inca din 2005 pentru BUSINESS Magazin directorul general de la Allianz-Tiriac Asigurari, Cristian Constantinescu.

    Cu putine exceptii insa (notand aici surprinzatoarea achizitie din 2005 a grupului de firme Omniasig de catre Wiener Staedtische – actualmente Vienna Insurance Group), pana anul trecut au lipsit preluarile de mari dimensiuni.

    Lucrurile s-au schimbat in ultimul an. Decizii luate la nivel international de grupuri prezente si in Romania sau realizate direct pe piata interna prefigureaza acum o schimbare dramatica in topul asiguratorilor. Grupul Erste Bank a anuntat saptamana trecuta ca vinde catre Vienna Insurance Group (VIG) toate operatiunile sale din asigurari din Europa Centrala si de Est.

    Afacerea, incheiata la Viena intre cele doua grupuri austriece, schimba fata pietei, pentru ca in pachetul acestei tranzactii intra si doua dintre subsidiarele grupului BCR (controlat de Erste Bank), respectiv BCR Asigurari, cu operatiuni de asigurari generale, si BCR Asigurari de Viata.

    In urma acestei tranzactii, VIG preia pentru 1,445 mld. euro (ce reprezinta un multiplu pret/prime brute subscrise de 1,2) operatiunile de asigurari ale Erste din Austria, Cehia, Slovacia, Croatia, Ungaria si Romania.
    Perfectarea tranzactiei, asteptata pentru trimestrul al treilea, face din VIG principalul grup de pe piata interna a asigurarilor, cu o cota de circa 37%. VIG a avut in ultimii ani o strategie de achizitii agresiva, cumparand companie dupa companie.

    Intrarea pe piata si-a facut-o in 2001, preluand Unita, prima companie de asigurari cu capital privat din Romania, pentru ca un an mai tarziu sa achizitioneze Agras, iar in 2005 sa zguduie piata prin preluarea grupului Omniasig, pentru o suma considerata record la vremea respectiva (64 mil. euro). In 2007, austriecii au cumparat si Asirom, ajungand astfel sa detina in total cinci companii si o cota de piata de aproape 28%.

    Firmele controlate de VIG au venituri estimate la peste 600 mil. euro, pe o piata totala a asigurarilor de aproximativ 2,15 mld. euro anul trecut. BCR Asigurari si BCR Asigurari de Viata le-ar mai aduce austriecilor un plus de peste 9% la cota de piata si “o pozitie dominanta neobisnuita in Romania”, dupa cum o apreciaza Gheorghe Grad, director general al brokerului de asigurari SRBA.

    Pozitie dominanta care, in fi nal, ar putea ridica probleme chiar in cursul procesului de autorizare a recentei tranzactii. In atari conditii, nu ar fi surprinzatoare si o tranzactie prin care VIG sa vanda o companie din grup, surse din piata avansand deja varianta Unita – compania cu care VIG si-a facut intrarea in Romania. Tot Grad noteaza insa ca austriecii nu au integrat niciodata companiile pe care le detin sub acelasi nume, preferand sa actioneze ca entitati diferite pe pietele diferite pe care activeaza.

    Pe piata asigurarilor generale, lider este Allianz- Tiriac, cu o cota de 17,3% si prime brute subscrise anul trecut de 371 de milioane de euro, urmat de Omniasig, parte a grupului VIG. Strategia agresiva de achizitie a austriecilor pe piata romaneasca il face pe Grad sa aprecieze ca “se comporta foarte asemanator unui fond de investitii”, anticipand si el ca in viitor nu ar fi de mirare ca VIG sa mai vanda din societatile pe care a ajuns sa le detina.

    Pana una-alta, cel mai mare pret se prefigureaza a fi platit pentru Asiban, companie afl ata acum in plin proces de vanzare, detinuta in cote egale de patru banci – BCR, BRD-SocGen, Banca Transilvania si CEC.

    Ofertele depuse tot saptamana trecuta de cinci grupuri internationale o evalueaza intre 310 si 350 mil. euro, potrivit unor surse citate de Ziarul Financiar. Pretul platit in acest caz pentru un euro cifra de afaceri se situeaza intre 1,6 si 1,9 euro, la un volum de prime brute subscrise anul trecut de 186 mil. euro.

    “Probabil ca acesta este si maximul pe care o sa-l vedem platit pentru o companie de pe piata romaneasca”, spune Romeo Jantea, CEO al brokerului de asigurari si fonduri de pensii FinCoP si fost director general al BCR Asigurari. In opinia lui, pretul ridicat pe care petitorii Asiban sunt dispusi sa-l plateasca se justifica prin “potentialul mai ridicat al companiei fata de altele”, dar si de faptul ca tinte de preluare nu prea mai sunt.

    Cel putin pentru o parte a celor ce au depus oferte pentru preluarea Asiban, miza este chiar intrarea pe piata romaneasca de asigurari, al carei ritm de crestere este asteptat sa se mentina la 25-30% anual. “S-a dovedit ca lucrul pe baza de pasaport european nu e o solutie prea grozava”, spune Jantea, referindu-se la posibilitatea ca, dupa aderarea Romaniei la UE, grupurile straine sa poata oferi servicii direct din tara de origine in baza unei simple autorizari.

    De la inceputul lui 2007, peste 170 de companii europene au notificat Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) cu privire la intentia de a desfasura activitati de asigurare in Romania in baza principiului liberei circulatii a serviciilor.

    Dar “sistemul de a vinde asigurari la distanta nu da roade prea bune”, considera Jantea, iar cei care se intorc acum spre sistemul clasic de vanzare si vor sa faca business local sunt nevoiti sa cumpere. Pentru Asiban au depus oferte angajante AXA (Franta), Groupama (Franta), Eureko (Olanda), Aegon (Olanda) si Generali (Italia) – favoriti fiind considerati, potrivit surselor din piata, francezii de la Groupama.

