BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

Poate doar de-o garsoniera

Impactul major al noului regulement de creditare impus de BNR, ale carui prime efecte se vor simti din octombrie, este scaderea sumei maxime ce poate fi imprumutata de clienti, rezuma Adrian Faur, product development manager in cadrul GE Money Romania. Gradul de indatorare maxim pe care bancherii il pot aplica pentru creditele ipotecare, imobiliare sau pentru cele garantate cu ipoteca se reduce, in opinia lui Faur, pana la 50%, in conditiile in care normele de pana acum lasau clientii sa se indatoreze si pana la 70% din venituri. Vestea este cu atat mai proasta pentru cei ce au nevoie de un credit pentru locuinta, cu cat, in paralel, criza financiara internationala genereaza o scumpire accentuata a surselor de finantare si, in final, a imprumuturilor de orice fel.

Astfel ca, desi in ultimele doua luni costul creditarii a fost relativ constant, dobanda anuala efectiva (DAE) pentru imprumuturile ipotecare in euro variind in jur de 9,79-9,81%, “ne asteptam ca in perioada urmatoare costurile cu finantarea sa creasca in medie cu 1-1,5%”, spune Raluca Dobre, analist financiar in cadrul companiei IpoteciDirect, o societate de consultanta financiara specializata in finantari imobiliare. Cat despre noile reguli de creditare, Dobre estimeaza ca impactul propriu-zis se va simti cu precadere in ultima parte a anului, atunci cand gradul de indatorare se va reduce cu 10-15% pentru fiecare client in parte. Pana una-alta, singurul efect sesizat de ea in activitatea de creditare se manifesta printr-o intarziere cu aproximativ o saptamana in analiza dosarelor de catre banci la creditele depuse.

Ce e mai rau abia de-acum urmeaza insa: dupa ce bancherii vor fi trecut pe la banca centrala pentru a primi aprobarea pe normele noi, suma maxima ce va putea fi imprumutata “ar putea sa scada in cel mai bun caz cu 7-10%, insa scaderea poate sa depaseasca si 30%”. Analistul IpoteciDirect face, in aceste conditii, un calcul simplu, pentru o familie alcatuita din doua persoane si care are un venit mediu de 1.000 de euro. La calcularea gradului maxim de indatorare permis, din acest venit lunar disponibil se scade o valoare medie a cheltuielilor de intretinere de 600 de lei (circa 170 de euro), iar in conditiile unei DAE medii de 9,81% si cu o scadenta de 30 de ani, solicitantul s-ar fi incadrat la un credit ipotecar de 210.000 de euro in conditiile unui grad de indatorare de 60%. Daca gradul de indatorare scade la 45% (asa cum se poate intampla in conditiile noului regulament), pastrand constantele din calculul precedent, acelasi solicitant se incadreaza pentru numai 160.000 de euro, o suma cu 24% mai mica. “In general, efectul este de diminuare a sumei ce poate fi obtinuta de la banca, nu de stopare efectiva a accesului”, spune Dobre. La credite nu vor mai avea acces persoanele care oricum prezentau si inainte de noile norme o situatie incerta a veniturilor, adauga ea, iar cele care se incadrau la limita pentru un credit pana nu de mult pot avea surpriza ca acum sa nu il mai poata accesa deloc.

Adrian Faur de la GE Money completeaza tabloul: schimbarile vor fi cel mai dur resimtite de catre clientii care au venituri sub 1.500-1.700 de lei (aproximativ 500-600 de euro). Pentru acestia, scaderea gradului de indatorare si cresterea costurilor la creditele noi “vor avea ca rezultat direct imposibilitatea de a se imprumuta suficient de mult pentru a cumpara o proprietate”. Aceasta categorie de clienti vor putea cumpara cel mult un teren pentru constructia ulterioara a unei locuinte, numai ca optiunea le este “taxata” chiar de bancheri; fiind considerata speculativa de multe institutii de credit, pentru imprumuturile destinate cumpararii de teren se solicita conditii suplimentare, spune Faur.

Revenind la conditiile generale pe care le impune noul regulament de creditare, managerul de la GE Money noteaza si un aspect benefic pentru client – urmarit, de altfel, de catre banca centrala. Bancherii nu vor mai avea voie sa modifice suma maxima ce poate fi imprumutata de un client, asa cum se practica acum prin diferite metode, de genul unei dobanzi valabile pentru un an sau doi ce creste mai apoi spectaculos sau al unei perioade predefinite de aplicare a unor comisioane reduse de administrare. Banca centrala impune bancherilor sa se asigure ca pe intreaga perioada de acordare a creditului gradul de indatorare a solicitantului se incadreaza in nivelul maxim admis aplicabil acestuia. Gradul maxim de indatorare se va calcula diferit de la banca la banca; astfel, la bancherii ce dispun de norme proprii (pe care trebuie sa le avizeze din nou pentru a include noile schimbari), nivelul maxim de indatorare permis clientilor se va stabili diferentiat pe categorii de clientela, pe destinatia creditului, pe tipul creditului in functie de moneda de imprumut si pe tipul de dobanda – fixa sau variabila. In calculul pentru indatorarea maxima se va folosi cea mai mare majorare a ratei dobanzii (conform statisticilor BNR), cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni al aprecierii fata de leu a valutei in care se acorda creditul, iar in calcul vor fi luate cele mai inalte comisioane practicate in acelasi interval. Pentru bancile care nu si-au validat propriile norme de creditare, gradul maxim de indatorare pe care vor mai putea sa-l permita clientilor coboara la 35%, fata de 40%, cat a fost pana in prezent. Pentru client, singura varianta de a-si spori suma pe care o poate imprumuta este, in aceste conditii, sa opteze pentru o perioada de gratie la rambursarea creditului, ceea ce ii va permite ca pe termen scurt sa aiba o rata lunara mai redusa, pentru ca ulterior sa inregistreze o marire a ratei lunare. Dar spre deosebire de situatia anterioara noilor norme, spune Faur, aceasta crestere trebuie comunicata intotdeauna clientului chiar din momentul acordarii creditului.

In ceea ce priveste veniturile acceptate pentru acordarea unui credit, “din semnalele primite de la bancile partenere reiese ca se vor adresa acelorasi categorii de clienti”, spune Marina Sterpan, product manager la brokerul Credit Zone. Diferentele se vor face, adauga ea, la analiza fiecarui dosar de credit in functie de particularitati. Sterpan remarca si ca perspectiva noilor reguli de creditare a creat “oarecare panica” in randul clientilor, lucru ce a produs deja o scadere pe piata imprumuturilor ipotecare. Intr-adevar, luna iulie a adus un eveniment fara precedent in ultimul an si jumatate: creditul ipotecar a franat brusc, inregistrand o contractie cu 1,7% fata de luna anterioara, pana la 17 miliarde de lei (circa 4,8 miliarde de euro), potrivit statisticilor BNR.

October 1, 2008
Sfarsitul lumii bursiere?

Parca niciodata in ultimele decenii nu s-a mai inregistrat un asemenea cutremur in lumea financiara. Niciodata nu s-au mai succedat cu atata repeziciune atatea evenimente apocaliptice intr-un timp atat de scurt, ca scene de pelicula intr-o ecranizare a unei morti violente in urma unei operatii nereusite.

Luni: Lehman Brothers cade prima, sub bisturiul ascutit al Fed, Merrill Lynch dispare, inghitita de Bank of America, gigantul din domeniul asigurarilor AIG zace ca un membru inert care a pierdut prea mult sange. Marti: AIG este salvat in extremis printr-o transfuzie de 80 de miliarde de dolari de la Fed, dar nu mai e pe propriile picioare si operatia abia incepe.

Miercuri: Morgan Stanley cauta o fuziune, un indispensabil transplant de maduva, Fed continua sa pompeze zeci de miliarde de dolari in sistem, iar in ajutor ii sar si celelalte banci centrale, dar nu fac decat sa amane inevitabilul daca nu opresc hemoragia. Joi: Dializa. Autoritatile americane anunta ca vor strange toate activele neperformante ale bancilor americane intr-un fond sponsorizat de stat, adica scot sangele rau din corp pana reusesc sa repare gaurile.

In tot acest timp, extremitatile bolnavului sunt in tremur: in Marea Britanie, HBOS (cel mai mare operator britanic in domeniul finantarilor ipotecare) cade in bratele Lloyds, dupa o agonie de cateva zile, bursa din Rusia intra in stop cardio-respirator, iar cea de la Bucuresti in sevraj, lipsita de infuziile calmante ale fondurilor straine de care era atat de dependenta.

