Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Cum s-a rupt BVB de realitate

    Scaderea de peste 50% a Bursei in ultimul an ar fi echivalenta, teoretic, cu o recesiune severa a economiei nationale si cu dezechilibre grave. Pe pietele dezvoltate, intrarea bursei pe un trend “bear”, adica o scadere cu 20% fata de maxime, indica o incetinire economica. Piata americana, cea mai lovita criza, a pierdut abia 20% fata de maximele din octombrie anul trecut. In Romania, “ursul” s-a transformat in ultimele luni intr-un monstru cu trei capete care seamana panica in randul investitorilor.

    Situatia economica este insa departe de a fi atat de neagra cum o arata evolutia Bursei. E drept, nu e nici atat de roz cum s-ar putea deduce din cresterea economica de 8% din primul trimestru. Inflatia e in crestere, deficitul de cont curent la fel, piata imobiliara se corecteaza, dar totusi salariile cresc, bancile continua sa dea credite, iar companiile de la Bursa raporteaza in continuare rezultate in crestere. De unde atunci aceasta discrepanta?

    O explicatie ar fi ca, spre deosebire de pietele dezvoltate unde unele actiuni cresc chiar si pe timp de criza, daca au rezultate bune, in Romania daca piata scade, atunci scad toate companiile listate. Brokerii dau vina pe fondurile straine, care, spun ei, vand sau cumpara tara si nu un sector sau altul. Altii arata cu degetul investitorii locali needu cati si indisciplinati, care se sperie cand piata scade si vand pe sentiment, vand tot.

    Poate ca ambele explicatii sunt valabile, dar cine ar trebui sa-i educe pe investitorii locali si mai ales cum s-ar putea ajunge la investitori sofisticati, daca cei cativa care mai sunt acum pe Bursa o parasesc speriati? Lectia pierderilor a fost dureroasa. Exista probabil investitori care au cumparat in urma cu un an si au vandut saptamana trecuta, pe minime. Chiar daca instinctul ar trebui sa-ti spuna sa ramai in piata, asa cum fac cuponarii.

    Daca exista intr-adevar investitori pe termen lung in Romania, acestia sunt cei 9 milioane de cuponari care s-au inghesuit sa vanda anul trecut, cat piata a fost sus, iar acum, cand nimeni nu mai vorbeste de cresteri la Bursa, stau si-asteapta vremuri mai bune. Totusi, nu investitorii sunt de vina.

    Problema pietei de capital de la Bucuresti este mai degraba una de imagine. In ultimii ani, Bursa a fost neglijata de politicieni si oamenii de stat, care au avut alte preocupari mai importante, cum ar fi marirea pensiilor, decat dezvoltarea uneia dintre verigile cheie ale economiei. Listarile mari care au fost promise, cum ar fi Fondul Proprietatea, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, sunt amanate de la un an la altul, indiferent cine este la guvernare. A aparut in schimb impozit pe castigurile la Bursa.

    In SUA, caderea pietei de capital a starnit o reactie la fel de puternica precum criza ipotecara. De la sefii celor mai importante institutii ale economiei americane, Fed, Securities and Exchange Comission (SEC), Trezoreria si pana la presedintele Bush s-au asezat la masa pentru a cauta solutii ca sa opreasca scaderile de pe piata de capital. Ca sunt eficiente sau nu pana la urma conteaza mai putin, atat timp cat transmiti un mesaj investitorilor ca le intelegi problemele si incerci sa le rezolvi.

    In schimb, niciun politician roman nu a vorbit in ultimul an de scaderile de la Bursa. In fond, cat de interesant poate fi ca vreo 20-30.000 de romani isi pierd banii “jucand” la Bursa cand exista cateva milioane de pensionari care asteapta un punct mai mare la pensie? Pe de alta parte, nici macar cei direct implicati, CNVM si brokerii, nu par foarte preocupati sa gaseasca o solutie, ci prefera sa se atace de cate ori au ocazia.

    Brokerii arata cu degetul la salariile umflate de la CNVM sustinute de comisioanele incasate de la oricine vrea sa cumpere actiuni la Bursa, in timp ce autoritatea de supraveghere a pietei de capital spune ca degeaba reduce comisionul, deoarece banii merg in profiturile societatilor de brokeraj si nu la investitori.

    Probabil ca ambele parti au dreptate, dar un lucru e cert: un comision de 1% pentru cineva care a pierdut deja 50% inseamna un investitor pierdut. Nici investitorii straini nu au motive sa se intoarca prea curand in piata, atat timp cat formalitatile raman greoaie, iar instrumentele sunt putine si insuficient de lichide. Poate ca aceste aspecte contau mai putin cand piata crestea si toata lumea avea de castigat. Daca Bursa e cartea de vizita a economiei, atunci sa nu ne asteptam sa se imbulzeasca investitorii straini cand le-o intindem rupta si murdara.

  • Scapa cine poate!

    Stirile negative de pe pietele straine care au adus din nou pesimismul in piata, panica si lipsa de experienta a micilor investitori locali au culminat saptamana trecuta cu doua zile in care Bursa a pierdut aproape 10%.  Volatilitatea a atins cote maxime pe piata de la Bucuresti, fiind aproape imposibil de prognozat in ce directie o va lua in continuare. Majoritatea brokerilor mizeaza pe o revenire si spera ca prin scaderile de saptamana trecuta s-a atins "fundul gropii". La fel s-a intamplat insa si in aprilie si, dupa o scurta revenire in mai, Bursa si-a reluat caderea si mai puternic.

    Desi trendul de scadere de la Bursa tine deja de un an, interval in care indicii bursieri au pierdut circa 50% fata de maximele de anul trecut, nu se intrevede o schimbare semnificativa atat timp cat din SUA continua sa vina stiri privind falimentele unor banci. Ba mai mult, criza pare sa se fi extins destul de puternic si dincoace de ocean, Spania fiind zdruncinata de prabusirea unor giganti imobiliari.

    Pusi in fata acestui scenariu sumbru, jucatorii la Bursa au de ales intre a-si scoate banii din piata si a se refugia in plasamente mai sigure sau a se transforma in investitori pe termen lung, dispusi sa-si imobilizeze investitiile pe o perioada de cativa ani. Ultimele zile arata insa ca majoritatea au ales prima varianta, motto-ul fiind "scapa cine poate".

    "Cei care au vandut in ultima perioada au fost micii investitori. Fondurile straine nu intra la vanzare cand piata este dominata de panica", sustine Octavian Dragolea, directorul sucursalei din Bucuresti a societatii de brokeraj IFB Finwest din Arad.

    Pentru majoritatea investitorilor locali aceasta este prima criza mare cu care se confrunta, reactia lor fiind emotionala. Probabil ca mai exista inca destui investitori care au intrat in piata chiar in urma cu un an, purtati de val, cand piata era pe maxime. Cei care au asteptat pana acum o revenire a pietei au pierdut deja peste 50% din bani. Pierderea e insa virtuala atat timp cat investitorii pastreaza actiunile in portofoliu. Cei mai multi isi pierd insa rabdarea si transforma pierderea virtuala intr-o pierdere reala, iar dupa o astfel de experienta probabil nu se vor mai apropia o buna perioada de piata de capital.

    "In momentul de fata este multa disperare in piata. Evolutia Bursei nu are legatura cu nimic, nu este justificata economic, ci merge doar pe baza impulsurilor si a fricii. Este prima criza mare cu care ne confruntam si din pacate nu stim cum sa reactionam in astfel de situatii", descrie situatia de la Bursa Octavian Molnar, directorul general adjunct al IFB Finwest.