    Pentru ei miza e mare: daca vor prelua Asiban, ce detine o cota de piata de 8,6%, ar urca direct pe locul secund in topul asiguratorilor, in conditiile in care si-au facut intrarea pe piata abia la finele anului trecut. Tot Groupama marca in octombrie 2007 un record de pret oferit pe o companie romaneasca, platind 90 de milioane de euro pentru un pachet de 90% din BT Asigurari.

    Pentru societatea clujeana, care ocupa locul al zecelea in topul asiguratorilor, suma echivaleaza cu o evaluare totala a companiei la 100 de milioane de euro, la un volum al primelor brute subscrise de peste 82 de milioane de euro.

    Altfel spus, Groupama a platit pentru un euro cifra de afaceri aproape 1,14 euro. Pretul initial a fost insa mult mai mic, de 60-70 de milioane de euro, dupa cum spunea imediat dupa vanzare Ciprian Ghetau, directorul de fuziuni si achizitii al casei de investitii Capital Partners, care a consiliat vanzatorul in decursul negocierilor.

    La inceputul lunii februarie, printr-o afacere incheiata la nivel regional, Groupama a cumparat si OTP Garancia – divizia de asigurari a bancii maghiare OTP si odata cu ea si subsidiarele din Romania, Bulgaria si Slovacia.

    Francezii au ajuns in acest fel sa castige prin achizitii circa 4,3% din piata autohtona (cumuland cotele BT Asigurari si ale OTP Garancia), iar daca vor prelua si Asiban, detroneaza direct ocupantul actual al locului secund in piata, respectiv Omniasig.

    Valorile tranzactiilor au mers din record in record, pentru ca “se plateste pentru unicitate. In toata Europa de Sud-Est nu mai exista tinte de preluare, astfel incat investitorii interesati sunt dispusi sa plateasca prime de unicitate”, declara Doru Lionachescu, managing partner al casei de investitii Capital Partners.

    Lionachescu nu este surprins de efervescenta din piata romaneasca, atata vreme cat criza mondiala “nu-si face resimtite efectele decat punctual, in cateva domenii” (e vorba in primul rand de cel imobiliar). “In asigurari, nicio companie romaneasca nu are vreo legatura cu criza ipotecara si nu a pierdut nimic din valoare fata de acum sase luni”.

    Si la nivel mondial, Lionachescu spune ca efectele nu sunt devastatoare decat in cazul unor banci care au avut expunere directa pe acest segment si al companiilor de asigurari care au avut obligatiuni legate de segmentul creditelor ipotecare secundare.

    Se va opri valul de preluari aici? Destul de improbabil: daca Groupama castiga cursa pentru Asiban, “pe dinafara” va mai ramane AXA, un alt grup ce a tatonat piata in ultimii ani.

    Numai ca tintele mari de achizitii s-au cam terminat, pe masura ce actionarii romani au vandut rand pe rand Asirom, Ardaf, Asitrans sau Astra. Raman in vizor insa companiile mai mici si, cum spune Gheorghe Grad, “niciodata sa nu spunem niciodata, pentru ca pana la urma totul e de vanzare, iar singura intrebare realista este pentru ce pret”.

  • Ponturi banoase de pe Rasdaq

    In ciuda scaderilor generalizate, exista si companii care au avut randamente pozitive in cele aproape trei luni scurse de la inceputul anului. Mai putin printre companiile tranzactionate pe piata principala a bursei, insa printre societatile de pe Rasdaq se afla si titluri cu randamente peste media pietei si cu perspective foarte bune pentru 2008.

    Din pacate, problema cu piata secundara este absenta informatiilor, mai ales a rezultatelor la zi. Fara toate datele financiare sau cele referitoare la actionariatul companiei, este dificil sa iei o decizie de investitie.

    Discutia despre piata Rasdaq – reglementata sau nu – este lunga si complicata.

    Nefiind prinsa in reglementarile Bursei de Valori atunci cand a avut loc fuziunea, Rasdaq are inca in vigoare regulamentul din 1998, in care sunt prevazute obligatii pentru emitentii de pe piata secundara. Nerespectarea acestora nu atrage insa penalizari, drept pentru care multe societati listate nu au prezentat date la zi. Din aceasta cauza, tranzactionarea pe Rasdaq este influentata puternic de zvonuri si de stirile aparute in presa.

    Dificultatile legate de reglementare afecteaza investitorii atunci cand se cauta informatii reale si verificate; tranzactionarea gen “cumpara pe zvon si vinde pe stire” este des utilizata in cazul “rasdacelor”, asa cum sunt denumite de brokeri si investitori societatile cotate.

    “Comorile” listate pe Rasdaq, adica actiunile care cresc mai mult de 100% intr-un an, au si deficiente la capitolul lichiditate, ceea ce inseamna ca investitorul poate avea surpriza de a nu gasi contrapartida atunci cand vrea sa marcheze profitul. Valoarea redusa de tranzactionare pentru o “rasdaca” nu inseamna cateva sute de mii de lei pe zi, ci cateva tranzactii pe luna.

    Iar transferarea unui pachet de cateva zeci de actiuni poate majora pretul unui titlu cu maximul permis (25%) intr-o singura sedinta. Din fericire, majoritatea investitorilor cunosc aceste neajunsuri, iar gasirea unor companii cu perspective sanatoase de crestere nu e imposibila.

    Vom incerca si noi sa vedem care sunt posibilele “vedete” de anul acesta de pe piata secundara. Un bun exemplu de emitent listat la Rasdaq, categoria a III-a, este Zarea Bucuresti (simbol ZARE), producator de vin.