Poate ca atatea analogii medicale par fortate sau exagerate, insa impresia pe care o da acum sistemul financiar mondial este cea a unui muribund pe masa de operatie pe care chirurgii se zbat sa-l salveze taind in carne vie. Ce se va intampla daca nu reusesc?

In teoria economica, banii sunt comparati adesea cu sangele care pune in miscare economia. In acest caz, sistemul financiar e un fel de sistem circulator, iar bancile sunt inima acestui sistem. Acum inima a inceput sa slabeasca, iar efectele incep sa se simta in tot corpul: costurile de finantare cresc, consumul scade, somajul creste, piata imobiliara scade, cresterea economica dispare.

Noi simptome ies la iveala in fiecare zi, in fiecare anunt al autoritatilor sau al companiilor, in fiecare stire. Gigantii auto din SUA anunta ca vor face disponibilizari masive, fie ca vor primi sau nu ajutor guvernamental, in Japonia, oamenii stau la coada sa se angajeze, din Rusia pleaca investitorii, pretul petrolului scade, gigantul siderurgic Mittal spune ca isi reduce productia.

Par evenimente disparate, dar toate indica un singur lucru: economia mondiala are tot mai putin sange, criza de lichiditati se simte in fiecare organ, in fiecare celula, iar tratamentul e lung si dureros. “Ce e mai rau inca nu a trecut”, spun tot mai multi analisti. Poate ca abia acum incepe.

Jeffrey Gundlach, managerul unuia dintre marile fonduri de investitii din SUA, isi anunta saptamana trecuta investitorii ca agonia fi nanciara si cea imobiliara vor mai dura cativa ani, urmand chiar sa se inrautateasca. El prevedea ca indicele Standard & Poor’s 500 ar putea cadea cu inca 30% (indicele celor mai importante 500 de companii americane a pierdut deja 30% in ultimul an) si ca Citigroup ar putea repeta istoria AIG.

Gundlach este unul din primii analisti care au vazut simptomele si au atentionat asupra efectului pe care imprumuturile ipotecare secundare il vor avea asupra pietelor financiare, inainte de inceperea crizei. “Inca nu se vede sfarsitul crizei. Pierderile raportate pana acum in sistemul financiar insumeaza cateva sute de miliarde de dolari, in conditiile in care piata imprumuturilor ipotecare se ridica la cateva trilioane de dolari, deci cred ca vor mai fi. Nu se poate ca aceasta criza sa nu se vada si in economie si cred ca se va trage si in Europa si inclusiv la noi”, spunea recent si seful uneia dintre cele mai mari societati de brokeraj de pe piata romaneasca.

Vor mai fi probabil falimente si banci salvate in extremis. Washington Mutual, cea mai mare banca de economii din SUA, ar putea fi urmatoarea. Nimeni nu este la adapost. Cum afecteaza aceasta boala bursa noastra? Efectele s-au vazut din plin saptamana trecuta: leul a pierdut 2,4%, Bursa de la Bucuresti s-a prabusit cu peste 20%. Marti, actiunile BRD, cea mai mare banca locala listata, s-au prabusit cu 13%, cea mai mare scadere zilnica de la listarea bancii in 2001, joi, SIF-urile si BRD au cazut cu 10% in deschiderea sedintei de tranzactionare, fara precedent in istoria de 13 ani a pietei romanesti de capital.

Daca pentru economia romaneasca, aflata intr-o permanenta tranzitie, o criza nu ar fi tocmai o noutate, pentru Bursa de la Bucuresti, aceasta lovitura puternica nu are precedent si poate avea efecte de lunga durata. Desigur, piata a prins si criza din Rusia din 1998, insa atunci era abia in fasa si putini si-o mai amintesc. In 1998, tranzactiile la Bursa erau de cateva sute de mii de euro pe zi, acum sunt de ordinul milioanelor de euro, in timp ce numarul investitorilor era infim fata de cel de acum, care oricum nu este foarte ridicat.

Multi analisti sustin acum ca pentru sistemul bancar romanesc gradul redus de dezvoltare ar putea fi tocmai salvarea de la criza si ca, din acest motiv, efectele bolii nu se vor simti prea puternic. Pentru Bursa, insa, subdezvoltarea actuala nu este un avantaj, decat poate prin prisma faptului ca nu sunt foarte multi cei afectati de scaderi, in conditiile in care numarul total al investitorilor se situeaza in jurul a 60.000, potrivit ultimelor statistici.

Cati vor mai ramane dupa aceasta prabusire? Statisticile lunare ale BVB aratau inca din august mai mult de o injumatatire a numarului de investitori activi, de la circa 14.000 la 6.000. Probabil ca dupa scaderile de circa 50% inregistrate de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii august, putini erau aceia care mai anticipau o cadere precum cea de saptamana trecuta, mai ales in conditiile in care preturile actiunilor ajunsesera deja la minimele ultimilor doi ani.

Impotriva tuturor asteptarilor, SIF-urile, cele mai tranzactionate actiuni de la Bursa, s-au prabusit cu 28% in noua sedinte de scaderi consecutive. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a pierdut aproape 10.000 de puncte intr-un interval de cateva zile, ajungand la minimul ultimilor trei ani. Din nou, investitorii straini sunt cei care au dus piata in jos, fondurile de investitii retragandu-se in dezordine de pe toate pietele emergente, incercand sa-si rezolve problemele de pe propriile piete, la fel cum corpul bolnav canalizeaza sangele catre organele vitale, chiar cu riscul ca membrele periferice sa inghete.

Pana cand sistemul financiar nu se insanatoseste, este greu de crezut ca aceste fonduri vor mai pompa bani pe piete mici si nelichide, iar piata romaneasca de capital a fost mult prea dependenta in ultimii ani de infuziile de capital strain pentru ca sa se descurce singura. “Chiar daca se linistesc pietele, vom fi afectati in continuare, pentru ca nu exista lichiditati. S-a dovedit pana acum ca investitorii autohtoni nu pot sustine o crestere cat de mica”, spunea saptamana trecuta un sef de SIF.

In aceste conditii, este greu de crezut ca vom mai vedea prea curand listari ale unor companii importante si tranzactii zilnice de peste 20 de milioane de euro pe Bursa. Piata a intrat deja in hibernare. Totusi, o lege a fi zicii spune ca in natura nimic nu se pierde, totul se transforma. Deci si sfarsitul acestui capitol poate fi inceputul unuia fericit. Pentru cine? Pentru aceia care dispun acum de lichiditati si au rabdare sa astepte. Asa cum Bursa a crescut de 10 ori in zece ani, la fel o poate face si in urmatorii zece ani.

September 21, 2008
Sfarsitul lumii bursiere?

Parca niciodata in ultimele decenii nu s-a mai inregistrat un asemenea cutremur in lumea financiara. Niciodata nu s-au mai succedat cu atata repeziciune atatea evenimente apocaliptice intr-un timp atat de scurt, ca scene de pelicula intr-o ecranizare a unei morti violente in urma unei operatii nereusite.

Luni: Lehman Brothers cade prima, sub bisturiul ascutit al Fed, Merrill Lynch dispare, inghitita de Bank of America, gigantul din domeniul asigurarilor AIG zace ca un membru inert care a pierdut prea mult sange. Marti: AIG este salvat in extremis printr-o transfuzie de 80 de miliarde de dolari de la Fed, dar nu mai e pe propriile picioare si operatia abia incepe.

Miercuri: Morgan Stanley cauta o fuziune, un indispensabil transplant de maduva, Fed continua sa pompeze zeci de miliarde de dolari in sistem, iar in ajutor ii sar si celelalte banci centrale, dar nu fac decat sa amane inevitabilul daca nu opresc hemoragia. Joi: Dializa. Autoritatile americane anunta ca vor strange toate activele neperformante ale bancilor americane intr-un fond sponsorizat de stat, adica scot sangele rau din corp pana reusesc sa repare gaurile.

In tot acest timp, extremitatile bolnavului sunt in tremur: in Marea Britanie, HBOS (cel mai mare operator britanic in domeniul finantarilor ipotecare) cade in bratele Lloyds, dupa o agonie de cateva zile, bursa din Rusia intra in stop cardio-respirator, iar cea de la Bucuresti in sevraj, lipsita de infuziile calmante ale fondurilor straine de care era atat de dependenta.

Poate ca atatea analogii medicale par fortate sau exagerate, insa impresia pe care o da acum sistemul financiar mondial este cea a unui muribund pe masa de operatie pe care chirurgii se zbat sa-l salveze taind in carne vie. Ce se va intampla daca nu reusesc?

In teoria economica, banii sunt comparati adesea cu sangele care pune in miscare economia. In acest caz, sistemul financiar e un fel de sistem circulator, iar bancile sunt inima acestui sistem. Acum inima a inceput sa slabeasca, iar efectele incep sa se simta in tot corpul: costurile de finantare cresc, consumul scade, somajul creste, piata imobiliara scade, cresterea economica dispare.