    Statisticile indica o schimbare radicala a perceptiei investitorilor de la Bursa fata de vara anului trecut. Atunci, indicele BET inregistra intr-o luna si jumatate (1 iunie – 17 iulie) 23 de sedinte de crestere din 32, castigand circa 30%. In aceeasi perioada a acestui an, BET a inregistrat scaderi in 23 de sedinte din 32 si a pierdut 30%.

    "Morala acestor scaderi este ca pe Bursa se investesc bani disponibili pe termen lung. Nu trebuie sa intri in nebunia celorlalti, ci sa fii rational si sa iti bazezi strategia de investitii pe analiza fundamentala – acestea ar fi invatamintele pe care le pot trage investitorii", sustine Nicolae Pascu, presedintele STK Financial, firma care administreaza fondul de investitii STK Emergent.

    Panica unora este un moment bun de facut bani pentru altii, scaderile din ultima perioada ducand cele mai lichide actiuni din piata la minimele ultimelor doi ani, nivel la care nimeni nu isi imagina sa le mai vada in urma cu un an. Daca in cazul societatilor din sectorul financiar scaderile sunt justificate de criza in care se afla sectorul financiar la nivel mondial, exista si companii care au scazut la Bursa fara niciun fel de motivatie fundamentala.

    Actiunile companiei de transport al energiei electrice Transelectrica (TEL) au atins saptamana trecuta un minim istoric, coborand sub pragul de 20 de lei, pentru prima data de la listarea companiei in august 2006. Scaderea vine in contextul in care compania a raportat un profit net de 82 de milioane de lei, de doua ori mai mare decat in perioada similara a anului trecut.
    Actiunile celeilalte companii din sectorul utilitatilor, Transgaz Medias (TGN), au scazut sub pretul din oferta publica initiala derulata la sfarsitul anului trecut. In oferta Transgaz s-a inregistrat cea mai mare cerere de actiuni din istoria Bursei de la Bucuresti, in conditiile in care investitorii au subscris actiuni in valoare de 1,8 mld. euro, de 28 de ori valoarea ofertei.

    Cel mai mult au suferit insa actiunile companiilor care au derulat in acest an majorari de capital, cum sunt Broker Cluj (BRK) sau Banca Transilvania (TLV). Cei doi emitenti au crescut cu ajutorul pietei de capital, finantandu-se in fiecare an de la listare prin majorari de capital. In ultimul an, insa, perceptia investitorilor fata de aceste operatiuni s-a schimbat radical, multi investitori evitand companiile care ofera actiuni "gratuite".

    Actiunile Bancii Transilvania au pierdut circa 30% de la inceputul lunii iunie, in ciuda profitului cu 40% mai mare raportat pe primul semestru. "In momentul de fata actiunile sunt foarte ieftine, insa si riscurile si incertitudinea sunt foarte mari. Pentru cei care doresc o investitie pe termen lung si foarte lung, de exemplu pentru 10 ani, este un moment bun de cumparare. Din pacate nu avem multi investitori pe termen lung, ci doar investitori locali pe termen scurt si cateva fonduri straine care fac plasamente pe termen mediu", spune Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest.

    Exemplul este ipotetic si probabil ca pietei nu-i va trebui 10 ani sa-si revina. Un lucru este insa sigur: investitorii trebuie sa invete ca este nevoie si de rabdare ca sa castigi bani la Bursa. Daca nu, scapa cine poate

  • Card cu parfum de femeie








    La Caixa General de Depositos, cea mai mare institutie financiara portugheza, lansa in urma cu cateva saptamani pe piata de origine un pachet special de carduri . Alcatuit dintr-un clasic card de debit, o linie de credit optionala, o solutie de internet banking si o asigurare de viata, acest pachet include insa si un minicard de credit, mai mic cu cativa centimetri decat unul obisnuit. Minicardul ar trebui sa fie mai ales pe placul femeilor, aprecia Mariceau Anjos, deputy manager al departamentului de carduri, pentru ca lor le e adresat. Folosirea oricarui card din acest pachet aduce posesorului si un castig imediat: de cate ori le foloseste pentru cumparaturi, acesta primeste inapoi pana la 5% din valoarea achizitiei.




     

    Contrar aparentei, lansarea unui asemenea card pentru femei nu este un moft – in primul rand pentru ca “80% din cheltuielile unei familii sunt administrate de femei”, dupa cum spune Jorn Lambert, group head consumer & commercial products al MasterCard Europe, “si este cat se poate de logic sa ai in vedere o astfel de segmentare a clientelei”. Pe pietele mature, asa cum este si cea a Portugaliei, care are dupa spusele lui Lambert una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de carduri si un grad mare de concurenta, crearea de produse pentru fiecare categorie de clienti este un efort care dureaza de ceva vreme. In Romania, putine sunt inca bancile care au gandit carduri speciale pentru o categorie sau alta de clienti; pana una-alta, la noi batalia se da inca prin arme destul de simple, in special pentru promovarea cardurilor de credit, dar si pentru a-i deturna pe consumatori de la bancomate spre platile cu cardul la comercianti. In toata tara sunt active in jur de 11 milioane de carduri, potrivit estimarilor facute de bancheri, mai putin decat are in portofoliu o singura banca turceasca (Garanti Bank, cu un total de peste 11,5 milioane) si de aproape cinci ori mai putine decat in Franta, unde sunt active circa 53 de milioane de carduri bancare.

     

    Bancherii portughezi nu sunt insa primii care au gandit un card pentru femei. Sub licenta MasterCard au mai fost emise carduri speciale pentru femei si in    Singapore, dar si pe continentul european, in Franta – piete unde concurenta indeamna la solutii inedite. In Franta, unde sunt circa 16 milioane de femei cu varsta intre 20 si 40 de ani, acest tip de card a fost lansat de BRED Banque Populaire la finele anului trecut. Un (alt) moft? “Anticipam ca se vor emite circa 20.000 de carduri standard si 5.000 in varianta Gold in 2008”, spune Jorn Lambert intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin in cadrul unei conferinte organizate de MasterCard in Portugalia pe tema noilor oportunitati de business de pe piata cardurilor. “Aceasta cifra a fost insa depasita insa din luna februarie, adica la mai putin de trei luni de la lansare.”

     

    In 20 de saptamani de la lansare, banca a emis 22.400 de carduri standard si, in doar cinci saptamani de vanzare, mai bine de 1.500 de carduri Gold, adauga Frederic Maserati, daily banking manager al BRED. Cardul de afinitate, asa cum se numeste produsul, le-a atras pe frantuzoaice printr-o combinatie de caracteristici gandite special pentru femei: o solutie de a scapa de maruntisul din poseta atunci cand merg la cumparaturi, dublata insa de posibilitatea de a obtine reduceri atunci cand platesc cu cardul, la anumite magazine. Cardul de afinitate este un produs pentru categorii de clienti bine delimitate, cum ar fi de exemplu asociatiile profesionale, cluburile sportive sau organizatiile non-profit. In Romania sunt inca putine programe de acest fel; spre exemplu, MKB Romexterra Bank a lansat carduri de afinitate in colaborare cu Federatia Sindicatelor Libere si Independente din Petrom, cu Sindicatul National al Functionarilor Publici si Colegiul National al Asistentilor Sociali din Romania, iar Emporiki Bank a emis un astfel de card cu clubul sportiv Dinamo. Banca Carpatica are un card pentru membrii Automobil Clubul Roman (ACR), iar OTP Bank a emis unul pentru suporterii echipei de hochei din Miercurea-Ciuc. Totusi, numarul cardurilor de afinitate pe piata romaneasca este inca foarte mic, nedepasind in total cateva sute de mii, prin comparatie cu cele peste 33 de milioane de carduri co-branded si de afinitate emise in Europa in 2007 doar sub sigla MasterCard.