    Contrar evolutiei bursei in general, actiunea a crescut de la inceputul anului cu nu mai putin de 45%, de la o cotatie de 1,54 lei la sfarsitul anului trecut pana la 2,24 lei la jumatatea lunii martie.

    Rezultatele preliminare pentru 2007 nu justifica ascensiunea, ba chiar dimpotriva. Un profit net de cateva sute de mii de lei, asortat cu datorii de 25,5 milioane de euro (suma mai mare decat cifra de afaceri) si creante de 16,3 milioane de euro.

    Adica fabricantul de vin din Bucuresti are de dat 9,2 milioane de euro, suma imensa comparativ cu profitul realizat. De ce a crescut ZARE cu aproape 50% chiar si dupa publicarea rezultatelor financiare? Raspunsul vine din sectorul imobiliar.

    Compania are sediul pe un teren din sectorul 1 al Capitalei, teren pe care a decis sa il vanda catre un dezvoltator imobiliar spaniol, cu suma de 40 de milioane de euro (47,6 milioane de euro cu TVA). Cu acesti bani, compania isi permite relocarea sediului social si a capacitatilor de productie, plus investitii si achitarea datoriilor.

    De ce nu recomanda brokerii astfel de actiuni? Din cauza riscului mare. Daca actionarii Zarea, spre exemplu, vor decide amanarea valorificarii terenului pana anul viitor, titlul se va deprecia la fel de repede, iar revenirea va fi amanata pana cand compania va decide vanzarea terenului.

    Un alt motiv pentru care brokerii evita recomandarea unor societati cu posibilitati mari de crestere este si pastrarea informatiilor pentru conturile discretionare, daca ofera acest produs. Conturile discretionare sunt detinute de investitorii care isi plaseaza economiile in actiuni listate, dar nu se pricep sau nu doresc sa se ocupe activ de investitie.

    Pentru acestia, care dau si comisioane mai ridicate decat cei ce aleg singuri cum sa tranzactioneze, casele de brokeraj pastreaza titluri pe care nu le recomanda decat atunci cand este necesar, cum ar fi cazul cand se doreste atragerea atentiei investitorilor asupra unei actiuni cu perspective pozitive, in scopul de a-i creste lichiditatea.

    O alta companie care a crescut in 2008 este Romaero Bucuresti, simbol RORX, listata pe piata alternativa XMBS a Rasdaq. Societatea, care se ocupa cu constructii si reparatii de aeronave si nave spatiale, are o capitalizare de aproximativ 75 de milioane de euro, dupa ce la maximele de anul trecut a avut o valoare de piata de 145 de milioane de euro, mult pentru o companie tranzactionabila doar pe piata secundara.

    Piata XMBS este caracterizata de negocierea extrabursiera a pretului, cu cotatii informative, adica executarea unui ordin afisat poate fi refuzata de catre broker.

  • Bursa a pierdut trei ani in trei luni

    Se vorbeste tot mai mult despre revenire, despre modificarea trendului descendent pe care se afla bursa inca de anul trecut, dar cotatiile continua scaderea intr-un ritm alarmant. Masurile de solutionare a problemelor financiare din SUA au doar efecte temporare, revenirile fiind de scurta durata, iar in cazul Bursei de Valori Bucuresti (BVB), corelarea cu bursele externe pare preponderenta doar pe depreciere. Dupa cum s-a vazut si saptamana trecuta, criza pare sa se adanceasca in loc sa se apropie de final.

    Perioadele de cadere nu sunt o noutate pentru piata de capital. Dupa prima criza din 1998, cand actiunile au pierdut pana la 65% din valoare, au mai fost intervaluri de scaderi accentuate in 2005 si in 2006. Criza din prezent nu o depaseste inca pe cea de acum zece ani. “Nu este prima data cand bursa trece printr-o astfel de perioada si, probabil, nici ultima. Din fericire, acum suntem mai bine pregatiti pentru a traversa mai usor criza”, a declarat Stere Farmache, presedintele BVB, in cadrul unei conferinte organizate de Ziarul Financiar si BVB in parteneriat cu Schoenherr si Asociatii, Raiffeisen Capital & Investment, STK Emergent si Impact.

    Brokerii intaresc afirmatiile sefului bursei spunand ca acum zece ani foarte putini aveau experienta necesara supravieturii unor probleme atat de grave, cum a fost prabusirea economiei Rusiei, colaps care a antrenat toate statele din zona. “Toate fondurile straine s-au retras atunci de pe bursa, iar increderea nu a fost recastigata decat dupa mai multi ani”, declara Adrian Simionescu, director general al Vienna Investment Trust.

    Cu increderea insa nu stam bine nici acum. Daca in 1998 au fost rusii cei care au provocat reculul, problemele sunt in prezent create de americani. Aversiunea tot mai mare la risc pe care o au fondurile de investitii din cauza pierderilor sectorului financiar american ne afecteaza puternic si pe noi.

    “Cand Rezerva Federala reduce dobanda de referinta atat de mult inseamna ca dificultatile sunt mult mai grave decat par si nici o piata de capital din lume nu va scapa neinfluentata”, spune Laurentiu Floroiu, director tranzactionare la EFG Eurobank Securities. Dupa criza de acum zece ani, increderea investitorilor, romani si straini, in piata de capital a revenit foarte greu. De asemenea, recuperarea pierderilor a durat aproximativ doi ani si jumatate.

    Pe vremea aceea insa piata interna era zdruncinata de scandaluri bancare si falimente ale fondurilor deschise de investitii, la care se adauga si o inflatie galopanta si recesiune economica. In Romania anului 2008 nu este nici pe departe vorba de asa ceva, dimpotriva. Cateva deficiente la indicii macroeconomici nu justifica inchiderea investitiilor bursiere si nici caderea atat de puternica a cotatiilor.