Noi simptome ies la iveala in fiecare zi, in fiecare anunt al autoritatilor sau al companiilor, in fiecare stire. Gigantii auto din SUA anunta ca vor face disponibilizari masive, fie ca vor primi sau nu ajutor guvernamental, in Japonia, oamenii stau la coada sa se angajeze, din Rusia pleaca investitorii, pretul petrolului scade, gigantul siderurgic Mittal spune ca isi reduce productia.

Par evenimente disparate, dar toate indica un singur lucru: economia mondiala are tot mai putin sange, criza de lichiditati se simte in fiecare organ, in fiecare celula, iar tratamentul e lung si dureros. “Ce e mai rau inca nu a trecut”, spun tot mai multi analisti. Poate ca abia acum incepe.

Jeffrey Gundlach, managerul unuia dintre marile fonduri de investitii din SUA, isi anunta saptamana trecuta investitorii ca agonia fi nanciara si cea imobiliara vor mai dura cativa ani, urmand chiar sa se inrautateasca. El prevedea ca indicele Standard & Poor’s 500 ar putea cadea cu inca 30% (indicele celor mai importante 500 de companii americane a pierdut deja 30% in ultimul an) si ca Citigroup ar putea repeta istoria AIG.

Gundlach este unul din primii analisti care au vazut simptomele si au atentionat asupra efectului pe care imprumuturile ipotecare secundare il vor avea asupra pietelor financiare, inainte de inceperea crizei. “Inca nu se vede sfarsitul crizei. Pierderile raportate pana acum in sistemul financiar insumeaza cateva sute de miliarde de dolari, in conditiile in care piata imprumuturilor ipotecare se ridica la cateva trilioane de dolari, deci cred ca vor mai fi. Nu se poate ca aceasta criza sa nu se vada si in economie si cred ca se va trage si in Europa si inclusiv la noi”, spunea recent si seful uneia dintre cele mai mari societati de brokeraj de pe piata romaneasca.

Vor mai fi probabil falimente si banci salvate in extremis. Washington Mutual, cea mai mare banca de economii din SUA, ar putea fi urmatoarea. Nimeni nu este la adapost. Cum afecteaza aceasta boala bursa noastra? Efectele s-au vazut din plin saptamana trecuta: leul a pierdut 2,4%, Bursa de la Bucuresti s-a prabusit cu peste 20%. Marti, actiunile BRD, cea mai mare banca locala listata, s-au prabusit cu 13%, cea mai mare scadere zilnica de la listarea bancii in 2001, joi, SIF-urile si BRD au cazut cu 10% in deschiderea sedintei de tranzactionare, fara precedent in istoria de 13 ani a pietei romanesti de capital.

Daca pentru economia romaneasca, aflata intr-o permanenta tranzitie, o criza nu ar fi tocmai o noutate, pentru Bursa de la Bucuresti, aceasta lovitura puternica nu are precedent si poate avea efecte de lunga durata. Desigur, piata a prins si criza din Rusia din 1998, insa atunci era abia in fasa si putini si-o mai amintesc. In 1998, tranzactiile la Bursa erau de cateva sute de mii de euro pe zi, acum sunt de ordinul milioanelor de euro, in timp ce numarul investitorilor era infim fata de cel de acum, care oricum nu este foarte ridicat.

Multi analisti sustin acum ca pentru sistemul bancar romanesc gradul redus de dezvoltare ar putea fi tocmai salvarea de la criza si ca, din acest motiv, efectele bolii nu se vor simti prea puternic. Pentru Bursa, insa, subdezvoltarea actuala nu este un avantaj, decat poate prin prisma faptului ca nu sunt foarte multi cei afectati de scaderi, in conditiile in care numarul total al investitorilor se situeaza in jurul a 60.000, potrivit ultimelor statistici.

Cati vor mai ramane dupa aceasta prabusire? Statisticile lunare ale BVB aratau inca din august mai mult de o injumatatire a numarului de investitori activi, de la circa 14.000 la 6.000. Probabil ca dupa scaderile de circa 50% inregistrate de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii august, putini erau aceia care mai anticipau o cadere precum cea de saptamana trecuta, mai ales in conditiile in care preturile actiunilor ajunsesera deja la minimele ultimilor doi ani.

Impotriva tuturor asteptarilor, SIF-urile, cele mai tranzactionate actiuni de la Bursa, s-au prabusit cu 28% in noua sedinte de scaderi consecutive. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a pierdut aproape 10.000 de puncte intr-un interval de cateva zile, ajungand la minimul ultimilor trei ani. Din nou, investitorii straini sunt cei care au dus piata in jos, fondurile de investitii retragandu-se in dezordine de pe toate pietele emergente, incercand sa-si rezolve problemele de pe propriile piete, la fel cum corpul bolnav canalizeaza sangele catre organele vitale, chiar cu riscul ca membrele periferice sa inghete.

Pana cand sistemul financiar nu se insanatoseste, este greu de crezut ca aceste fonduri vor mai pompa bani pe piete mici si nelichide, iar piata romaneasca de capital a fost mult prea dependenta in ultimii ani de infuziile de capital strain pentru ca sa se descurce singura. “Chiar daca se linistesc pietele, vom fi afectati in continuare, pentru ca nu exista lichiditati. S-a dovedit pana acum ca investitorii autohtoni nu pot sustine o crestere cat de mica”, spunea saptamana trecuta un sef de SIF.

In aceste conditii, este greu de crezut ca vom mai vedea prea curand listari ale unor companii importante si tranzactii zilnice de peste 20 de milioane de euro pe Bursa. Piata a intrat deja in hibernare. Totusi, o lege a fi zicii spune ca in natura nimic nu se pierde, totul se transforma. Deci si sfarsitul acestui capitol poate fi inceputul unuia fericit. Pentru cine? Pentru aceia care dispun acum de lichiditati si au rabdare sa astepte. Asa cum Bursa a crescut de 10 ori in zece ani, la fel o poate face si in urmatorii zece ani.

September 21, 2008
Cronica unui an pierdut

Bursa de la Bucuresti traverseaza de un an cea mai importanta criza din istoria sa moderna de 13 ani. In ultimul an, indicele BET al celor mai importante 10 companii listate pe piata de capital romaneasca a pierdut peste 50% fata de maximul atins in iulie anul trecut, ajungand in ultimele saptamani la nivelul din iulie 2005. Accentuarea problemelor din economia americana, dar si izbucnirea unei noi crize in Rusia ar putea prelungi agonia pe Bursa.

Practic, intr-un an, scaderile au anulat castigurile de pe Bursa din precedentii doi ani, astfel ca cine a intrat in piata in septembrie 2005, de exemplu, si a pastrat actiunile in portofoliu pana acum se afla probabil pe pierdere, dupa ce la mijlocul anului trecut avea probabil un castig de 100%. Pentru acesti investitori, situatia actuala este greu de inteles, in conditiile in care Bursa ii obisnuise pana anul trecut doar cu cresteri, iar cele cateva corectii care s-au petrecut in acest interval au fost repede uitate cand piata si-a reluat trendul ascendent.

Multi investitori au asteptat o revenire si in ultimul an, agatandu-si sperantele fie de cresterile de inceput de an, care nu au lipsit de pe Bursa din 2002 incoace, fie de perioadele cu raportari financiare ale companiilor, fie de inceputul de toamna, care aducea in mod traditional mai multi bani pe Bursa. De fiecare data, insa, scenariile din trecut nu s-au mai repetat, iar Bursa si-a croit un trend tot mai accentuat in jos. Astfel, pentru prima data in ultimii zece ani, piata romaneasca ar putea incheia anul pe minus, fiind, pe zi ce trece, tot mai putin probabil ca va reusi in cele trei luni si jumatate care ne mai despart de finalul anului sa recupereze pierderile de pana acum. Pentru asta ar fi nevoie de o crestere de aproape 100% pentru ca indicele BET sa se apropie din nou de 10.000 de puncte, in conditiile in care a reusit aceasta performanta in doi ani.

“Pentru ca societatile de investitii financiare, de exemplu, sa revina la nivelurile din 2007, acestea ar trebui sa inregistreze cresteri de cel putin 150%, iar acest lucru este imposibil. Nu mai putem spera la o revenire a pietei pana la sfarsitul anului”, crede Leonard Visan, directorul general al societatii de administrare a investitiilor Investica.

Problema cea mai mare este ca, la felul cum arata piata acum si in contextul international tot mai dificil, nu se vad inca semne care sa prevesteasca o revenire.