     

    Explicatia acestei diferente uriase nici nu e, de altfel, greu de gasit; nevoia de diferentiere ca demers de marketing, prin produse speciale (fie ca sunt carduri cu design special sau cu tehnologii de ultima ora, cum sunt cardurile contactless). Chiar si asa, potentialul pe piata europeana a cardurilor este inca enorm, puncta in aceeasi conferinta de la Lisabona Javier Perez, presedintele MasterCard Europa. Un european obisnuit are in portofel mai putin de doua carduri (doar in Marea Britanie numarul e in jur de cinci), in timp ce un american mediu are peste opt carduri. In Franta, adauga reprezentantul BRED, Frederic Maserati, numarul este si mai mic: 72% dintre francezii cu varsta de peste 26 de ani detin un singur card bancar.

     

    In aceste conditii, numarul cardurilor nou emise a crescut la nivel european cu circa 20% in primul trimestru din 2008 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, spune Jorn Lambert de la MasterCard Europe (referindu-se doar la cifrele care privesc compania sa, alaturi de care o cota importanta o are insa si furnizorul concurent de carduri, Visa). In acelasi interval, cheltuielile realizate cu cardurile la punctele de vanzare au crescut cu aproximativ 18%, ritm despre care Lambert spune ca este cel mai ridicat din ultimii cinci ani.

     

    In materie de utilizare a cardurilor la comercianti, potentialul de crestere este de asemenea enorm, declara pentru BUSINESS Magazin Colin Wright, group head, merchants and acceptance la MasterCard Europe. La nivel paneuropean, potentialul este de 5,7 mii mld. euro, constand in totalul activitatii de retail care se realizeaza prin diferite mijloace de plata – numerar, cec, carduri etc., estimeaza Wright. “Din acest potential, noi, Mastercard, avem doar 9%.” Pentru Mastercard, piata celor 51 de tari europene este organizata in trei zone, respectiv zona unica de plati euro, pietele dezvoltate (Marea Britanie, Irlanda si tarile nordice) si pietele aflate in dezvoltare. Dupa Wright, “lucrurile devin cu adevarat interesante in pietele emergente”, asa cum este si cea romaneasca. In regiune, pene­trarea cardurilor e de circa 5%, dar ritmul de crestere a businessului e de 35-40%.

     

    In zona tarilor dezvoltate, acceptarea de carduri de credit si debit la comercianti este de circa 16%, urmarea fireasca fiind introducerea unor forme mai sofisticate de plata, precum PayPass. In fine, in zona unica de plati euro, o regiune ce reprezinta circa 60% din intreg businessul, procentul mediu scade la 9%, insa gradul de dezvoltare este foarte diferit de la tara la tara. “Acestea sunt pietele in care se creeaza tendintele, modelele pe care mai apoi le urmeaza si celelalte”, spune directorul de la MasterCard, adaugand despre ceea ce ar putea fi numit, din unghiul lui, un avantaj al tarilor emergente: “In aceste regiuni se pot sari multe etape; nu mai este nevoie sa incepi cu tehnologii de baza, nu mai este nevoie sa faci incercari; dimpotriva, aici putem deja sa facem lucruri pe care nici macar nu le-am incercat in tarile dezvoltate”.




  • Vara nu e pentru vacanta




    Exista in ultima vreme cateva lucruri la care ar trebui sa fim atenti, dar cu siguranta piata romaneasca e pentru investitori o oportunitate cum arar mai gasesti in Europa, spune Ronald Malak, CEO al GE Money Romania, combatand ideea, ades vehiculata in ultima vreme, ca avantul puternic al economiei ar ridica pericole imediate. E adevarat, admite el, dezechilibrele macroeconomice (deficitul de cont curent si inflatia care au urcat vertiginos) trebuie tratate cu atentie, iar vartejul care a cuprins piata imobiliara in ultimii ani se va sfarsi cu o “usoara corectie” si temperare a cererii, insa pe talerul celalalt al balantei cu care cantareste Malak situatia actuala sta potentialul imens de afaceri care se pot face inca in Romania.


     

    Argumentele lui tin de statisticile brute ce arata ca in Romania gradul de intermediere financiara e inca la coada Europei (desi, cu 40% din PIB in 2007, s-a apropiat de zona de normalitate, dupa cum aprecia recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu) si ca atare are inca mult de unde sa creasca. Vorbind strict despre piata companiilor financiare nebancare, statisticile arata insa un pic diferit: in Romania, finantarile intermediate de aceste companii au reprezentat anul trecut in jur de 13% din totalul creditelor, cu un total de aproape 6,5 mld. euro, potrivit raportului asupra stabilitatii financiare publicat de BNR. Pentru comparatie, in Ungaria, companiile financiare au reprezentat circa 13-15% din piata totala a creditului in perioada 2003-2007 (cu 13,6% la sfarsitul anului trecut), potrivit unui raport al autoritatii de supraveghere.

     

    Revenind la piata romaneasca, ritmul de crestere a afacerii pe care o conduce este un alt argument pentru Ronald Malak. Chiar daca dimensiunea afacerii pe care o detin americanii de la GE Money in Romania nu se poate compara cu cele din tari precum Polonia, Cehia sau Ungaria, “ritmul de crestere din Romania este printre cele mai ridicate din grup”, spune el. Anul trecut, cresterea a fost de circa 65%, iar in primele cinci luni ale lui 2008, volumul de credite acordate de cele trei companii cumparate de americani in 2006 – Domenia Credit, Ralfi INF si Motoractive Leasing – s-a majorat cu 57% fata de aceeasi perioada a anului precedent, ajungand la 150 mil. euro.

     

    De luna trecuta, cele trei companii specializate in acordarea de credite ipotecare, de consum si servicii de leasing au intrat oficial sub umbrela americanilor, dupa ce intentia de rebranding a fost anuntata de anul trecut. “Am preferat sa definitivam integrarea interna si conceptele pe care vrem sa le comunicam clientilor”, justifica Malak intarzierea procesului. Rebrandingul, in care americanii investesc circa 2,5 mil. dolari (1,6 mil. euro), ar trebui sa le aduca “mai multa unitate in fata clientilor, un lucru care te ajuta enorm”, spune CEO al GE Money. Concret, unul dintre castigurile urmarite ar fi cresterea numarului de produse vandute per client – in conditiile in care acum cei 350.000 de clienti sunt inzestrati cu circa 1,5 produse (raportat la portofoliu consolidat al celor trei businessuri GE Money din Romania). “Aici este o oportunitate imensa de business”, spune Malak, declarand dezvoltarea vanzarilor incrucisate intre cele trei linii de business drept punct principal in strategie.

     

    In plus, in urmatorii ani, compania isi propune sa ajunga la circa jumatate de milion de clienti, cam cat are o banca de dimensiuni mai mici. De altfel, pe termen lung, strategia pe care au declarat-o americanii chiar de la intrarea in Romania vizeaza exact acest business de banca universala, asa cum au de altfel in majoritatea pietelor pe care sunt prezenti. De notat este si parteneriatul cu turcii de la Dogus, prin care fiecare parte detine 25,5% din actiunile GarantiBank, banca prezenta si pe piata romaneasca. O fuziune ar fi deci foarte probabila intre business-urile din Romania la un moment dat, dupa cum nota recent Tolga Iskir, senior vice president, marketing & sales al Garanti Payment Systems, intr-un interviu acordat in exclusivitate BUSINESS Magazin.