    Exista atunci o explicatie pertinenta pentru corelarea bursei de la Bucuresti cu cea de la New York? “Trendul pietei este dictat de investitorii institutionali peste tot in lume. Investitorii de retail, investitorii mici, sunt importanti pentru lichiditatea unei piete, dar institutionalii sunt cei care decid incotro se indreapta piata”, spune Liviu Giugiumica, managing director la CA IB Securities Romania.

    Iar procesul decizional al unui fond de investitii este perpetuu, se poate modifica in fiecare zi in functie de ultimele informatii despre o piata sau o economie. Cand un fond decide sa isi reduca participatia dintr-o piata, chiar daca va alege o iesire in trepte (vanzand pachete mici de actiuni pana atinge volumul stabilit), actiunea respectiva se va deprecia inevitabil.

    “Cand ai probleme financiare, te cauti in toate buzunarele dupa bani, indiferent cat de mici sunt respectivele buzunare. Este evident ca si la noi investitorii mari isi reduc portofoliile, chiar si pe volume si valori mici, sunt fortati de imprejurari”, spune Laurentiu Floroiu. Brokerul considera ca actuala criza este mai grava decat cea din 1998, deoarece emitentii au urcat foarte mult in perioada anterioara, majoritatea companiilor fiind in prezent supraevaluate. “Bancile, spre exemplu, desi au scazut mult de la inceputul crizei, sunt in continuare supraevaluate. Ar trebui sa ne uitam la atractivitatea unei companii financiare in functie de indicatorul P/BV (Price/Book Value – raportul dintre pretul de piata al actiunii si valoarea contabila a companiei – n. red.), care nu ar trebui sa fie mai mare de 2”, arata Floroiu.

    Pentru principalele banci listate, Banca Transilvania si Banca Romana pentru Dezvoltare – SocGen, indicatorul P/BV este de 6,57, respectiv 5,98, in conditiile in care pretul titlului a scazut de la inceputul anului cu 16% pentru Transilvania si 28% pentru BRD. Investitorii care mizeaza pe aceste actiuni ar putea avea o surpriza neplacuta in momentul publicarii rezultatelor consolidate pentru 2007, calcule in care vor fi prinse si majorarile nivelului de provizionare a creditelor in valuta, conform directorului de tranzactionare al EFG Eurobank Securities. Noile norme ale BNR prevad provizioane de 7% pentru imprumuturile acordate in valuta, in crestere de la 5%.

  • Saptamana de prabusire la BVB

    Bursa a inregistrat saptamana aceasta cea mai mare scadere zilnica de anul acesta, de peste sapter procente pentru indicele BET, care a si coborat astfel sub pragul de 7.000 de puncte. Toti indicii au ajuns la noi minime in sedinta de joi cand a avut loc saltul negativ, cotatii de la nivelul anului 2006. De altfel si suporturile din analiza tehnica au fost sparte, insa majoritatea investitorilor au renuntat acum la grafice deoarece piata se comporta mult prea atipic pentru a mai putea utiliza analiza tehnica.

    Fara a avea vreun fundament, scaderile actiunilor de la Bucuresti le-au dapasit pe cele din Europa de Vest sau America. In prezent, singura tara care a inregistrat o scadere pe principalul indice mai mare decat Romania este Bulgaria, cu un minus de 32,9% pentru SOFIX, depreciere depasita la noi doar de BET-FI, cu un randament negativ de 33,1%. Indicele BET se afla la 30,2% fata de inceputul anului, iar indicele compozit BET-C la 26,9%.

    Aproape o treime din pierderile totale au fost inregistrate saptamana aceasta. Nu au fost publicate stiri noi negative economice sau rezultate negative ale emitentilor, cea mai semnificativa veste fiind declaratia sefului Rompetrol Holding, Dinu Patriciu. In cadrul unei conferinte de presa, Dinu Patriciu a spus ca piata imobiliara se va prabusi si ca scaderea bursei este abia la inceput.

    Majoritatea analistilor si a brokerilor s-au grabit sa infirme afirmatiile celui mai bogat om al tarii, insa bursa a picat mai mult de opt procente in doar doua sedinte. Discutia s-a mutat asupra efectelor declaratiilor lui Patriciu, incercand sa stabileasca daca piata a picat doar in urma parerilor omului de afaceri s-au au fost si alte motive.

    Iulian Panait, presedintele KTD Invest, a declarat ca joi a avut loc si o iesire a unui fond mare de investitii, lucru care explica volumul mare de tranzactionare. Nu se poate spune daca fondul a parasit piata romaneasca din cauza declaratiilor lui Dinu Patriciu sau din cauza problemelor pe care le au fondurile de investitii la nivel internationale. Cel mai probabil, in cazul in care informatia este reala, a fost vorba de un mix intre cele doua motive majore.

    Indiferent cat de grava pare a fi situatia de la BVB, explicata si prin imposibilitatea alegerii unui orizont de timp pentru incheierea scaderilor si modificarea trendului, nu toate fondurile straine au de gand sa parasesca piata. In ultima zi a saptamanii a aparut si stirea conform careia Cristian Sima, presedintele WBS Holding, a gasit cumparator pentru un pachet de 1,2% din actiunile BVB in fondul Morgan Stanley, deja prezent in Romania prin societatea de brokeraj HTI Imobiliare, achizitionata recent. Fondul american a platit 2,6 milioane euro pentru actiunile BVB.

