BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Vreau si eu un parc eolian

    Numele Ioanei Gheorghiade a aparut in presa cu ocazia stirii din
    aprilie despre acordul de finantare in valoare de 23 de milioane de
    euro semnat de BCR cu grupul industrial de origine portugheza
    Martifer, pentru dezvoltarea unui parc eolian de 42 MW in sud-estul
    tarii. Are 35 de ani, conduce divizia de project finance a BCR doar
    de anul trecut, dar stie mai multe despre asta decat pare dupa anul
    de cand e sefa: de project finance s-a ocupat aici din 2008, iar
    inainte a fost timp de un an bancher principal la biroul BERD din
    Romania.

    “Perioada de la BERD a fost importanta, intrucat experienta unei
    institutii financiare internationale ii aduce beneficii oricarui
    bancher axat pe zona de finantare strategica a companiilor”, afirma
    ea. Natura BERD, ca si a IFC sau BEI, e ca finanteaza proiecte
    mari, de infrastructura esentiala mai ales pentru tarile in curs de
    dezvoltare si care au nevoie de un consum mare de timp si
    consiliere in relatia bancii cu clientul, mai ales pentru ca multe
    nu sunt exclusiv private, ci se bazeaza pe parteneriate
    public-privat si depind de evolutia legislatiei si a prioritatilor
    guvernului. “Aici nu e ca la un credit obisnuit, a venit firma cu
    dosarul si a iesit pe usa”, adauga Gheorghiade.

    De aceea e si rezervata sa dea o cifra totala despre valoarea
    proiectelor finantate sau aflate in pregatire la BCR in segmentul
    de project finance, spunand insa ca numarul de proiecte finantate
    cu implicarea acestuia a crescut in 2010 fata de 2009 cu
    aproximativ 40%, “iar estimarea mea este ca in 2011 numarul de
    proiecte va creste cu 50% fata de 2010, in principal datorita
    investitiilor in energie”.

    Adica dintr-un domeniu bun pentru banca, mai ales daca vorbim de
    energia regenerabila, cel mai la moda domeniu al momentului: circa
    jumatate din solicitarile de finantari de proiecte primite de Ioana
    Gheorghiade vin din domeniul energiei regenerabile si tot ele sunt
    si cele mai valoroase ca investitie, avand in vedere ca valoarea
    medie a proiectelor analizate de banca este de 60 de milioane de
    euro, raportat la 8 milioane pentru un proiect de
    microhidrocentrala, de pilda, respectiv de 23 de milioane pentru un
    spital privat. Plus: domeniul atrage mai ales firme cu forta
    financiara mare, judecand dupa faptul ca in domeniul energiei
    regenerabile, mai exact eoliene, mai mult de 60% dintre solicitanti
    sunt firme straine.

    Domeniul a atras recent si prima investitie de tip project
    finance a BERD si IFC in sectorul energiei regenerabile din Romania
    – un imprumut de 114,8 milioane de euro pentru cofinantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor eoliene de
    138 MW, Cernavoda I si II. BERD si IFC acorda imprumuturi de cate
    57,4 milioane de euro fiecare companiei Cernavoda Power SA, al
    carei actionar majoritar este EDP Renovaveis, a treia mare companie
    din lume in domeniul energiei eoliene, pentru finantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor
    eoliene.

    “Piata de energie regenerabila este in crestere puternica, iar acum
    asteptam sa apara in sfarsit legea, pentru ca de ea depind multe
    decizii in privinta unor proiecte. Exista in prezent si niste
    amendamente din partea investitorilor, ne asteptam insa ca legea sa
    apara in toamna”, afirma Ioana Gheorghiade. Legea cu pricina este
    cea a stimularii investitiilor in sectorul energiei regenerabile,
    care prevede sustinerea investitorilor prin certificate verzi, in
    functie de tehnologia folosita, ale caror costuri le suporta toti
    consumatorii. Statul ar vrea sa reduca numarul de certificate verzi
    pentru unele tehnologii (biomasa, biogaz, surse geotermale),
    fiindca datele ANRE au aratat ca numarul alocat prin lege ar duce
    la cresterea rentabilitatii peste nivelul din calculele de
    autorizare a Comisia Europeana.

    In ce priveste rata de acceptare a proiectelor, aceasta “s-a
    imbunatatit in general si datorita evolutiei culturii economice –
    in plus, dificultatile economice din ultimii doi ani i-au facut mai
    precauti si pe managerii companiilor, ceea ce ajuta procesul de
    creditare”, afirma Ioana Gheorghiade.

    “La noi, fiind cea mai mare banca, au venit destul de multi
    dezvoltatori – in afara de zona de companii de utilitati care au
    investit, ca de pilda CEZ sau EDP Renovaveis, care se pot finanta
    destul de usor la nivel corporate, sunt si altii care au proiecte
    in diverse faze, din care numai o parte se vor materializa, iar
    altii asteapta sa vanda unor investitori finali, care sunt fie
    companii mari din zona de energie care au interes sa aiba si o
    facilitate de energie in Romania, fie sunt fonduri de investitii
    care chiar asta fac in toata Europa”, explica bancherita.

    Poate sa fie energia verde o “bula”, cum au fost imobiliarele?
    Ioana Gheorghiade e de parere ca lucrurile se vor regla in cele din
    urma natural, ca si pretul certificatelor, mai ales ca accesul la
    retea este un factor care regleaza numarul de proiecte
    posibile.

    In afara de eoliene, domeniile de crestere a cererii de finantari
    de proiecte in 2011-2012, in opinia ei, sunt in principal
    microhidrocentralele, unde “se vor accelera spectaculos
    investitiile”, sectorul medical (spitale si clinici private) si
    proiectele de infrastructura rutiera, dintre care in aria de
    interes pentru project finance intra insa numai cele bazate pe
    parteneriate public-privat. BCR face parte din Consiliul
    Investitorilor Straini sau din AmCham, care au propus Guvernului
    liste proprii cu proiecte de infrastructura si
    si-au transmis punctele de vedere despre ce inseamna un proiect
    bancabil in infrastructura lansat de stat – “atunci cand e lansat,
    sa atraga si investitori, si banci”.