     

    Revenind insa la tabloul de ansamblu, mai este un argument ce sustine ideea ca piata romaneasca este, in pofida dificultatilor pe care le parcurge pe moment, cat se poate de profitabila: efervescenta fara precedent a noilor intrari de companii straine, cu precadere detinuti de grupuri mari internationale. Cu putina vreme in urma, banca olandeza ABN Amro Bank si fondurile de investitii americane Old Lane si Rubikon Partners au infiintat Verida Credit, o companie in domeniul finantarilor ipotecare. Compania isi propune sa acorde imprumuturi de 100 de milioane de euro pana la finele anului viitor si sa ajunga la un volum dublu pana in 2011. Dorian Klein, presedintele Verida, estimeaza ca anul acesta ritmul de crestere a creditelor ipotecare va fi de circa 50-60%, in scadere de la 70% de anul trecut, cand a ajuns la un sold de 4 mld. euro. Piata financiara din Romania continua sa fie foarte atractiva si in viziunea lui Klein, in conditiile in care dorinta consumatorilor de a-si cumpara o casa hraneste afacerile companiilor finantatoare. Iar tendinta de crestere se va pastra, crede presedintele Verida, si in urmatorii sapte-zece ani.

     

    Si pe piata serviciilor de leasing (de altfel, cel mai mare segment din activitatea institutiilor financiare nebancare) e agitatie. Francezii de la BNP Paribas Lease Group au anuntat saptamana trecuta ca vin si ei pe piata romaneasca, urmand sa ofere servicii in zona de leasing de echipamente si solutii de inchiriere. Nu este primul lor pas in Romania; au intrat inca din 2005, cand Cetelem, filiala lor specializata in credite de consum, a cumparat Credisson International. Acum, Cetelem este lider pe piata creditelor de consum din Romania, cu o cota de piata pe care o estimeaza la circa 20%. Francezii mai sunt insa prezenti aici si prin firmele Arval, pe piata inchirierii pe termen lung si a managementului flotelor auto, respectiv Cardif, pe piata asigurarilor. “Companiile de leasing au avut mult de castigat aici, in special in transporturi, agricultura, constructii si infrastructura, unde solutiile de finantare sprijina nevoia in crestere de echipamente profesionale”, se spune intr-un comunicat al companiei.

  • Paradoxul romanesc












    Piata de actiuni de la Bucuresti a suferit cel mai mult de pe urma crizei financiare internationale, cazand in dizgratia fondurilor straine de investitii, desi economia romaneasca ramane una dintre cele mai dinamice din Uniunea Europeana. Astfel, din una dintre cele mai scumpe piete din Europa, Bursa de la Bucuresti a ajuns una dintre cele mai ieftine.

     

    La preturile actuale, analistii BCR sunt de parere ca Bursa are un potential de crestere cel putin egal cu cel al pietelor din regiune, considerand ca nivelul PIB pe cap de locuitor al Romaniei, care reprezinta doar 41% din media la nivelul celor 27 de tari europene, arata potentialul de crestere pe termen lung al companiilor autohtone intr-un mediu economic stabil, potrivit unui raport publicat saptamana trecuta.

     

    Multe dintre actiunile lichide au ajuns la niveluri de pret similare celor din 2006, cand Romania doar aspira sa devina membru in Uniunea Europeana.

     

    Chiar si asa, majoritatea analistilor nu vad inca semne de revenire a pietei, din cauza perceptiei negative care persista pe pietele externe si care tine deocamdata investitorii straini departe de pietele mai riscante, cum este cea romaneasca.

     

    “Ma tem ca este foarte posibil ca scaderile sa continue. Ca evolutia nu are un fundament este foarte adevarat. Cred ca pana la sfarsitul anului indicatorii macro se vor imbunatati, cei legati de deficitul de cont curent si inflatie, care tot ne-au fost imputati”, spune Ioana Vladila, directorul general al EFG Eurobank Securities, societatea de brokeraj a grupului grec Eurobank – actionarul majoritar al Bancpost.

     

    “Suntem foarte jos cu evaluarile. Nu sunt asteptari negativiste legate de Romania, nici la nivel macro lumea nu mai este la fel de ingrijorata. Scaderile sunt pur si simplu legate de conjunctura generala”, continua ea.

    Economia romaneasca a crescut in primul trimestru cu 8,2%, a doua crestere din Uniunea Europeana dupa cea a Sloveniei. Asteptarile pentru acest an sunt de asemenea ridicate, in conditiile in care se asteapta si un an agricol bun, care sa sustina un avans puternic.

     

    Analistii spun insa ca economia da semne tot mai evidente de supraincalzire: inflatie in crestere, amplificarea deficitului de cont curent. Rata inflatiei a urcat la sfarsitul lunii mai la 8,5%, unul dintre cele mai mari niveluri din Uniunea Europeana dupa tarile baltice. De altfel, cele trei state baltice, Estonia, Letonia si Lituania sunt aduse des in discutie ca exemplu negativ pentru ceea ce s-ar putea intampla cu economia romaneasca.

     

    Totusi, Romania nu este singura tara care se confrunta cu o crestere rapida a inflatiei. Majoritatea tarilor vest-europene sunt din ce in ce mai expuse presiunilor inflationiste, in timp ce rata inflatiei in zona euro a ajuns la 4%. Atat Banca Centrala Europeana, cat si Banca Nationala a Romaniei au luat masuri de crestere a dobanzilor, dar efectul este mult mai vizibil pe pietele dezvoltate, care se confrunta acum cu o incetinire economica vizibila. Unele, cum ar fi Spania sau Marea Britanie, dau deja primele semne de recesiune.

     

    Si atunci, de ce fug investitorii de Bursa de la Bucuresti, unde ar trebui sa gaseasca un suport mai mare in cresterea economica si in performantele companiilor? De ce scad bancile romanesti, care raporteaza profituri record, la fel de mult precum cele din Marea Britanie sau Germania?

     

    Actiunile Deutsche Bank au pierdut circa 40% de la inceputul anului, in conditiile in care cea mai mare banca germana a pierdut 131 de milioane de euro in primul trimestru. Titlurile Bancii Transilvania au scazut cu peste 35%, in ciuda faptului ca aceasta a raportat un profit net de 30 de milioane de euro la sase luni, in crestere cu 40% fata de perioada similara a anului trecut.

     

    “Cifrele macro sunt mai mult bune decat proaste. Inflatia si deficitul de cont curent sunt in linie cu estimarile, ceea ce este un lucru bun. Exista insa unele vulnerabilitati, pe care investitorii straini le supraliciteaza. Fondurile de investitii straine, care au probleme mari pe pietele lor, nu mai vin cu bani pe pietele mici, unde riscurile sunt considerate mai mari”, explica Adriana Marin, directorul departamentului de analiza al UniCredit CA-IB Securities.

  • Bancile sunt in epoca de piatra

    "Daca ai duce o banca romaneasca in Spania si ai pune-o sa faca afaceri acolo, mai mult de jumatate de an n-ar supravietui si ar da faliment", spune Pardo, partener in departamentul de audit al Deloitte pentru regiunea balcanica, venit in Romania in urma cu aproape doi ani.

    Dupa el, bancile romanesti, fie ca au capital autohton sau strain, nu sunt competitive, "sistemul este de-a dreptul preistoric", iar lucrurile nu au cum sa se schimbe in bine atata vreme cat clientii intra in banca si cumpara indiferent de modul in care sunt tratati sau de costurile "exagerate" impuse de bancheri pentru un serviciu cat de banal.

    Comisioanele imense – "furt pe fata in unele situatii", apreciaza spaniolul, dand ca exemplu costul impus de unii bancheri la extragerea sau depunerea de numerar din contul personal – "pe mine m-au facut sa nici nu-mi deschid un cont aici".