    Cel mai evident lucru in acest moment este pretul extrem de mic la care se afla titlurile listate la bursa. Daca s-ar gasi o persoana care sa stie cat vor mai cobora aceste preturi, probbail ca s-ar imbogati foarte repede. Deocamdata, investitorii au inceput sa cumpere in trepte actiunile pe care le considera atractive fundamental, iar cei care inca mai au bani gheata sunt pregatiti sa mai achizitioneze in cazul in care deprecierile continua.

    Ramane sa intre la cumparare si fondurile de investitii, care dispun de sume de bani capabile sa miste piata intr-o directie sau alta. Cum pe piata internationala bani exista, revenirea ar putea avea loc chiar incepand de saptamana viitoare, in functie de cat de repede se decid sa intre la cumparare investitorii institutionali. Un semn de apropiere a momentului modificarii de trend este si disparitia optimistilor de pe piata. Iar una dintre maximele pietei este "atunci cand si ultimul longer (care mizeaza pe cresterea actiunii) devine shorter (care pariaza pe scadere), piata se intoarce".

  • Amintiri de la ghiseu

    Incercati sa va amintiti cand ati stat ultima data la o coada interminabila pentru a plati o taxa, o factura sau, pur si simplu, pentru a cere o informatie. Dupa minute sau ore de asteptare, ajungeti fata in fata cu un functionar nervos, pentru care orice intrebare in plus e o corvoada. De aici pana la schimburile dure de replici si, eventual, o reclamatie catre institutie nu mai e decat un pas.

    Problema felului cum se comporta functionarii in relatia cu clientii afecteaza imaginea institutiilor si, implicit, perceptia pe care publicul si-o creeaza referitor la institutia respectiva. Acesta este unul dintre motivele pentru care, conform programelor publicate pe site-ul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, „o prioritate majora a Guvernului Romaniei este realizarea, in cativa ani, a unei reforme reale, prin care administratia publica din tara noastra sa se situeze la nivelul standardelor europene si sa se caracterizeze prin transparenta, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate si eficacitate“. In traducere, trebuie ca serviciile oferite de institutiile publice sa se apropie de nivelul celor din Occident.

    Fondurile europene destinate domeniului resurselor umane ar urma sa contribuie la aceasta reforma. Institutiile publice, dar si cele private au la dispozitie peste trei miliarde de euro, pe care le pot accesa pana in 2013 si pe care sa le foloseasca astfel incat angajatii sa fie mai bine pregatiti profesional, iar administratia publica sa fie modernizata. Din aceasta suma, 85% reprezinta cofinantare din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, iar restul de 15% vin din bugetul de stat si bugetele locale. Cererile de finantare pentru proiectele strategice trebuie sa se incadreze intre 50.000 si 5 milioane de euro, iar 30% din fondurile UE pentru dezvoltarea resurselor umane trebuie atrase de institutii ale statului, adica primarii, fisc, politie, posta, vama, companii de transport in comun. Odata primiti banii, conditia pe care beneficiarii trebuie sa o indeplineasca este aceea de a derula proiectul in cel mai scurt timp. Daca in trei luni de la aprobarea proiectului, beneficiarul nu dovedeste ca il pune in practica in conformitate cu planul prezentat cand a cerut finantare, contractul este reziliat, iar banii, evident, se pierd.

    „Este o oportunitate foarte mare atat pentru noi, firmele de training, cat si pentru institutiile publice care au aceasta problema, a proastei relationari a functionarilor cu publicul“, spune Costea Dumitrescu, partener in cadrul firmei de training Ascendis, care are in plan pentru anul acesta sa se implice in mai multe asemenea proiecte, pe bani europeni. Dumitrescu spune ca deocamdata au fost purtate discutii cu doua institutii din sectorul public, urmand ca in cel mai scurt timp sa fie trimise si proiectele de solicitare a finantarii, iar in cateva luni sa inceapa programele propriu-zise.

    Companiile de training care s-au aratat interesate de aceste programe sunt incurajate de experienta unor state ca Polonia, Cehia sau Ungaria, unde trainingurile de „soft skills“ (comunicare, atitudine, relationare cu publicul) au avut rezultate pozitive. Si in Romania au existat in anii trecuti proiecte de instruire impreuna cu sectorul privat. Ilie Negroiu, directorul departamentului de Fonduri Structurale din cadrul CODECS, mentioneaza ca in anul 1999 a mai lucrat cu primaria din Targu-Mures pentru un proiect care a durat noua luni de zile, de pregatire a angajatilor in sfera de asistenta tehnica si de management al proiectelor. Este adevarat insa ca pana in prezent nu a fost vorba de instruirea functionarilor din sectorul public, instruire care acum ar fi o premiera pe piata de training din Romania.
    „Si noi suntem interesati de aceste proiecte si, in urma discutiilor pe care le-am avut cu autoritatile locale, am ajuns la concluzia ca stau foarte prost cu oamenii si au mare nevoie de aceste programe. Noi vrem sa ne implicam si in realizarea proiectelor de finantare, in locul institutiilor publice“, spune Ilie Negroiu.

    Specialistii de pe piata de training spun ca, desi aceste fonduri vizeaza mai multe paliere de invatare si pot fi utilizate atat pentru instruirea la nivel de lideri de organizatie, pentru pregatirea unor specialisti in proiecte de finantare sau asistenta tehnica, cele mai interesante vor fi cele in care functionarii publici vor fi efectiv invatati cum sa comunice cu clientii, cum sa evite conflictele, cum sa raspunda solicitarilor si cum sa fie mai eficienti. „Stim ca majoritatea oamenilor au o parere mai putin buna despre cei cu care intra in contact in institutiile din sectorul public. Tocmai de aceea, luam serios in calcul eventualitatea de a candida pentru un asemenea proiect. Am vorbit deja cu mai multe firme de training in acest sens“, spune Ioana Marinescu, directorul departamentului de resurse umane din cadrul Postei Romane.