“Realitatea este ca piata se afla pe un trend major descendent, iar graficele nu pot fi contrazise. Dupa cum arata lucrurile acum in economiile si pe pietele de capital mondiale, ne mai asteapta momente dificile cel putin anul acesta si anul viitor”, spune Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest.

Dupa valurile de scadere tot mai accentuate, numarul de investitori pe Bursa a scazut dramatic. In luna august doar 6.000 de investitori au cumparat actiuni, fata de luna decembrie a anului trecut, cand a fost consemnat un numar record de peste 21.000 de cumparatori. La fel ca si in cazul indicelui BET, numarul cumparatorilor pe Bursa a ajuns la nivelul din iulie 2005, ceea ce arata ca odata cu scaderea actiunilor s-a redus si interesul investitorilor pentru piata de capital.

Insa fara cumparatori, este imposibil ca piata sa creasca. Astfel se explica si oscilatiile puternice de pret din ultimele doua saptamani, cand s-a repetat acelasi scenariu: crestere puternica la inceput de saptamana urmate de scaderi la fel de puternice. In lipsa unor cumparatori pe termen lung, care sa sustina cresteri de 6-7% pe SIF-uri, speculatorii si-au marcat profiturile si au dus piata la loc.

Brokerii spun ca, fara aportul unor investitori institutionali puternici, care sa puna piata pe un trend ascendent sau macar sa consolideze nivelurile actuale de pret, investitorii locali nu mai sunt dispusi sa-si asume riscuri si sa reintre in piata. Asta desi cele mai multe companii sunt atractive din punctul de vedere al indicatorilor financiari si ar fi o investitie interesanta pe termen lung. Investitorii nu au uitat insa ca si in martie sau in mai companiile aratau atractiv, insa de atunci au mai scazut cu 30-40%.

“In lipsa investitorilor, si in special a investitorilor straini, se creeaza un cerc vicios. Nu sunt investitori, nu sunt bani, bursa nu creste”, spune Leonard Visan.

September 17, 2008
Miracol de doua zile

Scaderile de la sfarsitul lunii august au dus actiunile unora dintre cele mai importante companii de la Bursa la niveluri pe care nu le mai atinsesera din 2005, in conditiile in care, paradoxal, majoritatea companiilor importante au raportat rezultate in crestere pe primul semestru. In plus, chiar la inceputul saptamanii trecute, Institutul National de Statistica a raportat o crestere economica record pe trimestrul al doilea, de peste 9%, iar pe tot semestrul, avansul Produsului Intern Brut a fost de 8,8%.

Paradoxal, cu cat cresterea economica se ridica mai mult peste asteptari, cu atat Bursa pare sa se incapataneze sa scada mai jos.

De la inceputul anului, indicele BET-XT al celor mai lichide 25 de companii de la Bursa a pierdut 50%, in conditiile in care in primul semestru, profiturile cumulate ale companiilor listate au crescut cu 45%, la fel ca si veniturile acestora, potrivit unei analize realizate de societatea de brokeraj Intercapital Invest.

O alta statistica, apartinand Bursei de Valori, arata ca sectorul financiar, care a fost cel mai lovit de la Bursa in ultimul an, a inregistrat o crestere a veniturilor totale de 71% in primul semestru, fata de 53% in cazul companiilor non-financiare.

Conducerea Bursei de Valori este de parere ca acest paradox intre evolutia pietei si cea a indicatorilor economico-financiari are drept cauza faptul ca investitorii nu se uita suficient de atent la indicatorii fundamentali ai companiilor cand aleg sa investeasca la Bursa. “Investitorii ar trebui sa ia in calcul mai serios cand investesc la Bursa acesti factori de ordin fundamental, si aici ma refer la toate tipurile de investitori, inclusiv institutionali, straini si locali, care mai mult, sunt sfatuiti de diverse institutii sa-si dirijeze fondurile spre alte instrumente sau piete”, spune Stere Farmache, presedintele BVB.

Opinia sa este impartasita si de cei mai multi dintre brokerii din piata, care spun ca la nivelurile actuale de pret noi scaderi sunt de domeniul absurdului.

“Actiunile au scazut pana la un nivel la care nu mai era nicio logica pentru alte pierderi. In plus, analizele fundamentale spun ca actiunile sunt bune de cumparat”, spune Adrian Ceuca, directorul general adjunct al Broker Cluj.

O analiza a societatii de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment (RCI) arata saptamana trecuta ca SIF-urile ar putea creste cu pana la 100% in urmatorul an, iar calculele erau realizate pe baza unui scenariu pesimist, un asa-zis stress test. Potrivit analistilor RCI, chiar si in cazul in care BCR nu s-ar lista anul viitor, iar actiunile companiilor listate din portofoliile SIF ar mai scadea cu 20%, activele acestor societati tot ar valora de doua ori mai mult decat capitalizarea lor bursiera.

Cei care au reactionat la acest mesaj sunt insa preponderent speculatorii; astfel se explica si faptul ca dupa doua zile in care SIF Oltenia, de exemplu, a crescut cu 15%, cumparatorii au disparut, iar cotatiile au luat-o din nou in jos. Cu toate acestea, brokerii sunt de parere ca decalajul tot mai mare dintre indicatorii financiari ai companiilor si valoarea lor de la Bursa se va regla in cele din urma, iar revenirea va fi una la fel de violenta ca si amploarea scaderilor.

“Este un lucru cert ca atunci cand piata scade rapid va reveni cu aceeasi intensitate. Rapoartele privind economia Romaniei sunt bune, perspectivele de asemenea, iar actiunile au ajuns la preturi extrem de mici, inclusiv SIF-urile”, sustine Rares Nilas, directorul general al BT Securities.

Totusi, starea de depresie pe care o traverseaza Bursa de un an incoace are si alte cauze in afara de comportamentul emotional al investitorilor.

“Scaderile mai mari ale indicilor Bursei de la Bucuresti comparativ cu indicii burselor din regiune se datoreaza in principal lipsei de investitori institutionali locali comparabili cu cei de pe pietele din regiune, si aici ma refer la fonduri de asigurari, de pensii, dar si fonduri mutuale”, explica Stere Farmache.

September 9, 2008
Cat de mult mai risca bancile

Normal
0

false
false
false

MicrosoftInternetExplorer4

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-style-parent:"";
font-size:10.0pt;"Times New Roman";}

Pentru o piata cu cateva milioane de clienti de retail care pot fi luati cu adevarat in calcul de bancheri, un numar de peste 40 de banci “e probabil un pic cam mult”, spune Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Administratie al UniCredit-Tiriac Bank. Rememorand o discutie purtata cu BUSINESS Magazin in urma cu trei ani, cand anticipa ca numarul institutiilor financiare va scadea rapid in urma unui val de achizitii sau de fuziuni, Pascariu admite acum ca nu s-ar fi asteptat “sa fie chiar atatea banci care sa investeasca atat de mult pentru a castiga cota de piata si, pana la urma, pentru a rezista”.

In opinia sa, pentru a ramane pe piata “cu capul sus”, adica in mod sustenabil, o banca ar trebui sa detina macar o cota de 5%, daca nu chiar mai mult. Doar opt jucatori depaseau acest prag la finele anului trecut, potrivit statisticilor bancii centrale, in timp ce alti noua se plasau peste pragul de 1%, iar 24 de banci detineau sub 1%, cota de piata. Deloc greu de inteles, in aceste conditii, ca lupta pentru fiecare farama de business este acerba, cu atat mai mult cu cat nici numarul clientilor ce ar putea fi convinsi cu usurinta de bancheri sa le treaca pragul sucursalelor nu este atat de mare.

Asa se face ca, pe o piata bancara efervescenta, in care aproape ca nu trece o zi-doua fara sa fie lansat vreun produs nou, diferentierea se face uneori la milimetru. La fel cum, “pentru a sparge piata, bancherii vin uneori cu oferte intru totul surprinzatoare”, spune Roxana Barbu, director executiv al companiei de consultanta financiara DBSol Consulting.

O astfel de surpriza a venit saptamana trecuta din partea israelienilor de la Leumi Bank, institutie de credit ce detinea 0,4% din activele sistemului la finele anului trecut. Leumi a anuntat ca plateste o dobanda de 20% pe an pentru depozitele in lei. La fel de adevarat, oferta este promotionala (fiind prilejuita de aniversarea a doi ani de prezenta pe piata romaneasca) si este valabila pentru depozitele in lei constituite pe termen de o luna.

Perioada de valabilitate este si ea limitata, pana la sfarsitul lunii septembrie, iar oferta este valabila doar pentru un unic depozit, nou, ce depaseste 1.000 de lei. Totusi, dobanda oferita de Leumi este cea mai mare din piata, fiind aproape dubla fata de cea oferita de cei mai apropiati competitori.