    Problemele ridicate de partenerul Deloitte cand vorbeste despre sistemul bancar – costuri ascunse la credite, comisioane cu nume inventive sau vanzarea de produse pe care clientii nu le inteleg in totalitate – sunt cunoscute si mediatizate aici de mult, insa rar se intampla sa fie comentate atat de deschis de vreun consultant, cu atat mai mult de unul strain.

    "Este adevarat ca sunt jucatori in piata romaneasca ce practica un sistem de comisionare mai putin transparent si destul de greu de inteles", recunoaste Gabi Cretu, director pentru canale de distributie la OTP Bank Romania, "insa acest lucru nu transforma automat sistemul intr-unul necompetitiv". In comparatie cu multe dintre tarile pe care le luam ca model, adauga bancherul de la OTP Bank Romania, ce are o experienta de peste sapte ani in sistem, serviciile din sistemul bancar romanesc au ajuns sa fie chiar mai bune.

    Explicatiile sunt simple, sustine Cretu. Pe de o parte, "salariile in sistemul bancar sunt mari, ceea ce a dus la o orientare a oamenilor de calitate catre acest domeniu" – lucru care nu se intampla intotdeauna in Occident; pe de alta parte, competitia dintre banci in Romania e mult mai mare decat in Vest, ceea ce face ca bancile sa fie dispuse sa reduca marja de profit ca sa castige cota de piata – "deci, rezumand, avem totusi calitate la un pret mic".

    Opinia bancherului roman e contrazisa insa de Santiago Pardo Jimenez, care considera ca "apetitul foarte ridicat al romanilor pentru credite nu i-a pus pana acum pe bancheri intr-o situatie de reala concurenta". Mai mult, spaniolul apreciaza ca aceasta problema e valabila si pentru alte sectoare, fiindca atata vreme cat cererea e mare, sustinuta si de boom-ul creditarii, iar oferta ramane redusa, "poti vinde aproape orice".

    O situatie care insa, spune partenerul Deloitte, nu va mai dura mult – "probabil in 3-5 ani lucrurile se vor schimba dramatic", pe masura ce se va normaliza cererea, finantarile vor fi mai putin accesibile, iar populatia va scadea natural sau din cauza migratiei.

    O astfel de stabilizare, cum o numeste Jimenez, a avut loc intr-un fel sau altul in toate tarile din regiune: "Primele sectoare care au resimtit-o au fost cel bancar, atunci cand au venit bancile straine si au zdruncinat apele linistite ale neconcurentei, industria si serviciile". Deocamdata, pentru o parte dintre investitorii straini, adauga partenerul Deloitte, care a participat in regiune la procese de privatizare si achizitii transfrontaliere, Romania ramane o piata dificila, "pentru ca nu gasesc oameni cu care sa lucreze". Exemplul lui e legat de propria experienta de la Deloitte Romania: "Am sapte head-hunteri care cauta oameni pentru noi in toata Europa Centrala si de Est".

  • Broker bogat, broker sarac

    Scaderile puternice din ultimul an au evaporat sute de milioane de euro din conturile investitorilor la Bursa. Unii au iesit de tot din piata, altii mai asteapta inca o revenire. Brokerii au ramas insa ca sa numere pierderile, acesta fiind probabil primul test adevarat in cariera celor mai multi dintre ei.

    “Cine va iesi cu bine din criza asta va fi mai calit”, spune Rares Nilas, directorul general al BT Securities, societatea de brokeraj a Bancii Transilvania. “Presiunea mare este in acest moment pe brokeri”, continua el.

    Valoarea tranzactiilor la Bursa s-a injumatatit in primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similara a anului trecut, ca urmare a scaderii preturilor actiunilor, dar si a reducerii volumelor de actiuni tranzactionate. Tranzactii mai mici inseamna bani mai putini pentru societatile de brokeraj, dar mai ales pentru brokeri, care au resimtit poate la fel de puternic ca si investitorii criza de la Bursa din ultimul an.

    “Brokerii castiga cam 35-40% din ce castigau anul trecut, desi tranzactiile au scazut in medie la jumatate, pentru ca exista un nivel de cheltuieli fixe pe care trebuie sa le acoperi, cum ar fi salariile analistilor si cele ale personalului de back-office, care sunt fixe”, explica Rares Nilas.

    Veniturile brokerilor au o componenta fixa si una variabila care provine din comisioanele de tranzactionare. Astfel, cu cat un broker are mai multi clienti si intermediaza tranzactii mai mari, cu atat aduce mai multi bani pentru firma si, implicit, veniturile sale din comisioane sunt mai mari.

    Anul trecut, cand Bursa era dominata de euforie, iar tranzactiile cresteau de la luna la luna, brokerii au putut obtine venituri impresionante, comisioanele pe care acestia le incasau fiind de cateva ori mai mari decat salariul fix, care este cuprins, in medie, intre 400 si 800 de euro pe luna, potrivit informatiilor din piata.

    In vara anului trecut, castigurile unui broker puteau depasi usor 3.000 de euro pe luna. In prezent, acestea trec cu greu de 1.000 de euro pe luna. “Veniturile brokerilor au scazut mult, pentru ca s-a micsorat partea variabila, provenita din comisioane. In unele cazuri, aceasta chiar a disparut”, spune Petru Prunea, presedintele Broker Cluj, una dintre cele mai mari societati de brokeraj independente de pe piata.

    “Castigurile unui broker au scazut la 30- 40% din nivelurile de anul trecut”, confirma si Marius Trif, presedintele Carpatica Invest, societatea de brokeraj a Bancii Carpatica. “Salariul de inceput al unui broker pleaca la noi de la 1.000 de lei net pe luna (275 de euro – n.red.) si poate ajunge in medie la 4.000 de lei (in jur de 1.000 de euro – n.red.)”, mai spune Trif.

    Veniturile in scadere sunt doar una dintre problemele cu care se confrunta brokerii in aceasta perioada. Cealalta, mult mai complexa, este relatia cu clientii, scaderile mari de la Bursa punand la grea incercare nervii investitorilor.

    “Este foarte greu sa fii broker pe aceasta piata, dupa cresterile din ultimii doi-trei ani. Anul trecut stateai zambitor in fata clientilor, acum trebuie sa-ti pastrezi calmul si sa-i sfatuiesti sa marcheze pierderile. Multora le e foarte greu sa-si sfatuiasca clientii sa vanda in pierdere, in conditiile in care sunt foarte multi bani blocati in actiuni la preturile de anul trecut. Unii sunt tentati sa astepte revenirea pietei, desi managementul pierderilor arata ca e mai bine sa vinzi”, spune Rares Nilas.

    “Paradoxal, cand piata e pe maxime se face multa publicitate, si atragem clienti foarte usor. Acum nu ai curaj sa-ti indemni clientii pe care-i mai ai sa intre in piata. In mod cert, de clienti noi nu poate fi vorba”, continua directorul BT Securities.

  • Isi mai poate reveni Bursa?

    Exact in urma cu un an, piata bursiera traversa o perioada de euforie, iar indicii bursieri stabileau noi recorduri in fiecare zi. De la maximul istoric de atunci, indicele BET a pierdut insa peste 40%, iar brokerii si investitorii nu-si mai pot imagina cand il vor vedea din nou peste 10.000 de puncte. Pentru tot mai multi este cert insa ca nu se va intampla pana la sfarsitul anului. “Evolutia Bursei din al doilea semestru nu va putea acoperi pierderile inregistrate in primele sase luni, astfel ca sfarsitul anului 2008 va fi sub cel al anului 2007. Cred ca piata va da semne de revenire abia incepand din primavara anului viitor”, considera Dragos Neacsu, presedintele BCR Asset Management, cel mai mare administrator local de fonduri mutuale, cu active de 58 mil. euro. Astfel, bursa ar putea inregistra prima scadere anuala dupa noua ani de cresteri consecutive.