    Cursurile care vor fi predate in sectorul public vor fi elaborate de catre firmele de training ce se vor implica in proiectele respective, iar perioada de derulare a lor va fi mai mare decat in cazul unor traininguri obisnuite, pentru ca va trebui sa acopere cea mai mare parte a angajatilor. Numai Posta Romana, spre exemplu, are in momentul de fata aproximativ 34.000 de angajati, majoritatea eligibili pentru a fi inclusi in schema.

  • La toamna se numara IPO-urile

    Raspunsul este simplu: nu, nu era o falsa problema, ci una cat se poate de reala. Anul trecut a avut loc o singura oferta publica initiala (IPO), cea a Transgaz Medias, care a atins niveluri record de subscriere si a aratat ca valoarea fondurilor dispuse sa intre in piata este foarte mare – peste un miliard de euro. Brokerii care lucreaza cu fonduri straine de investitii nu au incetat nici acum sa reclame lipsa pachetelor mari de actiuni libere la tranzactionare (free float), problema care ar putea fi rezolvata cel mai usor prin atragerea unor companii mari, cu oferte initiale de zeci de milioane de euro.

    Anul acesta a debutat cu o oferta publica in derulare, compania de turism Casa de Bucovina, si a continuat cu fondul inchis de investitii STK Emergent si furnizorul de contoare Contor Group Arad. Intre timp a aparut si primul emitent international, Erste Bank, listat prin passporting (fara IPO, acceptat la tranzactionare pe baza acordurilor cu institutiile similare din Austria), alaturi de market-makeri. Bursa insa nu a mers mai bine, dimpotriva, lichiditatea medie zilnica a primelor doua luni a coborat pana la nivelul anului 2006. Pierderile de la inceputul anului au ajuns pana la o treime din valoare in cateva cazuri si la peste 20% pentru pentru multe societati listate pe piata principala.

    Mai mult, ofertele noi nu au nici pe departe succesul scontat. Cea a Casei de Bucovina, incheiata la 17 ianuarie, a fost subscrisa intr-un procent de 142%, valoarea cererilor fiind de 3,5 mil. euro fata de oferta de 2,5 mil. euro. Brokerii au considerat ca subscrierea ar fi fost de trei ori mai mare daca ar fi avut loc in urma cu sase luni. Pentru STK Emergent, perioada de subscriere s-a incheiat la 10 martie, cu cereri ce acopera doar 42% din numarul actiunilor scoase la vanzare. Valoarea IPO a fost 13,4 mil. euro, insa s-au obtinut doar 5,5 mil. euro. Desi a fost considerat un rezultat bun, pragul minim stabilit in prospect fiind o subscriere de 10%, oferta fondului n-a reusit sa vanda toate actiunile lansate.

    Considerata de analisti mai atractiva decat cea a STK Emergent, oferta in valoare de aproape 3,5 milioane euro a Contor Group a fost subscrisa in proportie de 90% pana la data de incheiere de 13 martie. Perioada a fost prelungita insa pana pe 21 martie, deoarece in 13 martie subscrierea a fost suspendata pentru a fi introduse doua amendamente. Neregulile vizau absenta acordului auditorului PricewaterhouseCoopers pentru publicarea rapoartelor de audit pe anii anteriori in prospectul de oferta publica.

    Pe langa ofertele derulate sau in derulare, pe piata principala a BVB au mai aparut si doi emitenti noi, Erste Bank si Dafora Medias. Lichiditatea insa nu a crescut, fiind influentata de criza care a lovit pietele de capital internationale, desi ar fi trebuit sa se mareasca odata cu aparitia noilor emitenti. Deocamdata, tocmai aceasta problema i-a facut pe investitori sa fie destul de reticenti la plasamentele in noi actiuni. In primele sapte luni ale anului trecut, bursa a crescut mult, cu 30-40% pe principalii indici. Trendul era ascendent si la bursele occidentale, iar investitorii straini cumparau aici mai mult decat vindeau, chiar daca de noi emitenti nici nu se punea problema. Si desi pana la finele anului cresterile au disparut, 2007 s-a incheiat cu randament pozitiv. Anul acesta pare sa fie insa pe dos. Avem si cateva IPO si companii noi pe piata principala, dar bursa in ansamblu si indicii continua sa scada. Ar fi deci cazul, asa cum sugereaza unii analisti, sa inchidem cu totii calculatoarele si sa ne mai uitam la cotatii doar in a doua parte a anului, cand situatia de pe pietele internationale se va fi limpezit? Exemplele din vecini nu par pana acum prea incurajatoare: in conditiile in care la BVB s-a lansat pana acum in medie o oferta publica pe luna, Bursa din Varsovia, campioana Estului in ceea ce priveste numarul de IPO de anul trecut, nu a lansat inca nici o oferta.

  • 2008, anul pilonului III de pensii?

    Desi mai sunt cateva luni pana ce contributiile pentru pensii obligatorii vor ajunge in conturile salariatilor, iar cei care n-au reusit sa semneze contracte la timp vor fi repartizati catre o societate de profil, sistemul pensiilor private e deja pus pe picioare si se pregateste sa intre in a doua faza a evolutiei – cea de lansare a pensiilor facultative.

    Numarul administratorilor autorizati pentru aceste pensii este la ora actuala de cinci, care activeaza prin intermediul a sapte fonduri, cu active totale de 21,4 milioane lei (6,4 milioane euro) si 70.000 de clienti.