  • Vreau si eu un parc eolian

    Numele Ioanei Gheorghiade a aparut in presa cu ocazia stirii din
    aprilie despre acordul de finantare in valoare de 23 de milioane de
    euro semnat de BCR cu grupul industrial de origine portugheza
    Martifer, pentru dezvoltarea unui parc eolian de 42 MW in sud-estul
    tarii. Are 35 de ani, conduce divizia de project finance a BCR doar
    de anul trecut, dar stie mai multe despre asta decat pare dupa anul
    de cand e sefa: de project finance s-a ocupat aici din 2008, iar
    inainte a fost timp de un an bancher principal la biroul BERD din
    Romania.

    “Perioada de la BERD a fost importanta, intrucat experienta unei
    institutii financiare internationale ii aduce beneficii oricarui
    bancher axat pe zona de finantare strategica a companiilor”, afirma
    ea. Natura BERD, ca si a IFC sau BEI, e ca finanteaza proiecte
    mari, de infrastructura esentiala mai ales pentru tarile in curs de
    dezvoltare si care au nevoie de un consum mare de timp si
    consiliere in relatia bancii cu clientul, mai ales pentru ca multe
    nu sunt exclusiv private, ci se bazeaza pe parteneriate
    public-privat si depind de evolutia legislatiei si a prioritatilor
    guvernului. “Aici nu e ca la un credit obisnuit, a venit firma cu
    dosarul si a iesit pe usa”, adauga Gheorghiade.

    De aceea e si rezervata sa dea o cifra totala despre valoarea
    proiectelor finantate sau aflate in pregatire la BCR in segmentul
    de project finance, spunand insa ca numarul de proiecte finantate
    cu implicarea acestuia a crescut in 2010 fata de 2009 cu
    aproximativ 40%, “iar estimarea mea este ca in 2011 numarul de
    proiecte va creste cu 50% fata de 2010, in principal datorita
    investitiilor in energie”.

    Adica dintr-un domeniu bun pentru banca, mai ales daca vorbim de
    energia regenerabila, cel mai la moda domeniu al momentului: circa
    jumatate din solicitarile de finantari de proiecte primite de Ioana
    Gheorghiade vin din domeniul energiei regenerabile si tot ele sunt
    si cele mai valoroase ca investitie, avand in vedere ca valoarea
    medie a proiectelor analizate de banca este de 60 de milioane de
    euro, raportat la 8 milioane pentru un proiect de
    microhidrocentrala, de pilda, respectiv de 23 de milioane pentru un
    spital privat. Plus: domeniul atrage mai ales firme cu forta
    financiara mare, judecand dupa faptul ca in domeniul energiei
    regenerabile, mai exact eoliene, mai mult de 60% dintre solicitanti
    sunt firme straine.

    Domeniul a atras recent si prima investitie de tip project
    finance a BERD si IFC in sectorul energiei regenerabile din Romania
    – un imprumut de 114,8 milioane de euro pentru cofinantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor eoliene de
    138 MW, Cernavoda I si II. BERD si IFC acorda imprumuturi de cate
    57,4 milioane de euro fiecare companiei Cernavoda Power SA, al
    carei actionar majoritar este EDP Renovaveis, a treia mare companie
    din lume in domeniul energiei eoliene, pentru finantarea
    operatiunilor de constructie si exploatare a parcurilor
    eoliene.

    “Piata de energie regenerabila este in crestere puternica, iar acum
    asteptam sa apara in sfarsit legea, pentru ca de ea depind multe
    decizii in privinta unor proiecte. Exista in prezent si niste
    amendamente din partea investitorilor, ne asteptam insa ca legea sa
    apara in toamna”, afirma Ioana Gheorghiade. Legea cu pricina este
    cea a stimularii investitiilor in sectorul energiei regenerabile,
    care prevede sustinerea investitorilor prin certificate verzi, in
    functie de tehnologia folosita, ale caror costuri le suporta toti
    consumatorii. Statul ar vrea sa reduca numarul de certificate verzi
    pentru unele tehnologii (biomasa, biogaz, surse geotermale),
    fiindca datele ANRE au aratat ca numarul alocat prin lege ar duce
    la cresterea rentabilitatii peste nivelul din calculele de
    autorizare a Comisia Europeana.

    In ce priveste rata de acceptare a proiectelor, aceasta “s-a
    imbunatatit in general si datorita evolutiei culturii economice –
    in plus, dificultatile economice din ultimii doi ani i-au facut mai
    precauti si pe managerii companiilor, ceea ce ajuta procesul de
    creditare”, afirma Ioana Gheorghiade.

    “La noi, fiind cea mai mare banca, au venit destul de multi
    dezvoltatori – in afara de zona de companii de utilitati care au
    investit, ca de pilda CEZ sau EDP Renovaveis, care se pot finanta
    destul de usor la nivel corporate, sunt si altii care au proiecte
    in diverse faze, din care numai o parte se vor materializa, iar
    altii asteapta sa vanda unor investitori finali, care sunt fie
    companii mari din zona de energie care au interes sa aiba si o
    facilitate de energie in Romania, fie sunt fonduri de investitii
    care chiar asta fac in toata Europa”, explica bancherita.

    Poate sa fie energia verde o “bula”, cum au fost imobiliarele?
    Ioana Gheorghiade e de parere ca lucrurile se vor regla in cele din
    urma natural, ca si pretul certificatelor, mai ales ca accesul la
    retea este un factor care regleaza numarul de proiecte
    posibile.