     

    Parerea sa este impartasita de tot mai multi brokeri si analisti, in conditiile in care situatia pietelor financiare internationale ramane destul de complicata, iar semnalele macroeconomice de aici sunt negative. “Ma astept ca pana la finalul anului 2008, principalii indici ai BVB sa inregistreze o usoara revenire, dar nu consider ca vor inchide la nivelul sfarsitului de an 2007. Vad indicele BET undeva in intervalul de variatie 7.500 – 8.000 de puncte, in timp ce BET-FI se va situa in intervalul 55.000 – 60.000 de puncte”, sustine Bogdan Barbieru, directorul de tranzactionare al Vanguard, una dintre primele 10 societati de brokeraj din piata.
     

    El considera ca principalul factor de influenta va fi evolutia pietelor externe, modul in care socul crizei imobiliare isi va face sau nu simtita prezenta in alte sectoare ale economiei mondiale. Pietele internationale au suferit si ele in acest an scaderi puternice, indicii burselor americane pierzand in primul semestru peste 10%, in timp ce la nivelul pietelor dezvoltate din Europa scaderile au
    depasit 20%.

     

    Economia mondiala, inca slabita de efectele crizei financiare, sufera acum din cauza cresterii pretului petrolului, care genereaza presiuni inflationiste ce ar putea determina bancile centrale sa apeleze la majorari de dobanzi cu efecte negative asupra cresterii economice. Romania nu este nici ea ferita de aceste miscari globale, piata de capital de la noi resimtind acesti factori de risc mai puternic decat pietele dezvoltate. “In ceea ce priveste factorii interni care ar putea influenta evolutia pietei de capital, consider ca inflatia va avea cel mai greu cuvant, o inrautatire a acestui indicator putand determina Banca Nationala a Romaniei sa efectueze noi majorari ale ratei dobanzii”, mai spune Barbieru. BNR a majorat saptamana trecuta dobanda de politica monetara cu 0,25%, la 10%, aceasta fiind a sasea majorare consecutiva de dobanda din ultimele luni. Aceasta masura da tonul unei posibile noi scumpiri a creditelor si arata ingrijorarea BNR privind evolutia ratei inflatiei, care ar putea inregistra noi varfuri in iulie, depasind 9%. |n plus, autoritatile au anuntat majorari ale preturilor la gaze naturale si energie de la 1 iulie, care ar putea alimenta inflatia.

     

    Cu toate acestea, revenirea Bursei de la Bucuresti este conditionata in primul rand de revenirea interesului fondurilor straine de investitii pentru piata romaneasca, care depinde mai ales de evolutia pietelor internationale. “Primul si cel mai important factor care va influenta Bursa e clar cel global. Se calmeaza bursele internationale, se opreste din crestere si eventual se corecteaza pretul petrolului, atunci putem spera ca investitorii se vor uita mai mult la piata noastra de capital”, spune Valentin Ionescu, reprezentant al Wood&Company.El considera ca este posibil ca indicele BET sa recupereze in semestrul al doilea pierderea de pana acum, cu conditia ca economia romaneasca sa confirme evolutia din primul trimestru, cand a inregistrat o crestere record de peste 8%, si ca inflatia sa intre pe un trend descendent.

     

    Investitiile straine la Bursa de la Bucuresti au scazut considerabil in primul semestru al anului, comparativ cu perioada similara a anului trecut. Investitorii straini au scos mai multi bani de la Bursa si au fost foarte retinuti la cumparare, fapt care s-a reflectat si in scaderea puternica a valorii tranzactiilor. “Investitorii straini sunt cei care fac piata, chiar daca au o pondere de doar 30% in tranzactiile de pe Bursa. Lipsa lor de interes face ca investitorii locali sa nu aiba suport”, sustine Liviu Giugiumica, directorul general al CA IB Securities, societate de brokeraj aflata in top 5 pe piata.

     

    Un alt factor important pentru evolutia pietei in urmatoarea jumatate de an il reprezinta alegerile parlamentare care vor avea loc in toamna, dar si alegerile prezidentiale din SUA, schimbarile politice putand avea un impact semnificativ asupra mediului economic. Aceste miscari sunt urmarite mai ales de investitorii sofisticati din afara, care isi fac calcule pe termen lung. “Pietele financiare au traversat in 2008 o criza financiara si de incredere. Daca criza financiara trece, cred ca ramane din inertie criza de incredere, iar aceasta incredere poate sa fie recastigata atunci cand pe plan politic se stabilizeaza un regim sau altul”, explica Paul Brendea, analist la societatea de brokeraj Prime Transaction, care nu vede insa indicii bursieri trecand pe plus pana la sfarsitul anului.

     

    Majoritatea analistilor lasa insa la urma rezultatele financiare ale companiilor, care nu influenteaza in opinia lor trendul general al pietei, ci doar miscarile unora sau altora dintre companii. “Daca este sa analizam evolutia indicilor bursieri in perioada imediat urmatoare raportarii rezultatelor la 3 luni ale societatilor cotate, observam ca, in ciuda rezultatelor in crestere ale celor mai multe companii, acest lucru nu s-a resimtit in evolutia actiunilor respectivelor societati. Atat indicele BET, cat si BET-FI au pierdut de la inceputul lunii mai si pana acum in jur de 10%”, arata Bogdan Barbieru.
     

     

    Dintre sectoarele reprezentate la Bursa, majoritatea analistilor vad un potential mai bun de crestere a firmelor de constructii si o evolutie mai slaba a sectorului financiar, aflat inca sub semnul crizei financiare internationale.De altfel, companiile din sectorul financiar au fost printre cele mai lovite de la Bursa in acest an, Broker Cluj inregistrand cea mai mare scadere in prima jumatate a anului, 65%, in timp ce SIF-urile au pierdut in medie 40%. Principalele doua banci listate, BRD si Banca Transilvania, au rezistat mai bine datorita rezultatelor financiare bune. “Atat timp cat SIF-urile sunt foarte expuse pe banci si cum sistemul financiar global se clatina de ceva vreme si nu sunt semne ca si-ar reveni, e posibil ca SIF-urile sa nu recupereze (pana la sfarsitul anului – n.red.). E adevarat ca se tranzactioneaza la un discount important acum, dar sunt multe alte companii la preturi foarte bune in regiunea noastra la bursele din Polonia, Cehia si chiar Bulgaria”, spune Valentin Ionescu.

     

     

  • Cum investesti la celalalt capat al lumii

    Economii ale lumii arata ca globalizarea nu a contaminat chiar toate colturile planetei. Tarile BRIC, cum sunt prescurtate Brazilia, Rusia, India si China de catre anglosaxoni, conving ca urmeaza cicluri de crestere independente, rupte de mersul batranesc al Occidentului. Drept urmare, investitiile in fondurile internationale pot aduce plusul de diversificare atat de necesar unui portofoliu puternic ancorat local.

    Un al doilea atu al fondurilor de investitii internationale este acela ca micii investitori pot avea acces la actiuni regionale care sunt fie prea dificil, fie prea scump de cumparat pe cont propriu.

    Intrarea fondurilor de investitii in Romania, mai precis distributia lor pe piata locala, a coincis cu anul aderarii la Uniunea Euro­peana. Francezii de la Société Générale Asset Management din Luxemburg au fost primii care au spart gheata si au adus in Romania nu mai putin de 11 fonduri de investitii internationale in luna mai a anului trecut. Investitia minima in aceste fonduri este de 5.000 de euro, suma cu care investitorul poate „iesi“ in Rusia, Asia, Statele Unite ale Americii. Distributia fondurilor se face prin intermediul unitatilor bancare BRD-SG. Aceste fonduri au expunere atat pe pietele de actiuni, obligatiuni, cat si expuneri sectoriale: companii de petrol si gaze, metale pretioase.