    "Pilonul III, al pensiilor facultative, a fost lansat anul trecut in luna mai, dar dezvoltarea lui a incetat in momentul in care toata lumea s-a concentrat asupra pensiilor obligatorii. Dezvoltarea va fi reluata insa anul acesta in forta si credem ca pana la sfarsitul anului vom avea 10-11 noi administratori pe acest pilon", a declarat Radu Vasilescu, director general ING Fond de Pensii, la conferinta "Mediafax Talks about Private Pensions" de saptamana trecuta.

    Vasilescu adauga ca rezultatele de anul trecut in privinta numarului de clienti pentru pilonul II ii dau motive de optimism si in ceea ce priveste interesul pentru aderarea la pensiile facultative.

    La inceputul lunii, cele doua fonduri de pe pilonul III administrate de ING Fond de Pensii aveau deja 18.186 de contracte incheiate, cu o valoare a activelor de aproape cinci milioane lei (circa 1,4 milioane euro). Obiectivele anuntate de societatea de asigurare pentru 2008 se refera la 200.000 de noi contracte, adica o crestere de zece ori in mai putin de zece luni.

    Saltul numeric si valoric este posibil din cauza bazei foarte reduse de la care se pleaca. Conform unui studiu realizat de Hay Group, citat de reprezentantii ING, in prezent doar 3% dintre companii contribuie la pensiile facultative, iar 58% au anuntat ca intentioneaza sa ofere astfel de contributii angajatilor. Numarul total al persoanelor inscrise in sistem a crescut in luna februarie fata de ianuarie cu 18,5%, iar activele totale nete s-au majorat cu 22,3%, conform datelor Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private (CSSPP).

    Cresterile consemnate de cele sapte fonduri din sistem sunt consistente in luna februarie, de cel putin 20%, singura exceptie fiind fondul BCR Prudent, liderul pietei dupa marimea activelor. Rata de inlocuire a salariului in momentul pensionarii trebuie sa fie de peste 80% pentru ca nivelul de trai al angajatului sa nu fie afectat de incetarea activitatii. O suma echivalenta cu 42% din salariu trebuie sa fie acoperita de sistemul de asigurari sociale, 10% de fondul de pensii private obligatorii, iar 30% de cele pensiile facultative.

    "Proportiile sunt diferite pe cei trei piloni de pensie, astfel se poate observa importanta fiecaruia. Din pacate, exista inca o lipsa puternica de informare asupra pensiilor facultative si a avantajelor acestora", a declarat Crinu Andanut, director general Allianz-Tiriac Fond de Pensii.

    Inlocuirea cu pana la 100% a salariului poate veni dintr-un instrument de economisire sub forma asigurarilor de viata.

    "Pachetul real de pensii include toate cele patru componente – acesta este modelul european si asa ar trebui sa fie si la noi", a spus Mihai Belicciu, director BCR Asigurari de Viata, care a adaugat ca miza cea mare in acest moment este de a-i convinge pe angajati si pe angajatori sa incheie un contract de pensie facultativa.

    Un studiu realizat de Nielsen in octombrie anul trecut, citat de ING Fond de Pensii, a aratat ca 40% dintre salariatii cu varste intre 25 si 52 de ani doresc sa adere la un fond de pensii facultative.

    Principalele probleme in calea dezvoltarii pilonului III sunt insa deocamdata de natura legislativa, apreciaza asiguratorii. Pensiile private facultative presupun o contributie suplimentara din partea salariatului sau a companiei, sume ce nu sunt incluse in contributiile sociale.

    Avantajul deductibilitatii fiscale, adica absenta impozitului pentru primele achitate in contul pilonului III, se limiteaza la 200 de euro anual, suma considerata de asiguratori prea mica in comparatie cu cat se ofera in tarile vecine. Suma deductibila se aplica atat angajatului, cat si angajatorului, dar nu poate fi cumulata daca doar una dintre parti decide incheierea unui contract.

    "Nivelul de 200 de euro este penibil de mic chiar si pentru Romania, ar trebui sa fie cel putin 1.000 de euro. Limita de ductibila este in Slovenia de 4.800 de euro, iar in Slovacia de 2.600 de euro", spune Radu Vasilescu.

    Asiguratorii considera ca marirea atractivitatii pensiilor facultative si a produselor de asigurare cu acumulare de capital ar avea efecte pozitive si asupra inflatiei, deoarece incurajarea economisirii va contribui la limitarea consumului imediat. Legea limiteaza valoarea contributiei la maximum 15% din salariul brut, insa limitarea e mai greu de aplicat in cazul angajatilor fara venituri fixe, cum ar fi cei din vanzari retribuiti prin comision.

    Asiguratorii au incercat sa exemplifice concret cum pot fi economisiti bani utilizand pensiile facultative. Luand in considerare un salariu lunar brut de 1.000 de lei si o contributie de aproape 200 de euro anuala la pilonul III, adica 50 de lei lunar adaugati veniturilor brute, directorul ING Fond de Pensii a calculat ca salariatul are un castig net de 23 de lei in fiecare luna. Diferenta apare fiindca baza impozabila se reduce la 780 de lei dupa achitarea contributiilor sociale in cazul in care in care este achitata pensia facultativa, in absenta acesteia baza impozabila fiind de 871,5 lei.

    De asemenea, dupa calculul impozitului aferent, angajatorul realizeaza un profit mai mare cu cinci procente in cazul in care ofera pensii facultative in locul unor bonusuri de aceeasi valoare.

    "Neintelegerea avantajelor este o piedica importanta in dezvoltarea sistemului. Chiar daca salariatul poate incheia singur un contract de pensie facultativa, am avut cazuri in care s-a renuntat la contract deoarece angajatorul refuza sa ii achite contributia lunara. Si aceasta reglementare ar trebui modificata, astfel incat salariatul sa isi poata achita singur primele aferente, deoarece in prezent nu se poate decat prin virament din partea companiei", a declarat Radu Vasilescu.