Cresterea dobanzilor la depozite, mai ales la cele in lei, este insa extrem de vizibila si agresiva in ultimele luni la toate bancile, dupa un inceput de an in care bancherii mai mult au testat piata cu cateva oferte pur promotionale. Deficitul de lichiditate de pe pietele internationale, scumpirea surselor de finantare si majorarea dobanzii BNR cu peste trei procente doar in ultimele 10 luni ii face insa pe bancheri sa fie tot mai generosi; ofertele promotionale s-au transformat de acum in unele permanente, pe care unii le-au ajustat deja de cateva ori in crestere in ultimele luni.

Din pluton s-au detasat mai ales bancile de talie mica, pentru care economiile populatiei sunt o buna sursa de fonduri cu care sa isi finanteze activitatea de creditare. Nu lipsesc, in aceste conditii, remuneratii de peste 11%, in conditiile unei medii a pietei de 7-9%. Pentru a da doar cateva exemple, ProCredit Bank plateste pana la 11,25% pentru economiile in lei, Garanti Bank – 11,25%, Libra Bank – 11,1%, Banca Italo-Romena – 11,5% si RIB – 11,5%. Toate sunt banci ce detin sub un procent cota de piata.

Pe piata imprumuturilor, “ultima luna a adus o stare aproape generala de asteptare”, spune Ramona Barbu de la DBSol Consulting, in conditiile in care bancherii au asteptat noile reguli impuse de banca centrala pentru activitatea de creditare. Noul regulament aduce restrictii mai dure in activitatea de creditare, vizand capacitatea de rambursare a clientilor, calculul gradului de indatorare si accesul clientilor la anumite tipuri de credite.

Practic, dupa ce vor intra in vigoare aceste noi norme, bancherii vor trebui sa isi adapteze ofertele noilor conditii, mai restrictive, “dar nu am niciun dubiu ca, asa cum s-a intamplat si in trecut, dupa o perioada de expectativa, vor gasi solutii prin care sa ocoleasca piedicile puse de banca centrala”, spune Anamaria Rotar, Chief Operating Officer al brokerului de credite Kiwi Finance. In opinia ei cine va gasi calea de a putea sa ofere, chiar si in noile conditii de creditare, imprumuturi in suma cat mai mare va castiga.

“Clientul nu se mai uita in primul rand la cost atunci cand ia un credit; el vrea doar suma cea mai mare”, spune Rotar. Acesta este, de altfel, si motivul pentru care bancile care au in oferta imprumuturi in franci elvetieni – la care dobanzile afisate sunt mai mici decat la euro – s-au desprins din pluton. Imprumuturile in franci elvetieni, des criticate in termeni duri din cauza riscului valutar pe care il ridica, au ajuns sa reprezinte in mai a.c. circa 11% din totalul creditului neguvernamental, fata de 4% in aceeasi perioada a anului trecut, conform statisticilor BNR. Printre bancile care ofera astfel de imprumuturi se numara Raiffeisen Bank, Bancpost, Volksbank, Piraeus Bank.

Ramona Barbu de la DBSol Consulting foloseste aceeasi argumentatie atunci cand nominalizeaza ofertele “varf de lance” din portofoliul celor 13 companii financiare cu care lucreaza: suma maxima care poate fi imprumutata de clienti. In zona creditelor negarantate, pentru care banca nu solicita ipoteca pe un imobil al clientului, noteaza oferta ABN Amro: pentru o perioada de maxim 8 ani, banca acorda in forma standard pana la 40.000 de euro. In cazul in care clientul respectiv este angajatul unei multinationale, suma urca pana la 100.000 de euro – si in acest caz, imprumutul nefiind garantat cu ipoteca.

Barbu adauga insa ca pentru un credit de 40.000 de euro, clientul trebuie sa dispuna de un venit net lunar de peste 5.000 de lei (aproape 1.400 de euro). In aceeasi categorie a bancilor care au atacat agresiv piata de retail prin credite negarantate de valori foarte mari intra si Piraeus Bank si Raiffeisen Bank, cu imprumuturi de pana la 20.000 de euro. Pentru ca suma maxima care poate fi accesata sa creasca si mai mult, unele banci permit ambilor membri ai unei familii sa ia un astfel de credit, adauga Claudiu Bud, director operatiuni al Creditlink, dand ca exemplu Piraeus Bank.

Bancile au fost mereu “inventive”, adauga Bud, “au reusit mereu sa mearga pe langa normele BNR si nu vad niciun motiv sa nu o faca si de aceasta data”. Da ca exemplu o alta “inovatie” a bancherilor, menita tot sa majoreze la maxim capacitatea de indatorare a clientilor pentru creditele cu garantii imobiliare: perioada de gratie, adica un interval in care clientii nu platesc nimic din principalul imprumutului si, in unele cazuri, nici dobanda.

Un astfel de imprumut din oferta Credit Europe Bank (retras in urma cu doua luni, insa) “a spart piata fara drept de apel”, spune Ramona Barbu. La un venit net lunar de 2.500 de lei suma acordata era de 100.000 de euro, in conditiile in care avansul minim solicitat era de doar 5%. “Cu acest produs, banca s-a impus rapid, cel putin in randul clientilor nostri”, spune Barbu.

Claudiu Bud de la Creditlink noteaza la randul sau un produs similar in randul “campionilor” din portofoliul bancilor cu care lucreaza compania sa: creditul cu perioada de gratie de la Piraeus Bank. In esenta, clientii nu trebuie sa ramburseze nimic din suma imprumutata in primele sase luni (in perioada de gratie totala), dupa care timp de alte 36 de luni platesc doar dobanda. Gradul de indatorare al clientului se calculeaza plecand de la suma pe care trebuie sa o ramburseze in aceasta perioada, astfel ca suma finala ce poate fi imprumutata creste considerabil. Totusi, ofertele cu perioada de gratie totala sunt destul de rare, completeaza Anamaria Rotar, chiar daca cele cu gratie partiala (pentru partea de principal) au inceput sa fie destul de comune.

Marina Sterpan, product manager la Credit Zone, un alt broker de credite, noteaza cateva astfel de oferte mai speciale din portofoliul bancilor cu care lucreaza. La Bancpost, spune Sterpan, clientul poate beneficia optional de o perioada de gratie cuprinsa intre 3 si 12 luni, in care trebuie sa plateasca doar dobanda si comisionul lunar. In functie de destinatia creditului, si Banca Transilvania, Leumi Bank si Transilvania acorda clientilor perioade de gratie cuprinse intre 3 luni si doi ani.

Pretul unui credit ramane “un element de marketing de baza pentru toate bancile”, puncteaza Claudiu Bud de la Creditlink. Tot el noteaza insa ca, desi la prima vedere cel mai atractiv, costul promovat este, pana la urma, si cel mai nerelevant. “Comisioanele fac diferenta si de cele mai multe ori aceasta diferenta nu e deloc mica.” In unele situatii, spune el, dand ca exemplu o oferta a UniCredit Tiriac in care dobanda de 2,5% pentru creditele in valuta este dublata de un comision lunar fix “care functioneaza exact ca o dobanda”.

Iar “romanii au inceput sa invete sa se uite si la costuri”, apreciaza Ramona Barbu, mai ales in conditiile in care aceste costuri cresc vizibil in ultima perioada. In ultima luna, spune ea, “nu trece aproape nicio zi fara sa primim macar o instiintare de la o banca despre o noua majorare a dobanzii”.

O tendinta pe care o semnaleaza, de altfel, si ceilalti intermediari: “toti partenerii nostri au crescut dobanzile si continua sa o faca zi de zi”, spune si Anamaria Rotar. Si, daca la imprumuturile in valuta ajustarile sunt mai mult marginale, dupa parerea lui Bud, creditele in lei s-au scumpit doar in ultimele doua-trei luni cu mai bine de doua procente, dupa calculele lui Rotar de la Kiwi. “Si, dupa ce simtim in piata, nu am niciun motiv sa cred ca se vor opri aici”, incheie Chief Operating Officer-ul brokerului de credite.

Tentatii pentru clienti

August 26, 2008
Actiunile ieftine, bune de cumparat

Luna viitoare, actionarii Bancii Transilvania vor decide asupra rascumpararii de pe bursa a unui pachet de pana la 5% din actiuni, scopul declarat fiind stabilizarea cotatiei titlurilor, dupa ce investitorii panicati au dus pretul actiunilor la jumatate fata de nivelul de la inceputul acestui an. Efortul i-ar putea costa pe actionarii bancii aproximativ 45 de milioane de euro la cotatia actuala din piata.