    In toamna aceluiasi an, au urmat austriecii de la Raiffeisen Capital Management care distribuie 11 fonduri de investitii interna­tionale prin Raiffeisen Bank. Cinci dintre cele 11 fonduri de investitii internationale fac plasamente pe pietele de actiuni de pe pietele mature si emergente din Europa, in timp ce alte cinci fonduri de investitii fac plasamente in obligatiuni corporatiste, industriale si de stat de pe pietele europene si americana. Investitia minima la cele 11 fonduri de investitii internationale este de aproximativ 30 de euro.

    Dat fiind succesul inregistrat, grupul austriac a decis la inceputul acestui an cresterea numarului de fonduri cu inca doua noi fonduri de actiuni cu plasamente in Rusia si Asia.

    Fondurile de investitii cu plasamente pe pietele internationale incep sa se aglomereze pe piata locala, noi grupuri bancare anuntand ca vor importa pachete consistente de fonduri. EFG Eurobank va aduce nu mai putin de 23 de fonduri de investitii internationale anul acesta, BCR va distribui sase fonduri sub sigla Erste, Pioneer Investments, membra a UniCredit }iriac, va importa zece fonduri. Fondurile administrate de EFG Eurobank se adreseaza in principal clientilor de private banking si celor institutionali, pe anumite categorii de fonduri urmand a fi stabilita o limita minima de investitii.

    Iar lista ramane deschisa. Pana in prezent, grecii de la Alpha Bank si-au anuntat intentia de a distribui fonduri grecesti de investitii, in timp ce ING Asset Management din Olanda si-a programat intrarea pentru semestrul al doilea. Dar, inainte de a deveni internationali, ar trebui sa va intrebati de ce ati porni in calatorie spre celalalt capat al lumii. Daca riscul nu este unul dintre punctele forte, ar trebui sa evitati fondurile internationale. Investitia pe o piata straina complica riscul obisnuit al unui fond de actiuni cu riscul valutar. De cele mai multe ori, fondul este denominat in euro sau dolari, insa plasamentele pe pietele externe le face in moneda locala, fie ea rubla, yen, yuan sau rupie. Astfel ca o depreciere a monedei europene/americane in raport cu una din valutele enumerate mai sus duce, indirect, la o scadere a performantei.

    Un alt aspect legat de risc este expunerea geografica a fondurilor: cu cat aceasta este mai ingusta, cu atat vor fi fondurile mai riscante. Expunerea pe mai multe piete, pe un numar ridicat de companii care activeaza in domenii de activitate cat mai variate, asigura diversificare, iar diversificarea este cel mai cunoscut antidot al riscului.

    Cu riscul unei repetitii, diversificarea este fara indoiala unul dintre cele mai bune motive pentru care sunt recomandate investitiile in fonduri internationale. Cum Bursa locala nu pune la dispozitie decat un meniu subtire de companii din care se pot hrani investitorii, iar fondurile de investitii locale sunt inca timide in a face plasamente pe pietele din regiune, fondurile internationale pot fi raspunsul la rugaciunile unui investitor in cautare de randament.

    Desi globalizarea isi traieste acum anii de glorie, pietele mondiale vin sa o contrazica. Piata de capital din Rusia a crescut cu peste 2% in intervalul cuprins intre sfarsitul anului trecut si mijlocul lunii mai, in timp ce piata din Romania a pierdut 28,8%, iar cea din Africa de Sud a scazut cu 3,7%. Brazilia a castigat in acest interval nu mai putin de 16,2%. Punctul de legatura intre cele doua piete care au inregistrat cresteri sunt materiile prime. Statele producatoare de materii prime vor fi vedetele cresterii economiei mondiale anul acesta, daca ar fi sa citam analistii.

    Raportand cresteri atunci cand cea mai mare parte a lumii trecea prin suferintele turbulentelor financiare, pietele de capital din Rusia, Brazilia sau China impun cumpatare. Investiti in fonduri care au expunere pe aceste piete pana la 20% din totalul portofoliului personal de investitii. Astfel veti avea parte de diversificare, dar si de randamente de pe cele mai fierbinti piete ale lumii.

    Pentru investitorii romani care vor sa se scalde in ape internationale, dar care incearca sa nu se „ude“ prea tare, administratorii locali le pun la dispozitie fonduri care au expunere redusa pe pietele externe. Raiffeisen Prosper si Raiffeisen Benefit, administrate de societatea Raiffeisen Asset Management, si fondul Europa Obligatiuni, administrat de Pioneer Asset Management, sunt singurele fonduri mutuale care fac plasamente pe pietele externe. La sfarsitul anului trecut, peste 27% din activele de 86 de milioane de lei ale Raiffeisen Prosper au fost investite indirect in actiuni internationale prin intermediul fondurilor deschise de investitii JP Morgan Emerging Markets Equity Fund, Robeco Emerging Markets Equities si in fondurile Raiffeisen Eurasia Equities si Eastern European Equities.

    Cum randamentele au scazut atat pe bursa locala, cat si pe cele externe, fondurile de investitii internationale vin cu avantajele unor costuri mai mici decat cele ale fondurilor de investitii autohtone. Din nefericire, randa­mentele negative ale fondurilor romanesti nu pot absorbi costurile ridicate de administrare si reglementare, in schimb volumul ridicat de active ale fondurilor internationale le permite acestora o diminuare a costurilor si implicit un impact mai redus al costurilor asupra randamentului brut.

    Pentru investitorii cu disponibilitati financiare mai consistente si cu apetit pentru risc pe masura, administratorii de la societatea Globinvest au lansat anul trecut Euroglobinvest, primul fond inchis de investitii romanesc cu plasamente pe pietele externe de capital. Plasamentele fondului inchis pot ajunge pana la 80% din activele sale in actiuni cotate pe bursele europene, cu o impartire a expunerii de 50% pe tari dezvoltate si 30% pe piete emergente.

    Din fericire, numarul administratorilor romani interesati de iesirea pe pietele externe va cunoaste treptat imbunatatiri. Experienta corectiilor bursiere din acest inceput de an i-a invatat pe administratori si investitori in egala masura despre virtutiile expunerii si pe alte piete decat cea locala.

    Costul ridicat al „internationalizarii“ inves­ti­tiilor a fost unul dintre obstacolele care au tinut „in house“ cea mai mare parte a fon­durilor locale de investitii. O alta cauza a fost comportamentul conservator al administra­torilor de fonduri care au investit exclusiv pe piata locala, bazandu-se in principal pe faptul ca nicio alta piata de capital din regiune nu poate aduce randamente mai mari decat cea locala. Pe o Bursa in crestere, cum a fost in primul semestru al anului trecut, le-am fi putut da dreptate.

  • Cardul cu senzori

    La fel ca turcii, romanii se dovedesc a fi avizi atunci cand vine vorba de a cumpara (orice) tehnologii de ultima ora, spune Tolga Iskir, senior vice-president al Garanti Payment Systems (entitate detinuta de Garanti Bank Turcia, care administreaza businessul de carduri), intr-un interviu acordat in exclusivitate BUSINESS Magazin. Acesta este, de altfel, si motivul principal pentru care turcii de la Garanti Bank (o banca de altfel destul de mica pe piata romaneasca) se pregatesc acum sa lanseze primul card “contactless”, ce incorporeaza o mica antena si permite utilizatorilor sa faca rapid plati de mica valoare, prin simpla apropiere de terminalul de citire.