    In afara de eoliene, domeniile de crestere a cererii de finantari
    de proiecte in 2011-2012, in opinia ei, sunt in principal
    microhidrocentralele, unde “se vor accelera spectaculos
    investitiile”, sectorul medical (spitale si clinici private) si
    proiectele de infrastructura rutiera, dintre care in aria de
    interes pentru project finance intra insa numai cele bazate pe
    parteneriate public-privat. BCR face parte din Consiliul
    Investitorilor Straini sau din AmCham, care au propus Guvernului
    liste proprii cu proiecte de infrastructura si
    si-au transmis punctele de vedere despre ce inseamna un proiect
    bancabil in infrastructura lansat de stat – “atunci cand e lansat,
    sa atraga si investitori, si banci”.

  • Analistii: BNR va tine pe loc dobanda de politica monetara pana la sfarsitul anului

    In sondajul intern al membrilor Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), estimarile privind dobanda
    la sfarsitul anului curent au variat intre 6% si 6,5%, in timp ce
    estimarile pentru finele lui 2012 au variat intre 4,5% si 7%.

    Consiliul de Administratie al BNR discuta la 29 iunie nivelul
    dobanzii de politica monetara si al ratei rezervelor minime
    obligatorii ale bancilor.

    Majoritatea respondentilor cred ca nivelul rezervelor minime
    obligatorii pentru pasivele in valuta va ramane la 20% pana la
    finele anului 2011 si va scadea la 15% pe parcursul anului 2012. In
    cazul pasivelor in lei nu se asteapta nicio modificare pana la
    sfarsitul anului 2011, insa este previzionata o scadere la 10% pe
    parcursul anului 2012.

    AAFBR reuneste peste 70 de analisti din sectorul bancar, fonduri de
    pensii, societati de administrare a investitiilor, societati de
    asigurari si din piata de capital.

    Mentinerea neschimbata a dobanzii de politica monetara indica
    preocuparea BNR pentru nivelul inflatiei, estimata sa atinga 8,7%
    in iunie si 5,1% in decembrie, mai ales in contextul recentei
    deprecieri a leului din cauza crizei grecesti.

    “Daca deprecierea leului este persistenta si continua, atunci
    inflatia ar putea sa nu coboare atat de repede pe cat prevede BNR.
    Estimam ca inflatia la sfarsitul anului va atinge circa 6% – este o
    estimare care ia in calcul si desfiintarea subventiilor la
    incalzire”, afirma Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef
    al ING Bank Romania.

  • Numaratoarea inversa: UE are zece zile ca sa salveze euro

    Trei erau lucrurile care amenintau acest nobil tel de salvare a
    euro prin salvarea Greciei: o posibila respingere in aceasta
    saptamana de catre parlament a planului nou de austeritate al
    guvernului Papandreou, in valoare de 28 de miliarde de euro, o
    posibila crestere a rezistentei populare fata de taierile bugetare
    si cresterile de taxe, care sa faca imposibila continuarea
    planului, si un refuz al bancilor private de a contribui la
    sustinerea Greciei, acceptand o rostogolire a unor datorii de circa
    30 de miliarde de euro scadente in 2014-2015. Aceasta suma, la care
    s-ar adauga venituri din privatizari de 30 de miliarde, ar urma sa
    le completeze pe cele furnizate de UE si FMI.

    Problema cea mai mare e cea a bancilor, fiindca pe de o parte e
    greu sa aduci atatea banci la un numitor comun (vezi lista
    alaturata, unde e doar topul celor mai mari creditori), iar pe de
    alta parte agentiile de rating au anuntat ca vor considera
    incapacitate de plata si vor depuncta atat ratingul Greciei, cat si
    cel al bancilor creditoare, daca ele vor accepta orice fel de plan
    care sa le produca pagube. Moody’s a avertizat deja marile banci
    franceze si italiene in acest sens.

    Analistii Danske Bank au explicat ca subterfugiul care i-ar
    scapa pe toti de depunctare ar fi ca rostogolirea datoriilor
    (cumpararea de obligatiuni noi, in loc de incasarea banilor la
    scadenta) sa se faca informal si voluntar. Frank Hansen, analist al
    Danske, crede ca e posibil un scenariu in care investitorii sa fie
    convinsi de liderii europeni ca alternativa la neparticiparea la
    plan ar fi mult mai rea decat implicarea (pierderi mari pentru ei
    si o criza financiara europeana), iar liderii europeni i-ar putea
    ajuta la coordonare, fiindca fiecare dintre banci va fi astfel
    asigurata ca si celelalte fac acelasi lucru.

    Federico Ghizzoni, seful UniCredit, spusese deja de la jumatatea
    lunii iunie ca e deschis ideii de contributie a sectorului privat
    la rezolvarea crizei grecesti si ca intelege ca e important ca
    Atena sa aiba suficienta lichiditate ca sa-si indeplineasca
    obligatiile de plata. “Daca vorbim de o rostogolire a datoriei
    facuta voluntar, cred ca bancile si firmele de asigurari vizate ar
    putea lua in considerare propunerea”, a declarat Ghizzoni pentru
    Reuters, atragand atentia ca lasarea Greciei sa intre in
    incapacitate de plata ar avea consecinte dramatice pentru toata
    economia europeana, “incepand cu tarile mai slabe, Portugalia sau
    Irlanda”. Deschiderea UniCredit se explica prin pozitia joasa in
    topul creditorilor, avand creante la guvernul grec de doar circa
    800 de milioane de euro.

    Ceva mai sus in top, reprezentantul Asociatiei Bancilor
    Austriece, din care fac parte Erste si Raiffeisen, s-a aratat ceva
    mai reticent, din cauza complicatiilor create de numarul foarte
    mare de investitori care au creditat Grecia si care ar face
    dificila orice operatiune de coordonare. In fine, Josef Ackerman,
    seful Deutsche Bank, a spus ca bancile germane ar fi gata sa
    participe la un plan de salvare a unitatii zonei euro, acceptand sa
    nu solicite rambursarea la scadenta a obligatiunilor elene, dar
    numai cu conditia ca riscurile sa le fie garantate, asadar cerand
    tot statelor sa se implice cu o oferta de stimulente pentru
    banci.