“Este bine ca si companiile romanesti incep sa deprinda aceasta tehnica, care ofera un sentiment de sprijin actionarilor, mai ales acelora care nu inteleg de ce le scad actiunile. Companiile si-au ales bine momentul pentru derularea unor astfel de operatiuni, pentru ca piata este in suferinta”, spune Iulian Panait, presedintele societatii de consultanta in investitii KTD Invest.

El crede ca decizia actionarilor va putea influenta pretul din piata si va duce cel putin la o stabilizare a acestor titluri pe termen scurt. O miscare similara a incercat recent si dezvoltatorul imobiliar Impact Bucuresti, ceea ce a condus la o usoara stabilizare a cotatiei din piata a acestor titluri, la un nivel apropiat de 0,2 lei/actiune. Aceasta dupa ce de la inceputul anului, actiunile Impact au pierdut aproape 60%. Cumpararile companiei fac parte dintr-un program destinat achizitiei de pana la 4% din actiuni pentru a fi acordate salariatilor, ceea ce inseamna ca la cotatiile actuale Impact ar putea cheltui circa 4,5 mil. euro.

“Teoretic, astfel de operatiuni contribuie la cresterea pretului, atat in mod direct, prin presiunea pe care o pune emitentul asupra cererii, cat si indirect, prin faptul ca investitorii se asteapta la astfel de cresteri si cumpara in prealabil actiuni”, explica Marius Pandele, seful departamentului de analiza din cadrul societatii de brokeraj Vanguard.

Un alt program de rascumparare de actiuni a fost anuntat de producatorul de materiale de constructii Ceramica Iasi (CERE), fara ca acesta sa precizeze dimensiunea sau destinatia titlurilor achizitionate. Anuntul de rascumparare a fost dublat de achizitii agresive din partea actionarului majoritar, fondul Advent, care detine indirect peste 72% din actiuni. Pe fondul acestor achizitii actiunile s-au apreciat cu peste 15%. “Este cu siguranta un moment favorabil, daca este un plan bine gandit. Incercarile de a deveni speculatori bursieri pe seama propriilor actiuni sau de a creste artificial cotatiile vor sfarsi prost”, considera Pandele.

Operatiunile de rascumparare sunt des folosite de companiile din strainatate pentru a face actiunile mai atractive pentru investitori. “Compania respectiva poate anula actiunile respective sau le poate pastra ca actiuni de trezorerie, urmarind vanzarea lor ulterioara. In cazul anularii, chiar daca profitul pentru perioada anterioara va ramane acelasi, scaderea numarului de actiuni disponibile in piata va duce la imbunatatirea indicatorului PER (pret raportat la profit/actiune)”, explica Andreea Ciobanu, responsabil departament analiza din cadrul Intercapital Invest.

Dar rezultatele nu sunt intotdeauna aceleasi. Armax Gaz Medias (ARAX) a inceput un program de rascumparare a pana la 10% din actiuni pentru recompensarea angajatilor societatii, dar titlurile au continuat sa scada. “Situatia actuala din Romania este un pic atipica, pentru ca unele dintre companiile care au anuntat aceasta intentie pot fi banuite de incercarea de a face mai degraba o speculatie bursiera, care sa le aduca un profit mai mare, folosindu-se de avantajul unor preturi mici pe piata in prezent”, considera Pandele.

El mai spune ca operatiunile afecteaza pe termen scurt lichiditatile de care dispune societatea, precum si profitul companiei daca acestea continua sa se deprecieze. Un caz aparte sunt Societatile de Investitii Financiare (SIF), care desi nu pot sa-si rascumpere actiunile proprii, au recurs de mai multa vreme la achizitii prin intermediul societatilor pe care le controleaza. Un exemplu in acest sens sunt achizitiile realizate de Biofarm Bucuresti (BIO) la SIF care o controleaza sau achizitiile Santierului Naval Orsova (SNO), care a cumparat actiuni la actionarul sau majoritar, SIF Transilvania.

“Putem sa ne gandim ca sunt niste rascumparari mascate, dar atat timp cat raspunsul ofi cial este ca acestea sunt plasamente de portofoliu, este greu sa-i contrazici, mai ales ca momentul justifica o astfel de strategie. Daca ne uitam totusi, cred ca SIF-urile care au facut acest lucru au scazut mai mult”, atrage atentia Panait.

August 17, 2008
Noutati din fondurile de pensii

Poate de la anul sa se mai anime putin lucrurile, spera Mihail Ion, CEO al Raiffeisen Asset Management (RAM), vorbind despre piata pensiilor facultative, unde RAM a intrat de curand cu fondul pe care il administreaza, Raiffeisen Acumulare. Piata este inca intr-un stadiu “incipient”, considera Ion, chiar daca de la momentul cand au fost lansate primele produse de acest fel (in iunie 2007) a trecut mai bine de un an. Ambitiile administratorilor de la momentul respectiv, care se asteptau sa incheie anul 2007 cu un sfert de milion de clienti in portofoliu, au fost rapid demontate de realitatea imediata. Oamenii nu s-au dovedit, cel putin pana in momentul de fata, atat de dornici pe cat sperau companiile de pensii facultative sa isi “puna batranetea la adapost”, astfel ca in prezent doar in jur de 120.000 de persoane au o pensie facultativa. O cifra care, pastrand ritmul molcom de acum, va urca spre 200.000 de persoane pana la finele anului curent, estima de curand Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Si tot pana atunci, activele stranse de fondurile facultative de pensii (al caror numar ar urma sa creasca pana la 11-12) vor ajunge la 25 mil. euro, crede Oancea, adica aproape dublu fata de prezent.

In pofida acalmiei aparente, lucrurile incep totusi sa se anime si pe aceasta piata, pe masura ce apele se linistesc tot mai mult dupa lupta pensiilor obligatorii. Pe masa CSSPP sta acum documentatia de autorizare pentru patru noi fonduri facultative. Aviva Asigurari de Viata, prezenta pe piata inca din vara anului trecut cu un fond cu risc moderat, pregateste un al doilea (Pensia Max, cu un grad de risc ridicat). Asirom Concordia, detinuta de Vienna Insurance prin intermediul Asirom, a primit de curand autorizatia de administrator si pregateste un fond cu risc mediu (Concordia Moderat), in timp ce Interamerican Pensii, o companie activa pe piata de pensiilor obligatorii, se afla in proces de autorizare, atat ca administrator pentru pilonul III, cat si pentru doua fonduri (Eureko Confort, cu grad de risc mediu si Eureko Activ, cu grad de risc ridicat). Pe de alta parte, toate companiile plasate in topul primelor zece pe piata pensiilor obligatorii si-au aratat interesul de a-si incepe afacerile si pe pilonul III, cele mai multe estimand ca este posibil sa o faca inca din acest an (Generali, BRD, AIG, BT Aegon).

De ce ar fi insa 2009 un an mai bun ca 2008? Principala speranta a administratorilor se “invarte” in jurul asigurarilor recente (verbale) primite de la ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, cum ca deductibilitatea fondurilor de pensii facultative va creste cel putin de la simplu la dublu. Iar acest lucru s-ar putea intampla, daca va fi tradus in practica, la inceputul anului viitor, cand va intra in vigoare noul Cod Fiscal. Discutiile privind nevoia de majorare a acestui prag de deductibilitate nu sunt, de altfel, deloc noi in randul administratorilor, insa de curand au capatat si sprijinul formal al Comisiei de Pensii. Astfel, CSSPP a inaintat Ministerului Economiei si Finantelor o adresa prin care solicita majorarea pragului de deductibilitate pana la cel mult 3.500 de lei pe an (ceea ce ar echivala cu un nivel maxim de 2.000 de euro, cumulat pentru angajat si angajator).

Cornelia Coman, directorul general interimar al ING Asigurari de Viata, spune ca nivelul deductibilitatii fiscale pe pilonul pensiilor facultative ar trebui sa creasca la 1.000 euro pe an “pentru ca suma sa devina relevanta pentru participanti”. Nivelul actual este in opinia ei “foarte mic”, mai ales prin comparatie cu cele din alte tari europene, unde se situeaza la 2.000-3.000 euro pe an. Sustinerea fondurilor de pensii facultative este un mod de crestere neinflationista a veniturilor, considera Coman, deoarece banii virati la fondurile de pensii nu intra in consum.