    In fine, societatile de pensii private spun ca absenta unui calendar de emitere a certificatelor de trezorerie si a titlurilor de stat, instrumente considerate obligatorii pentru functionarea optima a sistemelor de pensii private, face imposibila si aprecierea randamentelor obtinute de fonduri.

    "Avem nevoie de aceste instrumente si pentru stabilirea unui randament oficial trimestrial, semestrial si anual. Altfel, noi nu avem cu ce sa ne comparam rezultatele, nu avem la ce sa ne raportam", spune Radu Vasilescu.

    O veste buna a venit totusi din partea ministrului economiei si finantelor, Varujan Vosganian, care a anuntat ca in scurt timp va fi creata piata secundara a tilurilor de stat, prin listarea acestora la Bursa de Valori Bucuresti. Potrivit lui Vosganian, pana la sfarsitul lui martie ar urma sa fie gata procedurile pentru listarea titlurilor de stat la bursa.
    Ministrul a precizat insa ca Finantele "nu pot face emisiuni de titluri de stat doar de dragul emisiunilor", intrucat acestea depind exclusiv de necesitatile de finantare ale trezoreriei publice, nu de nevoile de plasament ale fondurilor de pensii.

  • Scad pierderile la BVB

    Stirile pozitive se aduna in economia romaneasca pe masura ce deciziile Bancii Nationale a Romaniei incep sa isi arate efectele pozitive. Deficitul de cont curent este in scadere, sustinut de o crestere a exporturilor peste cea a importurilor si de nivelul ridicat al investitiilor straine. Chiar si rata anualizata a inflatiei s-a mentinut in asteptarile analistilor si in estimarile BNR, posibilitatea de reducere a acesteia in partea a doua a anului fiind tot mai mare.

    De la extern informatiile sunt amestecate, pietele reactionand in consecinta. Anuntul marilor banci centrale din lume de a sustine pietele financiare printr-o injectie de capital de 200 miliarde dolari a saltat cu peste trei procente pietele mature de capital intr-o singura sedinta, pentru ca a doua zi aprecierea sa se desumfle ca un balon din cauza mai vechilor posibilitati de recesiune in economia SUA.

    Vocile care sustin evolutia individuala a burselor au inceput, de asemenea, sa se inmulteasca. In primul rand sunt mentionate pietele emergente, considerate profitabile inclusiv in sectorul financiar, iar apoi este sustinuta decorelarea iminenta a Europei de America, indiferent de directia in care se va indrepta economia SUA. "O economie cu crestere apropiata de zero, una cu aprecieri de 2% si alta cu 6% nu pot merge la nesfarsit impreuna. La un moment dat decorelarea pietelor de capital este necesara pentru a putea evalua corect fiecare emitent in parte", considera analistii.

    La Bucuresti, lucrurile par sa mearga chiar mai bine. Achizitiile persoanelor initiate se mentin la cote ridicate, iar oamenii de afaceri anunta lansarea unor noi fonduri de investitii de sute de milioane de euro. Presiunile de modificare a trendului par sa se acumuleze, fiind necesar doar un eveniment important care sa declanseze aprecierile.

    Indicele BET a reusit sa recupereze saptamana aceasta aproape trei procente, ceea ce face ca scaderea de la inceputul anului sa fie de 23,7%. BET-C, indicele compozit, a castigat 2,4% fata de perioada anterioara, pierderea din 2008 fiind acum de 21,1%. Societatile de Investitii Financiare au evoluat ceva mai slab in aceasta perioada, depreciindu-se in medie cu 3,2%, valoarea indicelui BET-FI fiind cu 27% mai mica decat cea de la sfarsitul anului trecut.

    Nivelul pierderilor de la inceputul anului este astfel tot mai apropiat de cel al burselor vecine. Bursa de la Sofia a reusit chiar sa ne depaseasca usor, principalul indice SOFIX consemnand o pierdere de 24% de la inceputul anului, in timp ce indicii Europei Centrale si de Vest inregistreaza deprecieri de 16-17 procente. Cei mai importanti indici americani se mentin la valori mai scazute de coborare. Dow Jones Industrial Average a scazut circa 11% de la inceputul anului, iar S&P 500 aproximativ 12%.

    Saptamana viitoare va avea loc si sedinta Rezervei Federale, pe 18 martie, in care se va decide mentinerea sau scaderea actualului nivel al ratei dobanzii de referinta. In proportie de peste 90%, analistii considera ca Fed va decide o noua reducere a dobanzii de cel putin jumatate de punct procentual, masura fiind necesara pentru a sustine sectorul financiar american. Ultimele probleme aparute au implicat institutia financiara Bear Stearns, care anuntase initial ca nu mai are pierderi din cauza crizei ipotecare.

    Fondul american s-a trezit insa ca nu mai are aproape deloc lichiditati, iar pentru a evita intrarea intr-o criza si mai mare a primit ajutor din partea JP Morgan Chase si a New York Federal Reserve. Valoarea sumelor primite nu a fost inca facuta publica, dar este aproape sigur ca in aceste conditii Fed va reduce rata dobanzii.

    O noua ieftinire a dolarului american nu poate decat sa ne bucure, la fel ca si pe brokerii americani. Marirea posibilitatilor de investitie este benefica pentru pietele de capital, iar un trend ascendent pe pietele mature nu face decat sa ajute si la cresterea emitentilor BVB. In caz contrar, speram intr-o decuplare cat mai rapida de la situatia internationala. Oricum ar fi, sperantele pentru o perioada pozitiva si saptamana viitoare sunt tot mai mari.