    Cum ar afecta planul bancile care au si afaceri in Romania? Dupa
    cum o arata si statistica de aici prezentata de UBS, depinde de
    marimea expunerii la datoria publica elena, unde conduc detasat
    bancile grecesti. Din ATE Bank, institutia cu cea mai mare
    expunere, se stie deja de mai multa vreme ca statul ar putea vinde
    ATE Bank Romania, AIK Banka din Serbia si FBB din Grecia, in cadrul
    marelui plan de privatizare despre care unii experti europeni cred
    ca ar da randament mai mare daca ar viza activele din strainatate
    ale unor companii grecesti, asadar si filialele straine ale
    bancilor. National Bank of Greece, cea mai mare banca elena
    (actionarul Bancii Romanesti), a anuntat ca ar putea grupa
    operatiunile din Europa de Sud-Est intr-o singura entitate, din
    motive de cost, si sa vanda o participatie la filiala din Turcia,
    Finansbank. Despre celelalte banci cu capital elen, JP Morgan a
    apreciat acum cateva zile ca BNR ar putea sa le preia, intr-un
    scenariu extrem, spre a le revinde altor banci straine, insa
    reprezentantii BNR au replicat ca nu este cazul, pentru ca aceste
    banci nu au probleme.

    Evident, vanzarea unei filiale dintr-o tara nu este o varianta care
    sa sperie. Pana la astfel de evenimente insa, tensiunile din jurul
    Greciei si al euro lovesc indirect, prin limitarea optiunilor de
    politica monetara. In ultima saptamana, leul s-a intarit de la 4,24
    la 4,21 pentru un euro, “pe masura ce investitorii straini par sa
    fi recastigat intrucatva incredere, desi Grecia ramane confruntata
    in continuare cu probleme spinoase”, apreciaza analistii BCR. Chiar
    si asa insa, nu pare de asteptat ca BNR sa inceapa un nou ciclu de
    reducere a ratei dobanzii decat in prima jumatate a lui 2010, avand
    in vedere inclusiv vulnerabilitatea la noi astfel de episoade de
    depreciere. “Grecia joaca un rol important in sistemul bancar
    romanesc, detinand circa 17% din totalul activelor, dar si in
    economia reala, fiind pe locul al cincilea ca sold al
    investitiilor”, subliniaza analistii BCR.

    Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, remarca si el
    ca rata de schimb a suferit de pe urma aversiunii de risc pe
    pietele straine si considera ca incertitudinea in privinta crizei
    datoriilor grecesti e de asteptat sa persiste in urmatoarele
    saptamani, dar nu se asteapta ca impactul crizei asupra pietei
    financiare romanesti sa fie altfel decat “relativ limitat”. Ilker
    Domac, analist al Citigroup, estimeaza ca tehnic exista potential
    de apreciere, astfel incat anul se va putea incheia la 4,1 lei/euro
    si tot cu aceeasi dobanda a BNR de acum, adica 6,25%, singura
    situatie care ar putea face BNR sa creasca dobanda fiind o crestere
    a inflatiei sau a asteptarilor inflationiste mult peste
    asteptari.

  • Cine fura?

    Directorii generali comit mai multe fraude, conform unui studiu
    global al companiei de consultanta KPMG care a evidentiat faptul ca
    acestia au fost implicati in peste un sfert din cazurile de frauda
    analizate, fata de 11% in cazul studiului similar din 2007.
    Fraudatorul tipic este barbat, cu varsta intre 36 si 45 de ani,
    care lucreaza in departamentul financiar sau intr-o pozitie legata
    de financiar, face parte din conducerea superioara a companiei,
    este angajat de mai mult de zece ani si, de cele mai multe ori, are
    asociati in frauda. Sondajul se bazeaza pe datele obtinute din 348
    de investigatii realizate de KPMG in 69 de tari in perioada
    ianuarie 2008 – decembrie 2010.

    “In Romania, fraudatorul «tipic» lucreaza de obicei in cadrul
    departamentelor de achizitii sau vanzari. Departamentul financiar
    are, de cele mai multe ori, rolul de «politist» pentru aceste
    departamente. De asemenea, observam ca, in Europa de Est,
    aproximativ 89% dintre persoanele investigate erau angajate in
    companiile respective de mai mult de 3 ani, iar 52 de procente
    dintre fraude au durat mai mult de 3 ani inainte de a fi
    detectate”, spune Richard Perrin, partener al KPMG in departamentul
    de consultanta in afaceri.

    Studiul global indica faptul ca, in 61% dintre cazuri,
    fraudatorul a avut colaboratori fie din interiorul companiei, fie
    din afara sa. Cazurile din Europa de Est urmeaza aceasta tendinta,
    cu 63 de procente. Aceasta caracteristica este in continuare
    sustinuta de o analiza a cazurilor raportate in Romania, care
    indica faptul ca in mai mult de jumatate dintre cazuri a existat
    complicitate.

    “Frauda este un fenomen extrem de extins in companiile din
    Romania. Aproape zilnic am discutii cu manageri si sefi de companii
    care se plang de faptul ca au angajati care ii fraudeaza. Am
    intalnit pana acum diverse exemple, de la furturile grosiere pana
    la acceptarea unor spagi din partea furnizorilor, furtul de bani si
    produse din interiorul companiei sau achizitia de bunuri pentru
    sine din bugetul de cheltuieli al companiei”, spune George
    Butunoiu, managing partner al George Butunoiu Ltd.