Opinia lui Coman este impartasita si de Radu Vasilescu, care a condus pana de curand businessul de pensii private obligatorii al olandezilor de la ING, liderul acestei piete. Pentru ca la un salariu mediu si o perioada de contributie de 30 de an un angajat sa aiba o pensie de 1.000 de euro, contributia sa ar trebui sa fie de circa 100 de euro lunar, spune Vasilescu. Altfel spus, deductibilitatea ar trebui sa se refere la o suma de 1.200 de euro de an, crede Vasilescu, “un prag care nu e deloc mare, mai ales daca ne gandim ca, prin intermediul fondurilor de pensii, ei ajung sa fie investiti in economia romaneasca”. Bugetul de stat, care ar suferi printr-o crestere a acestui prag de deductibilitate, nu ar fi in aceste conditii pagubit, apreciaza Vasilescu, “pentru ca va castiga din roadele investirii acestor fonduri”.

Majorarea contributiilor deductibile va fi un resort important de convingere a clientilor de retail, crede Mihail Ion de la RAM, in conditiile in care, cel putin pentru moment, pensiile facultative “sunt mai mult un business corporate”. Cu fondul proaspat lansat, RAM va merge intr-o prima instanta spre clientii companii din portofoliul bancii din grup, Raiffeisen Bank Romania. Cu atat mai mult cu cat, crede Ion, 2009 va fi un an “interesant in zona de companii”, dat fiind ca, pe de o parte, exista deja “puterea exemplului” – cateva companii incepand sa ofere deja angajatilor pensii – si, pe de alta parte, in 2008 multi nu au inclus in bugetele de cheltuieli un asemenea stimulent, dar ar putea sa o faca de la anul.

Radu Vasilescu, care isi va lansa in curand propria firma de consultanta financiara, dupa propriile spuse, adauga ca o alta piedica in dezvoltarea pietei de retail este si faptul ca un angajat nu isi poate plati singur o pensie facultativa. Platile se pot face, pana una-alta, doar de catre angajator, “dar exista o ordonanta de urgenta ce corecteaza acest lucru, ce asteapta sa fie votata”. Nu in ultimul rand, eforturile financiare, dar si logistice facute de administratori in lupta pentru pilonul II – o lupta cu termen limitat de patru luni si miza mare – explica “oboseala” de acum de pe piata pensiilor facultative. “Forta de vanzari este intr-un proces de reorganizare acum”, admite si Eugen Voicu, CEO si director de investitii al Aviva Pensii, adaugand ca pe pilonul III vanzarea se va muta tot mai mult catre brokerii de pensii. Pana una – alta, in vanzarea de pensii facultative, brokerii au avut o contributie mai degraba modesta, estimata de CSSPP la circa 5% la finele lunii mai a.c. Procentul a crescut insa odata cu un contract semnat, prin intermediul brokerului Fehu, de ING Asigurari de Viata, Allianz-Tiriac Pensii Private si BCR Asigurari de Viata cu Posta Romana, pentru un numar total de aproape 20.000 de angajati.

August 12, 2008
Cat valoreaza bursa

In octombrie 2004, firma de consultanta PricewaterhouseCoopers evalua societatea care opereaza singura piata de actiuni din Romania la 16 milioane de euro, pentru ca la sfarsitul anului trecut, valoarea acesteia sa depaseasca 200 de milioane de euro. Pe acest fond, in ultimele doua luni, mai multe societati de brokeraj au scos la vanzare actiuni detinute la BVB.

Global Valori Mobiliare a scos la vanzare saptamana trecuta un pachet de 63.000 de actiuni ale BVB la pretul de 120 lei/actiune. Pachetul reprezinta 0,83% din capital si evalueaza societatea la circa 260 de milioane de euro. Tot saptamana trecuta, WBS Romania a lansat doua noi oferte de cate 5.000 de actiuni, la preturi de 60 si 65 de lei, care evalueaza principala bursa din Romania la aproximativ 130 mil. euro.

Ultimele tranzactii incheiate cu actiuni ale BVB s-au realizat in luna martie, cand tot WBS a vandut 1,21% din actiuni pentru 2,6 milioane de euro, evaluand societatea la circa 215 milioane de euro. Potrivit ultimei oferte a WBS, valoarea BVB a scazut in ultimele cinci luni cu pana la 40%, valoare comparabila cu evolutia indicilor bursieri de la inceputul anului. Celelalte oferte indica insa o crestere cu pana la 20%. Care este valoarea adevarata a Bursei de la Bucuresti si cat de relevante sunt tranzactiile cu actiuni ale BVB?

“Bursa de la Bucuresti nu este o bursa listata, iar, prin urmare, tranzactiile care se fac cu actiunile societatii au o relevanta limitata. Nu putem sa nu observam insa ca sunt si oferte care au tendinta de a arata o valoare scazuta a BVB”, spune Stere Farmache, presedintele si directorul general al operatorului bursier. Privind insa pe pietele externe, majoritatea operatorilor bursieri listati au inregistrat scaderi ale valorii de piata in acest an, in conditiile in care valoarea tranzactiilor s-a redus, odata cu scaderea actiunilor listate pe aceste piete.

In medie, principalele burse listate din lume au pierdut circa 50% din capitalizare de la inceputul anului. De exemplu, actiunile operatorului bursier german Deutsche Börse au scazut de la inceputul anului cu circa 47%, de la 135 la 72 de euro. In aceste conditii, capitalizarea bursei germane, una dintre cele mai mari din Europa, a scazut la 14,4 miliarde de euro, adica de circa 16 ori profitul net inregistrat in 2007, de 911 milioane de euro.

Actiunile Bursei din Madrid au scazut in aceeasi perioada la jumatate, de la 46 la 23 de euro, capitalizarea acesteia ajungand la 1,96 miliarde de euro, adica de circa 10 ori profitul net din 2007. Bursa de la Bucuresti a inregistrat anul trecut un profit record de 8,68 milioane de euro. Daca am aplica la acest profit un multiplu de 15 ca in cazul bursei germane, valoarea BVB ar fi in prezent de circa 130 de milioane de euro.

Aceasta in conditiile in care BVB si-a bugetat pentru acest an un profit brut de 14 milioane de lei (3,9 milioane de euro), cu aproape 60% mai mic decat cel de anul trecut, din cauza scaderii semnificative a valorii tranzactiilor de pe piata de actiuni in primele luni ale anului. Valoarea medie a tranzactiilor zilnice realizate de la inceputul anului este de circa 11 milioane de euro, incluzand in calcul si piata RASDAQ.

In comparatie, anul trecut se transferau zilnic 21,7 mil. euro. Valoarea companiilor romanesti listate s-a redus de la circa 31,5 mld. euro la sfarsitul lui 2007, la 23,7 mld. euro in prezent. Incercarile Bursei de la Bucuresti de a-si diversifica gama de instrumente oferite investitorilor nu au adus deocamdata rezultatele sperate. BVB a lansat in urma cu aproape un an primele instrumente futures pe indici bursieri, iar de la inceputul anului sunt disponibile si derivate pe actiuni.

Cu toate acestea, lichiditatea acestor instrumente este extrem de redusa, investitorii locali preferand inca piata de derivate de la Sibiu (Sibex), in timp ce investitorii straini nu sunt foarte activi pe piata in aceasta perioada. Saptamana trecuta au fost listate la Bursa si primele titluri de stat, dupa cativa ani de asteptare, insa intr-o saptamana s-a realizat o singura tranzactie cu titluri de stat.

Piata obligatiunilor municipale si corporatiste este, de asemenea, putin lichida, oferind putine alternative investitorilor la caderile de pe piata actiunilor. In aceste conditii, Bursa nu are prea multe optiuni pentru pastrarea investitorilor. Numarul de investitori activi la Bursa, dat de numarul conturilor active de cumparare, a scazut in iulie la circa 7.500, in conditiile in care in ianuarie, de exemplu, erau circa 14.000.

O parte dintre cei aproape 7.000 de investitori care nu au mai cumparat in ultimele luni actiuni s-ar putea intoarce in momentul in care piata isi va reveni, dar nu exista inca un consens in privinta revenirii Bursei. In aceste conditii, atat BVB, dar mai ales societatile de brokeraj se confrunta cu scaderi ale veniturilor. De altfel, unele dintre societatile de brokeraj au ajuns sa se confrunte cu o lipsa acuta de lichiditati, acesta fiind si motivul inmultirii ofertelor de vanzare de actiuni ale BVB in ultima perioada.

Cele mai multe dintre cele 75 de societati de brokeraj de la Bursa au primit actiuni in 2005, cand BVB a fost transformata din institutie de interes public in societate de actiuni. Ulterior, unele societati de brokeraj si-au vandut actiunile, oferind si persoanelor fizice, majoritatea brokeri, posibilitatea de a intra in actionariatul BVB. Bursa de la Bucuresti a devenit in ultimii ani si o tinta atractiva de preluare pentru operatori bursieri mai mari din Europa.