    La restaurant, la teatru sau la cinematograf, aceasta tehnologie permite clientilor sa plateasca fara a mai da cardul din mana, a mai tasta codul de securitate sau a semna vreo chitanta. In Turcia, acolo unde Garanti Bank a lansat cardurile Pay Pass in urma cu doi ani, in premiera in Europa, sunt in prezent circa 200.000 de utilizatori, “cu precadere tineri, o categorie de clienti spre care ne vom indrepta atentia si in Romania”, cum spune Iskir. Ca o extensie a acestui card, bancherii turci au fost si primii europeni ce au lansat, in cursul anului trecut, primul ceas echipat cu tehnologia contactless MasterCard PayPass – pe care consumatorii trebuie doar sa il treaca prin fata cititorului de card, in acelasi fel cum ar face cu un card de credit, pentru a fi naliza o tranzactie.

    Pentru platile mai mici de 15 euro nu se mai solicita codul PIN si nici semnarea chitantei – “si in acest fel tranzactiile sunt mult mai expeditive”. Pentru reusita unui astfel de program insa, adauga vicepresedintele Garanti Payment Systems, “cel mai important este sa reusesti sa atragi comerciantii potriviti” – respectiv pe acei comercianti unde viteza de derulare a tranzactiei este foarte importanta. In Turcia, banca a instalat cititoare Pay Pass in magazine cum sunt fast food-ul Burger King, cafenelele Starbucks, cinematografele Cinebonus, aeroportul Atatürk sau compania de ferryboat-uri din Istanbul.

    In Romania, unde banca planuieste sa lanseze astfel de carduri “cel mai tarziu pana in primavara anului viitor”, exista deja mai multe locuri unde astfel de cititoare ar putea fi instalate imediat, potrivit lui Iskir. “Nu vrem sa ratam sa aducem primii aceasta tehnologie in Romania”, adauga el, increzator ca, desi investitia este destul de ridicata pentru banca, nu e “nici un dubiu ca romanii vor gusta aceasta modalitate de a-si face platile”. Pentru clienti, costul unui astfel de card este in Turcia cam cu 2 euro mai ridicat decat al unui card obisnuit, insa pe piata romaneasca, cel putin intr-o prima faza, el ar putea fi oferit gratuit actualilor clienti de card de credit. “E o decizie de marketing, pe care trebuie inca sa o mai analizam”, spune bancherul turc, dar cele cateva zeci de mii de carduri de credit pe care le are Garanti Bank in Romania “nu ar fi un cost atat de mare de suportat pentru noi”.

    In Romania, Garanti Bank a intrat tarziu in segmentul de retail, timp de aproape zece ani avand servicii exclusiv pentru marile companii. In prezent, dupa ce in toamna anului trecut a decis sa atace si piata clientilor persoane fi zice, banca are in jur de 40 de sucursale, dar in urmatorii doi ani ar trebui sa ajunga la 150 de puncte de lucru, potrivit bancherului turc. Lansarea businessului de retail si-a facut aproape imediat simtite efectele: la fi nele primului trimestru din 2008, banca anunta o crestere de 50% a activelor administrate, pana la 327 de milioane de euro.

    Sucursala a GarantiBank International N.V., cu sediul in Olanda (detinuta de Garanti Turcia), banca romaneasca va trece curand si prin alte transformari. In 2005, General Electric Consumer Finance (GECF), una dintre cele sase companii specializate din cadrul General Electric (GE) si grupul Dogus, unul dintre cele mai mari conglomerate din Turcia, au semnat un contract in urma caruia fi ecare detine 25,5% din actiunile GarantiBank. La finele lui 2007 GE Money a transferat 49,9% din actiunile celor trei companii detinute in Romania catre Dogus Group. In curand, spune Iskir, Garanti Bank va solicita si o licenta bancara in Romania (urmand sa functioneze ca o fi liala locala a grupului) “si vom fuziona aceste businessuri sub aceeasi umbrela”. Deocamdata, cele trei companii detinute de GE Money vor trece printr-un proces de rebranding, potrivit planurilor anuntate de compania americana. “E greu de spus care va fi brandul final”, comenteaza bancherul turc; “va fi o decizie de marketing, care se va lua insa mai tarziu, in urmatorii ani”.

    Revenind insa la prezent, principala arma cu care turcii de la Garanti Bank dau lupta pentru clientul roman este un card de credit mai special, care a avut succes in Turcia, dar este inca la inceput aici. In noiembrie anul trecut au lansat in Romania primul card de credit multibrand cu cip, un instrument cu care clientii obtin bonusuri intre 1% si 2% pentru fi ecare tranzactie efectuata la comerciantii inclusi in acest program de parteneriate. Cu bonusurile colectate intr-o perioada de 12 luni, posesorii cardului pot mai apoi sa cumpere gratuit in oricare magazin din reteaua de parteneri. “Programul este abia la inceput, atat din punctul de vedere al retelei de parteneri, cat si al vanzarii”, spune vicepresedintele Garanti.

    De la lansare si pana in prezent au fost emise in jur de 10.000 de astfel de carduri, adauga el, insa in termen de trei ani numarul lor ar trebui sa ajunga la 500.000. Pe ce se bazeaza in aceste planuri? Pe doua lucruri, explica Tolga Iskir. In primul rand, anticipeaza el, “piata cardurilor se va schimba profund in Romania in urmatorii 2-3 ani”, in conditiile in care programele tot mai tentante lansate de banci in materie de carduri (oferind tot mai multe tipuri de benefi cii, pe langa functiile clasice) ii vor face pe romani sa adopte cu mai mare larghete cardul de credit, in defavoarea celui de debit.

    Pentru a da doar cateva exemple, in toamna anului trecut Raiffeisen Bank anunta ca are in portofoliu 230.000 de carduri de credit, Credit Europe – 170.000 de carduri de credit active, iar la inceputul acestui an BCR anunta in jur de 180.000. Al doilea argument pe care il aduce in discutie Iskir se refera la evolutia cardului in Turcia: pana in prezent au fost emise 5 milioane de asemenea carduri (dintr-un total de 11,4 milioane), in conditiile in care banca are un total de 6,2 milioane de clienti.

    In programul de bonusuri sunt incluse peste 1.200 de mari magazine, de unde clientii pot acumula bonusuri atunci cand platesc cu cardul si in care le pot ulterior cheltui. Potrivit lui Iskir, un consumator mediu efectueaza anual 67 de operatiuni cu cardul Bonus si cheltuie lunar in jur de 400 de dolari. In aceste conditii, fi ecare posesor de Bonus Card colecteaza anual, in Turcia, intre 50 si 100 de dolari bonus. Reusita programului i-a facut pe turci sa extinda gama de produse sub acest brand, lansand ulterior si carduri premium, preplatite, pentru studenti si pentru oameni de afaceri.

    Din 2003 au inceput sa licentieze si alte banci locale pentru a se putea folosi de programul lor de bonusuri; pana in prezent au fost incheiate trei astfel de parteneriate (cu Denizbank, fi liala turca a belgienilor de la Dexia, cu TEB, detinuta de BNP Paribas si cu o banca locala, Sekerbank). In total, aceste parteneriate au mai adus circa un milion de noi carduri in programul Bonus Card, ceea ce a sporit puterea de negociere a bancii cu comerciantii. “In Romania nu suntem insa nici pe departe acolo unde ne dorim”, spune Iskir, explicand ca pentru moment nici infrastructura de vanzari a bancii nu este sufi cient de dezvoltata pentru a putea genera o crestere accelerata. “Dar lucrurile se schimba rapid, asa cum se schimba si intreaga piata”, adauga bancherul turc, care a facut tarte si din echipa ce a pregatit terenul pentru aceasta lansare in Romania.