    Studiul KPMG a mai identificat o sporire a numarului de
    fraudatori la nivelul membrilor consiliilor de administratie, de la
    11% in 2007 la 18% in 2011, precum si o scadere a numarului de
    cazuri care implica directorii executivi, de la 49% in 2007 la 35%
    in 2011. O proportie mica, dar in crestere, o reprezinta cazurile
    in care sunt implicati membrii de la nivelul conducerii – in
    crestere de la 14 procente in 2007 la 18 procente in 2011.

    Semnalele de avertizare, cum ar fi un angajat care isi ia foarte
    rar vacanta sau al carui stil de viata pare excesiv comparativ cu
    veniturile, sunt de obicei ignorate de catre companii, arata KPMG.
    Doar 6% dintre cazurile de frauda din studiul din 2011 au avut
    indicii initiale care au fost investigate, comparativ cu aproape
    24% in 2007 – ceea ce reprezinta o scadere semnificativa. In Europa
    de Est, situatia este ceva mai buna, pentru ca aproximativ 11%
    dintre indicii au fost luate in considerare. In acelasi timp 43%
    dintre semnalele de avertizare au fost ignorate in Europa de Est,
    mai putin decat media globala de 56% si comparabil cu media pe 2007
    de 45%.

    “Este surprinzator ca, in continuare, companiile ignora
    semnalele de avertizare, mai ales in contextul recesiunii. In timp
    ce initiativele de reducere a costurilor asociate cu recesiunea au
    avut rolul lor, astfel de reduceri de costuri ar putea prezenta o
    falsa economie. Fraudatorul vede oportunitati pentru valorificarea
    lipsei de performanta a sistemelor de aparare ale companiilor.
    Companiile trebuie sa fie vigilente mai mult ca niciodata”, spune
    Michael Peer, partener al KPMG in cadrul departamentului de
    Investigare a fraudei din Europa Centrala si de Est.

    In 46% dintre cazurile investigate in Europa de Est nu au
    existat semnale care sa avertizeze ca se produce o frauda. Acest
    fapt este in concordanta cu media globala de 44 de procente. “78 de
    procente dintre cazurile analizate in Europa de Est au aratat ca
    lipsa de eficienta a controalelor interne a favorizat comiterea
    fraudei. Aceasta, impreuna cu faptul ca mai mult de jumatate dintre
    fraudele investigate in Europa de Est au durat mai mult de 3 ani
    inainte de detectare, subliniaza fie existenta unor controale
    interne inadecvate, fie faptul ca aceste controale nu au fost
    revizuite si actualizate ca sa poata face fata amenintarilor noi.
    Acest fapt arata nevoia estimarii regulate a riscului de frauda ca
    parte a unei evaluari mai ample a riscului operational de evaluare
    a strategiei”, spune Michael Peer.

  • Erste: Odata ce ritmul consolidarii fiscale va incetini, economia Romaniei va creste mai repede

    “Continuarea consolidarii fiscale in multe tari din zona inca
    franeaza o relansare mai puternica a cererii interne, care ar
    diversifica sursele cresterii economice, pana acum limitate la
    exporturi”, apreciaza Juraj Kotian, analist al Erste Group. Dupa ce
    reformele si restrictiile fiscale isi vor incetini ritmul, avand in
    vedere ca deficitele structurale au fost reduse in toate tarile din
    zona, economia va putea creste insa mai repede.

    Anul acesta, cresterea economica a Romaniei ar urma sa fie de 2%,
    iar la anul de 3,9%, raportata la o medie a regiunii de 3,2%,
    respectiv 3,8%.

    Dupa iesirea Romaniei din recesiune in trimestrul I, singura tara
    care a ramas pe minus, dar care isi va reveni si ea in acest an
    este Croatia, remarca analistul Erste, care estimeaza ca in 2012
    doar doua tari vor consemna o incetinire a cresterii economice:
    Turcia (considerata in analizele Erste ca facand parte din Europa
    Centrala si de Est) si Polonia.

    Polonia, spre deosebire de Romania, Ungaria sau alte tari estice, a
    fost “relativ inactiva” in privinta reformelor fiscale pentru o
    perioada lunga, ceea ce a avut ca rezultat cel mai mare deficit din
    regiune (7,9% in 2010). Consolidarea fiscala pe care trebuie deci
    s-o faca Polonia, una dintre cele mai ample din regiune, va fi un
    factor de risc pentru cresterea economica din 2012, asteptata
    totusi sa atinga 4%, fata de 4,2% in acest an.

    In ce priveste Turcia, Juraj Kotian apreciaza ca aici cresterea
    puternica a cererii interne a majorat periculos deficitul de cont
    curent, astfel incat a facut economia vulnerabila la tensiunile de
    pe pietele financiare.

  • Romania trece la varianta dura de pregatire pentru aderarea la euro

    Intors de la Bruxelles, la sfarsitul lui martie, presedintele
    Traian Basescu dadea o veste care, exact dupa cum se asteptase, a
    ramas putin comentata: Romania era printre cele sase tari din afara
    zonei euro care tocmai au aderat, alaturi de cele 16 ale eurozonei,
    la noul Pact Euro Plus, sau Pactul pentru Competitivitate, sau
    Pactul pentru Euro, cum avea sa i se spuna ulterior. Noul
    aranjament era destinat sa inlocuiasca Pactul de Stabilitate si
    Crestere in UE, care a esuat atat de lamentabil in actuala criza
    din zona euro, din cauza tendintei spre risipa a guvernelor, care
    s-au bazat ca perioada de crestere economica dinainte de criza le
    va furniza mereu suficienti bani de cheltuiala.

    “Trebuie create niste mecanisme de alerta timpurie, de exemplu
    mecanisme care sa avertizeze apropierea sau tendintele de a se
    intra intr-o perioada de instabilitate financiara”, spunea
    presedintele Basescu. Si trebuie creata si “capacitatea de
    interventie rapida a guvernelor atunci cand se pune problema
    aparitiei unor elemente de alerta timpurie legata de o eventuala
    instabilitate financiara care s-ar prefigura”.