In pole position se afla Bursa din Viena, cu care Bursa de la Bucuresti are relatii stranse de colaborare. In plus, reprezentantii Bursei din Viena si-au exprimat interesul pentru piata de la Bucuresti, care ar putea deveni un pol regional pentru austrieci. Principalul cumparator de actiuni ale BVB a fost in ultimul an banca americana de investitii Morgan Stanley, care a ajuns sa detina, direct si indirect, circa 5,4% din capitalul operatorului bursier, devenind unul dintre principalii actionari.

O preluare a BVB este insa destul de dificila in acest moment, din cauza legislatiei care prevede ca niciun actionar nu poate detine mai mult de 5% din capitalul cu drept de vot al operatorului bursier. In plus, actionariatul Bursei este foarte dispersat, fiind alcatuit din 70 de persoane juridice si 130 de persoane fizice, doar doua societati de brokeraj detinand pachete de peste 2%.

Reprezentantii Bursei de la Bucuresti iau in calcul si o listare, insa aceasta initiativa a ramas deocamdata la stadiul de intentie. Mult mai hotarata pare sa fie Bursa din Sibiu (Sibex), operatorul principalei pietei de derivate din Romania, care a anuntat ca s-ar putea lista pe propria platforma anul viitor. Bursa din Sibiu nu a renuntat insa nici la ideea unui parteneriat cu un operator strain, dupa ce Bursa din Varsovia a cumparat anul trecut actiuni in cadrul Sibex. Ultimele tranzactii realizate cu actiunile Bursei din Sibiu evalueaza societatea la circa 20 mil. euro, in conditiile in care aceasta a obtinut anul trecut un profit de circa 0,39 mil. euro.

August 10, 2008
Epitaf pentru RASDAQ

Albalact Alba Iulia (ALBZ) sau Prospectiuni Bucuresti (PRSN), companii percepute in ultimul an ca vedete ale Bursei de Valori Bucuresti, fiind cautate inclusiv de catre investitorii straini, vor fi transferate potrivit deciziei CNVM pe un sistem de tranzactionare ale carui reguli si model de functionare nu sunt inca foarte clare. Cu alte cuvinte, decizia aduce un plus de incertitudine pe o piata de capital care nu reuseste sa iasa din criza care o macina de aproape un an.

“Aceasta retrogradare aduce grave prejudicii investitorilor, Bursei de Valori Bucuresti, brokerilor, fondurilor de investitii si in general pietei de capital din Romania”, sustine Asociatia Brokerilor. O pozitie similara a fost exprimata si de Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital, care considera ca “transformarea RASDAQ intr-un sistem alternativ de tranzactionare ar afecta puternic imaginea intregii piete de capital din Romania, fapt cu atat mai grav cu cat el s-ar produce in contextul crizei financiare mondiale”.

Reprezentantii CNVM sustin insa ca decizia Comisiei nu schimba cu nimic situatia de pana acum. “Nu se intampla nimic in ceea ce priveste conditiile de transparenta sau cu regulile de delistare, care raman aceleasi ca si pana acum”, spune Radu Toia, director general al directiei de autorizare si reglementare din cadrul CNVM. Brokerii spun insa ca aceasta transformare ar crea confuzie, intrucat cei care au investit in actiuni “pe o piata organizata si reglementata” s-ar regasi in postura de actionari la societati de pe o piata nereglementata, ceea ce ar conduce la pierderea increderii in piata de capital romaneasca.

“Nu exista prevederi in legea pietei de capital pentru sistemele alternative de tranzactionare in ceea ce priveste ofertele publice, obligatiile emitentilor (rapoarte periodice, rapoarte curente), obligatiile de raportare ale persoanelor ce detin anumite pozitii in cadrul societatii, alegerea membrilor consiliului de adminstratie prin metoda votului cumulativ sau raportari ale tranzactiilor realizate de persoane initiate”, sustin reprezentantii Asociatiei Brokerilor. In plus, organismele de plasament colectiv care detin actiuni ale societatilor de pe RASDAQ s-ar afla in situatia de a fi incalcat prevederile legii care restrictioneaza investitiile fondurilor exclusiv in valori mobiliare admise pe o piata reglementata, iar decizia acestora de a vinde actiunile ar exercita o mare presiune asupra preturilor de piata, conducand la prabusirea acestora, afectand emitentii si pe ceilalti actionari.

Perceptia asupra acestei piete a fost inca de la inceput neclara, nefiind cert daca este vorba de o piata reglementata sau nu. Cu toate acestea, in primii ani de functionare, Bursa RASDAQ a fost chiar mai mare decat Bursa de Valori Bucuresti din punctul de vedere al valorii tranzactiilor, pe aceasta piata fiind listate companii importante la nivel national, cum ar fi combinatul siderurgic Sidex Galati (actualmenle Arcelor Mittal Galati) sau producatorii de ciment Lafarge Romcim si Romcif Fieni.

Piata RASDAQ a fost lansata la 26 octombrie 1996, ca rezultat al necesitatii unui cadru institutional si tehnic pentru tranzactionarea tuturor actiunilor distribuite in cadrul Programului de Privatizare in Masa. Piata a fost creata dupa modelul celebrei Burse Electronice NASDAQ de la New York, in urma unui Memorandum semnat in 1994 de catre guvernele Romaniei si SUA. Acronimul RASDAQ provine de la: Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation.

La inceput, Bursa Electronica RASDAQ nu a functionat ca o piata reglementata, cel putin dupa modul in care este defi nita in prezent o piata reglementata, fiind un sistem unde erau tranzactionate actiunile catorva mii de companii in cadrul carora Guvernul distribuise actiuni in cadrul Programului de Privatizare in Masa. Cea mai mare parte a acestor companii nu intrunesc nici acum criteriile de listare pe o piata reglementata. Pe parcurs, insa, Bursa RASDAQ si-a creat propriile reguli, iar companiile listate pe aceasta piata au inceput sa fie diferentiate, unele dintre ele ajungand sa respecte aceleasi reguli care se aplica si in cazul companiilor listate la Bursa de Valori.

De exemplu, in octombrie 2002, au fost create primele categorii de excelenta (Categoria I si Categoria a II-a), unde companiile erau admise pe baza unor criterii legate de capital social, cifra de afaceri, profit si dispersia actionariatului. Cu toate acestea, statutul RASDAQ a ramas multa vreme neclar, unii numind-o piata extrabursiera, spre nemultumirea brokerilor si a reprezentantilor pietei. RASDAQ a ajuns chiar subiect de gluma dupa ce cantareata de muzica populara Irina Loghin, pe atunci deputat, intrebata ce parere are de fraudele de pe aceasta piata, a raspuns: “Daca a furat, sa mearga si RASDAQ la puscarie”.

La 1 decembrie 2005, Bursa Electronica RASDAQ a fuzionat cu Bursa de Valori Bucuresti, devenind o componenta a BVB. Procesul de restructurare a pietei RASDAQ a continuat, companiile fiind impartite pe doua segmente: primul cuprinde companiile lichide, care au fost introduse la tranzactionare pe sistemul Bursei de Valori Bucuresti (RGBS) si care trebuie sa respecte reguli de raportare similare celor de pe Bursa, iar al doilea segment, similar unei piete nereglementate, cuprinde companiile nelichide, care se tranzactioneaza pe un sistem alternativ (XMBS).

In momentul realizarii acestei delimitari, in 2006, reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti sustineau ca acesta este un prim pas pentru promovarea celor mai importante companii de pe RASDAQ intr-o categorie a BVB, urmand ca restul de companii sa fie tranzactionate pe un sistem alternativ de tranzactionare (ATS) operat de BVB. In noiembrie 2007, Consiliul Bursei a inaintat catre CNVM un proiect prin care propunea aducerea la cota Bursei a circa 400 de companii listate pe RASDAQ.

CNVM a ignorat insa propunerea BVB, hotarand ca toate companiile de pe RASDAQ sa fie transferate pe sistemul alternativ de tranzactionare. Din punct de vedere practic, insa, multe companii de pe RASDAQ au fost percepute in ultimii ani ca apartinand unei piete reglementate, respectand cerinte de raportare similare celor de la Bursa. In schimb, aceste companii s-au bucurat de o atentie ridicata din partea investitorilor, reusind sa atraga in actionariat fonduri de investitii puternice si sa obtina finatari importante prin intermediul majorarilor de capital.

Retrogradarea lor in acest moment, chiar si formal, pe o piata nereglementata ar fi o lovitura de imagine. Cat de receptivi vor fi reprezentantii CNVM la protestele tuturor jucatorilor din piata pe care o supravegheaza ramane de vazut. Un lucru este cert: Comisia a reusit prin aceasta decizie controversata sa starneasca inca un scandal pe o piata care are nevoie de liniste si stiri pozitive ca sa iasa din criza.

August 3, 2008