    Zis si facut. Pactul pentru Euro, care urmeaza sa fie semnat
    oficial de statele participante la sfarsitul acestei luni, impune
    doua parghii: pe de o parte, masuri mult mai stricte de disciplina
    fiscala care sa garanteze respectarea celor doua tinte din Tratatul
    de la Maastricht, stabilite in 1992 (adica un deficit bugetar de
    pana la 3% din PIB si o datorie publica de pana la 60% din PIB) si
    masuri de crestere a competitivitatii, prin ajustarea costului
    muncii la productivitate, reducerea birocratiei si masuri de
    stimulare a ocuparii fortei de munca.

    Textul Pactului, asa cum a fost adoptat la sfarsitul lunii
    martie de Consiliul Europei, cere statelor membre sa fixeze in
    legislatia nationala reguli de disciplina bugetara, asa cum crede
    fiecare dintre ele ca e mai bine: fie prin constitutie, fie prin
    legislatia fiscala, fie impunand o regula privind datoria publica
    (asa cum a facut Polonia de ani buni, stabilind ca statul nu se
    poate indatora la un nivel de peste doua treimi din PIB), fie
    impunand reguli legate de deficitul bugetar sau de destinatia
    cheltuielilor de la bugetul de stat si a celor regionale.

    Presedintele Basescu, prin proiectul de revizuire a
    Constitutiei, propune cele mai tari constrangeri posibile:
    includerea ca atare in Constitutie a ambelor tinte de la Maastricht
    (deficit de cel mult 3% si datorie de cel mult 60% din PIB), la
    care adauga si regula ca statul nu se mai poate imprumuta decat
    pentru investitii, nu si pentru plata salariilor si a pensiilor.
    Intentii similare a anuntat recent si premierul bulgar Simeon
    Djankov, care a propus limitarea prin constitutie a deficitului la
    2% din PIB, a cheltuielilor la 40% din PIB si introducerea unei
    majoritati obligatorii de doua treimi dintre parlamentari pentru a
    se putea aproba modificari ale impozitelor directe (cu scopul de a
    evita astfel un posibil vot care sa schimbe cota unica de 10% cu un
    sistem progresiv de impozitare). Presedintele Gheorghi Parvanov a
    respins insa amendamentele la constitutie, fiind mai curand adeptul
    unei limitari a indatorarii statului, nu a cheltuielilor.

    Sunt potrivite pentru noi cele doua constrangeri propuse de
    presedintele Basescu? Cea privind datoria publica este potrivita,
    considera Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING
    Bank Romania, insa nu si cea privind deficitul bugetar, amintind ca
    pana si Tratatul de la Maastricht permite devieri temporare de la
    limita de 3% din PIB, “intrucat controlul strict al acestei limite
    este imposibil”. Pe timp de recesiune, cand veniturile bugetului
    scad, o depasire a limitei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar,
    care e constatata cu un inevitabil decalaj de timp de catre
    autoritati, ar necesita excedente in lunile urmatoare pentru
    echilibrarea situatiei, iar excedentele respective ar insemna
    majorari de impozite si taxe si taieri de cheltuieli, “si toate
    aplicate rapid”, afirma Chidesciuc. “Aceasta ar afecta cresterea
    economiei si mai mult, fara a reusi sa fie insa de folos pentru
    incadrarea in limita de 3%”, afirma economistul. In realitate,
    pentru a combate o criza ar fi necesare nu masuri prociclice, cum e
    limitarea deficitului, ci masuri anticiclice, cum e majorarea
    cheltuielilor, dar aceasta ar fi imposibila daca exista o limita de
    deficit fixata prin constitutie.

    Pentru situatia inversa, adica ce s-ar intampla cu limita de
    deficit pe timp de boom economic, avem exemplul evocat recent de
    guvernatorul BNR. “Politicienii nu erau ingrijorati in perioada
    2006-2008 de deficitul bugetar, pentru ca erau convinsi ca
    deficitul era mic; ei se uitau la deficite calculate folosind
    definitia cash a deficitului sectorului public, nu la deficitul
    structural”, a spus Isarescu. Deficitul structural, care rezulta
    din genul de politici practicate de un guvern (cat de mare e
    sectorul de stat, ce cheltuieli sociale sunt, cum arata sistemul
    de pensii), este deficitul cash (nominal, efectiv sau primar) din
    care se scad componentele ce depind de influenta ciclurilor
    economice si care duc fie la supraincalzire economica urmata de
    criza, daca economia este pe crestere, fie fac ca economia sa se
    gatuie, in perioade de recesiune.

    Conform Consiliului Fiscal, in 2005 Romania avea un deficit bugetar
    de 0,1%, dar un deficit structural de 2,3% din PIB; acesta este si
    motivul pentru care guvernul Tariceanu a respins cererea FMI de a
    majora TVA pentru a compensa dezechilibrul ce se zarea deja la
    orizont. Guvernul Tariceanu a rupt acordul cu FMI, s-a uitat mai
    departe la deficitul bugetar primar, care a fost de 1,4% in 2006 si
    de 1,8% in 2007, in timp ce deficitul structural a crescut in
    aceiasi ani la 4,4%, respectiv 5,1% din PIB, pentru a ajunge la
    8,9% din PIB in 2008. Acela a fost primul an in care dezechilibrul
    acumulat in tacere la nivel structural s-a reflectat, in sfarsit,
    si in cifra deficitului primar, care a atins 5% din PIB.
    “Prociclicitatea politicii fiscal bugetare in perioada precriza a
    epuizat spatiul fiscal necesar pentru stimularea economiei in
    perioada de recesiune”, a comentat Ionut Dumitru, presedintele
    Consiliului Fiscal.

    Economistul-sef al ING Bank ar recomanda mai curand, in locul unei
    tinte fixe de deficit primar, reglementari privind deficitul fiscal
    structural, asa cum au tari precum Chile sau Norvegia. Acolo unde
    sunt folosite, aceste reglementari au un triplu scop: de a oferi
    flexibilitate mai mare politicii de cheltuieli, spre a o impiedica
    sa devina prociclica, de a estima mai realist cum sta economia
    (capacitatea de reducere a deficitului structural a fost calificata
    in repetate randuri de FMI si BNR drept adevarata masura a
    sanatatii unei economii) si de a proteja economia de influentele cu
    cea mai mare volatilitate, cum sunt in cazul Norvegiei sau al
    statului Chile veniturile din petrol.

    Reperul deficitului structural este deja folosit in documentele
    Comisiei Europene sau, la noi, ale Consiliului Fiscal, iar la el se
    refera toate conditiile si propunerile cunoscute sub cliseul
    “reforma structurala”. O modificare a legislatiei in sensul
    Pactului pentru Euro ar trebui deci sa rezolve ceea ce Ionut
    Dumitru definea drept “principala provocare a politicii
    fiscal-bugetare in Romania: aceea de a reduce deficitul bugetar
    structural, concomitent cu crearea de spatiu fiscal pentru
    cheltuieli publice de investitii si cu asigurarea sustenabilitatii
    finantelor publice pe termen lung, din perspectiva procesului
    inevitabil de imbatranire a populatiei”.

  • Eureko Asigurari – crestere de 48% pe segmentul asigurarilor de sanatate

    Cresterea vine in contextul in care piata asigurarilor de
    sanatate si-a continuat in primele trei luni ale anului evolutia
    din ultima parte a lui 2010, caracterizata prin crestere si prin
    dependenta fata de sectorul corporate.

    “La baza rezultatului peste asteptari inregistrat in primele
    trei luni stau contractele semnate cu diferite companii din
    sectorul corporate si avansul inregistrat pe partea de retail.
    Consider ca piata de retail este inca afectata de mediul economic
    dur, insa am inceput sa observam semne de revenire si cred ca vom
    inregistra, de asemenea, rezultate bune in a doua parte a anului”,
    a spus Shaun Russell, director comercial in cadrul Eureko
    Asigurari.

    Eureko Asigurari si-a extins in prima parte a anului portofoliul
    de produse si a lansat Junior, o asigurare de sanatate pentru copii
    si tineri cu vârsta cuprinsa intre 12 luni si 18 ani, destinata sa
    acopere nevoile specifice ale acestora in ceea ce priveste accesul
    la servicii medicale. O alta initiativa a fost aceea de a oferi
    posibilitatea de a accesa servicii de spitalizare si interventii
    chirurgicale in strainatate, ca o completare a produselor deja
    existente.

  • Ratingul datoriei elene ajunge la un minim istoric. Cine mai poate finanta Grecia? (GALERIE FOTO)

    Agentia considera ca este foarte probabila o intrare a tarii in
    incapacitate de plata a datoriei in urmatoarele 12 luni, intrucat
    accesul tarii la credite de pe pietele financiare in 2012 si
    probabil si in anii urmatori este improbabil, iar aceasta creeaza o
    discrepanta intre proiectiile economice si realitatea finantarii
    disponibile.

    S&P a precizat ca ar putea declasa in continuare Grecia in
    categoria “incapacitate selectiva de plata”, in conditiile unei
    eventuale restructurari a datoriilor sale care sa afecteze
    drepturile creditorilor (de exemplu, ca detinatorii de obligatiuni
    elene sa accepte preschimbarea unora cu scadente pe termen scurt in
    unele cu termen mai lung).

    Conform Business Insider, care citeaza datele Bancii
    Reglementelor Internationale, cei mai mari creditori ai Greciei in
    sectorul privat sunt bancile germane, cu o expunere de 26,3 mld.
    dolari, urmate de cele franceze, cu 19,8 mld. dolari.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Restructurarea sub forma prelungirii scadentelor este ceruta la
    ora actuala de Germania, care le propune creditorilor privati sa
    accepte o amanare cu sapte ani a scadentei pentru obligatiunile
    grecesti existente, dand astfel posibilitatea Greciei sa se
    redreseze economic si sa recastige increderea pietelor
    financiare.

    Principiul este enuntat intr-o scrisoare adresata de ministrul
    german de finante Wolfgang Schaeuble sefilor BCE, FMI si omologilor
    sai din zona euro si se refera la o asumare voluntara de catre
    creditorii privati a acestei prelungiri de scadenta. Agentiile de
    rating interpreteaza insa aceasta formula drept o recunoastere a
    insolventei de facto a Greciei si o presiune asupra investitorilor
    privati, destinata sa menajeze sensibilitatea electoratului din
    zona euro, satul sa tot contribuie cu bani la salvarea statelor cu
    probleme.

    Reactia Ministerului de Finante de la Atena a fost ca decizia
    S&P ia in calcul doar niste zvonuri puse in circulatie de
    reprezentantii Comisiei Europene si ai Bancii Centrale Europene “si
    nu faptul ca in prezent au loc discutii intre aceste institutii si
    FMI, cu scopul de a gasi o solutie viabila pentru acoperirea
    necesarului de finantare pentru Grecia in anii urmatori”. Necesarul
    de finantare al Greciei este de aproape 160 de miliarde de euro
    pana in 2014.

    DE CE E ATAT DE IMPORTANTA GRECIA

    Situatia este complicata, pe de o parte, de propriile probleme ale
    SUA – presedintele Obama le-a cerut saptamana trecuta statelor din
    zona euro, in special Germaniei, si investitorilor in obligatiuni
    grecesti sa impiedice un faliment “dezastruos” al Greciei, avand in
    vedere ca o criza in zona euro s-ar adauga la problema datoriilor
    SUA, in conditiile in care republicanii refuza o noua marire a
    plafonului de indatorare, solicitata de administratia Obama pentru
    a reusi sa asigure functionarea serviciilor publice.

    “Dezastrul” la care se refera Obama este o repetare a crizei din
    2008, sub forma unui anunt de insolventa al Greciei care sa
    antreneze nu numai vanzarea in panica de active financiare grecesti
    si ale zonei euro, dar si active americane sau ale unor economii
    emergente, repetand astfel scenariul Lehman Brothers.
    Contraargumentul adus de unii analisti este insa ca panica nu ar
    avea loc, din moment ce investitorii s-au pregatit deja de
    eventualitatea unei insolvente, reducandu-si deja mare parte din
    expunerea pe Grecia si pe alte state potential cu probleme, ceea ce
    a pasat finantarea Greciei in bratele BCE, ale FMI si ale bugetelor
    publice, asadar ale contribuabililor.

    Pe de alta parte, situatia este complicata de rezistenta Bancii
    Centrale Europene, care refuza sa accepte o prelungire a
    scadentelor la obligatiunile grecesti pe care ea le detine, in
    valoare estimata de Barclays Capital la circa 40 de miliarde de
    euro. Rezistenta BCE ar insemna ca toata povara refinantarii
    datoriei elene ar cadea pe umerii contribuabililor din zona euro.
    “Nu noi cerem detinatorilor de obligatiuni sa accepte prelungirea
    scadentelor”, a declarat vicepresedintele BCE, Vitor Constancio,
    citat de Bloomberg. Juergen Stark, membru al consiliului BCE, a
    spus la randul sau ca este treaba guvernelor si a autoritatilor
    grecesti sa rezolve situatia, nu a BCE si a creditorilor
    privati.

    Guvernele din zona euro si BCE trebuie sa ajunga la un acord in
    privinta formei de sustinere a Greciei pana la summitul din 23-24
    iunie. Conform planului initial german, ar fi vorba de un nou
    credit de 90 de miliarde de euro, la care statele din zona euro si
    eventual FMI ar urma sa contribuie cu 45 de miliarde de euro,
    statul grec cu vanzari de active de 30 de miliarde, iar 30 de
    miliarde sa fie acoperite prin rostogolirea datoriilor de catre
    creditori.

    La inceputul lui iunie, si Moody’s a redus ratingul Greciei cu trei
    trepte, oprindu-se insa la Caa1, un nivel similar cu cel al
    Cubei.

  • Banca Mondiala considera Romania, Bulgaria si Lituania drept codasele UE la dezvoltare economica

    Economia Romaniei va creste cu 1,6% in 2010 si cu 3,7% la anul,
    urmand sa ajunga la o crestere de 4% in 2013. Daca estimarea pentru
    anul in curs nu e mult schimbata fata de raportul precedent, din
    aprilie (1,6%), pentru 2012 estimarea a fost sensibil redusa, de la
    4,4%.

    Banca Mondiala apreciaza ca pentru toate cele trei tari exista
    riscul de contagiune in raport cu problemele fiscale din zona euro,
    prin intermediul bancilor straine, ceea ce creste necesitatea
    crearii unui spatiu fiscal de manevra adecvat la nivelul finantelor
    publice.

    Gruparea Romaniei alaturi de Bulgaria si Lituania se explica prin
    faptul ca ele au ramas singurele tari din UE “in dezvoltare” (cu
    venituri mai reduse), fiind deci separate de tarile
    central-europene considerate avansate ca nivel de dezvoltare a
    economiei, ca Ungaria, Cehia sau Croatia, care sunt incadrate deja
    la categoria “tari occidentale cu venituri mari”. Romania, Bulgaria
    si Lituania sunt incluse in raportul BM intr-un grup de 22 tari
    est-europene si central-asiatice, de la Armenia, Georgia si Belarus
    pana la Albania, Moldova si Macedonia.

    Cresterea economica in Bulgaria va fi de 2,9% in acest an si 3,4 la
    anul, prevede Banca Mondiala, iar Lituania va avea o crestere a PIB
    de 3,8% in acest an si 3,9% la anul.

    Raportul apreciaza ca productia pentru export a celor 22 de tari va
    continua sa creasca, pe masura redresarii pietei din zona euro.
    Lituania si Romania au realizat deja o majorare record a
    exporturilor in UE in ultimul trimestru al anului trecut, cu 40%.
    Investitiile straine s-au redus insa in aceeasi perioada pe
    ansamblul celor 22 de tari, iar o imbunatatire a situatiei este de
    asteptat doar odata cu consolidarea redresarii economice la nivel
    regional si cu ameliorarea climatului de investitii.

    Deficitul de cont curent al Romaniei este estimat sa se mareasca
    la 5,1% din PIB in 2011 (fata de 4,2% anul trecut), la 5,4% in 2012
    si 5,7% in 2013, fara a se apropia insa de nivelul exagerat din
    2008 (11,9% din PIB).

    Pentru cererea interna a tarilor incluse in raport, un factor
    important vor ramane remiterile de bani de la lucratorii din
    strainatate, asteptate sa se majoreze cu 7,5% in 2011 si cu 9,4% in
    2012 pe ansamblul regiunii, ca efect al maririi preturilor la
    marfurile de baza si al cresterii economice in tarile de destinatie
    a emigrantilor. In acelasi timp, recenta scumpire a petrolului este
    de asteptat sa aduca o noua accelerare a inflatiei, dupa cea din
    2010 generata de scumpirea marfurilor alimentare de baza.

    Economia Turciei ar urma sa creasca anul acesta cu 6,1%, a Rusiei
    cu 4,4%, a Moldovei cu 4,2%, a Ucrainei cu 4%, iar a Serbiei cu
    3%.